Statiunea turistica STRAJA

Localizare
Staiunea turistic Straja este localizata in judeul Hunedoara,la o altitudine de 1445 de
metri, n inima Munilor Vlcan (n zona Valea Jiului) la aproimati! " #m de municipiul
$upeni i cca %& de #m de ora'ul (etroani)
*ompleul turistic o+er o multitudine de ser!icii turistilor pasionati de munte)

Omologarea staiunii
Straja a +ost declarat sta,iune turistic local n anul %&&%, potri!it H)-) 111& din %&
octom.rie %&&%)
*ompleul turistic este +ormat din %1& ca.ane, case de !acan,, pensiuni 'i !ile)
/intre acestea, 0" sunt omolo1ate cu 1, %, 0 sau 4 stele2mar1arete)
Cai de acces
(entru a ajun1e la Straja, din /rumul 3uropean 45, care lea1a orasul (etrosani de
6ar1u7Jiu, +aci dreapta, dupa ce iesi din (etrosani pe /rumul 8ational 99 :, si mer1i 11
#ilometri pana in !ec;iul oras minier $upeni)
<n zona cartierului =raia, se urmeaz indicatorul >Straja> 'i, pe >/rumul *rucii> (din
anul %&&4 as+altat n totalitate75 #m) se ajun1e n sta,iune) /rumul poate +i parcurs de o
masina cu tractiune inte1rala, ajun1and in acelasi loc cu telescaunul)
/aca nu !eniti cu masina personala, puteti opta pentru tren pe ruta 6imisoara 7
*raio!a pana in 1ara $upeni, sau alt mijloc de transport pana in (etrosani) /e acolo pana
in $upeni se poate ajun1e cu mijloacele de transport n comun, care circula +rec!ent pe
timpul zilei)
Relief
Statiunea Straja se a+la in inima Muntilor Valcan, culmea principala a acestora
inaltandu7se .rusc din de+ileul Jiului (5&&755& m) la 1)54" m in Var+ul *andetu) /in
acest !ar+ 1olas pana la co.orarea in trepte in depresiunea 1orjana, culmea inre1istreaza
urcari line sau .ruste si scaderi treptate in altidudine ((asul Valcan 19%1 m, Var+ul Straja
1"9" m, !ar+ul Mutu 1404 m, saua *arloa.ele 104% m) serpuieste spre SV muntele
/umitra si Var+ul 6enia (1)941 m )?
Clima
<n aceasta zona intalnim un climat temperat continental, umed si racoros ? in re1iunea
inalta, clima este aspra cu temperaturi reduse, media anuala +iind de 7%& 1rade *, cu
in1;et prelun1it la cca) %"& zile2an si ninsori a.undente ? precipitatiile sunt .o1ate, media
anuala +iind de 14&& mm ? !anturile sunt puternice, au +rec!enta mare, iar e+ectul
+oe;nului este resimtit pe !ersantii sudici si nordici ai masi!ului)

Alcatuire geologica
Muntii Valcan sunt alcatuiti in majoritate din sisturi cristaline, +ormatiuni sedimentare
reprezentate prin calcare cristaline, con1lomerate si 1ranite)
Fauna
3ste reprezentata prin urmatoarele specii@
capra nea1ra, !ipera cu corn, .roasca testoasa de uscat, lastunul mare sudic, +luturi)
Vegetatia
/i+erentierea climatica determina eistenta unor etaje de !e1etatie .ine eprimate @
7etajul padurilor de +oioase ( +a1, 1orun, tei, izolat palcuri de stejar pu+os, paduri de +a1 in
amestec de molid si .rac)?
7etajul molidului ( in special pe !ersantii nordici)?
7etajul su.alpin (jnepenisuri, pajisti, tu+arisuri)?
7etajul alpin propriu zis (tu+arisuri pitice)?
