Statiunea Sinaia

Sinaia este un oras in centrul Romaniei, situat pe raul Prahova, la poalele Muntilor Bucegi, la o altitudine ce variaza intre 798 - 971 m, la 121 de km de Bucuresti si 49 km de Brasov. Sinaia, una din cele mai importante statiuni de odihna din tara, are un climat subalpin, cu veri racoroase (media lunii iulie este de 14-16C) si cu ierni destul de blande (media lunii ianuarie este de -3,5C). Temperatura medie anuala este in jur de 6,5C, iar media precipitatiilor de 800-1000 mm anual. Stratul de zapada cazut iarna persista de la sfasitul lui septembrie pana la sfarsitul lui martie. Bucurandu-se de excelenti factori de cura (tonic-stimulanti), o clima caracterizata de o presiune atmosferica scazuta - 67 mm coloana de mercur, cu o atmosfera puternic ionizata, cu un aer curat, fara praf si alti agenti alergici, bogat in ozon si radiatii ultraviolete, cu numeroase izvoare cu ape minerale

sufuroase, bicarbonate, calcice, cu magneziu, cu oligominerale, statiunea Sinaia intruneste conditii excelente de tratament a neuroasteniei, a tulburarilor aparatului digestiv (in gastritele cronice hipoacide), a tulburarilor hepatobiliare (dischinezie biliara, colecistita cronica, sechele dupa operatii pe ficat), endocrine (hipertiroidism benign si boala lui Basedow, dupa tratament endocrinologic), respiratorii (nevroze respiratorii) si alte tulburari, dar si pentru odihna si recuperare a potentialului de munca. Cai de acces - rutier: dinspre Bucuresti sau Brasov, pe DN1 (E 60), care face jonctiune cu DN 71 ce vine dinspre Targoviste - feroviar: trenuri dinspre Bucuresti, Ploiesti sau Brasov. Scurt istoric Documentar, Sinaia apare legata de infiintarea manastirii in anul 1695, in jurul careia s-au injghebat primele asezari. Ridicarea rapida a localitatii este legata de dezvoltarea in zona subcarpatica a industriei extractive si de prelucrare a petrolului, de deschiderea soselei la sfarsitul secolului al XVIII-lea, de constructia caii ferate (1879) si de cea a Castelului Peles. In 1880, Sinaia este declarat oras, fiind astfel una din cele mai vechi asezari urbane de munte din tara. Intre anii 1875 - 1883, este construit Castelul Peles, devenit la vremea respectiva, resedinta de vara a familiei lui Carol I, primul rege al Romaniei. Fiind resedinta de vara a casei regale, Sinaia a devenit una dintre zonele de mare interes pentru clasa politica romaneasca, iar in oras au fost construite multe resedinte private, amplasate in zone pitoresti si beneficiind de o arhitectura (exterioara si interioara) deosebita. Dotarile de patrimoniu muzeistic si arhitectural al orasului Sinaia se situeaza la un nivel de exceptie. De vazut la Sinaia Manastirea Sinaia este inca o manastire activa, de calugari, cu cladiri datand din 1695. Palatul Peles - este unul din cele mai bine conservate palate regale din Europa. El a servit ca resedinta de vara pentru primul rege Hohenzollern al Romaniei, Carol I. Construit in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, cladirea este incercarea regelui de a imita stilul din tara lui natala, creand un ansamblu bavarian in muntii din Romania. Palatul este bogat ornamentat atat in interior, cat si in exterior, cu complicate sculpturi in lemn si picturi reprezentand scene din operele lui Wagner. Pelisor este situat chiar langa Palatul Peles si a fost resedinta de vara a celui de-al doilea rege din dinastia Hohenzollern, Ferdinand. Nu la fel de mare ca Palatul Peles, Pelisor ofera mai mult confort. In centrul statiunii Sinaia, la sud de hotel Montana, se afla telefericul. De aici se poate porni intr-o calatorie cu telefericul pana in varful muntelui, de unde se poate admira intreaga panorama a statiunii. La intoarcere, se poate cobori tot cu telecabina sau se poate urma un traseu marcat ce dureaza aproximativ doua ore. Posibilitati de calatorii la cabanele din Muntii Bucegi (Cota 1500, Varful cu dor - la 2000 de m altitudine, Cuibul Dorului - 1200 m, Babele - 2206 m, Omu - 2505 m, Padina 1525 m, Piatra Arsa - 1950 m, Pestera - 1600 m, Piscul Cainelui - 950 m, etc.)

