COLEGIUL TEHNIC ION CREANGA TG NEAM

PROIECT PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICAREA COMPETENTELOR PROFESIONALE NIVEL III

Calificare profesionala:Tehnician in turism

Indrumator ro!"#t$ Pro%&NICULESCU EUGENIA Cand!dat$ NISTOR ANDREEA

2010

Cuprins:

ARGUMENT... CAPITOLUL I-TRANSILVANIA-PREZENTARE GENERALA... 1.1 NOTIUNI GENERALE.. 1.2 PREZENTAREA REGIUNII. 1.3 POTENTIALUL TURISTIC NATURAL. 1.3.1 RELIEF 1.3.2 CLIMA. 1.3.3 FAUNA SI FLORA. 1.3.4 RETEAUA HIDROGRAFICA.. 1.3.5 REZERVATII SI MONUMENTE ALE NATURII. 1.3.6 PARCURI NATIONALE DIN REGIUNE... 1.3.7 FACTORI ALNEARI.. 1.4 POTENTIALUL TURISTIC ANTROPIC... 1.4.1 POTENTIALUL SOCIO-DEMOGRAFIC.. 1.4.2 POTENTIALUL TURISTIC AL ASEZARILOR UR ANE.. 1.4.3 POTENTIALUL TURISTIC AL SPATIULUI RURAL. 1.4.4 POTENTIALUL TURISTIC AL VESTIGIILOR

5 6 6 # 10 10 11 12 14 16 16 1$ 1# 1# 20 27

ARHEOLOGICE. 2$ 1.4.5 POTENTIALUL TURISTIC CULTURAL... 1.4.6 POTENTIALUL TURISTIC AL ARTEI SI TRADITIEI POPULARE.. 31 CAPITOLUL II-ANALIZA S!OT A ZONEI TRANSILVANIA. 2.1 POZITIONAREA IN TERITORIU-DESCRI GENERALA A 2.2 DEZVOLTARE ECONOMICA.... 34 40 35 30

ZONEI... 34 2.3 POPULATIE" RESURSE UMANE SI FORTA DE MUNCA. 37 2.4 AGRICULTURA. 37 2.5 SITUATIA MEDIULUI. 3$
3

CAPITOLUL III-ITINERAR TEMATIC..

40

I LIOGRAFIE 50 ANE%E.... 51

Argument

Incepend cu a doua jumatate a secolul al xx lea, turismul a devenit una dintre cele mai complexe ramuri economice din lume, in derularea sa fiind implicata intreaga societate. In acelasi timp turismul reflecta intreaga societate si poate fi considerata un adevarat barometru al acestuia. Turismul valorifica superior potentialul natural si antropic al unei tari sau zone imbunatatindu-le continuu, satisfacand multiple motivatii umane. Zona Transilvaniei include partea centrala a omaniei desfasurata intre ramurile !arpatilor, se caracterizeaza printr-o dotare cotespunzatoare mai ales in orase, dar si aparitia unor localitati turistice in cadrul depresiunii "ibiu, #agaras sau aealul $istrita-!luj unde agraturisnul se dezvolta. In cadrul acestei regiuni se disting 3 regiuni turistice cu caracter complex in cadrul carora sunt axe centre turistice. In jurul unora %!luj-&apoca, Targu 'ures, "ibiu, (lba-Iulia etc) s-au individualizat mai multe zone nu numai ca potential ci si ca ansamblu de activitate specifice care bucura de dotari si servicii corespunzatoare. Turismul reprezinta un fenomen economico-social propriu zis civilizatiei moderne, puternic ancorat in viata societatii si, ca atare aflat intr-o relatie de interconditionalitate cu aceasta. (stfel, tendintele inregistrate in evolutia economiei mondiale, atat cele pozitive exprimate de sporirea productiei si, pe baza, a prosperitatii generale, de itensificare a sc*imbarilor internationale si largirea coperarii dintre state cat si cele negative precum crizele sau perioadele de recesiune economica. +ornind de la premisa, ca turismul se refera, in esenta, la calatoriile oamenilor in afara resedintei obisnuite, definirea continutului acestuia adice in discutie aspecte cum sunt, scopul calatoriei, durata si distanta deplasarii, precum si caracteristicile subiectului calatoriei,
-

respectiv ale turismului. !a urmare, cele mai multe dintre tudiile consacrate acestui domeniu opereza cu analiza intercorelata a categoriilor de ,,turism. si ,,turist..

1.2 P&'(')*+&'+ R',-.)-egiunea de dezvoltare T (&"I/0(&I( este asezata in centrul omaniei, in

interiorul marii curburi a 'untilor !arpati, pe cursurile superioare si mijlocii ale 'uresului si 1ltului fiind cuprinsa intre meridianele 22 o -23 si 24 o253 longitudine estica si paralele -6o233 si -5o123 latitudine nordica. egiunea Transilvanieieste formata din judetele (lba, $rasov, !ovasna, 7arg*ita, 'ures si "ibiu si are o suprafata totala de 3-288,- 9m 2 , ceea ce reprezinta 1-,31: din suprafata tarii. !a suprafata, depaseste unele tari europene cum ar fi (lbania, /uxemburgul, 'acedonia, "lovenia si epublica 'oldova. In nord se invecineaza cu regiunea 4 &ord-0est, la nord-est cu regiunea 1 &ord-;st, la est cu regiunea 2 "ud-;st, la sud cu regiunea 3 "ud si regiunea - "ud-0est, la vest cu regiunea 6 0est. +otrivit organizarii administrativ-teritoriale a tarii in cadrul regiunii Transilvania se gasesc 4 judete, 62 de orase, din care 1- municipii si 333 de comune cu 1<26 de sate.

1.3 Pot"nt!a'u' tur!(t!# natura'

1.3.1 R'/-'0./ elieful este foarte variat, predominant muntos, cu ridicat potential turistic si de dezvoltare a zoote*niei dar si cu suprafete intinse de platou si lunca propice culturilor agricole. /ipsit de campii propriu-zise, cuprinde parti insemnate din cele trei ramuri ale !arpatilor omanesti, zona colinara a +odisului Transilvaniei si depresiunile din zona de contact intre zona colinara si cea montana. Zona montana se intinde pe aproximativ -5: din suprafata egiunii !entru, ocupand partile de est, sud si vest ale regiunii. /a limita egiunii !entru cu egiunea "ud, se gasesc cele mai inalte varfuri din omania, 'oldoveanu %26-- m) si &egoiu %2636 m), ambele situate in masivul #agaras, numeroase alte varfuri din !arpatii 'eridionali depasind inaltimea de 2222 m. =atorita inaltimii, masivitatii pronuntate, peisajului de creste stancoase si caldari glaciare, !arpatii 'eridionali au fost numiti >(lpii Transilvaniei> %;mmanuel de 'artonne, 1825). In estul regiunii >!;&T ?> se inalta culmile 'untilor @iurgeului %1--6m), 7asmasului %1583 m) si !iucului %1-82 m), despartiti de masivele vulcanice ale @*urg*iului, prin depresiunile @iurgeului si !iucului. 'untii 7arg*ita, &emira, 0rancei, $uzaului, $odoc si $araolt, aflati in zona de curbura a !arpatilor, coboara treptat, prin intermediul piemonturilor, spre sesurile cu forme domoale ale depresiunilor $rasovului si $araoltului.
4

+e latura sudica, pasul de culme +redeal separa masivele mai scunde +iatra 'are si !iucas %1522-1862 m), de 'untii $ucegi %2625m). "pre nordul $ucegilor intalnim coasta calcaroasa a +ietrii !raiului si 'untii +ersani, care separa depresiunea #agarasului de depresiunea $rasovului. /antul muntos se continua cu 'untii #agaras, care sunt cei mai inalti munti din tara %peste 2622 m), despartiti de pasul Turnul osu, de pe valea 1ltului, de 'untii !indrelului, /otrului si "ureanu, care au suprafete plane, usor valurite, cu altitudini maxime de peste 2222 m %0f. !indrelul 22-6, 0f. "teflesti 22--, 0f. lui +atru 2132 m). Zona depresionara de la poalele ramurii muntoase, cuprinde depresiunile de contact ale "ibiului si "ecasului care se caracterizeaza prin conditii naturale favorabile asezarilor omenesti si culturilor agricole. In partea vestica a regiunii, culoarul 'uresului delimiteaza culmile nordice ale "urianului de o zona mai joasa a 'untilor (puseni reprezentati de extremitatea estica a 'untilor 'etaliferi, apoi a $i*orului si 'untele 'are. 'untii Trascaului, care reprezinta partea estica a (pusenilor sunt munti calcarosi cu fenomene endo si exocarstice. =epresiunile intramontane Zlatna, (brud, !impeni si Trascau sunt vec*i vetre ale asezarilor omenesti. /atura nordica cuprinde parti din campia inalta a Transilvaniei ce constituie o zona agricola foarte importanta, cat si culmile vulcanice ale !alimanului %inaltimea maxima este +ietrosu-2122 m). +artea de mijloc a regiunii Transilvania este ocupata de +odisul Transilvaniei cu subdiviziunile +odisul "ecaselor, Tarnavelor si 7artibaciului marginite la est de "ubcarpatii Transilvaniei. 1.3.2C/-1+ !lima este temperat continentala si inregistreaza diferentieri specifice celor trei tipuri majore de relief in functie de etajarea altitudinala si de existenta zonelor construite. Iernile sunt reci si geroase in regiunile montane iar verile sunt calduroase in zona de ses. Temperaturile medii anuale au valori de A2,-3 B ! in zona inalta %peste2222m) si 1 B !, - B ! in zona montana impadurita, iar in depresiuni 6 B !, 8 B !. Temperaturile medii anuale ale lunii celei mai friguroase %ianuarie) sunt de -12 B !, -11 B ! in zona alpina, -6 B !, -< B ! in zona muntoasa si -3 B !, -6 B ! in depresiuni.
5

