Oraşul Sibiu,

Am ales această temă deoarece, prin bogatia obiectivelor istorice si social-culturale

si prin frumuseţea si varietatea peisajelor naturale, Sibiul şi împrejurimile se încadrează
printre zonele de mare atracţie turistică ale ţări. Pentru toate acestea, şi pentru multe altele
care vor ieşi în evidenţă în această lucrare, oraşul Sibiu a fost declarat, pentru anul 2007,
Capitala Culturală Europeană. Aceasta reprezintă recunoaşterea oficială a vieţii şi
moştenirii culturale de excepţie pe care o are oraşul Sibiu, şi doreşte să încurajeze
comunitatea sa dezvolte şi să imagineze modalităţi inovatoare de dezvoltare prin acţiune
culturală. Programul este gândit astfel încât să promoveze cooperarea culturală si să
celebreze destinul european al oraşului Sibiu printr-un program cultural cu dimensiuni şi
semnificaţie europeană.
Programul “Sibiu-Capitală Culturală Europeană 2007” este gândit astfel încât sa
ofere oportunităţi pentru probleme de incluziune si coeziune socială, educaţie, turism,
patrimoniu şi regenerare urbană la toate nivelurile.
Acest eveniment cultural constituie de altfel si motivatia acestei lucrari. Sibiul este
un oras splendid, în parte cunoscut si în parte necunoscut nu numai pe plan international, ci
chiar si national. Faima sa în creştere are o baza puternica, un cadru natural mirific, un
trecut european si un prezent care încearca sa faca fata pe deplin momentului pe care
România îl va trai, sperăm, începând cu 1 ianuarie 2007: integrarea în Uniunea Europeană.
 Vătăşescu Ioana

I. Aşezarea geografică
Judeţul Sibiu se află situat în mijlocul ţării , între 490 17’ latitudine nordică şi 450
28’ latitudine sudică respectiv 240 57’ longitudine estică şi 230 35’ longitudine vestică .
Aflându-se în partea sudică a Transilvaniei , el este străjuit de munţii Făgăraşului şi
ai Cibinului . Se învecinează la nord cu judeţul Mureş , la est cu judeţul Braşov , la sud cu
judeţele Argeş şi Vâlcea iar la vest cu judeţul Alba . Este un judeţ mijlociu al ţării ocupând
o mare parte din podişul Transilvaniei . Populaţia judeţului Sibiu numără 425 873
locuitori . Reşedinţa judeţului este municipiul Sibiu care numără 169 696 locuitori . Căile
de comunicaţii rutiere , feroviare şi aeriene îi asigură legături cu întreaga ţară .
Judeţul Sibiu cuprinde două municipii , şapte oraşe , şi cincizecişitrei de comune cu
o sutăşaptezecşicinci de sate .
Reşsdinţă a judeţului cu acelaşi nume , municipiul Sibiu este aşezat în centrul
acestuia . În partea de nord se învecinează cu localităţile Şura Mare şi Şura Mică , în vest şi
sud – vest se învecinează cu localităţile Cristian , Răşinari şi Poplaca . În partea de sud şi
sud – est este învecinat cu localităţile Cisnădie , Cisnădioara şi Şelimbăr . În partea de est
este vecin cu localităţile Daia şi Noul .
Teritoriul Sibiului are o suprafaţă de 12 163 ha din care intravilanul are o suprafaţă
de 2 465 ha .
Situat pe albia râului Cibin şi a afluenţiloer acestuia , în apropierea munţilor cu
acelaşi nume şi a trecătorii Turnu Roşu , Sibiul , prin distinsa-i personalitate ne dezvăluie o
istorie bogată în evenimente .

II. Scurt istoric

Existenţa omului pe aceste meleaguri , este atestată de descoperirile arheologice din

neolitic din localitatea Racoviţă completate cu descoperirile din epoca bronzului de la
Guşteriţă – Sibiu .
Oraşul Sibiu a fost atestat documentar printr-un document dat de papa Celestin al
III lea la data de 20 decembrie 1191 .
Pe parcursul câtorva secole oraşul apare sub diferite denumiri cum sunt Cibiniensis
(1192-1196) , Scibiniensis (1211) , villa Hermani (1223) , Hermannstatd (1366) , Sibinu ,
Sibiliu (1482) .