In Muntii Bucegi, clima si-a pus puternic amprenta asupra reliefului, influentand aparitia unor forme mai putin intalnite in alte masive (Babele, Sfinxul, Ciupercile). Vantul, asociat cu apa precipitatiilor, a actionat necontenit asupra rocilor, modelandu-le, transformandu-le prin procesele de deflatie si coroziune. Efectele acestor procese se vad peste tot in Bucegi, stancile culmilor Gutan, Tiganesti, Bucsoiu, Caraiman, Costila, Furnica avand numeroasele fete slefuite de vant.

TRASEE cu pornire din orasul SINAIA

Sinaia, numita si Perla Bucegilor, este o minunata statiune de odihna, dar este cunoscuta si ca o statiune balneoclimaterica, unde pe langa un mare numar de vile,construite in cele mai felurite stiluri arhitectonice, hoteluri bine amenajate, restaurante, dispune si de numeroase partii de schi pentru bob, o telecabina, dar cel mai important este posibilitatea de a organiza trasee turistice in aer liber si de a admira frumusetile deosebite ale Bucegilor.

Traseu 1: La Muzeul Peles

La Muzeul Peles = (o jumatate de ora). Desigur cel mai atractiv punct turistic al orasului il constituie grupul de castele Peles, Foisor si Pelisor.Constructia Castelului Peles a inceput in 1873 sub conducerea arhitectului vienez Wilhelm Doderer si a fost continuata in 1876 de Johann Schultz din Lemberg.Inaugurat in 1883, castelului i s-au facut transformari si adaugiri intre 1896-1914, de catre arhitectul ceh Karel Liman. Castelul are peste 160 camere si prezinta o constructie din piatra, lemn, caramida si marmura, in care predomina stilul renasterii germane avand si elemente din renasterea italiana, baroc german, rococo francez si stil hispanmaur. In exterior se afla terase in stilul renasterii italiene, dispuse in anfiteatru, cu statui si fantani. Incaperile castelului au decoratii in lemn, pe pereti si pe plafoane. Sala mare de arme este inzestrata cu armuri germane din secolele XV-XVI, iar sala mica de arme cu panoplii de arme din India, Persia, Turcia, Arabia si cu piese valoroase incrustate cu aur si pietre pretioase. Mai sunt salile de receptie dintre care: sala florentina (cu lemn de abanos), sala coloanelor (in lemn de nuc), sufrageria (in piele de Cordova), sala maura (arabescuri din stuc aurit si mobilier arab cu incrustatii de sidef), salonul francez (mobilier stil Ludovic al XIVlea ) si salonul turcesc (cu vase orientale pentru ars mirodenii si tapet din matase). Castelul are numeroase alte incaperi interesante (sala de concerte, apartamentele pentru oaspeti, sala de teatru, biblioteca, etc.), in care se afla multe obiecte de valoare (statui, mobilier, vitralii, arme, covoare, tapiserii, etc.). Astazi, Castelul Peles, organizat ca muzeu de arta, este vizitat in fiecare an de sute de mii de turisti.

Traseu 2: Sinaia Cabana Pestera

Sinaia Cabana Pestera = (7-8 h). Din Sinaia, din cartierul Malului urmarim drumul ce traverseaza muntele Paduchiosu, ce leaga Sinaia cu orasul Puceasa. Inainte de a ajunge la cota 1000 m, unde este si granita de judet a Prahovei cu Dambovita, cotim dreapta si ne urmam drumul catre Cabana Bolboci, Lacul Bolboci, Cheile Tatarului, Padina, pana cand ajungem la Schitul Pestera si Pestera Ialomicioarei unde este punctul limita al traseului nostru.

