Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Una dintre cele mai importante localităţi ale Câmpiei Someşului, declarată oraş în 21
iulie 2006, este Livada.
Așezarea este locuită încă din epoca pietrei și a bronzului, fapt dovedit de
descoperirile arheologice făcute pe teritoriul localității: în anul 1894 un depozit de bronz, în
anul 1966 o spadă a unui luptător din sec. XVII-XVI î.Hr., în anul 1977 o așezare prefeudală,
iar între anii 1960-1964 așezări ale dacilor liberi.
Este sigur faptul că pe aceste meleaguri a existat o străveche așezare, o civilizație
înfloritoare. Cât privește datările consemnate în documentele scrise, localitatea apare
menționată pentru prima dată în anul 1270, când domeniul feudal este donat de către regele
Ungariei Ștefan al V-lea, familiei Móric, pentru serviciile credincioase aduse stăpânului.
După succesiuni şi dăruiri posesorul s-a schimbat des, până când, în urma unei
căsătorii, familia Vécsey a devenit stăpâna localităţii, pe care a păstrat-o timp de mai mult de
două secole. Această perioadă a fost hotărâtoare în procesul de formare a localităţii actuale.
Domeniul la început era format din trei așezări care ulterior s-au contopit: Livada-
Veche (Sarkuz), Livada-Nouă (Újlak), Adrian (Adorjan), apoi au mai apărut pe harta
localității două așezări noi: Livada Mică și Dumbrava.
Localitatea Livada Nouă (Újlak) este amintită prima dată în documente din prima
jumătate a secolului al XVI-lea ca fiind în proprietatea unor nobili. O parte aparţinea familiei
Móric, iar ulterior se impune familia Ujlaki precedată de alte familii nobiliare, cele mai
importante fiind Péchy, Péterfy, Kende şi Weisz. Localitatea a fost pustiită de mai multe ori
de oştile năvălitoare, aspect care a dus la o scădere drastică a numărului de locuitori. Pentru
înlocuirea lor ajung în localitate colonişti ruteni şi slovaci, de unde provin majoritatea
credincioşilor greco-catolici şi romano-catolici.
Biserica greco-catolică se află pe strada Victoriei, aproape de centrul localității.
Biserica a fost înălțată între anii 1816-1826 pe locul unei vechi biserici construite în anul
1700, iar sfințirea s-a făcut în anul 1829, când a fost terminat complet iconostasul.
Biserica a fost renovată în anul 1911, când a primint un nou acoperiș din tablă și în
anul 1991, când a fost refăcut exteriorul.
În Şematismul veneratului cler al Eparhiei Greco-Catolice Române a Maramureşului
retipărit în 2011, la pagina 149 găsim că în anul 1936 parohia Livada avea 1962 credincioși
greco-catolici.
În anul 1948, atât biserica cât și proprietățile parohiei greco-catolice trec abuziv în
posesia bisericii ortodoxe. Urmându-și credincioșii, această trecere o va face și preotul
LYAHOVICS ANDRÁS. În toată prigoana comunistă, biserica a rămas neschimbată.
După evenimentele din 1989, credincioșii greco-catolici și-au revendicat apartenența
confesională și locul de slujire. Astfel că la recensământul din anul 1992, în localitatea
Livada, care număra 5187 locuitori, găsim 1660 credincioși greco-catolici.
Un eveniment de mare însemnătate pentru credincioșii parohiei Livada a avut loc
duminica, 6 octombrie 2019, când la invitația părintelui paroh Kudla Gheorghe, Preasfințitul
Vasile a participat la sărbătoarea hramului parohiei.
În cadrul Sfintei Liturghii, Preasfințitul părinte Vasile a ridicat la treapta diaconatului
pe tânărul absolvent de teologie Simon Istvan Miklos.