2 1
Hermannstadt- denumirea în lb.germana a oraşului Sibiu
 Oraşul Sibiu

Prin Bula de Aur a regelui Andrei al II lea , Sibiul devine comitat , centru
administrativ şi politic . Transformările de natură juridică şi administrativă au dus la
desfiinţarea comitatului şi transformarea lui în scaun .
Pe măsura dezvoltării sale economice şi politice Sibiul capătă mai multe drepturi
cum sunt : dreptul de a – şi alege singuri conducătorii , dreptul de a avea stemă proprie ,
dreptul de judecată , dreptul la privilegii .
După colonizările succesive ale saşilor , prin îmbinarea privilegiilor obţinute de
aceştia cu cunoştinţele tehnice şi organizatorice apar primele forme de organizare ale
meşteşugarilor în circa 29 de bresle cu aproximativ 330 de meşteşugari .
O ocupaţie de bază a sibienilor din acele timpuri o constituia comerţul cu Ţările
Române şi cu oraşele apusene .
Sibiul a fost un fel de Genevă pentru familiile boiereşti din Tările Române .
Evoluţia urbanistică a Sibiului a urmat calea tipică a oraşelor medievale . În
secolul XV Sibiul era o cetate puternică pe deplin conturată , viaţa economică şi socială
concentrându-se în cele trei nuclee formate din Piaţa Huet , Piaţa Mare . Piaţa Mică .
După ce Transilvania devine provincie habsburgică , imperiali au continuat
dezvoltarea vechiului burg medieval , care devine un oraş modern în care pătrunde barocul
vienez care se păstrează şi astăzi prin monumente cum sunt : Muzeul Brukenthal, Biserica
Iezuiţilor .
Sibiul este martorul primei uniri a românilor din cele trei ţări române . În
apropierea Sibiului , la Şelimbăr , Mihai Viteazul învinge oştilelui Andrei Bathory şi îşi
croieşte drum spre Alba Iulia unde la 1600 se realizează prima unire . Timp de
aproape o sută de ani între 1692 – 1791 Sibiul a fost capitala Transilvaniei , timp în care în
oraşul luteran de pe malurile Cibinului se stabilesc o serie de ordine călugăreşti catolice .
La sfârşitul secolului al XVIII lea ia fiinţă primul teatru din Transilvania şi se
editează Foaia săptămânală de teatru . Au loc încercări infructuoase de editare de
publicaţii în limbna română.
Anul revoluţionar 1848 aduce Sibiul în prim plan , fiind locul unde au funcţionat
între 1848-1849 Comitetul Naţional Român şi Comitetul de Pacificaţiune din care au făcut
parte printre alţii : Simion Bărnuţiu , Avram Iancu , Axente Sever . După revoluţie Sibiul
devine cel mai important centru naţional , politic şi cultural românesc din monarhia austro
– ungară .
Prin funcţionarea bibliotecilor , a muzeelor şi prin activitatea celor două societăţi
săseşti “Societatea pentru cercetarea Transilvaniei “ şi “Societatea transilvană de ştiinţe

3 2
comitat – unitate administrative- teritorială , disctrict.
 Vătăşescu Ioana

naturale “ , Sibiul devine un centru de răspândire a ştiinţelor . Un moment important în

istoria acestui oraş este constituirea societăţii cuturale “Asociaţiunea transilvană pentru
literatură română şi cultura poporului român “ , ASTRA ,cu sediul central în Sibiu şi cu
ramificaţii în toate localităţile româneşti din monarhie .
Desăvârşirea unităţii naţionale de la 1 Decembrie 1918 a impus Sibiul , drept centru
politic al Transilvaniei , parte integrantă a statului unitar român , prin instalarea în oraş a
Comitetului Dirigent – un adevărat Guvern provizoriu . Activitatea acestuia şi marile
modificări de după Unire au facilitat apropierea de structura regatului României . Pentru o
perioadă de timp , după Unire , Sibiul prin instituţiile sale şi prin activitatea desfăşurată , a
jucat rolul unei adevătrate capitale româneşti a Transilvaniei.