Temperaturile medii anuale ale lunii iulie au valori de 6,5 B !, 14 B ! in zona de munte si 14 B !, 22,6 B ! in zonele depresionare. +recipitatiile sunt cuprinse intre 662, <62 mmCan in zona joasa si 1222, 1222 mmCan in zona montana. !lima din regiune permite practicarea activitatilor turistice, in toate sezoanele, cu variatii in functie de specificul formelor de turism, cu importanta majora in refacerea sanatatii, crearea unei ambiante propice odi*nei si relaxarii turistilor. 1.3.3 F/2&+ 3- 0+.)+ Invelisul biogeografic al egiunii este deosebit de complex, din punct de vedere al biodiversitatii, prin faptul ca dispune de o mare varietate de ecosisteme, *abitate si specii salbatice, inestimabile prin unicitatea lor. +adurea inregistreaza un coeficient de atractivitate superior, datorita faptului ca reprezinta un factor indispensabil vietii, un element de ec*ilibru al naturii, care ozonifica aerul, determina reducerea noxelor, a poluarii sonore si a radiatiilor, impiedica extinderea eroziunii terenurilor, favorizeaza turismul sportiv in aer liber etc. 0egetatia pedoclimatice. +este -2 de specii sunt endemice pentru 'untii !arpati, dintre care mentionam, romanita de munte %(c*illea sc*urii), caldarusa %(Duilegia transsilvanica), cornutul %!erastium transsilvanicum), mixandrele %;rzsinum transsilvanicum), g*intura galbena %@entiana lutea), papucul doamnei %!Epripedium calceolus), angelica %(ngelica arc*angelica), zambrul %+inus cembra), smirdarul % *odendron 9otsc*Ei) sau bulbucii de munte %Trellius europaeus), sorbul %"orbus dacica). (lte specii sunt extrem de rare in omFnia, patlagina uriasa %+lantago maxima), amareala siberiana %+olEgala sibirica), angelica de balta %(ngelica palustris), coada zmeului %!alla palustris) etc. In judetul (lba se intalneste floarea de colt %/eont*op alpinum) la cea mai joasa altitudine %662 m), strugurii ursului %(rctostap*Elos uva-ursi), sangele voinicului %&igritella rubra), argintica %=oEas octopetala) in rezervatia "carita $elioara. In judetul 'ures, la Zau de !ampie se afla o mare rezervatie unde se gaseste bujorul romanesc
<

egiunii este bogata si variata, determinata de relief si de conditiile

%+aeonia tenuifolia). In tinovul 'o*os %jud. 7ag*ita) se afla rozmarinul argintiu %(ndromeda polifolia) si roua cerului Aplanta insectivora %=rosera rotundifolia), iar in tinovul $orsaros %"ancraieni) se gaseste musc*iul de tundra %'eesea *exastic*a) in cel mai sudic punct de aparitie. F+.)+ este bogata si diversa, interesanta din punct de vedere cinegetic, in cadrul careia se regasesc aproape jumatate din fauna de mamifere a tarii si din acvifauna. !a specii de mamifere, cele mai importante sunt, capra neagra % upicapra rupicapra), ursul brun %?rsus arctos), cerbul carpatin %!ervus elap*us), capriorul %!apreolus capreolus), marmota %'armota marmota), lupul %!anis lupus), vulpea %0ulpes vulpes), liliacul mare %'Eotis mEstis), liliacul pitic %+ipistrellus pipistrellus), rasul %/Enx lEnx), corbul %!orvus cerax), cocosul de munte %Tetras mogalus), aDvila de munte %(Duila permanina), fluturasul de stanca %Tic*edreana muraria) si mierla de piatra %'onticela saxatilis). Fauna acvatica din egiune este foarte diversa, specifica apelor de munte si a celor colinare. In apele de munte traiesc urmatoarele specii de pesti, p astravul de munte indigen %"almo trutta fario), pastravul fantanel %"alvelinus fontinalis), pastravul curcubeu %"almo irideus @ibbons), lipanul %T*Emallus t*Emallus), lostrita %7uc*o *uc*o). /a limita intre apele de munte si de ses traiesc m oioaga %$arbus 'eridionalis petenEi), boisteanul %+*ocsinus p*ocsinus), latita %(lburnoides bipunctatus). 1.3.4 R'*'+.+ 4-5&2,&+0-6+ In zestrea naturala atractiva a egiuniiTransilvania, o pondere insemnata o ocupa

resursele de apa care se asociaza celorlalti factori la oferta recreativa a acestui teritoriu. Importanta turistica a apelor deriva in special din posibilitatile multiple pe care le ofera celor interesati, de refacere a sanatatii si de agrement. ;xploatarea turistica a resurselor de apa vizeaza apele subterane, retelele *idrografice, lacurile si apele minerale si termale. egiunea Transilvania este dominata de bazinele *idrografice ale raurilor 'ures si 1lt si cu toate ca cele doua rauri au izvoarele in aceiasi zona %'.7asmasu 'are) ele au trasee total diferite.

'uresul, dupa ce dreneaza depresiunea @iurgeu pe circa 569m, traverseaza apoi lantul vulcanic al '-tilor !alimani-@urg*iu, pe care-i separa prin defileul Toplita-=eda %629m), strabate in continuare +odisul Transilvaniei si dupa ce desparte '-tii "ureanu de 'tii Trascau paraseste teritoriul regiunii indreptandu-se spre vest. %/a (lba Iulia are un debit mediu de 122 m 3 Cs). (fluentii principali sunt pe dreapta ostolita, /utul, !omlodul, /udusul, (riesul, (iudul si (mpoiul, iar pe stanga @urg*iu, &iraj, Tirnavele, "ebes, +ianu si !ugirul. Tarnava dreneaza centrul depresiunii Transilvaniei si se formeaza la $laj prin unirea Tarnavei 'ici cu Tarnava 'are. !el mai important afluent al Tarnavei este 0isa. 1ltul izvoraste de la 12<2 m altitudine in masivul 7asmasu 'are, dreneaza =epresiunea !iucului, traverseaza apoi extremitatea de "-; a 'untilor 7arg*ita formand defileul de la Tusnad, dupa care intra in =epresiunea $rasov, unde face o ampla cotitura separand '-tii $odocului de '-tii $araoltului, iar dupa ce scapa din inclestarea defileului de la acos patrunde in =epresiunea #agaras pe care o strabate de la ; la 0. /a iesirea din osu. (fluentii principali ai 1ltului sunt pe dreapta aul =epresiunea #agaras, 1ltul isi sc*imba directia de curgere spre sud si strapunge !arpatii 'eridionali prin defileul de la Turnu $araoltul, 0arg*isul, 7omorodul, &oul, !ibanul cu 7artibaciul si "adu iar pe stanga

&egru cu !asinul si Tarlung, $orsa . +artea estica a regiunii este drenata de $istricioara, $icazul, 0alea ece si ?zul ce fac parte din bazinul "iretului apoi de $uzau si $asca 'are. 1 alta atractie turistica din categoria resurselor de apa este reprezentata de lacuri, care in egiunea !entru sunt foarte numeroase si deosebit de pitoresti, fiind intalnite de la inaltimi de peste 2222m pana in zonele de campie. 1.3.5 R'('&7+*-- 3- 12).1')*' +/' )+*.&-In scopul conservarii resurselor turistice naturale cu valoare de unicat sau pe cale de disparitie, la nivelul judetelor din egiunea !entru au fost desemnate prin /egea nr. egiunea !entru, 6C2222 privind aprobarea +lanului de amenajare a teritoriului national sau de catre !onsiliile Gudetene o serie de arii protejate. &umarul monumentelor naturii din nominalizate prin actul legislativ amintit este de 148 -judetul (lba <2, judetul $rasov 2-, !ovasna 1, 7arg*ita 36, 'ures 13, "ibiu 1-. !a suprafata, acestea insumeaza 82.566,25, ceea

12

ce reprezinta 2.52: din suprafata

egiunii. +e langa aceste arii naturale protejate exista si

alte arii naturale ce beneficiaza de un statut de protectie prin *otarari ale consiliilor judetene. In egiunea Transilvania exista foarte numeroase rezervatii si monumente ale naturii, zone naturale protejate de interes national. 1 lista completa a acestora se gaseste in (nexa 1, lista ce reda zonele declarate protejate prin legea nr. 6C24.23.2222 privind aprobarea +lanului de amenajare a teritoriului national. =eclararea obiectivelor turistice naturale, drept rezervatii si monumente ale naturii, se inscrie in eforturile de creare a unui sistem national de arii protejate, asigurandu-se astfel conservarea resurselor naturale. (riile protejate sunt si cele mai eficiente mijloace destinate conservarii biodiversitatii. +resiunea exercitata asupra peisajului de activitatile recreative determina o suprasolicitare a acestuia, care insa poate fi stavilita prin practicarea unui turism ecologic, rational, care sa permita pastrarea identitatii mediului natural.. 1.3.6 P+&6.&- )+*-2)+/' -) R',-.)' P+&6./ N+*-2)+/ .6',- , aflat partial pe teritoriul judetului $rasov, cu o suprafata totala de 32.443 *a. In cadrul parcului exista rezervatia (bruptul-$ucsoiu, rezervatia (bruptul +ra*ovean, rezervatia Ialomitei %'untii $atrana si !ocora), rezervatia Zanoaga %'untii Zanoaga si !*eile Zanoaga 'are), rezervatia Turbaria /aptici, rezervatia $abele, rezervatia 1mu, rezervatia 0ama "trunga-rezervatie paleontologica. +arcul &atural +iatra !raiului, aflat pe teritoriul judetelor $rasov si (rges, cu o suprafata totala de 1-.<22 *a. ( fost infiintata in anul 183< iar in cadrul parcului exista urmatoarele rezervatii naturale, +eretele vestic, +iatra 'ica, +rapastia Zarnestilor, 7ornurile @rindului, 'uc*ia /unga si foarte numeroase monumete ale naturii. +arcul natural 'untii (puseni, aflat pe teritoriul jedetelor (lba $i*or si !luj, cu o suprafata totala de 56.5<- *a. +arcul &ational !alimani "ud, cu o suprafata totala de 2-.2-1 *a, se teritoriul judetului 'ures, $istrita-&asaud si "uceava. !*eile $icazului - 7asmas, cu suprafata de 4.656 *a se afla pe teritoriul judetului 7arg*ita si &eamt.
11

afla partial pe

P+&6./ )+*.&+/ F+,+&+3, +odragu-"uru -48<8-2 *a-din '-tii #agaras. P+&6./ )+*.&+/ D.18&+7+ S-8-./.- -extravilan "ibiu-883 *a, P+&6./ )+*.&+/ M.)*-- C-)5&'/./.- -8<53,8 *a-in judetul "ibiu.

1.3.7 F+6*2&-- 8+/)'+&egiunea Transilvania este detinatoarea unor resurse balneare extrem de diverse si numeroase %ape minerale, ape de zacamant, lacuri sarate, namoluri sapropelice, gaze mofetice etc.). Gudetele cele mai bogate in resurse sunt 7arg*ita si !ovasna, urmate de 'ures, "ibiu, $rasov si (lba. 0alorizate in cadrul statiunilor balneare pentru tratament sunt emanatiile de !1 2 si izvoarele carbogazoase cu o compozitie c*imica variata, legate de arealul activitatii postvulcanice, cunoscut sub denumirea de aureola mofetica, a pele minerale clorurate sodice a lacurilor *eliotermale, namolul sapropelic provenit din lacurile sarate, apele minerale carbogazoase, bicarbonatate, clorurate-sodice, *ipotone si *ipertone, feruginoase, calcice, sodice, etc. din localitatile $orsec, $ilbor, Tusnad, 7arg*ita-$ai, 7omorod, "ancraieni, $iborteni, !ovasna, $odoc, 'alnas, 0ilcele, $ixad, $aile $alvanEos, 7atuica, 'artunus, 1zunca $ai, $aile #ortEogo in Targul "ecuiesc, Zizin, otbav, upea, acos si clorosodice bromurate si iodurate la Ideciul de Gos, "tFnceni, "angiorgiu de 'ures, "ovata, $azna, 1cna "ibiului, 'iercurea "ibiului si 1cna 'ures. +otentialul terapeutic este dat de proprietatile acestor factori naturali de cura si a bioclimatului sedativ de crutare, tonic din aceste statiuni. ;xista factori balneari identificati, dar pFna in prezent nevalorificati si in alte localitati ale economic. In egiunea Transilvania exista - statiuni turistice de importanta nationala declarate in 2222, !ovasna-judetul !ovasna, $aile Tusnad in judetul 7arg*ita, "ovata in judetul 'ures si +redeal in jud. $rasov) declarate prin 7otararea de @uvern nr.1122 din 12 octombrie 2222, iar alte 11 sunt considerate de interes local, doua statiuni in judetul $rasov, +araul ece si Timisu de "usH o statiune in judetul !ovasna -$alvanEos, sase statiuni in jud.
12

egiunii, viitoare studii de

specialitate urmeaza sa le determine valoarea si oportunitatea introducerii lor in circuitul

7arg*ita, $aile 7omorod, $orsec, 7arg*ita-$ai, Izvorul 'uresului, /acu osu si +raid, doua statiuni in judetul "ibiu, $azna si +altinis.