Asezarea umana
(rimele datari umane in aceasta zona turistica, mai eact in localitatea din apropierea
statiunii ($upeni), s7au +acut cu 05& de ani in urma) /ez!oltarea populatiei in aceasta
re1iune a +ost +a!orizata de cresterea animalelor si !anatoare)
<ncepand cu secolul A<A, odata cu descoperirea zacamintelor de car.une, aceasta zona
a +ost intens colonizata, $upeniul de!enind un puternic centru industrial car.oni+er din
Bomania)
Cadrul socio-economic
Cdata cu descoperirea zacamintelor de car.une, aceasta zona a +ost intens colonizata)
Crasul $upeni a de!enit un centru +oarte important de eploatare a ;uilei, 1enerand un
numar +oarte mare de locuri de munca) Si in prezent aceasta zona etracti!a este
importanta pentru locuitorii Strajei, care, in proportie de 0&D acti!eaza in acest domeniu)
(e lan1a resursele miniere, un punct +orte pentru economia asezarii constituie si resursele
+orestiere si cele de pajisti naturale (zoote;nie) ce au 1enerat industrii ca @ prelucrarea
lemunului si productia laptelui si a carnii?
Factori de baza ai dezvoltarii statiunii
7Relieful 7 este unul din +actorii de .aza care ajuta la dez!oltarea unei statiuni montane E
in primul rand altitudinea la care este pozitionata ( e@ statiunea Straja este situata la o
altitudine de 1445 m))
7Clima 7 temperatura medie anuala@% 1rade *? precipitatiile@intre 1%&& mm i 14&&
mmFan?
7is!unerea !artiilor !e versantul nordic E unde zapada este prezenta din noiem.rie
pana n aprilie)
7"eologia muntelui pe care este amenajata statiunea este de asemenea un +actor natural
important deoarece, pentru ca o zona turistica montana sa +unctioneze si mai ales una pe
care sunt amenajate partii de sc;i, este ne!oie ca +undamentul sa +ie unul care nu permite
remodelarea spatiului de a1rement, in principal al domeniului sc;ia.il)
7(utem lua in considerare, de asemenea, si +actorii antropici care tin de@ investitiile din
zona, de s!atiile de cazare, de domeniul de agrement, de infrastructura turistica,
accesi.ilitate, etc)
Obiective turistice
(e ln1 atracia tursitic de care se .ucur, masi!ul Straja este renumit i pentru
ncrctura istoric i reli1ioas a locului) /e alt+el, denumirea de Straja are semni+icaie
istoric) Gn acest loc, n (rimul Bz.oi Mondial, au murit peste "&& de soldai, o parte
dintre ei +iind nmormntai n *imitirul 3roilor din $upeni
Crucea din Stra#a
*rucea a +ost construita in luna octom.rie a anului 1559, n memoria solda,ilor romni
czu,i n luptele de la Jiu n (rimul Bz.oi Mondial, dar 'i n memoria turi'tilor care 'i7
au pierdut !ia,a n zon)
(o!estea incepe la *a.ana Montana in anul 1559, cand o cruce s7a imprimat pe sticla
unui .ec in momentul in care acesta s7a ars) <ncidentul s7a repetat, iar la indemnul
Staretului Manastirii $ainici a +ost construita crucea)
Sc$itul din Stra#a
<mediat dup construirea crucii de ctre 3M $upeni, ini,iatorul proiectului a ;otrt,
mpreun cu 3piscopia :radului, s ridice un Sc;it ln1 *ruce, care s aduc pio'enie
locului) /in %&&9, intrarea n Sc;itul Straja se +ace printr7un tunel lun1 de 5& de metri, pe
pere,ii cruia este pictat n ntre1ime *alendarul =isericesc 'i scene din Vec;iul 'i 8oul
6estament)
rumul Crucii
Sta,iunea turistic Straja mai este de asemenea cunoscut 'i datorit procesiunii
>/rumul *rucii>, or1anizat n Vinerea Mare a Sr.torilor (ascale, pe distan,a dintre
*imitirul 3roilor 'i Sc;itul Straja)
%nfrastructura turistica
6urismul nu se poate dez!olta in mod satis+acator decat in conditiile in care se o+era
su+iciente posi.ilitati de cazare, masa, a1rement etc), in pas cu cerintele pietei)
/ez!oltarea capacitatilor de .aza te;nico7materiala turistica nu poate +i lasata la !oia
intamplarii)
=aza turistic material
7 .aza material reprezint Hansam.lul mijloacelor de cazare, de a1rement, alimenta,ie,
transport 'i comunica,ii, destinate satis+acerii cererii turistice II)
*ile de comunica,ie
7 densitate sczut datorata n primul rnd relie+ului predominant muntos care a constituit
o piedic n construirea re,elei rutiere 'i +ero!iare)
*ile de comunica,ie rutiere
7n ultimii ani, aten,ia edililor jude,ului s7a ndreptat spre modernizarea drumurilor de
acces, im.old dat de scderea numrului de turi'ti)
7in anul %&&4 s7a terminat as+altarea sectorului de drum ce pleca din $upeni si ajun1e in
statiunea Straja? din cauza conditiilor meteorolo1ice deseori drumul ramanea inzapezit si
sin1ura posi.ilitate a turistilor de a ajun1e in statiune era telescaunul? in prezent
as+altarea drumului si mentinerea lui curat (dezapezit) atra1e mult mai multi turisti (dintre
cei ce pre+era sa urce cu masina pana in statiune)?