III . Populaţia
Recensământul populaţiei şi al locuinţelor din anul 1992 a demonstrat că populaţia
Sibiului este de 169 656 de locuitori din care 81 365 bărbaţi şi 88 281 femei.
În structura pe naţionalităţi populaţia municipiului se prezintă astfel : 158 946
români, 5 541 germani , 4 150 maghiari , 1 019 alte naţionalităţi . Se observă o scădere
drastică a populaţiei de etnie germană care s-a micşorat prin emigrări masive şi prin
scăderea natalităţii . Această scădere a dus la părăsirea de către saşi a unor întregi localităţi
din judeţul Sibiu .
În structura după religie s-au înregistrat următoarele date : 153 515 ortodocşi , 3
302 romano – catolici , 2 850 greco – catolici , 2 0356 reformaţi , 164 unitarieni , 3882
evanghelici cultul adventist , 417 evanghelici şi 3 491 alte religii .
Prin aceste date deducem că populaţia Sibiului este majoritar română de religie
ortodoxă dar care conlocuieşte în pace şi bună vecinătate cu celelalte etnii şi religii . Este
poate oraşul cu cele mai multe biserici de difereite confesiuni din ţara noastră .

IV. Reţeaua hidrografică

Reţeaua hidrografică a oraşului Sibiu este destul de bogată . Ea este reprezentată
prin ape curgătoare şi prin lacuri . Geografic Sibiul este aşezat pe malurile Cibinului , râu
care izvorăşte din munţii Cindrelului . Acesta a săpat o vale largă în care s-a dezvoltat
oraşul Sibiu. Astfel în Sibiu întâlnim râul Cibin cu afluentul lui Seviş . Lacurile sunt
reprezentate prin lacul Dumbrava care se află în pădurea cu acelaşi nume de la marginea
Sibiului . Acesta este amenajat în prezent pentru agrement .

4 1
Hermannstadt- denumirea în lb.germana a oraşului Sibiu
 Oraşul Sibiu

V. Clima
Clima în părţile Sibiului este de tip temperat – continentală . Iernile sunt ferite de
viscole puternice , primăverile sunt frumoase , verile răcoroase şi toamnele târzii . Media
anuală a precipitaţiilor este de 662 mm cu valori minime în luna februarie (26,7mm) şi
maxime în iunie (113mm) . Deşi temperaturile extreme se plasează între +37,60 C (la Boiţa
în 1949) şi – 34,4 0 C (la Sibiu în 1888) , temperaturile medii se situează între –3,80 C în
ianuarie şi +19,60 C în iulie .
Primele ninsori apar de regulă în luna noiembrie , iar ultimile reminiscenţe ale
iernii se fac simţite în luna aprilie .
Sibiul este ferit de vânturile excesive ce bântuie din timp în timp crestele munţilor .
Dominante sunt vânturile dinspre valea Mureşului (nord-est) . Primăvara , coborând de pe
crestele munţilor Făgăraş şi Cindrel suflă “mâncătrorul de zăpezi “ sau “vântul mare “ , iar
uneori , vara , “austrul “ aduce din vest valuri de căldură şi secetă .

VI . Flora şi vegetaţia
Clima , relieful şi structura solului oraşului Sibiu , creează condiţii prielnice pentru
o floră şi vegetaţie bogată . Prin poziţia sa , municipiul este aşezat în zona pădurilor de
gorun şi stejar care urcă de la porţile oraşului până la poalele munţilor .
Flora Sibiului este dominată de speciile euroasiatice şi europene . Pe acest
considerent specialiştii încadrează Sibiul şi împrejurimile sale din punct de vedere floristic
în regiunea eurosiberiană , provincia central – europeană-est-carpatică , circumscripţia
Podişul Transilvaniei .
Elementele de floră de provenienţă continentală se găsesc în general pe versanţii
însoriţi ai dealurilor ce mărginesc oraşul în zona de nord – est , spre Guşteriţa şi Şura Mare
. Astfel pe pajiştile cu caracter stepic din această zonă întâlnim : migdalul pitic , vişinelul ,
jaleşul , ruşcuţa de primăvară , sipica , capul şarpelui şi altele .
Speciile sudice mediteraneene , submeditareene şi balcanice au intrat în Podişul
Transilvaniei prin defileul Oltului şi pot fi observate în imediata apropiere a oraşului sau în
interiorul său . Sunt diferite specii de graminee , cornuţul , laptele câinelui , răsura ,
găinuşa şi altele .
O deosebită importanţă , o prezintă speciile edemice nemaiîntâlnite în nici un loc pe
glob , caracteristice ţinuturilor noastre . Flora Sibiului şi împrejurimilor sale înglobează în
această categorie : cimbrişorul , brânduşa , cărbunii , şi altele . Amintim că în apropierea
Sibiului cresc o serie de rarităţi floristice cum sunt : stânjeneii , răţişoarele , dediţeii ,