Traseu 3: Sinaia Cota 1400 - C. Valea cu brazi - Varful Cu Dor

Sinaia Cota 1400 m Cabana Valea cu Brazi (1500 m) Varful Cu Dor = (3-5 h) Marcajul incepe din gara Sinaia cu trei semne: punct rosu, banda rosie si banda albastra. Drumul merge pe o sosea larga si pe stradute sau pasaje cu trepte care scurteaza serpentinele soselei, trece prin fata Cabanei Furnica si ajunge la o rascruce.

Marcajul cu punct rosu va insoti de aici inainte soseaua larga pana la Hotelul Cota 1400, intalnind in cale o poteca ce duce la Stanca Sfanta Ana. Pana la Cabana Valea cu Brazi, poteca marcata cu banda rosie urca din greu (15 minute)in patru-cinci serpentine aflate pe o singura panta despadurita. De aici se poate vedea frumoasa perspectiva a Sinaiai si masivul Garbova pe care se zareste Cabana Piscul Cainelui. In stanga cabanei se afla poiana La Sfarsitul Lumii, numita asa pentru ca in departate vremi aici era locul celor mai grele ascensiuni. De aici urcam prin pajisti pana intalnim meterezele de stanca numite La Cetate. La 15 minute, ocolind cetatea poteca se opreste la Cabana Varful Cu Dor, asezata intr-o panta ce duce in apropiere de Varful Cu Dor.

Traseu 4: Sinaia Varful Omu

Sinaia Varful Omu (2505 m) = (5-6 h). Urmarind traseul numarul 3 pana la Cabana Varful Cu Dor. Spre nordul cabanei, peste spinarea Cetatii in dreapta se formeaza o adevarata axa centrala sud-nord a masivului, o lunga poteca (marcaj banda galbena), care ajunge la Varful Omu. Poteca mege pe pantele muntelui Furnica, lasand in dreaptaValea cu Brazi si Valea cu Zade. In apropierea Varful Piatra Arsa poteca primeste din dreapta o alta poteca marcata cu banda albastra (care vine din Sinaia prin Poiana Stanii) si se apropie de Cabana Piatra Arsa. Apoi, urmand linia telefonica, putem merge pana la Cabana Babele (o jumatate de ora) si peste Varful Obarsia Ialomitei la cel mia inalt pisc al Bucegilor, Varful Omu.

Castelul Peles
Acestei constructii de referinta nu numai pentru Sinaia, ci si pentru Romania, i s-a pus piatra de temelie in ziua de 22 august 1875. Locul constructiei, respectiv suprafata din Valea Pelesului fusese cumparat de domnitorul Carol I (1866-1881) si Rege intre anii 18811914. In acelasi timp se ridica si alte constructii anexa ale castelului cum ar fi: Corpul de Garda, Economatul, Casa de Vanatoare Foisor, Grajdurile, Uzina Electrica. Ceva mai tarziu, se va construi Vila "Sipot", ce va fi pentru un timp locul de lucru al arhitectului Karel Liman, la indicatiile caruia se va desfasura constructia Castelului Pelisor, precum si Vila Regelui Ferdinand, de la Stana Regala (actuala Poiana Stanii). Pana la terminarea, in anul 1883, a Castelului Peles, Regele Carol I si Regina Elisabeta, au locuit la Foisor, constructie terminata mult mai repede. In ceea ce priveste Castelul Pelisor, acesta a fost inceput in anul 1889 si terminat in anul 1903, si era destinat viitorului Rege Ferdinand si Reginei Maria. Totusi, pana la finisarea Pelisorului, si acestia au locuit la Foisor. Chiar si Carol al II- lea a locuit acolo, in perioada 1930-1940, atata timp cat a fost Regele Romaniei, exceptand anii 1932 si 1933, cand casa de vanatoare a fost mistuita de un incendiu. In urma dispozitiilor sale, pe locul aceleia, s-a ridicat actualul Castel Foisor. Castelul Peles are circa 170 de incaperi, spre deosebire de Pelisor care are doar 70. Demn de mentionat este faptul ca Pelesul a fost primul castel electrificat in intregime din Europa. Acest lucru a fost posibil intrucat electricitatea era fumizata de Uzina Electrica proprie, de pe malul paraului Peles. Mai trebuie stiut si ca Pelesul adaposteste una dintre cele mai importante si mai valoroase colectii de tablouri din Europa, in numar de aproximativ 2000 de piese. Dupa abdicarea Regelui Mihai, in anul 1947, tot complexul Peles, mai putin castelul omonim, care a intrat in circuitul turistic, a devenit loc de creatie si odihna pentru oamenii de cultura ai vremii, pentru o scurta perioada de timp.In ultimii ani ai regimului comunist, dictatorul Nicolae Ceausescu a inchis intreaga zona, declarand-o zona speciala. In aceasta zona nu aveau acces decat personalul de serviciu, sever verificat, si personalul militar de paza. Intreaga zona era declarata zona de protocol de stat. Interesant de stiut este faptul ca, cu toate acestea, lui Ceausescu nu i-a placut foarte mult castelul, vizitele sale aici fiind foarte rare. Dupa Revolutia din Decembrie 1989, Castelul Peles si castelul Pelisor sunt reintegrate in circuitul turistic. La ora actuala, Foisorul ramane, ca si in trecut, resedinta prezidentiala, spre deosebire de Economat si Corpul de Garda, unde sunt amenajate hoteluri, restaurante si terase. Celelalte componente ale complexului Peles au devenit fie vile turistice, fie vile de protocol.