7un rol deose.it de important l au 'i drumurile jude,ene sau comunale care +ac le1tura
ntre o.iecti!ele de interes turistic, multe dintre ele +iind .ine ntre,inute?
7345 asi1ura le1atura intre (etrosani si 617jiu, iar /8 99 intre (etrosani si $upeni ?
Jnitatile de cazare
7in statiune nu eista capacitati mari de cazare, insa dupa anul %&&0 au aparut din ce in ce
mai multe unitati pri!ate de la mici dimensiuni ( ma 1& locuri) pana la cele de ma 4&
loc de cazare ?
7dupa declararea statiunii in %&&% s7au produs in!estitii considera.ile in statiune?
7Straja numara apro) %1& ca.ane, case de !acanta, pesiuni si !ile omolo1ate pana la 4
stele?
Jnitatile de alimentatie
7cele 0" de unitati de cazare omolo1ate dispun de propriile unitati de alimentatie ?
7in statiune eista alte % unitati specializate numai in acest sector?
<nstalatiile mecanice de transport pe ca.lu
7+iecare partie este amenajata cu instalatie de transport pe ca.lu, iar +iecare instalatie
deser!este mai multe partii, la preturi accesi.ile?
:menajarea de marcaje turistice
7indicatoarele de in+ormare turistica sunt !izi.ile pe drumurile pana in statiune dar si in
interiorul acesteia)
%ndicatorii circulatiei turistice
%ndicele de atractivitate
:cest indice are un rol important in determinarea !alorii turistice unor arii ( re1iuni,
areale, statiuni turistice) si in sta.ilirea oportunitatilor si prioritatilor de !alori+icare in
turism)
Gn e!aluarea indicelui de atracti!itate turistic se ,ine seama de urmtoarele
componente majore@ resurse turistice naturale, resurse turistice antropice, .aza te;nico7
material si in+rastructura 1eneral)
8i!elul calitati! 'i cantitati! al acestor componente poate +i apreciat utiliznd di+erite
scale)Se consider accepta.il scala de 0 !alori, ,innd cont de posi.ilitatea e!alurii cu
mai mult o.iecti!itate a calit,ii componentelor analizate)
Kactorii care intr n structura +iecrui element au +ost aprecia,i pe o scar de la & la 0,
n +unc,ia de calitate, ori1inalitate, competiti!itate?
& E pentru ineisten,a +actorului, +actor ne+a!orizant ca urmare a de1radrii, polurii?
1 E pentru calitate redus, +actor necompetiti! pe plan na,ional?
% E pentru calitate satis+ctoare, +actor de interes na,ional?
0 E +actor care +a!orizeaz dez!oltarea turismului interna,ional?
<a L &,5
Ca!acitatea o!tima de !rimire
*p L 4&&& turisti
*p L (S M!) 2 8 L (%4 &,5) 2 &,&&0
S E supra+ata totala ?
M! E indicele de atracti!itate ?