1.4 P2*')*-+/./ *.&-3*-6 +)*&29-6

egiunea Transilvania beneficiaza de un valoros patrimoniu turistic antropic, reprezentat prin numeroase monumente istorice, de ar*itectura si arta, edificii religioase, muzee si case memoriale, ar*itectura si creatie te*nica populara, manifestari populare traditionale, etnografie si traditie orala, importante institutii culturale si de stiinta, personalitati locale, traditii culturale ale minoritatilor. !ompozitia etnica eterogena a egiunii si-a pus amprenta asupra diversitatii culturale a acesteia. ;terogenitatea etnica reprezinta unul dintre atuurile egiunii, care o individualizeaza fata de celelalte regiuni. 1.4.1 P2*')*-+/./ 326-2-5'12,&+0-6 +otentialul socio-demografic influenteaza fenomenul turistic prin resursele umane care sunt antrenate, fie in activitati de prestari servicii, fie ca turisti consumatori de produse turistice specifice acestui teritoriu. !irculatia turistica variaza si in functie de dinamica populatiei si structura acesteia pe varste, profesii, medii, etc. =in punct de vedere turistic, intereseaza mai mult structura pe varste a populatiei, grupa de varsta 16-46 ani este cea mai importanta ca pondere pentru turism, manifestand, comparativ cu alte categorii, receptivitate mai mare fata de aceasta activitate. +opulatia egiunii Transilvania la recensamantul din 2222 era de 2.621.5-6 locuitori, cu 4.5: mai putin fata de populatia inregistrata la recensamantul din 1882, scadere explicabila prin miscarea migratorie si sporul natural negativ inregistrat dupa 1882. (ceasta tendinta negativa este similara proceselor demografice din tarile dezvoltate. =ensitatea populatiei a scazut fata de nivelul anului 1882, in 2222 fiind de 5- locC9m 2 , sub nivelul national de 81 locC9m 2 . +onderea populatiei urbane este in scadere usoara fata de 1882,

13

6<.2: in 2222, procent aflat peste nivelul national de 62.5:. =upa 1882 s-a manifestat pentru prima data in omania un flux migrator invers urban-rural. 1.4.2 P2*')*-+/./ *.&-3*-6 +/ +3'(+&-/2& .&8+)' &umarul mare de localitati care pastreaza inca trasaturi medievale creaza premise pentru dezvoltarea turismului urban. !etatile medievale, bisericile fortificate, castelele renascentiste sau baroce, casele cu ziduri groase si acoperisuri din olane, turnuri cu porti de intrare sau ziduri de cetate, alcatuiesc in unele localitati, o retea densa care le individualizeaza ca obiective turistice de prim rang. In egiunea Transilvania, cele mai valoroase orase ce detin obiective interesante din punct de vedere istoric si ar*itectural sunt, In )ud"tu' A'*a: 'unicipiul (lba Iulia cu !etatea bastionara %1516-153<) este cea mai reprezentativa fortificatie bastionara de tip >0auban> din tara noastra. In totalitate, cetatea se impune ca cel mai semnificativ ansamblu de plastica figurativa baroca din Transilvania. !atedrala romano-catolica %sec. al IIII-lea) este cel mai vec*i si mai valoros monument de ar*itectura din Transilvania. (laturi se afla !atedrala eantregirii, construita in anii 18211822, simbolizand ideea de unitate a poporului roman. (lte obiective importante, $iblioteca documentara J$att*Eaneum., +alatul +rinciar, 'uzeul ?nirii, "ala ?nirii. 'unicipiul $laj , centru al spiritualitatii romanesti, leagan al "colii (rdelene, cu obiectivele turistice, fostul palat episcopal, sec. I0I-I0III, cel mai vec*i monument al orasului, !atedrala "fanta-Treime, construita din initiativa lui Ion Inocentiu 'icu-Klein, !ampul /ibertatii. 'unicipiul (iud- cel mai important obiectiv este cetatea (iudului, un complex de ar*itectura medievala ce cuprinde mai multe
1-

edificii %doua edificii de cult si patru edificii laice din sec. I0II-I0III ce apartin cultului reformat calvin). "ebes, cu biserica evang*elica A "ebes, cu cel mai inalt altar din Transilvania, !etatea "ebesului a fost construita la sfarsitul secolului al II0-lea si inceputul secolului al I0-lea.

In )ud"tu' +ra(o,: 'unicipiul $rasov este situat la poalele masivului Tampa, prezinta un interes turistic deosebit, !etatea $rasovului %1386) din care se mai pastreaza $astionul fierarilor, +oarta ;caterina, $astionul Tesatorilor %constructie unica in tara), $astionul #ierarilor, $astionul #rang*ierilor, cel al +ostavarilor si trei turnuri cu pulbere, Turnul (lb si Turnul &egru. +rintre obiectivele cele mai cunoscute ale $rasovului numim, +iata "fatului %centru si targ al vec*iului $rasov), !asa "fatului %1-82), !artierul "c*ei %cea mai vec*e asezare ce poarta insemnele ar*itecturii urbane romanesti, considerat rezervatie ar*itecturala), +oarta "c*ei, $iserica &eagra %13<6-1-55)-unul din cele mai importante monumente de arta gotica din tara, detine una dintre cele mai mari orgi si a unei colectii de covoare orientale vec*i. $iserica "fantul &icolae %1-86) pastreaza o valoroasa pictura murala din sec. I0III si obiecte de arta vec*e romaneasca. $iserica $artolomeu este cel mai vec*i monument de ar*itectura din $rasov zidita in stil romanic cu elemente gotice. +eles, situat in statiunea "inaia, construit intre anii 1<53-1<<3 si avand peste 152 de camere spre deosebire de +elisor care are numai 52. =upa revolutia din decembrie 18<8 !astelul +eles a fost redesc*is publicului dupa ce !eausescu inc*isese intreaga zona pentru public inainte 18<8. =e cum te apropii de castel iti dai seama de importanta si valoarea lui doar privind grija, curiozitatea si mirarea turistilor. &imeni nu pleaca de langa castel pana nu sunt siguri ca raman cu o paza de pus in rama. !astelul +eles este
16

inconjurat de cateva terase decorate cu statuete si vase ornamentale. (r*itectii au folosit mult lemn in interiorul si exteriorul castelului dandu-i o calitate deosebita. !astelul +eles este un punct de atractie pentru orice turist care viziteaza coltisor fara sa fie pozat. Biserica Neagra %13<6-1-55)-unul dintre cele mai importante monumente de arta gotica din tara. =etine una dintre cele mai mari orgi si a unei colectii de covoare orientale vec*i. $iserica "fantul &icolaie pastreaza o valoaroasa pictura mural din sec I0III si obiecte de arta romaneasca. Ca(a S%atu'u! !ea mai semnificativa cladire din +iata "fatului. ;ste mentionata in documente inca din anul 1-22, aici isi avea sediul administratia oraseneasca. Ln ;vul 'ediu, turnul cu orologiu %Turnul Trompetilor) al !asei "fatului era folosit ca punct de observatie. (stazi in aceasta cladire monumentala isi desfasoara activitatea 'uzeul de Istorie. Po!ana +ra(o, +oiana $rasov, o statiune de odi*na si tratament cu sezon permanent, aflata in partea central sud-estica a omaniei %Gudetul $rasov), intr-un luminis inconjurat de paduri de conifere, la poalele 'asivului +ostavaru %!arpatii 'eridionali), altitudine 1.232 m, la 12 9m sud-vest de 'unicipiul $rasov de care o leaga o sosea moderna. !lima montana tonifianta, cu o temperatura medie anuala de 6B! %media temperaturii in iulie este de 1-,6B!H media temperaturii in ianuarie este de -6B!), iar precipitatiile depasesc 822 mm anual % frecventa averselor este mare ). "tratul de zapada dureaza cca 122 de zile pe an. +oiana $rasov este cea mai renumita statiune pentru sporturile de iarna din omania si totodata un important centru turistic international. ;a dispune de 12 partii de sc*i, cu grade diferite de dificultate % o partie olimpica, trei partii pentru coborare si slalom urias, o partie pentru slalom special, doua trambuline etc.), terenuri de sport % pentru tenis, minigolf, *andbal, basc*et), un lac, un funicular, un teleferic, un s9ilift, bazine acoperite, saune, sali de omania, facandu-l sa nu se lase un

14

gimnastica medicala, discoteci, baruri si restaurante etc. !azarea este asigurata in buna parte in *oteluri de lux sau de categoria (, in vile sau cabane. +lecand din statiunea +oiana $rasov se poate ajunge la cabanele de pe +ostavarul %1.422 m) si !ristianu 'are %1.52- m), precum si la cetatea taraneasca a isnovului %secolele II0-I0II), aflata la 1- 9m distantaH pot fi organizate excursii la monumente istorice si de arta din orasul $rasov % turnurile si bastioanele vec*ilor fortificatii ale orasului %secolul I0)H $iserica "f. $artolomeu, in stil gotic timpuriu %secolul IIII)H $iserica &eagra, construita in stil gotic, intre anii 13<6-1-54, adapostind in prezent o vasta colectie de carpete orientaleH !asa "fatului secolele II0-I0III, in prezent muzeuH multe alte case si biserici datand din secolele II0-I0III etc.). In )ud"tu' Co,a(na: "fantu @*eorg*e, resedinta judetului !ovasna, situata pe malul cursului superior al 1ltului. =in multitudinea de monumente istorice si obiective turistice, sunt de retinut, $iserica reformata fortificata, !asa cu (rcade, 'uzeul &ational "ecuiesc, etc. (l II-lea oras ca marime al judetului !ovasna, Targu "ecuiesc este un oras medieval, interesant prin dispunerea in forma de roata a pietei centrale cu asa-numitele >curti> ale breslelor, niste stradute inguste ce grupau ateliere mestesugaresti. !entrul orasului constituie un ansamblu de monumente istorice si ar*itecturale medievale. In )ud"tu' Har-.!ta$ M-'&6.&'+ C-.6" resedinta a judetului 7arg*ita, este situata pe terasele 1ltului, la poalele 'untelui "umuleu 'are %1233 m). 1biectivele turistice cele mai importante sunt, !etatea feudala 'i9M cu patru turnuri si un sant de aparare %1423-1431 in stil neorenascentist)-sediu al 'uzeului "ecuiesc al !iucului. In curtea interioara a cetatii se tin concertele din cadrul #estivalului 'uzicii 0ec*i. (lte obiective importante sunt biserica de
15

