Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Student,
Stroe Ana-Maria
Mtc, anul 2
1. Introducere
Municipiul Sibiu este unul din cele mai importante oraşe din Transilvania cu un remarcabil potenţial de
dezvoltare economică, avantajat şi de poziţionarea sa pe Coridorul IV Paneuropean şi beneficiind de un
modern Aeroport Internaţional.
Localitatea se situează la 45°47' latitudine nordică şi 24°05' longitudine estică. Altitudinea faţa de nivelul
mării variază între 415 m în Oraşul de Jos şi 431 m în Oraşul de Sus.
Oraşul se află în zona temperat-continentală, cu influenţe termice datorate zonei depresionare şi a
munţilor care il inconjoară la sud si sud-vest. Media anuală a precipitaţiilor este de 662 mm cu valori
minime în luna februarie (26,7 mm) şi maxime în iunie (113 mm).
Temperatura medie anuală este de 8,9 grade Celsius.
Cu cei 155.000 de locuitori permanenţi şi 25000 de locuitori temporari, în special studenţi, Sibiul este cel
mai mare oraş din judeţ. Comunitatea locală este alcatuită din grupuri etnice diverse.
Marea majoritate a populaţiei este reprezentată de romani (94%) care convieţuiesc impreună cu germanii,
descendenţi ai colonistilor saxoni care au emigrat in sec XII din zona Luxemburg, Lorena, Alsacia.
Lor li se alatură unguri, rromi şi o foarte puţin numeroasă comunitate evreiască, cu toţii contribuind prin
influenţe culturale specifice la viaţa oraşului.
Aceeasi diversitate caracterizează şi viaţa religioasă. Alături de ortodocsi, la Sibiu işi practică liber
credinţa reformaţi, romano catolici, greco catolici şi evanghelici-lutherani. Structura socială a oraşului
este bazată pe o experienţa de viaţa istorică şi multiculturală, diversitatea locuitorilor săi, aparţinand
diferitelor grupuri etnice, generaţii şi stiluri de viaţă, dând oraşului o aură specială.
Stema oraşului:
În scut, pe fond roșu, un trichet de aur, răsturnat, având colțurile terminate în formă de
inimă de același metal și străpuns de două spade încrucișate cu vârful în jos, cu mânerul
și garda de aur și cu lamele de argint. Cele două săbii susțin o coroană de aur și
simbolizează lupta pentru apărare a orașului. Scutul este timbrat de o coroană murală cu
șapte turnuri, simbolizând statutul de municipiu al Sibiului.
2. Istoria Orasului
Prima menţiune documentară referitoare la ţinuturile sibiene datează din 20 decembrie 1191, când Papa
Celestin al III-lea confirma existenţa prepoziturii libere a germanilor din Transilvania, prepozitură care şi-
a avut sediul la Sibiu.
Menţionat sub numele de Hermannsdorf în anul 1321, în a doua jumătate a secolului XIV Sibiul obţine
calitatea de civitas, într-un document din 1366 fiind pomenit numele localităţii prima dată sub forma
Hermannstadt.
Spre sfârşitul secolului al XV-lea se formează instituţia numită Universitatea Săsească, aflată în fruntea
ierarhiei administrative a tuturor saşilor, condusă de un jude regal, mai târziu comite al saşilor.
Perioada medievală se caracterizează în Sibiu printr-o dezvoltare economică continuă, marcată de
activitatea breslelor. Primele statute ale acestora (1376) enumerează 19 bresle (dintre care 13 activau în
Sibiu) cu 25 meserii; Numărul breslelor a crescut treptat, în a doua jumătate a secolului al XVI-lea
existând 29 de bresle, iar spre 1780 erau atestate 40, într-o perioadă în care deja crescuse considerabil
rolul manufacturilor.
Sibiul s-a dezvoltat în mod constant, devenind în
secolele XV - XVIII cea mai puternică cetate a
Transilvaniei şi unul din oraşele cele mai
înfloritoare şi prospere. Cetatea Sibiului a fost
invincibilă vreme de sute de ani, ea făcând faţă
atacurilor venite din partea otomanilor, cele mai
importante având loc în 1432, 1437, 1442 şi
1493.
