I.

Aşezarea geografică

Judeţul Sibiu se află situat în mijlocul ţării , între 490 17’ latitudine nordică şi 450
28’ latitudine sudică respectiv 240 57’ longitudine estică şi 230 35’ longitudine vestică .
Aflându-se în partea sudică a Transilvaniei , el este străjuit de munţii Făgăraşului
şi ai Cibinului . Se învecinează la nord cu judeţul Mureş , la est cu judeţul Braşov , la sud
cu judeţele Argeş şi Vâlcea iar la vest cu judeţul Alba . Este un judeţ mijlociu al ţării
ocupând o mare parte din podişul Transilvaniei . Populaţia judeţului Sibiu numără 425
873 locuitori . Reşedinţa judeţului este municipiul Sibiu care numără 169 696 locuitori .
Căile de comunicaţii rutiere , feroviare şi aeriene îi asigură legături cu întreaga ţară .
Judeţul Sibiu cuprinde două municipii , şapte oraşe , şi cincizecişitrei de comune
cu o sutăşaptezecşicinci de sate .
Reşsdinţă a judeţului cu acelaşi nume , municipiul Sibiu este aşezat în centrul
acestuia . În partea de nord se învecinează cu localităţile Şura Mare şi Şura Mică , în vest
şi sud – vest se învecinează cu localităţile Cristian , Răşinari şi Poplaca . În partea de sud
şi sud – est este învecinat cu localităţile Cisnădie , Cisnădioara şi Şelimbăr . În partea de
est este vecin cu localităţile Daia şi Noul .
Teritoriul Sibiului are o suprafaţă de 12 163 ha din care intravilanul are o
suprafaţă de 2 465 ha .
Situat pe albia râului Cibin şi a afluenţiloer acestuia , în apropierea munţilor cu
acelaşi nume şi a trecătorii Turnu Roşu , Sibiul , prin distinsa-i personalitate ne dezvăluie
o istorie bogată în evenimente .

1
II . Populaţia

Recensământul populaţiei şi al locuinţelor din anul 1992 a demonstrat că

populaţia Sibiului este de 169 656 de locuitori din care 81 365 bărbaţi şi 88 281 femei.
În structura pe naţionalităţi populaţia municipiului se prezintă astfel : 158 946
români, 5 541 germani , 4 150 maghiari , 1 019 alte naţionalităţi . Se observă o scădere
drastică a populaţiei de etnie germană care s-a micşorat prin emigrări masive şi prin
scăderea natalităţii . Această scădere a dus la părăsirea de către saşi a unor întregi
localităţi din judeţul Sibiu .
În structura după religie s-au înregistrat următoarele date : 153 515 ortodocşi , 3
302 romano – catolici , 2 850 greco – catolici , 2 0356 reformaţi , 164 unitarieni , 3882
evanghelici cultul adventist , 417 evanghelici şi 3 491 alte religii .
Prin aceste date deducem că populaţia Sibiului este majoritar română de religie
ortodoxă dar care conlocuieşte în pace şi bună vecinătate cu celelalte etnii şi religii . Este
poate oraşul cu cele mai multe biserici de difereite confesiuni din ţara noastră .

III. Reţeaua hidrografică

Reţeaua hidrografică a oraşului Sibiu este destul de bogată . Ea este reprezentată

prin ape curgătoare şi prin lacuri . Geografic Sibiul este aşezat pe malurile Cibinului , râu
care izvorăşte din munţii Cindrelului . Acesta a săpat o vale largă în care s-a dezvoltat
oraşul Sibiu. Astfel în Sibiu întâlnim râul Cibin cu afluentul lui Seviş . Lacurile sunt
reprezentate prin lacul Dumbrava care se află în pădurea cu acelaşi nume de la marginea
Sibiului . Acesta este amenajat în prezent pentru agrement .

IV. Clima
Clima în părţile Sibiului este de tip temperat – continentală . Iernile sunt ferite de
viscole puternice , primăverile sunt frumoase , verile răcoroase şi toamnele târzii . Media

2
anuală a precipitaţiilor este de 662 mm cu valori minime în luna februarie (26,7mm) şi
maxime în iunie (113mm) . Deşi temperaturile extreme se plasează între +37,60 C (la
Boiţa în 1949) şi – 34,4 0 C (la Sibiu în 1888) , temperaturile medii se situează între –3,8 0
C în ianuarie şi +19,60 C în iulie .
Primele ninsori apar de regulă în luna noiembrie , iar ultimile reminiscenţe ale
iernii se fac simţite în luna aprilie .
Sibiul este ferit de vânturile excesive ce bântuie din timp în timp crestele munţilor
. Dominante sunt vânturile dinspre valea Mureşului (nord-est) . Primăvara , coborând de
pe crestele munţilor Făgăraş şi Cindrel suflă “mâncătrorul de zăpezi “ sau “vântul mare “
, iar uneori , vara , “austrul “ aduce din vest valuri de căldură şi secetă .