rit catolic %156<), complexul ar*itectonic baroc din Numuleu, compus din manastirea franciscana cu - capele din secolul al I0II.-lea, scoala si biserica "f. +etru din secolul al III.-lea, $isericile ortodoxa si greco-catolica construite in secolul al II.-lea, resedinta a fostului scaun !iuc. In tinutul secuiesc, orasul 1dor*eiu "ecuiesc a fost unul din cele mai importante centre mestesugaresti, comerciale si educationale. In prezent este centrul economic si cultural al zonei 1dor*ei, partea vestica a judetului 7arg*ita., situat in valea Tarnavei 'ari. "ingura constructie ramasa intacta din evul mediu este capela GOzus construita in secolul al 13-lea. !ladirile care se pot vizita pentru valoarea istorica si ar*itecturala mai importanta sunt, cetatea $ud, capela romanica, biserica franciscana, cetatea >"zO9elE TPmadt>, !asa memoriala Tompa /PszlM, !olegiul reformat, $iserica reformata si $iserica romanaocatolica. +e =ealul $udvar %436m) exista ruinele unei fortificatii de sec. I, considerate monument ar*itectural. In )ud"tu' Mur"($ T+&,. M.&'3 In c entrul orasului se afla cetatea medievala cu sapte bastioane % 1422-1462). In incinta cetatii pentagonale se afla $iserica eformata, cu un turn principal de 52 m si alte patru mai mici, dispuse simetric, +alatul !ulturii %1811 si 1813), $iserica omano-!atolica construita in stil baroc la mijlocul secolului I0II, are cel mai frumos amvon pictat din tara, sculptat in lemn si aurit. !atedrala 1rtodoxa este cea mai mare din tara si are peretii interiori acoperiti in intregime de fresce ), casa Tele9i. S*+*-.)'+ S27+*+ se afla situata in =epresiunea +raid-"ovata, pe cursul superior al raului Tarnava 'ica. (flata la poalele dinspre sud-vest ale 'untilor @urg*iu, din !arpatii 1rientali, la o altitudine -56-632 m, orasul se afla la 42 9m est de 'unicipiul Targu 'ures. S*+*-.)'+ S27+*+ este indicata in principal pentru *&+*+1')*./ 82/-/2& ,-)'62/2,-6' %insuficienta ovariana, cervicita cronica, metrosalpingita cronica, sterilitate) dar si pentru +0'6*-.)- 5',')'&+*-7', inflamatorii si reumatismale %spondiloza cervicala, dorsala si lombara, artroza, poliartroza, dureri articulare, tendinite, tendimiozita, poliartrita scapulo*umerala), stari posttraumatismale %dupa operatii vindecate la articulatii, musc*i,
1<

oase, dupa luxatii si entorse), pentru 82/- +/' 3-3*'1./.- )'&723 9'&-0'&-6 %pareze usoare, sec*ele ale poliomielitei, polinevrite), *./8.&+&- ')526&-)' %*ipotiroidie, urmare unui tratament endocrinologic), 82/- 6+&5-27+36./+&' %ulceratii, acrocianoza). C'*+*'+ 1'5-'7+/+ 5-) T+&,. M.&'3- !onstruitQ Rn secolul al I0II-lea, cetatea medievalQ a fost ridicatQ Rn locul castelului-cetate de odinioarQ al voievodului transilvQnean $Pt*ori IstvPn din 1-82, distrus Rn anul 1421 de invazia turco-tQtarQ. ?n an mai tFrziu au fost Rncepute lucrQrile de reconstrucSie. (u fost ridicate 5 bastioane, din care 6 construite de bresle.$astioanele cizmarilor, blQnarilor Ti lQcQtuTilor, dogarilor, croitorilor, mQcelarilor, a lui $Pt*orE Ti bastionul de poartQ au fost legate Rntre ele de ziduri de 12m RnQlSime. !etatea a mai fost RnconjuratQ de un TanS de 12 metri lQSime Ti < de adFncime, astupat la Rnceputul secolului a II-lea. Ln incinta cetQSii au existat diferite clQdiri, care au fost demolate Rn anul 1842, pentru realizarea unui parc de distracSii. $iserica eformatQ a rQmas intactQ. I) :.5'*./ S-8-.; "tatiunea "ovata este o 3*+*-.)' 8+/)'26/-1+*'&-6+ 6. 3'(2) 9'&1+)')*. 'entionata in anul 1686 ca fiind un loc >tamaduitor> este declarata statiune balneara doar in 1<62. S*+*-.)'+ S27+*+ este inconjurata de dealurile !ireselu, !apela, $ec*is, de =ealul 'ic si de M.)*'/' 5' S+&'. 1ras muzeu, "ibiul detine peste -2 de cladiri si constructii declarate monumente istorice si peste 3< de strazi si locuri publice de interes istoric. !etatea "ibiului cu zidurile, turnurile si portile de acces ale vec*ii cetati a "ibiului. In "ibiu se gasesc 12 muzee si expozitii permanente de interes national si international, cele mai cunoscute fiind 'uzeul $ru9ent*al si 'uzeul Te*nicii populare ("T (. In !entrul istoric se gaseste +iata 'are unde se desfasurau cele mai importante evenimente ale cetatii. (ici se afla $iserica +aro*iala romano-catolica si case ce au apartinut familiilor nobiliare din "ibiu, +iata 'ica cu casele de mestesugari, +iata 7uet si strazile din jur unde sunt concentrate cele mai multe obiective turistice, !atedrala ;vang*elica, !asa +aro*iala ;vang*elica, /iceul "amuel de $ru9ent*al). (lte edificii,
18

'anastirea ?rsulinelor, $iserica ?rsulinelor, $iserica si 'anastirea #ranciscana, $iserica eformata, !asa cu cariatide %'icul +alat), !atedrala 1rtodoxa J"f. Treime., $aia populara &eptu n, etc. S!-.!(oara m"d!",a'a "ig*isoara, oras aflat pe cursul raului Tarnava-'are, numita si +erla Transilvaniei, este considerata cea mai frumoasa cetate medievala locuita din ;uropa. "ig*isoara a fost unul din centrele urbane prestigioase din Transilvania, avand importanta economica, comerciala, culturala si politica. "ig*isoara a fost fondata de mestesugari si comercianti sasi, centrul istoric a pastrat intr-o maniera exemplara caracteristicile unui mic oras medieval fortificat care a avut de-a lungul catorva secole un rol strategic si comercial notabil la granita ;uropei centrale. (stfel, vec*iul oras al "ig*isoarei constituie o asezare reprezentativa pentru civilizatia germana a colonistilor sasi din Transilvania. !entrul istoric al "ig*isoarei are o deosebita valoare datorita structurii sale planimetrice si spatiale, fortificatiile pastrandu-se in proportie de 82:, comparativ cu alte centre urbane transilvanene, "ibiu, $rasov-care pastreaza doar in parte structura fortificatiilor medievale originale %"ibiu aproape 32:, $rasov -6:). ;ste inclus pe lista monumentelor ?&;"!1.1ras roman la origini, "ig*isoara este unul dintre cele mai mari orase me dievale care exista in lume la ora actuala. In )ud"tu' C'u)$ Grad!na *otan!#a C'u)/Na o#a LnfiinSatQ Rn anul 1822 de cQtre profesorul universitar (lexandru $orza, @rQdina $otanicQ se aflQ Rn partea de sud a oraTului, la o altitudine de -22--12 m. +e suprataSa ei de 1- *a cresc peste 12 222 de plante, cei mai frumoTi arbori Ti plante de pe toate continentele. @rQdina este traversatQ de +FrFul Uiganilor. (ici s-a amenajat 'uzeul botanic cu 4.822 de piese, Ti tot aici se gQseTte Ti 7erbarul ?niversitQSii cu 436.222 coli de *erbar cu plante din
22

Rntrega lume. !omplexul din 4 sere adQposteTte plante tropicale si subtropicale. @rQdina romanQ, cunoscutQ Ti sub denumirea de grQdina lui +liniu, dominatQ de zeiSa romanQ !eres care este RncadratQ de douQ sicrie descoperite Rn vec*iul oraT roman &apoca. (ici se gQsesc plantele care creTteau Rn oraTele Ti satele romane. +a!'" Som"("n! <-/' S21'=')- sunt o staSiune balneo-climatericQ aflate Rn cartierul "omeTeni al municipiului !luj-&apoca. $Qile "omeTeni constituie un obiectiv turistic care a adus faimQ zonei, acestea fiind reorganizate Rn staSiune de cQtre bine-cunoscutul profesor =ominic "tanca Rn 1825, care era Ti proprietarul staSiunii. &Qmolul Ti apele minerale de la "omeTeni $Qi erau folosite cu mult inainte de organizarea profesorului ca tratamente pentru diverse boli, c*iar Ti pentru diabet. Ln momentul de faSQ bQile sunt dezafectate, necesitFnd investiSii serioase pentru repunerea lor Rn funcSiune. (u existat mai multe tatonari din partea municipalitQSii pentru a le ac*iziSiona de la urmaTii doctorului "tanca Ti a le reface, dar pFnQ Rn prezent acestea nu s-au soldat cu rezultate concrete. CHEILE TUR0II "-au format in urma erodarii calcarelor din componenta !ulmii +etridului de catre raul 7asdate, pe o lungime de aproximativ 2 9m. !unoscute inca din vremea romanilor, !*eile Turzii s-au impus prin maretia peisajului si complexitatea faunei si florei. elieful lor este caracterizat de pereti verticali, stanci in dezordine si numeroase pesteri. P"(t"r!'" d!n #."!'" Tur1!!$ +estera !alastur %561m), +estera /iliecilor, +estera !uptorului etc. 'ajoritatea acestor pesteri sunt uscate si prezinta interes ar*eologic datorita descoperirii unor unelte datand din epoca de piatra si din epoca bronzului. Incepand cu perioada navalirilor tatare, localnicii au folosit aceste pesteri ca loc de refugiu. In zona turistica a !*eilor Turzii se afla si cabana !*eile Turzii, amplasata la o altitudine de 13<6 m. +AILE OCNA DE2ULU
21