5 2
comitat – unitate administrative- teritorială , disctrict.
 Vătăşescu Ioana

zăvăcusta , holodeanul . Aici este singurul loc din ţară unde creşte pătlagina uriaşă . O serie
din aceste plante au fost puse sub ocrotire pentru a fi salvate de la dispariţie .

VII. Fauna
Fauna Sibiului este la fel de bogată . Ca nici unde în ţară , în centrul oraşului pot fi
văzute numeroase cuiburi de barză care revin aici an de an . Cei interesaţi de faună vor
descoperi în zonele verzi ale oraşului un adevărat paradis al păsărilor .
Speciile cele mai frecvente din zonă sunt : mierla , guşa roşie , piţigoiul mare ,
piţigoiul albastru , ochiul boului , iar pe firul apei ce traversează parcul Sub Arini întlnim
mierla de apă şi uneori pescărelul albastru .
La păsările ce pot fi văzute tot timpul anului se adaugă oaspeţii sezonieri de vară şi
de iarnă . Primăvara îşi fac apariţia : sturzul , graurul , codroşul , pituluicea , muscarul ,
codobatura , cinteza , sticletele şi uneori piţigoiul codat .
Printre tufe şi arbuşti sau în scorburile stejarilor bătrâni îşi fac cuiburi : mierla,
sturzul , bot-grosul , stăncuţa şi piţigoiul mare . Pe salba de lacuri din pădurea Dumbrava
printre pâlcurile de stuf şi papură îşi scot puii raţele mari , lişiţele sau găinuşele de baltă.
Toamna poposesc aici o serie de specii necaracteristice zonei , aflate în drum spre
locurile de iernat : raţa cu cap negru , cufundacul sau corcodelul , cufundacul polar ,
chirighiţele şi pescăruşii .
Iarna apar prin parcuri dar îndeosebi în pădurea Dumbrava , sturzul de iarnă ,
cinteza de iarnă şi huhurezul a cărui prezenţă este trădată de stolurile de piţigoi care caută
să alunge intrusul cu ţipete ascuţite .
Mulţimea de ciocănitori , zborul rapid al uliului păsărar , planarea rotită a
şorecarului comun sau a şorecarului încălţat întregesc peisajul avifaunistic .
Pentru călătorul pornit pe cărările zonelor verzi primăvara oferă o imagine
interesantă a vieţii batracienilor . Acum întâlnim broasca râioasă , broasca roşie de munte ,
sălămâzdra , buhaiul de baltă şi brotăcelul . Rar se întâlneşte şi broasca ţestoasă de lac .
Reptilele sunt şi ele bine reprezentate prin diversitatea speciilor de şopârle ,
adăugându-se şi şarpele de casă . Dintre animale întâlim căpriorul , veveriţa şi chiar
iepurele , alături de mamiferele domestice .
Seara iese la vânătoare , în pădurea Dumbrava , pârşul , asmănător şoarecelui şi tot
acum îşi încep activitatea liliecii .
Pădurea Dumbrava este adăpostul ursului brun , lupului , vulpii şi a altor mamifere
din ţara noastră dar care sunt închise în cuştile grădinii zoologice .