Sfârşitul secolului al XVI-lea şi începutul celui
următor au fost marcate de conflictele militare
care vor influenţa şi evoluţia vieţii economice şi
sociale din Sibiu. Ne referim aici, mai întâi, la
evenimentele legate de campaniile lui Mihai Viteazul, la bătălia de la Şelimbăr (1599) şi la asediul la care
este supus Sibiul între 1601-1603 de către trupele lui Sigismund Báthory. Peste mai puţin de un deceniu
(1610) Sibiul este ocupat de armata principelui Gabriel Báthory.
Odată cu înfrângerea turcilor de către austrieci la sfârşitul secolului al XVII-lea, Transilvania devine mare
principat în cadrul Imperiului Habsburgic cu capitala la Sibiu.
Începând cu 1688 în Sibiu se instalează Comandantul militar al Transilvaniei care îşi va avea sediul aici
până în 7 noiembrie 1918.
Puterea administrativă a noii provincii era exercitată de către un guvern (gubern) care şi-a avut sediul la
Sibiu între 1692 - 1791 şi între 1850-1867.
Sibiul era şi reşedinţa Guvernatorului Transilvaniei.
În prima jumătate a sec. XIX un nou val de colonişti, landlerii, se aşează în jurul Sibiului, cea mai
apropiată comunitate fiind în Turnisor, pe atunci Neppendorf.
Treptat prezenţa populaţiei româneşti în oraş este tot mai vie. Începând cu anul 1761, Sibiul devine cel
mai important centru bisericesc şi cultural al romanilor ortodoxi din Transilvania, iar în anul 1864 Andrei
Şaguna restaurează Mitropolia Ardealului cu sediul la Sibiu.
Sibiul devine astfel spre mijlocul secolului al XIX-lea centrul spiritual al luptei pentru emanciparea
acestei naţiuni.
În cadrul luptei de eliberare naţională a românilor, la Sibiu este redactat de către Simion Bărnuţiu
manifestul - proclamaţie către români citit la Blaj şi tot la Sibiu îşi avea sediul Comitetul Naţional Român
sub preşedinţia episcopului Andrei Şaguna.
În 1863 îşi deschide aici lucrările Dieta Transilvaniei care votează legea privind egală îndreptăţire a
naţiunii române şi a confesiunilor sale.
Din Sibiu activează Partidul Naţional Român, cel mai important partid politic din Transilvania, care
declanşează cea mai amplă mişcare social-politică din a doua jumătate a secolului al XIX-lea - Mişcarea
memorandistă în condiţiile în care, începând cu 1867, Transilvania a fost anexată Ungariei în cadrul
Imperiului Austro-Ungar.
A doua jumătate a secolului al XIX-lea şi primul sfert al secolului XX sunt caracterizate de o dezvoltare
economică şi socială fără precedent în Sibiu.
Dezvoltarea urbanistică, economică şi socială de care se bucura Sibiul la începutul sec. XX, este frânată
de izbucnirea primului război mondial.
Sibiul a avut un rol important şi în pregătirea Unirii din 1918, iar imediat după proclamarea unirii
Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918, Sibiul devine din nou capitala provinciei până la sfârşitul
anului 1919, aici avându-şi sediul atât Consiliul Dirigent (Guvernul Transilvaniei), cât şi Marele Sfat
(Parlamentul Transilvaniei).
4. Reglementari, Legislatie
Ghizi de turism
Pârtii de schi
HG nr. 5/2004 pentru modificarea si completarea HG nr. 263/2001 privind amenajarea,
omologarea, întretinerea si exploatarea pârtiilor si traseelor de schi pentru agrement
HG nr. 263/2001 republicata privind amenajarea, omologarea, întretinerea si exploatarea pârtiilor
si traseelor de schi pentru agrement
Ordinul Ministrului Turismului 491/2001 pentru aprobarea Normelor privind omologarea,
amenajarea, întretinerea si exploatarea pârtiilor si traseelor de schi pentru agrement
5. Infrastructura specifica/dotari
Analiza SWOT Accesibilitate și Infrastructura turistică
Puncte tari
➢ Poziţia geografică a Jud. Sibiu în mijlocul ţării, pe importante axe de transport European
(Coridorul IV Pan-European de transport), precum şi existența aeroportului internațional
(Sibiu) – care facilitează diversificarea curselor aeriene directe din Sibiu spre alte destinații europene;
culoarul feroviar Buc-Sibiu
➢ Existența unei baze de cazare diversificate;
➢ Dezvoltarea pistelor și a infrastructurii de biciclete în Municipiul Sibiu și împrejurimi, Cisnădie;
➢ 100 de km de Via Transilvanica în nordul județului, drum de lungă distanță ce leagă România de la
nord la sud;
➢ Drumurile alpine peisagistice Transfăgărășan și Drumul regelui-Transalpina;
➢ Existența unor structuri de cazare de calitate sau inedite, precum hoteluri boutique, case de oaspeți.