"ituata la o altitudine de 322 m, statiunea dispune de o serie de piscine amenajate pe locul unei vec*i exploatari de sare. (pa acestuia are o concentratie de pana la 262 gCl, fiind indicata in special in tratarea afectiunilor reumatice. MUNTELE +AISORII ;ste situat la <22 m de comuna $aisoara si are o altitudine de 1422m. Zona este extrem de apreciata de amatorii de sc*i, iar vara exista conditii prielnice pentru vinat si pescuit. !omplexul turistic $aisoara constituie un excelent punct de plecare spre 'untele 'are si spre !*eile uncului. MASIVUL VLADEASA ;ste un masiv format din doua ramuri ce coboara spre nord si sunt separate de riul =ragan. 'ai importanta din punct de vedere turistic este ramura estica, marginita de !risul repede la nord, raul =ragan la vest, aul 7ent la est si de cumpana !ris-"omes. (spectul general este acela al unui podis vulcanic. 'asivul 0ladeasa este vizitat de un numar mare de turisti datorita numeroaselor sale trasee accesibile. 0ONA GILAU TARNITA ;ste o zona deosebit de pitoreasca, ale carei principale puncte de atractie sunt constituite de barajul ridicat in zona Tarnita %<5m) si de lacul Tarnita, care se intinde pe o suprafata de 214 *a. MUNTII TRASCAULUI 'unti extrem de spectaculosi datorita formelor de relief modelate in calcar. =intre obiective de atractie turistica ale zonei se cuvine sa mentionam !*eile Turzii si !*eile Turenilor, sapate de cursurile riurilor 7asdate si acilor 1.4.3 P2*')*-+/./ *.&-3*-6 +/ 39+*-./.- &.&+/ "patiul rural reprezinta o entitate socio-culturala care cuprinde totalitatea asezarilor rurale si in care activitatea economica de baza este agricultura. "atul din aceasta parte centrala a tarii, prin conditiile social-istorice in care s-a dezvoltat, reprezinta o zona in care de multe ori spiritualitatea romaneasca a interferat cu cea a nationalitatilor conlocuitoare, realizand o simbioza plina de originalitate si o cultura taraneasca foarte bogata.
22

egiunea !entru cuprindea la sfFrsitul anului 2222 un numar de 33- comune si 1<23 sate, densitatea satelor pe o suprafata de 1222 9m 2 difera foarte mult in cadrul judetelor din regiune, de la judetul (lba cu 126,- sateC1222 9m 2 , la judetul $rasov, cu 2< sateC1222 9m 2 , %fata de media pe tara de 66 sateC1222 9m 2 ). &umarul mare de sate din judetul (lba se datoreste asezarilor foarte mici din Zona 'untilor (puseni, unde cateva comune grupeaza mai mult de 32 de sate. #iecare sat are personalitate si caracter unic, el imprima trasaturi specifice si conditioneaza infrastructura existenta. ;l semnifica dimensiunea umana, intimitatea locala, evoca primaria, scoala, carciuma, biserica, traditiile si obiceiurile, aceste lucruri care au jalonat viata oamenilor din acest areal. #erma, satul, mediul natural si populatia au intre ele relatii de complementaritate si interdependenta, sunt elemente esentiale ale agroturismului, care-i dau caracterul atractiv, economic si cultural. @ospodaria si viata ei raman un simbol puternic pentru oraseanul ce-si va petrece vacanta la tara. ;ste casa omului simplu, care cunoaste secretele naturii, un loc de viata animat cu care a pierdut contactul, este locul unde se poate alimenta cu produse proaspete, naturale, care se gasesc mai greu in comertul urban, este locul unde se succed generatii, fara ca sc*imbari notabile sa intervina in modul lor de viata. +rivita din punct de vedere al efectelor pe care il are asupra gospodariilor taranesti, agroturismul apare ca o varianta a dezvoltarii mediului rural, mai ales in zonele cu conditii grele de viata cum sunt cele din zona montana, zona defavorizata, care cu dificultate poate oferi mijloacele de existenta numai din practicarea agriculturii si a cresterii animalelor. "atul din aceasta parte centrala a tarii, prin conditiile social-istorice in care s-a dezvoltat, reprezinta o zona in care de multe ori spiritualitatea romaneasca a interferat cu cea a nationalitatilor conlocuitoare, realizand o simbioza plina de originalitate. In egiune se gasesc sate care sunt interesante prin valorile etno-folclorice, mestesuguri, produsele de creatie artistica si artizanala %colectii muzeale satesti prezentate in (nexa 2 ), prin detinerea unor valori recunoscute, istorice sau culturale %muzee, monumente, case memoriale, vestigii ar*eologice), asa cum sunt satele pe teritoriul carora se afla biserici fortificate sasesti, toate amplasate in egiunea !entru vezi (nexa 3, sate turistice climaterice si peisagistice, sate

23

turistice vitipomicole, pastorale, sate care ofera posibilitati de practicare a sporturilor, sate care sunt adiacente unor rezervatii naturale sau altor fenomene geomorfologice deosebite. "piritul creator popular a ramas in unele zone rurale nealterat cu toate influentele te*nologiilor moderne. Traditiile au continuat sa se perpetueze astfel ca, in unele zone ale regiunii J!;&T ?., mesterii populari continua sa teasa, sa brodeze, sa faca oale din lut, sa picteze pe lemn sau pe sticla sau sa ciopleasca si sa daltuiasca in lemn. 1.4.4 P2*')*-+/./ *.&-3*-6 +/ 7'3*-,--/2& -3*2&-6' 3- +&4-*'6*.&+/' +e teritoriul egiunii Transilvania se afla monumentele istorice si de ar*itectura foarte variate stilistic, datand din perioade istorice diferite si reflectand cultura auto*tona, pe cea mag*iara si germana, culturi care s-au influentat reciproc in aceasta zona. (cest mozaic cultural se constituie intr-o atractie turistica importanta, care da o nota specifica egiune, !ele mai semnificative monumente istorice si de ar*itectura din egiune sunt !astelul $ranA$rasovH !etatea 0auban (lba Iulia, cetatile medievale de la $rasov, "ibiu, "ig*isoara, "ebes, #agaras, Targu-'ures, $alvanEosH orasul $rasov cu principalele sale obiective - $iserica &eagra care constituie o emblema %cel mai estic monument gotic al ;uropei), $iserica "f. $artolomeu, zidurile de incinta cu bastioanele Uesatorilor, #ierarilor, Turnul &egru, Turnul (lb, +oarta "c*ei si +oarta ;caterinei. 'uzeul judetean de Istorie, 'uzeul +rimei "coli omFnesti, 'uzeul de (rta, 'uzeul de etnografie si !asa 'uresenilorH cetatea "ibiului cu cele mai importante monumente de ar*itectura, pietele 7uet, piata 'ica, !asa (rtelor, catedrala evang*elica-monument gotic, +iata 'areH !astelul /azar de la /azarea A jud. 7arg*itaH atractii unice sunt monumentele ar*itecturale si istorice secuiesti, bisericile fortificate si artizanatul din aceasta zona. 'uzeele de istorie, arta, etnografie, bibliotecile documentare din "ibiu, Targu 'ures, $rasov, (lba Iulia adapostesc obiecte de patrimoniu deosebit de interesante. 1 serie de asezari satesti cu biserici fortificate se afla pe lista ?&;"!1, comuna !alnic-jud. (lba, $iertan si comuna 0alea 0iilor in jud. "ibiu, "asc*iz in jud. 'ures, comuna $unesti, sat 0iscri si comuna +rejmer in jud. $rasov si comuna =arjiu in jud. 7arg*ita. (ceste localitati au un as pect tipic A retele regulate de strazi, cu fatade compacte
2-

egiunii.

+rezentam succint cele mai reprezentative monumente cu valoare istorica si ar*itecturala din

alternFnd cu fatadele caselor avFnd ziduri imprejmuitoare inalte, grupate strFns in jurul bisericii situate in mijloc, caracteristici ce contribuie la definirea profilului cultural al acestei zone a ;uropei multietnice si multiculturale A ;uropa centrala. /ocalitatile aflate pe lista +atrimoniului ?niversal ?&;"!1 exemplifica localitatile colonizate de sasii din Transilvania, formand Jun tot unitar coerent cu valoare istorica, avFnd un ec*ilibru si un caracter aparte. In acelasi timp moduri de organizare a spatiului, cladiri si urme de activitati umane care Rsi pun pecetea asupra Rmprejurimilor.. $isericile fortificate, ca grup, sunt remarcabile pentru ca se regasesc un numar mare de biserici fortificate Rntr-un perimetru restrFns. ;le constituie o realizare ar*itecturala exceptionala datorita diversitatii si folosirii gamei de tipare defensive din faza tFrzie a ;vului mediu europeanH in timp ce Rn vestul si sudul ;uropei, anumite tipare defensive aplicate bisericilor sunt caracteristice, Rn exclusivitate, unor teritorii sau tari, numai Rn Transilvania se pot regasi, intr-un spatiu restrans trei tipuri principale de fortificatii, biserica cu incinta fortificata %de exemplu +rejmer), biserica fortificata %de exemplu "asc*iz) sau fortareata-biserica %de exemplu 0alea 0iilor, ca mostra de complexitate). $isericile au perpetuat elemente interioare pretioase, altare, la +rejmer %datFnd probabil din jurul anului 1-62), fragmente de pictura murala %=Frjiu), mobilier din secolul al I0I-lea %+rejmer, "asc*iz, 0alea 0iilor). (ceste asezari au pastrat pFna prin anii 3<2 ai secolului II caracterul lor de localitati multietnice, cu cartiere etnice. !etatile taranesti au devenit-multe dintre ele-cetati regesti sau feudale cu cea mai mare raspandire in sudul Transilvaniei. =intre cele mai importante din punct de vedere al rolului indeplinit numim !etatea asnov, construita pe o stanca, !etatea !alnic, cetatea din (gnita, cetatea !isnadioara construita pe un deal desupra satului, !etatea "limnic, !etatea de la upea, !etatea 0urpar din judetul (lba, !etatea @arbova. In judetul $rasov exista cetati taranesti la !ristian, 7alc*iu, +rejmer, 7arman si 7omorod. In judetul "ibiu se afla cetatea Tilisca, ridicata pe un varf de stanca, cetatea de la 1rlat, asezata pe un deal, cetatile taranesti de la $iertan, (tel, !isnadie, !ata si 'osna, "ura 'ica. !etati mai modeste se gasesc la osia, asinari, Gina, +oiana, 'arpod, =abarca,