6 1
Hermannstadt- denumirea în lb.germana a oraşului Sibiu
 Oraşul Sibiu

VIII. Economia

VIII.1. Industria

Sibiul realizează peste 50%din producţia industrială a judeţului . În Sibiu îşi

desfăşoară activitatea un număr de aproximativ 10 678 agenţi economici din care 151
agenţi economici cu capital integral sau majoritar de stat , 2 regii autonome , 4 025
societăţi comerciale , 5 963 agenţi economici cu capital privat ..
De asemenea trebuie menţionată dezvoltarea economică a Sibiului , oraşul având ce
oferi partenerilor străini dornici de colaborare . Societăţile comerciale au intrat într-o nouă
fază de dezvoltare , impusă de trecerea de la economia centralizată la economia de piaţă .
Domeniile deschise colaborării cu partenerii străini sau din ţară sunt : construcţiile
de maşini , (autovehicule rutiere , piese şi subansamble auto , utilaj metalurgic , maşini
pneumatice , componente pentru structuri centrale nucleare , aparatură hidraulică , aparate
de cântărit , elemente de asamblare maşini şi utilaje pentru prelucrarea metalelor prin
deformare plastică , domeniu didactic ) industrie uşoară (stofe , îmbrăcăminte ,
încălţăminte , marochinărie , covoare , pături ) , prelucrarea lemnului (mobilă , creioane ) ,
industrie alimentară (carne şi produse din carne , conserve , produse lactate , brânzeturi ) ,
maşini agricole , cercetare şi proiectare , turism , comerţ , transporturi .
VIII.2. Fondul funciar
Suprafaţa totală a oraşului Sibiu este de 14 619 ha din care 12 163 ha de teren
intravilan şi 2 465 ha de terten extravilan .
VIII.3. Transporturile
Transporturile sunt reprezentate de toate categoriile de mijloace de transport . În
interiorul oraşului transportul călătorilor se reralizează cu ajutorul troleibuzelor ,
autobuzelor şi tramvailui . În acest sens oraşul dispune de o reţea de 376 km de şosele şi
17 km de linie de tramvai .
Legătura cu restul ţării se realizează prin cele trei mari categorii de transport şi
anume : feroviar de călători şi mărfuri , rutier de călători şi mărfuri şi aviatic de călători şi
mărfuri .
În acest sens oraşul dispune de o gară , două autăgări şi un aeroport internaţional
care face legătura atât cu interiorul ţării dar mai ales cu exteriorul , momentan operând
două curse pe săptămână cu destinaţia Berlin .

7 2
comitat – unitate administrative- teritorială , disctrict.
 Vătăşescu Ioana

VIII.4. Comerţul
La nivelul oraşului Sibiu se constată în ultima perioadă o creştere semnificativă a
volumului vânzărilor de mărfuri cu amănuntul şi a prestărilor de servcicii către populaţie
în cele peste 4 678 de unităţi comerciale în marea lor majoritate private .
VIII.5. Turismul
Activitatea în domeniul turismului este susţinută în oraşul Sibiu şi de un număr de
şase unităţi de cazare turistică cu o capacitate de 3 039 locuri de cazare , la care se adaugă
alte patru unităţi cu o capacitate de 363 de locuri şi alte 163 locuri de cazare în vile şi
tabăra pentru elevi de la Şanta .
Obiectivele turistice ale oraşului sunt numeroase ţinând cont că Sibiul este un vast
muzeu şi parc în aer liber .
Amintim câteva repere turistice : parcul Sub Arini , pădurea Dumbrava , staţiunea
Păltiniş , parcul ASTRA , muzeul de istorie , muzeul de istorie naturală , turnul olarilor ,
turnul gros, podul metalic (podul mincinoşilor) , bastionul Haller, biserica evanghelică ,
casa arterlor , biserica franciscană şi multe altele .
Tot din Sibiu se pot organiza o serie de trasee turstice spre Şelimbăr , Ocna Sibiului
, Cârţa , Cârţişoara , Avrig , Mărginimea Sibiului , Sălişte şi spre multe alte locuri de o
frumuseţe unică şi cu o bogată tradţie istorică şi etnografică , adevărate tablouri ale
portului nostru popular şi păstrătoare de datini şi obiceiuri populare.