V . Flora şi vegetaţia

Clima , relieful şi structura solului oraşului Sibiu , creează condiţii prielnice

pentru o floră şi vegetaţie bogată . Prin poziţia sa , municipiul este aşezat în zona
pădurilor de gorun şi stejar care urcă de la porţile oraşului până la poalele munţilor .
Flora Sibiului este dominată de speciile euroasiatice şi europene . Pe acest
considerent specialiştii încadrează Sibiul şi împrejurimile sale din punct de vedere
floristic în regiunea eurosiberiană , provincia central – europeană-est-carpatică ,
circumscripţia Podişul Transilvaniei .
Elementele de floră de provenienţă continentală se găsesc în general pe versanţii
însoriţi ai dealurilor ce mărginesc oraşul în zona de nord – est , spre Guşteriţa şi Şura
Mare . Astfel pe pajiştile cu caracter stepic din această zonă întâlnim : migdalul pitic ,
vişinelul , jaleşul , ruşcuţa de primăvară , sipica , capul şarpelui şi altele .
Speciile sudice mediteraneene , submeditareene şi balcanice au intrat în Podişul
Transilvaniei prin defileul Oltului şi pot fi observate în imediata apropiere a oraşului sau
în interiorul său . Sunt diferite specii de graminee , cornuţul , laptele câinelui , răsura ,
găinuşa şi altele .
O deosebită importanţă , o prezintă speciile edemice nemaiîntâlnite în nici un loc
pe glob , caracteristice ţinuturilor noastre . Flora Sibiului şi împrejurimilor sale

3
înglobează în această categorie : cimbrişorul , brânduşa , cărbunii , şi altele . Amintim că
în apropierea Sibiului cresc o serie de rarităţi floristice cum sunt : stânjeneii , răţişoarele ,
dediţeii , zăvăcusta , holodeanul . Aici este singurul loc din ţară unde creşte pătlagina
uriaşă . O serie din aceste plante au fost puse sub ocrotire pentru a fi salvate de la
dispariţie .

VI. Economia
VI. Industria

Sibiul realizează peste 50%din producţia industrială a judeţului . În Sibiu îşi

desfăşoară activitatea un număr de aproximativ 10 678 agenţi economici din care 151
agenţi economici cu capital integral sau majoritar de stat , 2 regii autonome , 4 025
societăţi comerciale , 5 963 agenţi economici cu capital privat ..
De asemenea trebuie menţionată dezvoltarea economică a Sibiului , oraşul având
ce oferi partenerilor străini dornici de colaborare . Societăţile comerciale au intrat într-o
nouă fază de dezvoltare , impusă de trecerea de la economia centralizată la economia de
piaţă .
Domeniile deschise colaborării cu partenerii străini sau din ţară sunt : construcţiile
de maşini , (autovehicule rutiere , piese şi subansamble auto , utilaj metalurgic , maşini
pneumatice , componente pentru structuri centrale nucleare , aparatură hidraulică ,
aparate de cântărit , elemente de asamblare maşini şi utilaje pentru prelucrarea metalelor
prin deformare plastică , domeniu didactic ) industrie uşoară (stofe , îmbrăcăminte ,
încălţăminte , marochinărie , covoare , pături ) , prelucrarea lemnului (mobilă ,
creioane ) , industrie alimentară (carne şi produse din carne , conserve , produse lactate ,
brânzeturi ) , maşini agricole , cercetare şi proiectare , turism , comerţ , transporturi .

4
 VII. Turismul

Activitatea în domeniul turismului este susţinută în oraşul Sibiu şi de un număr de

şase unităţi de cazare turistică cu o capacitate de 3 039 locuri de cazare , la care se adaugă
alte patru unităţi cu o capacitate de 363 de locuri şi alte 163 locuri de cazare în vile şi
tabăra pentru elevi de la Şanta .
Obiectivele turistice ale oraşului sunt numeroase ţinând cont că Sibiul este un vast
muzeu şi parc în aer liber .
Amintim câteva repere turistice : parcul Sub Arini , pădurea Dumbrava , staţiunea
Păltiniş , parcul ASTRA , muzeul de istorie , muzeul de istorie naturală , turnul olarilor ,
turnul gros, podul metalic (podul mincinoşilor) , bastionul Haller, biserica evanghelică ,
casa arterlor , biserica franciscană şi multe altele .
Tot din Sibiu se pot organiza o serie de trasee turstice spre Şelimbăr , Ocna
Sibiului , Cârţa , Cârţişoara , Avrig , Mărginimea Sibiului , Sălişte şi spre multe alte
locuri de o frumuseţe unică şi cu o bogată tradţie istorică şi etnografică , adevărate
tablouri ale portului nostru popular şi păstrătoare de datini şi obiceiuri populare .

Bibliografie :“www.google.ro“