26

acovita, 7amba, cetatea din 'iercurea "ibiului. /ista completa a cetatilor taranesti din egiunea Transilvania.. +rin pozitia lor strategica, aproape sau in jurul punctului cel mai inalt, constituinduse intotdeauna in puncte de belvedere, cetatile dacice, pastrate in foarte mica masura, sunt valoroase din punct de vedere ar*eologic, istoric, dar si din punct de vedere turistic.+otentialul turistic cultural . 1.4.5 P2*')*-+/./ *.&-3*-6 6./*.&+/ 1 alta componenta a potentialului turistic antropic o constituie institutiile si evenimentele cultural-artistice, monumentele de arta, monumentele te*nice, parcurile si gradinile, gastronomia traditionala, foarte numeroase si variate in aceasta egiune. In egiune exista muzee de istorie de importanta nationala, amintim 'uzeul &ational al ?nirii (lba Iulia, 'uzeul Gudetean de Istorie $rasov, 'uzeul +rimei Ncoli omFnesti din "c*eii $rasovului, 'uzeul Uarii #agarasului, 'uzeul &ational "ecuiesc-"fantu @*eorg*e, 'uzeul Gudetean 'ures, 'uzeul "ecuiesc al !iucului-'iercurea !iuc, 'uzeul de Istorie-"ibiu, 'uzeul !ivilizatiei Te*nicii +opulare ("T (, 'uzeul 'unicipal 'edias, 'uzeul &ational $ru9ent*al. In judetele egiunii se desfasoara evenimente culturale de interes national %#estivalul de arta medievala "ig*isoara, Ziua &ationala a omaniei A(lba Iulia, #estivaluri de jazz la "ibiu si $rasov, festivaluri de film %de film antropologic la "ibiu, etc.), evenimente de interes regional %festivaluri medievale la "ibiu, $rasov, serbarile !etatii asnov, !etatii #agaras, a !etatii !alnic, etc.) #estivalul Interetnica "ig*isoara. 1 lista completa a acestora se poate consulta in (nexa 6. 1 descriere pe larg a obiectivelor turistice de vizitat in cadrul turismului cultural este prezentata in capitolul ce trateaza turismul cultural. FORTIFICATIA SI +ISERICA ORTODOXA DIN CLU2 /a portile de apus ale !lujului, in vec*iul sat romanesc 'anastur se ridica odinioara o puternica abatie benedictina. (batia cunoscuta sub numele de '1&("T; I?' $;(T(; '( I(; de !/?" se bucura de mari drepturi si privilegii. !ercetarile ar*eologice au stabilit ca inceputurile fortificatiei dateaza din secolul al II-lea. !alugarii ordinului benedectin s-au stabilit in incinta fortificata la sfarsitul secolului al II-lea. /a inceputul secolului al IIII-lea, in urma unor dispute intre abatie si episcopul (rdealului, manastirea a fost asediata.
24

&avalirea tatarilor de la 12-1 a avut ca rezultat nimicirea atat a !lujului cat si a manastirii, care a fost pradata si arsa. !ladirea a fost refacuta in anul 1243 din ordinul regelui $ela al I0lea. (ctuala manastire de la !alvaria a fost construita intre anii 1-52-162< in stil gotic. =e-a lungul timpului, manastirea a cunoscut si perioade de inflorire, dar si perioade de decadere. In anul 15<5, in urma razboiului cu turcii, episcopul (lexandru udnai a *otarat demolarea edificiilor si a bisericiiH nu a fost crutat decat altarul, care a fost transformat intr-o capela. =in gloria artistica a bisericii, nu a ramas decat statuia +reacuratei #ecioare 'aria cu +runcul Isus in brate, statuie asezata pe un soclu sub un baldac*in gotic c*iar desupra usii de /+ -)*&+&'. +ISERICA SFANTUL MIHAIL $iserica este unul dintre cele mai frumoase monumente in stil gotic ale Transilvaniei. /ucrarile de constructie au avut loc in perioada 1362-1-<5. $iserica a fost ridicata pe locul vec*ii capele "f. Iacob. (ltarul reprezinta cea mai vec*e parte a constructiei, fiind ridicat in jurul anului 1382. !ea mai noua parte a bisericii este turnul acesteia, construit in stil negotic in anul 1<42. $olta stelata, vitraliile si sculpturile se impun prin frumusete si maretie. &umeroase restaurari au scos la iveala picturi murale executate in prima parte a secolului al I0-lea. ?ltima restaurare a bisericii a avut loc intre anii 1865-1842. MANASTIREA SI +ISERICA FRANCISCANILOR 'anastirea a fost ridicata pe locul altei biserici construite in stil romanic intre anii 1252-1252.'anastirea franciscanilor este o constructie in stil gotic, ce dateaza din secolul al I0-lea, fiind ridicata cu sprijinul lui Iancu de 7unedoara. (ici se afla si o vestita biblioteca. $iserica, situata in partea sudica a manastirii, a fost initial o biserica gotica sub dominicani, daruita franciscanilor care au reconstruit-o ulterior in stil baroc in jurul anului 152<. (nsamblul manastire-biserica este una dintre cele mai vec*i cladiri ale !lujului. +("r!#a M!nor!tat!'or !onstructia bisericii monumentale din strada Kogalniceanu a inceput in anul 1-<4, cu spijinul regelui 'atei !orvinul. !onstruirea bisericii s-a terminat in jurul anului 1612. $iserica, asezata pe directia est-vest, oglindeste trasaturile stilului gotic tarziu. =atorita luptelor din epoca reformei, biserica a fost parasita pana la mijlocul secolului al I0I-lea. In anul 1658, principele $at*orE a *otarat ca biserica sa fie administrata de catre iezuiti. In anul 1422, cand la !luj a avut loc =ieta, s-a *otarat ca biserica sa apartina reformatilor. (rcada
25

bisericii a fost renovata intre anii 143<-14-6. In acest timp a fost demolat turnul situat in partea sudica iar manastirea a fost distrusa. $iserica este un monument unic nu numai din cauza vec*imii ci si datorita dimensiunilor sale, ea fiind una dintre cele mai mari biserici din sud estul ;uropei. +ISERICA ORTODOXA DIN DEAL $iserica a fost construita intre anii 1586-1584 de catre negustorii si mestesugarii vremii. /a constructia ei au contribuit negustori greci si macedoneni din !luj, precum si negustori romani din $rasov. 1.4.6 P2*')*-+/./ *.&-3*-6 +/ +&*'- 3- *&+5-*-'- 929./+&' (rta si traditia populara reprezinta un motiv inedit de calatorie. =atorita izolarii unor localitati, a slabei infrastructuri, s-a pastrat inca vie cultura traditionala cu ar*itectura si te*nica populara %constructiile de case, porti, edificii religioase), materialele folosite, instalatii te*nice %mori, pive) sau a te*nicilor utilizate in prelucrarea lemnului, in realizarea de impletituri, tesaturi, pictura pe sticla, ceramica, fierarit. =esigur, se manifesta o tendinta de diminuare a rolului mestesugurilor legate de ar*itectura populara, confectionarea pieselor de mobilier taranesc traditional, a uneltelor de munca si a ustensilelor gospodaresti datorita faptului ca lemnul si ceramica au inceput sa fie inlocuite cu materiale noi. +e teritoriul egiunii s-au identificat zone etnografice care prezinta elemente ar*itecturale distincte, mestesuguri specifice, tipuri diferite de asezari, diversitate de obiceiuri, traditii, gastronomie diversa, etc. Tot in Transilvania se obisnuieste ca in noaptea de !raciun, la un semn al dracului mirenii sa arunce cu boabe de porumb strigand, V od in cucuruzW.. "e pare ca acest obicei este o transformare interesanta a unui obicei din +olonia, unde mirenii arunca in preot cu boabe de ovaz-in amintirea lapidarii "f. "tefan. 0ona +ra(o,u'u! Tot in aceasta zi, pe 2- decembrie, se iese din post, pana la +ostul +astelui. =aca intre cele doua posturi perioada este mai lunga, se crede ca anul care urmeaza va fi unul bun. 'anos. +entru ca in care vine sa fie frumoase si bogate, femeile pun un ban de metel si o nuca in apa in cae se spala.
2<

In (jun, gospodarii pun mana pe toate uneltele din curte, ca in anii urmatori sa le poata folosi cu spor. &u este bine sa se aduca in casa bradul de !raciun inainte de 2decembrie si sa se decoreze dupa 12.22 noaptea. !u o zi inainte de craciun, satenii pun intr-o galeata cu apa o potcoava. +rimul va bea gospodarul, care apoi o va da vitelor, astfel ca ele sa fie tari ca fierul. In noaptea dintre (jun si !raciun se priveg*eaza. In timpul priveg*iului, pe mesa se pune un colacel cu un cutit infipt in el. 'asa, asezata la ora 15.22, in (jun, trebuie sa ramana intinsa toata noaptea, iar cine ara camin va lasa focul aprins in tot acest timp. Cra#!unu' 'a Ora(t!" in statae *unedorene din zona 1rastie, vestea &asterii =omnului in iesle sfenta este purtata pe ulite de ceata de caluseri colindatori in larma de zurgalai, tropote si strigaturi. "unt fecioriin costume nationale cu camasa cusuta cu negru, in motive sobre, pline de rafinament, si poale incretite, cu ciorapi de lina alba, stransi pe picior, cojoc alb infundat, zurgalai, prinsi sub genunc*i de o banda cu ciucuri tricolori, lungi pina la glezne, pe cap poarta caciula neagra de miel impodobita cu pana de fazan sau de paun, iar in miina bita impodobita si ea cu panglici tricolore. Co'!ndatu' #o !!'or +racticile traditionale ale sarbatorilor de iarna mostenite din cele mai vec*i timpuri se desfasoara si in prezent in forme deosebit de variate, implicand participarea intregii colectivitati, inclusiv al copiilo. !raciunul concentreaza o seama de ritualuri si obiceiuri intre care se remarca, in toata frumusetea si prosperitatea sa, colindatul copiil 2&. P'u-u(oru' ?rarea cu plugul sau cu bu*aiul, +lugusorul cum i se spune in popor, este un stravec*i obicei agrar prin excelenta, care se practica si aza, mai cu seama in 'oldova in ajunul (nului &ou, in multe locuri, c*iar in ziua de (nul &ou, ceata de uratori formata din doi pina la douazeci de flacai sau barbati insuratei de de curand, pleaca din casa in casa sa ureze cu +lugusorul sau sa saiasca, cum se spune in 'oldova. Pa(t"'" !ea mai mare, si cea mai importanata, mai sfanta si mai imbucuratoare sarbatoare de peste an, este sarbatoarea +astelui, +astele sau invierea =omnului, deoarece in ziua aceasta.7ristos a inviat din morti cu moarte pe moarte calcand si celor din morminte viata
28

daruindu-le., iar pe cei vii rascumparandu-i de sub jugul pacatului stramosesc si impacandu-i cu =umnezeuH si al doilea, pentru ca ea cade totdeauna la inceputul primaverii, anotimpul cel mai frumos si mai plcacut, cand toata natura invie. San1!"n"'" ?n moment important al sarbatorilor de vara era cel numit "inziene sau =ragaica. In 'oldova se numeste sinzanie, in Tara omaneasca-dragaica, in $anat sinziene galbenesi #loarea lui "f. Ioan, in Transilvania sinjuane, sinzene, sinzenie, planta a carei radacina traieste si iarna, iar primavara da colti si mai tarziu flori. ;ste o erbacee din familia rubiaceae, cu tulpina rigida, rotunda, frunzele ei sunt dispuse cite <-12, cu marginile rasucite, acoperite pa partea inferioara cu peri scurti si moi.