Puncte slabe
➢ Dezvoltarea insuficientă a domeniului schiabil în Munții Cindrel, cât şi în Munții Făgăraş;
➢ Lipsa unui Observator Astronomic la Păltiniș, necesar evenimentelor de profil derulate la nivelul
Jud. Sibiu;
➢ Lipsa unei platforme tip piață virtuală, în care producătorii să își expună produsele și care ar avea
utilitate atât pentru locuitori, cât și pentru turiști;
➢ Lipsa unei aplicații web integrate, la nivelul județului, pentru promovarea ofertei turistice a
județului;
➢ Număr redus de târguri privind promovarea produselor alimentare;
➢ Lipsa infrastructurii de tip SPA complementară ofertei montane (Păltiniș, Gura Râului)
➢ Insuficiența dotărilor moderne din destinațiile dedicate turismului balneoclimateric Ocna Sibiului
și Bazna, care face ca acestea să nu poată fi competitive la nivel național sau internațional, care ar
putea petrece sejururi îndelungate în astfel de facilități; 45
➢ Lipsa sistemelor de management al vizitatorilor (ex. Transfăgărășan-Bâlea Lac, vara, zona Arena
Platoș Păltiniș, iarna)
➢ Lipsa de modernizare a centrelor de informare turistică pentru a reflecta identitatea culturală a
zonei deservite și integrarea noilor
➢ Facilități reduse de transport a bicicletelor cu mijloace de transport în comun, cu excepția
autobuzului Sibiu-Păltiniș.
Oportunităţi
➢ Existența unei palete de servicii turistice/dezvoltarea serviciilor de divertisment şi agrement
turistic;
➢ Digitalizarea infrastructurii de atracții și servicii și noile tehnologii Crearea unui observator
turistic;
➢ Reabilitarea și crearea de spații cu destinație culturală și dezvoltarea infrastructurii culturale
inovatoare (ex. spații/huburi culturale multifuncționale pentru comunități și activități turistice).
Ameninţări
➢ Scăderea interesului generațiilor tinere pentru perpetuarea tradiţiilor locale;
➢ Scăderea capacității de accesare și cofinanțare a proiectelor de dezvoltare pentru turism.
➢ Întârzierea unor decizii de reabilitare a patrimoniului cultural (dată de lipsa unor intervenţii
urgente în reabilitarea monumentelor istorice (aflate în pericol), dar şi prin intervenţiile neautorizate
din partea proprietarilor.
10.
Expozitia: Libertatea religioasă ca motiv al migrației
11.
Expozitia: Libertatea religioasă ca motiv al migrației
12.
Expozitia: Libertatea religioasă ca motiv al migrației
13. ----
14.
Expozitia: Libertatea religioasă ca motiv al migrației
15.
Expozitia: Libertatea religioasă ca motiv al migrației
16.
Expozitia: Libertatea religioasă ca motiv al migrației
17.
Expozitia: Libertatea religioasă ca motiv al migrației
18.
Expozitia: Libertatea religioasă ca motiv al migrației
19.
Expozitia: Libertatea religioasă ca motiv al migrației
20. ----
21.
Expozitia: Libertatea religioasă ca motiv al migrației
22.
Expozitia: Libertatea religioasă ca motiv al migrației
23.
Expozitia: Libertatea religioasă ca motiv al migrației
24.
Expozitia: Libertatea religioasă ca motiv al migrației
25.
Expozitia: Libertatea religioasă ca motiv al migrației
26.
Expozitia: Libertatea religioasă ca motiv al migrației
27. ----
28.
Expozitia: Libertatea religioasă ca motiv al migrației
29.
Expozitia: Libertatea religioasă ca motiv al migrației
30.
Expozitia: Libertatea religioasă ca motiv al migrației
31.
Expozitia: Libertatea religioasă ca motiv al migrației
Septembrie
1.