8 E norma de spatiu pentru o persoana
&articularitatile domeniului sc$iabil si al !artiilor
omeniul sc$iabil si domeniile aferente
:menajarea domeniului sc;ia.il, reprezinta punctul de plecare in realizarea unei
statiuni turistice pentru sporturi de iarna)
Gn Straja sunt 4 prtii de sc;ii(doar 5 amenajate), +iecare +iind ec;ipat cu instala,ie de
transport pe ca.lu) (atru dintre acestea .ene+iciaz 'i de instala,ie de nocturn, +cnd
ast+el posi.il utilizarea prtiilor pn seara trziu) (rtiile sunt n +orm de e!antai,
+ormandu7se supra+e,e sc;ia.ile n lun1ime de pn la 5 #m) Sunt ntre,inute cu ajutorul a
5 utilaje de .ttorit zpada, ratrac7uri, pentru a le men,ine n condi,ii ct mai .une de
sc;i)
Gn sta,iunea turistic Straja eist un deta'ament de Jandarmerie Montan 'i un ser!iciu
pu.lic Sal!amont ce asi1ur att ordinea 'i disciplina n sta,iune, ct 'i protec,ia 'i
acordarea primului ajutor n caz de accidente)
Staiunea dispune, de asemenea, de numeroase centre de nc;iriere a ec;ipamentului
sporti!, speci+ic sezonului rece) <n +iecare an, are loc N*upa VeteranilorO, o competiie de
sc;i care atra1e mul,i iu.itori ai sporturilor de iarn, pro+esioni'ti sau amatori)
imensiuni ale domeniului sc$iabil
Lungimea !artiilor de sc$i omologate ' !o(er !oint )
Latimea !artiilor ' !o(er !oint )
iferenta de nivel a !artiilor ' !o(er !oint )
Ca!acitatea o!tima a !artiei ' !o(er !oint )
ebitul !artiei de sc$i ' !o(er !oint )
%ndicatori sintetici si de corelatie
Ca!acitatea orara a instalatiilor de trans!ort !e cablu ' !o(er !oint )
Lungimea instalatiilor de trans!ort !e cablu ' !o(er !oint )
Ca!acitatea caracteristica a mi#loacelor de trans!ort !e cablu
7reprezinta produsul dintre capacitatea orara si di+erenta de ni!el @ 4155 1009 L
5)9&5)"94)
%ndicatorul !rivind accesul la instalatiile de trans!ort !e cablu
: L 1,"5
: L lun1) instalatiilor2nr) loc din reteaua unitatilor cazare L 4%&4 2 4&&& L 1,"5)
"radul de satisfacere a cererii turistice
*s L 1,&4
*s L capacitatea instalatiilor de transport 2 nr locuri de cazare L 4155 2 4&&&
Analiza S*OT
(uncte tari@
7numarul .o1at de partii?
7capacitate mare de cazare?
7partii iluminate?
7in+rastructura turistica .ine amenajata?
7numeroase mijloace de transport pe ca.lu?
7ser!iciu de sal!amont?
7accesi.ilitate?
7traditii, o.iceiuri?
7o.iecti!e turistice?
(uncte sla.e@
7ineistenta unui ;otel de mari dimensiuni?
7izolarea +ata de restul compleelor turistice montane?
7numarul mic al autoritatilor locale?
7numarul mic de e!enimente de sezon care pot aduce un !enit in plus (e@ acti!itati
speci+ice unei statiuni montane, +esti!aluri)
:menintari@
7sc;im.arile .ruste de temperatura care pot cauza inundatii si a!alanse
7concurenta statiunilor cu acelasi pro+il?
7supraa1lomerarea partiilor?
7poluarea E cauzata de supraa1lomerare?
7apropierea amenintatoare a animalelor sal.atice +ata de statiunea populata?
7monotonia care apare in timp a spatiilor de cazare si a punctelor turistice?
Cportunitati@
7in!estitiile !enite din a+ara sau din interiorul tarii in domeniul turismului si a
in+rastructurii?
7amenajarea tuturor partiilor de sc;i cu toate dotarile necesare?
7resurse naturale precum@ +lora si +auna?
7resurse umane care pot acti!a in di+erite domenii@ industrie, turism, a1ricultura?
Strategii de !romovare si eficientizare
<n statiunea Straja, se urmareste realizarea strate1iilor de promo!are pe 0 planuri @
1)ni!elul national
7realizarea , eecutia, ac;izitionarea si distri.utia materialelor de promo!are si
in+ormare turistica ( .rosuri, pliante, a+ise, +oto1ra+ii, postere, spoturi !ideo, +ilme de
promo!are,P)
7or1anizarea e!enimentelor pentru promo!area o+ertei turistice?
7participarea la mani+estari interne si internationale ( tar1uri, epozitii) si pu.licitate in
cadrul acestora?