32

Ana'!1a S3OT 4&5 Po1!6!onar"a !n t"r!tor!u/d"(#r!"r"a -"n"ra'7 a 1on"! PUNCTE TARI &od importante de transport rutier datoritQ situQrii Rn centrul omFniei 0arietatea formelor de relief care permit practicarea multiplelor forme de turism

&umeroase obiective turistice, castele, cetQSi, palate, conace esurse naturale bogate

#lora Ti faunQ diversificatQ ZonQ atractivQ din punct de vedere al investiSiilor ZonQ cu potenSial industrial ridicat PUNCTE SLA E =atorita configuraSiei specifice a reliefului, accesul feroviar se realizeazQ Rn afara principalelor trasee InfrastructurQ de turism slab dezvoltatQ, resursele Rn domeniu insuficient exploatate &umeroase obiective turistice istorice, degradate +otenSial industrial insuficient exploatat eSea de comunicaSii electronice slab rQspFnditQ eSea de distribuSie a apei potabile slab dezvoltatQ eSea de colectare a apei uzate slab dezvoltatQ, Rn multe localitQSi inexistentQ ?nitQSi de asistenSQ socialQ insuficient modernizate, neconforme din punct de

vedere sanitar "ervicii de sQnQtate insuficient asigurate Rn mediul rural (sistenSa medicalQ de urgenSQ inegal rQspFnditQ teritorial
31

 !entre familiale pentru copii instituSionalizaSi insuficiente, RngreunFnd astfel integrarea acestora Rn societate

4&4 D"1,o'tar" "#onom!#7 PUNCTE TARI eSea de bazQ a infrastructurii feroviare satisfQcQtoare eSea bine reprezentatQ de drumuri publice traversatQ de principalele Tosele

europene %;65<, ;42) !onstrucSia autostrQzii $ucureTti A $udapesta care va strQbate trei din cele Tapte zone ale judeSului #inalizarea construcSiei +arcului Industrial 0idrasQu "ector industrial diversificat 1rientarea industriei spre prelucrarea resurselor Ti produselor existente Rn regiune ;xistenta unei infrastructuri de producSie disponibilQ, reprezentatQ de vec*ile amplasamente industriale abandonate Industrie caracterizatQ printr-o varietate mare a ramurilor producQtoare, cu specializQri de importanSQ naSionalQ TendinSa de creTtere a numQrului I''-urilor +otenSial de forSQ de muncQ ridicat, bine calificat Rn numeroase domenii +otenSial turistic ridicat utilizabil pe tot parcursul anului datorat peisajului montan, tradiSiilor, monumentelor ar*itecturale Ti istorice =ensitate mare de centre balneoclimaterice care oferQ tratament pentru toate tipurile de afecSiuniH &umeroase arii protejate - parc naSional, parcuri naturale, monumente ale naturii Ti rezervaSiiH !apacitate turistica ridicatQ LnfiinSarea serviciului salvamont la nivelul judeSului Rn anul 22232

 ;xistenSa infrastructurii sociale Ti educaSionale de bazQ Rn oraTe $unQ reSea de pregQtire profesionalQ +uternic centru universitar Rn TRrgu 'ureT &umeroase unitQSi educaSionale rQspFndite din punct de vedere teritorial eSea de unitQSi sanitare Rn general bine rQspFnditQ teritorial

"pecialiTti cu o foarte bunQ pregQtire profesionalQ !entre medicale de referinSQ PUNCTE SLA E Infrastructura de transport local necorespunzQtoare =ensitatea mare a satelor creeazQ probleme Rn ce priveTte infrastructura de /ipsa centurilor ocolitoare produce gFtuiri ale traficului Rn oraTe %TRrgu 'ureT, +ondere redusQ a drumurilor judeSene Ti comunale modernizate =ensitate redusQ a drumurilor publice faSQ de media la nivel naSional =isparitQSi Rntre numQrul de I''-uri RnfiinSate Rntre mediul urban Ti cel rural 1ferta serviciilor de consultanSQ Rn domeniul afacerilor slab dezvoltate

transport Ti utilitQSile acestora eg*in, "ig*iToara)

%serviciilor de consultanSQ pentru elaborarea de studii de mar9eting, management de proiect, analize financiare, etc. slab dezvoltate
33

&umQrul mic de I''-uri active Rn mediul rural si insuficienta dezvoltare a "ectorul cercetare-dezvoltare, transfer te*nologic si inovare slab dezvoltat /ipsa serviciilor de cercetare-dezvoltare, transfer te*nologic Ti inovare din elaSiile de colaborare dintre cercetarea universitarQ Ti sectorul economic sunt

acestora Rn sectorul serviciilor, Rn general

cadrul Rntreprinderilor economice

 segment reabilitare rural rural

InvestiSii reduse Rn te*nologie performantQ =esfiinSarea unor unitQSi industriale tradiSionale Ti pierderea pieSelor pe acest "ubvalorificarea resurselor turistice din judeS !alitatea scQzutQ a serviciilor Rn domeniul turistic /ipsa unor itinerarii turistice tematice care sQ valorifice potenSialul =uratQ redusQ a Tederii turiTtilor ?tilitQSi turistice nemodernizate Ti dotare te*nicQ necorespunzQtoare. Indicele de utilizare a capacitQSilor turistice aflate Rn funcSiune este scQzut ;xistenSa unor unitQSi de cazare la standarde calitative necorespunzQtoare /ipsa dotQrii unitQSilor de cazare cu ec*ipamente TI! %Te*nologia informaSiei /ipsa programelor Ti a resurselor financiare necesare protejQrii patrimoniuluiH InvestiSii reduse Rn te*nologii de protecSie a mediului "taSiuni turistice Ti balneo-climaterice care au nevoie de investiSii pentru eSeaua unitQSilor de practicare a agroturismului insuficient dezvoltatQ Infrastructura educaSionalQ Ti sanitarQ lipseTte Rn unele zone rurale /ipsa dotQrilor Rn sistemul educaSional Ti sanitar, cu preponderenSQ Rn mediul (cces limitat la infrastructura educaSionalQ Ti sanitarQ Rn unele localitQSi izolate +robleme educaSionale la grupele de populaSie sQrace, Rn special rromi &ecorelarea ofertei educaSionale cu nevoile de pe piaSa muncii "ubfinanSarea unor unitQSi de RnvQSQmFnt, mai ales din mediul rural =eficite Ti disparitQSi Rnregistrate Rn sistemul de sQnQtate, mediul urban A mediul educerea numQrului de paturi la 1222 locuitori Rn sistemul medical
3-

naturalCantropic

Ti comunicQrii)

&umQr mare de unitQSi sanitare care necesitQ reabilitarea clQdirilor, Rnnoirea !reTterea numQrului de persoane asistate

ec*ipamentelor existente Ti ac*iziSionarea de aparaturQ de RnaltQ performanSQ

'ediu construit degradat InfrastructurQ edilitarQ Rnvec*itQ %alimentare cu apQ, canalizare, energie termicQ, gaz, colectare deTeuri, etc) /ipsa amenajQrilor urbane (menajQri urbane necorespunzQtoare %spaSii de parcare, trotuare, spaSii publice, parcuri, alte spaSii de recreere, iluminat, etc.) /ipsa condiSiilor de acces Rn instituSii publice Ti mijloace de transport pentru persoane cu *andicap eSea de transport public local deficitar in unele centre urbane

&umeroase obiective istorice Ti culturale urbane Rn stare de degradare

36

It!n"rar t"mat!# A,')*-+ 5' *.&-31 &r-2X1X1 S*+&2&-31 "imbol I-221 I. II. III. I0. &r crt 1 2 3 6 4 5 < 8 12 11 Total c*eltuieli directe (sigurare !omission 12 : =enumirea excursiei.!ircuit in Transilvania. perioada 1<-22 iunie 2228grup minim -2X1X1persoane. ;xtras din programTg &eamt-$istrita-(lba Iulia-"ovata- Tg &eamt $eneficiar !olegiul Te*nic Ion !reanga Tg &eamt .organizator grup &istor (ndreea .tel 25-2428138 !alculatia pretului de vanzare ;lemente de c*eltuit 'asa demipens !azare Transport !*eltuieli culturale !*eltuieli organizator !*eltuieli g*id !*eltuieli sofer (lte c*eltuieli -14 -,14 14.4-2 144,-2
34

(rticole de calculatie

;lemente de calcul -demY62

0aloarea /;I +er turist 222

totala <.222 -.<22 2.<22 -22

!*eltuieli directe

-czY32 122 1-22Y2C9m 52 $ilete muzee 12

< <

322 322

12

Tva 18 :

2,58

31,41

!ota de promovare 13 Total costuri 1- Total pret de vanzare =ata21.2<.2228 Intocmit &istor (ndreea organizator turism 0erificat +astravanu !ristina %contabil sef ) /uat la cunostinta lei &istor (ndreea %organizator grup)

-22,86 14.<35,21 -22 14.<22 Incasari %felul si nr documentului) 1ZZZZZZ. 2ZZZZZZ. 3ZZZZZZ 6ZZZZZZ. -ZZZZZZ. ZZZZ..lei ZZZZ..lei ZZZZ.lei ZZZZZlei ZZZZZlei

TotalZZ14.<22ZZZZZZZZ

PROGRAMUL E%CURSIEI P'&-2+5+Z1<-22 iunieZ222< durataZ6 zile, nr.turisti Z-2X1X1ZZ I*-)'&+&./,Tg-&eamt-@ura 7umorului-!ampulung 'oldovenesc-0 =ornei-$istrita-=ej-!luj &apoca-!anpia Turzii-(lba Iulia-=eva-7ateg-1rastie-"ibiu-'edias-#agaras-$rasov"ig*isoara-Tg. 'ures-"ovata-@*eorg*eni-!*eile $icazului-+ &eamt-Tg &eamt %1-229m) P/'6+&'+ % localitatea, data, ora)..Tg.&eamt, W<.24.12, ora 25.22 S23-&'+ %localitatea, data, ora).Tg.&eamt ,22.24.12, ora 22.22 L.),-1'+ *&+3'./.- 8-2 9m. +retul excursiei ZI?( I. 1<.24.12.;tapa. Tg-&eamt-@ura 7umorului-!ampulung 'oldovenesc-0 =ornei-$istrita O8-'6*-7' 7-(-*+*'...'anastirea 0oronet, .'uzeul /ingurilor de lemn din !ampulung 'oldovenesc "tatiunea 0atra =ornei 'ic dejun !ina est !oroana.
35

"ervicii asigurate

!azare , 7otel !oroana ZI?( a II a..18.24.12.etapa, $istrita-=ej-!luj &apoca-!ampia Turzii-(lba Iulia O8-'6*-7' 7-(-*+*' , $aile 1cna =ej !oroana ezervatia &aturala !*eile Turzii @radina $otanica !luj !ina, est !etate !azare,7otel !etate "ervicii asigurate, 'ic dejun, est

ZI?( a III a 22.24.12etapa,(lba Iulia-=eva-7ateg-1rastie-"ibiu-'edias-#agaras$rasov O8-'6*-7' 7-(-*+*' , 1rasul "ibiu !etatea medievala =eva !etate !omplexul muzeal 7ateg $iserica &eagra ZI?( a I0 a.21.24.12 etapa. $rasov-"ig*isoara-Tg 'ures-"ovata O8-'6*-7' 7-(-*+*',+oiana $rasov "ig*isoara medievala !apitol "tatiunea "ovata "ovata "alina de la +raid !azareH "tatiunea "ovata ZI?( a 0 a.22.24.12 etapa. "ovata-@*eorg*eni-!*eile $icazului-+ &eamt- Tg &eamt O8-'6*-7' 7-(-*+*', 'uzeul &ational "ecuiesc $iserica "f. +etru "ervicii asigurate, !ina, "tatiunea "ervicii asigurate, 'ic dejun, est !ina, est !apitol !azare, 7otel !apitol "ervicii asigurate, 'ic dejun, est

3<

!*eile $icazului "ovata +arcul ?rsilor + &eamt 1 @(&IZ(T1 @ ?+ &istor (ndreea @7I= (@;&TI; (ndrei $ianca ";'&(T? (............................................. !1&=?!(T1 (?T1 +opescu (lin ";'&(T? (............................................. Intocmit, (probat...................................................... 1rganizator turism &istor (ndreea =ata........................