IX. Cultura şi arta

Sibiul cunoaşte o vie adevărată cuturală . Actul de cultură este susţinut de
multitudinea de obiective istorice , muzee în aer liber sau amenajate în diferite locuri cu o
bogată încărcătură istorică sau artistică , vestigii istorice şi de artă păstrate dea lungul
secolelor pentru posteritate . Dintre aceste obiective de mare interes cultural putem
aminti : cetatea Sibiului cu cele patru incinte , Turnul Scărilor din Piaţa Griviţei , Turnul
Scărilor din Piaţa Mică , Turnul Sfatului din Piaţa Mică , Turnul de Poartă , Turnul
Archebuzierilor denumit ulterior al Postăvarilor , Turnul Dulgherilor , Turnul Bărbierilor,
Turnul cu Pulbere din incinta Liceului Independenţa , Turnul Pielarilor , porţile de incintă
Guşteriţa şi Turnului , Turnul Olarilor , Turnul Gros , Bastionul Haller , Bastionul Soldisch
. Alte obiective istorice sunt : Arsenalul din Piaţa Armelor , Primăria Veche , Casa Artelor
din Piaţa Mică , Şcoala românească veche , Şcoala populară de artă , Catedrala
Evanghelică , Casa Armatei , Casa parohială a Bisericii Evanghelice , Biserica Evanghelică
din Guşteriţa , Biserica Evanghelică din Turnişor , Biserica Franciscană , Biserica
Ursulinelor , Capela crucii , Catedrala ortodoxă Sf. Treime , Palatul Brukenthal .

8 1
Hermannstadt- denumirea în lb.germana a oraşului Sibiu
 Oraşul Sibiu

Sibiul este un imens parc în care distingem două mari parcuri ASTRA şi Sub
Arini . Parcul ASTRA este locul unde te întâlneşti la tot pasul cu istoria , arta populară ,
literatura , muzica . Aici întâlnim busturile lui George Bariţiu , Badea Cârţan , Gheorghe
Lazăr , Andrei Mureşanu , Andrei Şaguna , Ioan Slavici . În parcul Sub Arini vom întâlni
bustul lui Mihai Eminescu iar în Piaţa Revoluţiei întâlnim statuile lui Mihai Viteazul şi
Gheorghe Lazăr .
Muzeele contribuie şi ele la viaţa culturală a Sibiului . Aici găsim Muzeul
Brukenthal din Piaţa Revoluţiei . Acest muzeu este organizat pe secţii ; Secţia de artă
plastică cu galeriile de artă europeană , galeria de artă românească , cabinetul de stampe;
Secţia de arheologie şi istorie care se află amenajat în clădirea Primăriei Vechi . Secţia de
etnografie şi folclor organizată pe expoziţii pavilionare şi artă populară . Un alt muzeu
este Muzeul tehnicii populare din Dumbrava Sibiului , Muzeul de istorie naturală ,
Muzeul de istorie al farmaciei .
În Sibiu fucţionează trei case de cultură , două biblioteci cu circa un milion de
cărţi în fondul de carte , un teatru cu două secţii română şi germană , un teatru de păpuşi
cu două secţii , o filarmonică , cluburi de creaţie plastică artistică , muzicale , Ansamblul
folcloric Cidrelul .
Portul popular din Sibiu este caracteristic Transilvaniei . Specific acestei zone este
portul popular din Săliştea Sibiului compus la bărbaţi din iţari albi strânşi pe picior , cu
cămasă albă lungă albă brodată cu motive populare româneşti . Costumul este completat cu
cizme sau opinci , vestă fără mâneci neagră , şi chimir lat din piele strâns în şireturi din
piele pe corp . Pe cap poartă pălăriuţe negre tradiţionale . Costumul femeilor de al Sălişte
are aceleaşi culori fiind compus din fotă de culoare neagră cusută cu motive româneşti de
culoare roşie , ie brodată , vestă de culoare neagră cusută cu motive de culoare roşie , . În
picioare poartă opinci iar pe cap marame .
Densitatea populaţiei în 2002
total urban rural
România 94.0 54.6 45.4
Centru 77.4 60.2 39.8
Sibiu 81.6 68.0 32.0
Sursa datelor: Anuarul Statistic al României

9 2
comitat – unitate administrative- teritorială , disctrict.