Totusi, cea mai deosebita relatare despre Castelul Peles, ramane aceea a lui Angelo de Gubernatis (1840-1913), scriitor italian, care a sosit in anul 1898 la Sinaia, invitat de familia regala. Citam: "inaugurat in 1883, Castelul Peles nu este numai un loc placut, in timpul verii; el a fost conceput si ca un monument national, menit sa pastreze trofeele victoriei de la Plevna, ceea ce explica stilul simplu si maiestuos". Curtea castelului, de tip Bramantes, cu fantana in mijlocul curtii, in cel mai curat stil renascentist,il surprinde placut pe vizitator. Curtea are un decor vesel, din plante si flori; de jur imprejur, fatadele sunt animate cu desene elegante. Interiorul castelului, este o adevarata minunatie, datorita frumusetii si bogatiei lemnariei sculptate si a vitraliilor colorate. Cum treci de vestibul, te afli pe scara de onoare, in fata celor mai de seama domnitori ai vechii Romanii: Stefan cel Mare si Sfant si Mihai Viteazul, intr-o atitudine mandra, cu caciula de blana sau cu coroana de aur pe cap, ei impresioneaza prin imbracamintea stralucitoare, in care albul herminei se imbina cu verdele smarald sau rosul caftanului larg. La dreapta si la stanga celor doi domnitori, in chip de cavaleri servanti, patru scutieri poarta stemele provinciilor romanesti. In biblioteca Reginei, deasupra grupurilor de copii simbolizand poezia si stiinta, se afla imaginea lui Ulfilas (311-383 e.n.), capetenie religioasa a Gotilor, la nord de Dunare, traducand Biblia inlimba lor, si contribuind la raspandirea Crestinismului, apostol crestin al romanilor, precum si imaginea lui Dante, creatorul poeziei occidentale. Trecand de biblioteca, in dormitor, intalnim imaginea geniilor si alegoriilor picturii si muzicii, precum si o serie de teme legendare, in apartamentele rezervate inaltilor oaspeti, o suita de blazoane straluceau prin abundenta lor heraldica, vorbind despre stramosii familiei regale. Dintre toate insa, picturile pe sticla din castelul Peles, fara indoiala sunt mai profunde si mai stralucitoare, ca si cele din sala de muzica. Aici subiectele sunt luate din poezia lui Alecsandri." Aceasta este prezentarea facuta de un oaspete al Castelului Peles, aproape de inceputul secolului XX. Nu tot castelul este deschis vizitatorilor, o zona importanta de la etaj nefiind deschisa publicului. Programul de vizitare este urmatorul: zilnic intre orele 9.00 si 17.00, mai putin lunea si martea pana la ora 11.00. Programul este supus deselor schimbari datorate sezoanelor turistice.