Expozitia: Libertatea religioasă ca motiv al migrației
2.
Expozitia: Libertatea religioasă ca motiv al migrației
3. ----
4.
Expozitia: Libertatea religioasă ca motiv al migrației
5.
Expozitia: Libertatea religioasă ca motiv al migrației
6.
Expozitia: Libertatea religioasă ca motiv al migrației
7.
Expozitia: Libertatea religioasă ca motiv al migrației
8.
Expozitia: Libertatea religioasă ca motiv al migrației
9.
Expozitia: Libertatea religioasă ca motiv al migrației
10. ----
11.
Expozitia: Libertatea religioasă ca motiv al migrației
12.
Expozitia: Libertatea religioasă ca motiv al migrației
13.
Expozitia: Libertatea religioasă ca motiv al migrației
14.
Expozitia: Libertatea religioasă ca motiv al migrației
15.
Expozitia: Libertatea religioasă ca motiv al migrației
16.
Expozitia: Libertatea religioasă ca motiv al migrației
17. -----
18.
Expozitia: Libertatea religioasă ca motiv al migrației
19.
Expozitia: Libertatea religioasă ca motiv al migrației
20.
Expozitia: Libertatea religioasă ca motiv al migrației
21.
Expozitia: Libertatea religioasă ca motiv al migrației
22.
Expozitia: Libertatea religioasă ca motiv al migrației
23.
Expozitia: Libertatea religioasă ca motiv al migrației
24. ----
25.
Expozitia: Libertatea religioasă ca motiv al migrației
26.
Expozitia: Libertatea religioasă ca motiv al migrației
27.
Expozitia: Libertatea religioasă ca motiv al migrației
28.
Expozitia: Libertatea religioasă ca motiv al migrației
29.
Expozitia: Libertatea religioasă ca motiv al migrației
30.
Expozitia: Libertatea religioasă ca motiv al migrației
Octombrie
1. ------
2.
Expozitia: Libertatea religioasă ca motiv al migrației
3.
Expozitia: Libertatea religioasă ca motiv al migrației
4.
Expozitia: Libertatea religioasă ca motiv al migrației
5.
Expozitia: Libertatea religioasă ca motiv al migrației
6.
Expozitia: Libertatea religioasă ca motiv al migrației
7.
Expozitia: Libertatea religioasă ca motiv al migrației
8. ----
9.
Expozitia: Libertatea religioasă ca motiv al migrației
10.
Expozitia: Libertatea religioasă ca motiv al migrației
11.
Expozitia: Libertatea religioasă ca motiv al migrației
12.
Expozitia: Libertatea religioasă ca motiv al migrației
13.
Expozitia: Libertatea religioasă ca motiv al migrației
14.
Expozitia: Libertatea religioasă ca motiv al migrației
15. ---
16.
Expozitia: Libertatea religioasă ca motiv al migrației
17.
Expozitia: Libertatea religioasă ca motiv al migrației
18.
Expozitia: Libertatea religioasă ca motiv al migrației
19.
Expozitia: Libertatea religioasă ca motiv al migrației
20.
Expozitia: Libertatea religioasă ca motiv al migrației
21.
Expozitia: Libertatea religioasă ca motiv al migrației
22. ---
23.
Expozitia: Libertatea religioasă ca motiv al migrației
24.
Expozitia: Libertatea religioasă ca motiv al migrației
25.
Expozitia: Libertatea religioasă ca motiv al migrației
26.
Expozitia: Libertatea religioasă ca motiv al migrației
27.
Expozitia: Libertatea religioasă ca motiv al migrației
28.
Expozitia: Libertatea religioasă ca motiv al migrației
29. ----
30.
Expozitia: Libertatea religioasă ca motiv al migrației
31. ----
Noiembrie- nu avem evenimnte afisate
Decembrie- nu avem evenimnte afisate
Bibliografie
https://www.scrigroup.com/afaceri/turism/PROIECT-TEHNICIAN-IN-TURISM-SI13776.php
https://www.sibiu.ro/
https://www.cjsibiu.ro/wp-content/uploads/2022/07/Anexa-5-Analiza-diagnostic-Turism-si-
gastronomie_rev.pdf
http://www.sibiu-turism.ro/Bun-venit-in-Transilvania-sedere-placuta-la-Sibiu.aspx
https://sibiucity.ro/ro/evenimente/P16