7pu.licitate eterioara @ panouri outdoor, promo!are pe ecrane !ideo, pe mijloace de
transport,P
7realizarea, intretinerea si modernizarea site7urilor (QQQ)instraja)ro QQQ)straja09&)com
QQQ)s#Rstraja)ro QQQ)straja)ro)
%) ni!elul zonal
7promo!area statiunii re!ine asociatiilor de promo!are re1ionale E *entrelor2 =irourilor
de <n+ormare 6uristica?
7in+iintarea unui =irou de <n+ormare 6uristica in $upeni?
0) ni!elul a1entiilor de turism
7promo!area se +ace in mod indi!idual de catre a1entii, acestea limitandu7se la un mesaj
pu.licitar esential si la repetarea lui cu consec!enta? insotirea mesajului de o
+oto1ra+ie2ima1ine semni+icati!a? de+inirea o.iecti!elor urmarite spre +idelizarea
clientilor proprii, atra1erea clientilor +irmelor concurente si trans+ormarea
nonconsumatorilor de produse turistice in consumatori?
Strategii de dezvoltare
C.iecti!ul +undamental@ a+irmarea identitatii re1ionale, cresterea coeziunii
spatiale, dez!oltarea competiti!itatii si dez!oltarea dura.ila?
C.iecti!ul 1eneral este detaliat n trei o.iecti!e strate1ice majore cu impact n
dez!oltarea turismului@
1)Bacordarea la reteaua europeana a polilor si coridoarelor de dez!oltare)
%)*onsolidarea si dez!oltarea retelei de le1aturi inter7re1ionale)
0)(rotejarea, dez!oltarea si !alori+icarea turismului montan)
:tentia se concentreaza asupra turismului, a!nd n !edere potentialul natural si antropic,
precum si particularitatile acestui sector al acti!itatii economice de a crea oportunitati
pentru atra1erea in!estitiilor straine si dez!oltarea sectorului pri!at n turism)
Jn accent deose.it se pune pe posi.ilitatile de dez!oltare a turismului montan cu toate
+ormele sale, a turismului .alnear n noua sa !iziune internationala E S(:, turismul
cultural, turismul rural E dez!oltarea traseelor (!in2manastiri, 1astronomie, traditii,
o.iceiuri si promo!area +esti!alurilor), turismul de a+aceri, +iind detaliate aspecte
re+eritoare la pro1rame de actiune pentru dez!oltarea +acilitatilor turistice, implementare,
asi1urarea resurselor umane, implicarea comunitatilor locale, mar#etin1 si promo!are)
(romo!area unor concepte moderne de dez!oltare turistic?
<ntroducerea unui mana1ement modern n !ederea m.unt,irii calit,ii
ser!iciilor turistice?
*rearea unui centru de in+ormare turistica in statiune?
3la.orarea de pro1rame 'i proiecte na,ionale 'i re1ionale de dez!oltare turistic?
Modernizarea o+ertei turistice, cre'terea capacit,ii concuren,iale 'i a atracti!it,ii
pentru pia,aturistic na,ional 'i interna,ional?
*rearea unei ima1ini +a!ora.ile printr7o politic de promo!are a1resi! n scopul
cre'terii cererii turistice?
/ez!oltarea unitatilor de cazare si alimentatie (construirea ;otelurilor cu
capacitate mare de cazare)?
Cmolo1area pensiunilor si !ilelor?
:si1urarea instruirii cantitati!e 'i calitati!e a personalului?
*rearea de noi produse turistice la ni!el local 'i re1ional 'i atra1erea de noi
se1mente de turi'ti?
:menajarea partiilor *anal si 6elescaun si dotarea tuturor cu instalatie nocturna?
/ez!oltarea si modernizarea in+rastucturii 7 crearea altor rute si reamenajarea sau
inlocuirea telescaunului cu unul modern si acoperit?
Concluzii
Straja este una din cele mai +rumoase statiuni din tara prin +rumusetea peisajului, a
ospitalitatii oamenilor, a partiilor de sc;i si mai ales prin naturaletea muntelui care
deocamdata ramane +oarte putin atins de om)
Statiunea dispune de un mare potential turistic care din pacate, nu este indeajuns
!alori+icat)