'ic dejun ,"tatiunea !ina, ";'&(T? (

38

(@;&TI; =; T? I"' ?"-? + ;TC+; "1(&( DECONTUL E%CURSIE Itinerar,Tg &eamt-@. 7umorului-!ampulung 'oldovenesc- 0. =ornei-$istrita-=ej-!ampia Turzii-(lba Iulia-=eva-7ateg-1rastie-"ibiu-'edias-#agaras-$rasov-"ig*isoara-Tg 'ures"ovata-@*eorg*eni-!*eile $icazului- + &eamt- Tg &eamt nr.turisti-2X1X1 +erioada1<-22 iunie 2212-24-21 g*id +opovici 'arcu =;0IZ

-2

"pecificatie "uma Transport autocar 'asa cina est !oriana $istrita !azare 7otel !oroana $istrita 'ic dejun est !oroana $istrita 'asa cina est !etate (lba Iulia !azare 7otel !etate (lba Iulia 'ic dejun est !etate (lba Iulia 'asa !ina !apitol $rasov !azare 7otel !apitol $rasov 'ic dejun est !apitol $rasov 'asa cina "tatiunea "ovata !azare "tatiunea "ovata 'ic dejun "tatiunea "ovata !*eltuieli culturale Total c*eltuieli directe !omision agentie 12: T0( la comision 18: Total incasari 2<22 1242 1242 <-2 1242 1242 <-2 1242 1242 <-2 1242 1242 <-2 -22 14,4-2 144.-2 31.41 14.<35.22

!*eltuieliC documente =ocument C numar C data #actura 2212C1-.24.2212 #actura 2213C16.24.2212 #actura 221-C16.24.2212 #actura 2216C14.24.2212 #actura 2214.C15.24.2212 #actura 2215C15.24.2212 #actura221<C1<.24.2212 #actura 2218C18.24.2212 #actura 2222C18.24.2212 #actura 2221C22.24.2212 #actura 2222C21.24.2212 #actura 2223C22.24.2212 #actura 222-C22.24.2212

=ata 22 iunie 2212-24-21 ?nitatea de turism (gentia "tar2turism

(gent de turism $ogdan Ioan

!omanda de transport auto nr 224 =in15. 24 !atre ". !. #/1Z('+;T ". ./ Tg &eamt
-1

0a rugam sa asigurati 1 autocare, pentru grupul , !olegiul Te*nic Ion !reanga Tg &eamt simbol I221 tara omania , numar turisti-2X1X1

+rezenta autove*icul Traseu de parcurs =ata 15.24 1ra 2<.22 /ocul Tg &eamt Km

Tg &eamt- @ *umorului- 0 =ornei- 1-22 $istrita-!luj-!ampia Turzii-(lba Iulia=eva-7ateg-"ibiu-'edias-#agaras$rasov-"ig*isoara-Tg Tg &eamt 'ures-"ovata@*eorg*eni-!*eile $icazului-+ &eamt-

22.24

22.22

Tg &eamt

"ef compartiment, &istor (ndreea =; + ;"T( I "; 0I!II

(gent de turism $ogdan Ioan I !1&T (!T T? I"TI!;

-2

!1&T (!T =; + ;"T( I "; 0I!II T? I"TI!; &r.............din data de.......................... I. =I"+1ZITII @;&; (/;

(rt.1 +rezentul contract de prestari servicii turistice inc*eiat in conformitate cu prevederile art.< din 7@ nr. 613 C 188< si cap.II din 1T' nr 126 C 1883 referitoare la activitatea de comercializare a serviciilor turistice, reprezinta acordul de vointa dintre agentul economic prestator de servicii si turist si are ca obiect cumpararea unor servicii turistice de catre turist si eliberarea documentelor de plata si a documentelor de calatorie de catre agentie. I. +( TI/; !1&T (!T(&T; (rt. 2 ".!. T1? " ( !(=I(. /T= cu sediul in Tg. &eamt, str (leea Zimbrului nr 2, bloc $11, "cara =, etaj 2 , apartament 4-, inregistrata la eg. !omertului cu numarul G-25- 62-C86, !.#. -5-842<2, telC fax 2233C58144- reprezentata prin doamna &iculescu ;ugenia , in calitatae de manager, denumit in continuare agent economic si =-lC=na ............................................................................domiciliat%a) in.................... str.............................................nr................bloc................sc..........ap.........tel................ posesor al $I seria...........nr.........eliberat de politia .......................la data de................, denumit%a) in continuare T? I"T au convenit la inc*eierea prezentului contract. II. 1$I;!T?/ !1&T (!T?/?I ....................................................................................................................................... =estinatia ...................................................................................................................... =ata plecarii....................................data sosirii.............................................................. "ervicii, !azare,*otel.....................................................confort..................................................... 'asa, '=............................................=+.........................+!......................................... Transport, avion.............................auto......................pe cont propriu............................ (sigurare ......................................................................................................................... +ret total........................................................................................................................... III. = ;+T? I "I 1$/I@(TII
-3

(rt.3 =repturile si obligatiile agentului economic 3.1.(gentul economic poate inlocui *otelul sau mijlocul de transport initiale asigurand servicii similare, informand T? I"T?/ inaitea inceperii programului turistic sau in timpul derularii acestuia, acveasta neconstutuind motiv de anulare a excursiei. 3.2. In cazul in care agentul economic este nevoit sa modifice una din clauzele esentiale ale contractului, acesta va informa T? I"T?/ cu minim doua zile inaintea inceperii excursiei. 3.3. in cazul in care, dupa data inceperii excursiei, o parte din serviciile prevazute in contract nu poate fi realizata, agentul economic va oferi turistilor alternative fara costuri suplimentare in scopul continuarii excursiei sau va restitui turistilor, daca este cazul,diferenta dintrecCv serviciilor ac*itate si cCv serviciilor efectiv prestate, conform analizei de pret si a decontului excursiei. (rt.- =repturile si obligatiile T? I"T?/?I In cazul in care Turistul este informat de catre agentul economic, cu minim 5 zile inaintea inceperii excursiei, de modificarea uneia dintre clauzele esentiale ale contractului, acesta are posibilitatea sa opteze pentru, rezilierea contractului, fara penalitati, restituirea sumelor ac*itate urmand a se face in decurs de maximum de 5 zile aceptarea noilor conditii ale contractului, confirmand in scris acest lucru inlocuirea excursiei cu una de valoare ec*ivalenta, superioara sau inferioara, urmand a se regla diferentele de pret. In cazul anularii de catre (gentul economic a excursiei ac*itate integral, T? I"T?/ poate solicita despagubiri pentru neindeplinirea contractului, cu exceptia situatiei in care anularea se face ca urmare a numarului mai mic de turisti decat minimul necesarH Turistul are dreptul sa notifice in scris neindeplinirea sau indeplinirea partiala a clauzelor prezentului contract, astfel, conducatorului de grup, in momentul constatarii acestora sau agentului economic in termen de 6 zile de la data inc*eierii programului turistic. Turistul este raspunzator pentru consecintele ce decurg din nerespectarea programului excursiei, pierderea actelor de identitate%pasaport) sau a documentelor de calatorie. "olicitari speciale ale turistului, la inc*eierea contractului si acceptate de (gentul economic.

--

........................................................................................................................................................... ....................................................................................................................... I0. T; ';&; "I '1=(/IT(TI =; +/(T( (vans inscriere..............................................:din valoarea excursieiH est de plata pana la data de................................................................ 0. facand cazurile de forta majora ) acesta va suporta penalitati calculate la valoarea excursiei, astfel, -12: cu peste 12 zile inaintea plecariiH -32:cu 12-6 zile inaintea plecarii -62: sub 6 zile inaintea plecarii -122: in ziua plecarii (rt.4 In cazul neobtinerii vizei din cauza turistului, se plateste o penalizare de 12: din valoarea avansului ac*itat pentru excursie. 0I. !/(?Z; "+;!I(/; !1&=ITII =; ;T (@; ; (rt.6. In cazul in care T? I"T?/ renunta la excursie, indifferent de motive, %exceptie

(rt. 5. (gentul economic este raspunzator fata de T? I"T pentru buna executare a obligatiilor asumate prin contract, inclusiv in situatia in care o alta agentie de turism sau un alt prestator de servicii, trebuie sa indeplineasca aceste servicii. (rt. <. (gentul economic nu este raspunzator fata de T? I"T in urmatoarele conditii, -neindeplinirea sau indeplinirea defectuoasa a obligatiilor asumate prin contract, din vina T? I"T?/?I -neindeplinirile se datoreaza unor cause de forta majora sau unor imprejurari pe care nici (gentia, nici prestatorii de servicii nu le puteau prevedea sau evita. In acest caz (gentia este obligate sa acorde
-6

asistenta prompta turistului aflat in dificultate. (rt. 8. #orta majora exoneaza de raspundere partea care o invoca si probeaza. (rt. 12. ;ventualele litigii survenita intre parti pe parcursul derularii prezentului contract se vor solution ape cale amiabila. In caz de nerezolvare amiabila a litigiilor, acestea vor fi solutionate conform prevederilor legale in vigoare. +rezentul contract este inc*eiat in 2 %doua) exemplare cu continut identic, pentru fiecare parte contractanta. (@;&T ;!1&1'I! T? I"T

+ 1@ ('?/ =;T(/I(T (/ ;I!? "I;I >I*-)'&+&./; Tg &eamt-@-7umorului-!ampulung 'oldovenesc-0 =ornei-$istrita-=ej-!luj &apoca-!ampia Turzii-(lba Iulia-=eva-7ateg-1rastie-"ibiu-'edias-#agaras-$rasov-"ig*isoara-Tg 'ures-"ovata-@*eorg*ieni- !*eile $icazului-+ &eamt-Tg &eamt % 1-22 9m ). E%CURSIE TEMATICA TRANS Po-ramu' E8#ur(!"!/d"ta'!at 0!ua I$59&:;&4:5: -2<,22-2<,32 imbarcare in autocar -2<,32-28,32 deplasare la 0oronet -28,32-12,32 vizitaea manastirii 0oronet -12,32-12,22 deplasare la !ampulung -12,22-13,22 vizitarea muzeul /emnului din !ampulung -13,22-16,22 pauza pentru masa de pranz -16,22-14,32 deplasare la 0. =ornei -14,32-15,32 vizitarea statiunii 0.=ornei -15,32-18,22 deplasae la $istrita
-4

-18,22-18,32 formalitati de cazae la 7otel !oroana %$istrita) -18,32-21,22 servirea cinei la est. !oroana -21,22-22,22 program liber la dispozitia turistilor -22,22-2<,22 cazae la 7otel !oroana Ziua II:19.0 .!010 -2<,22-28,22 mic dejun la est.!oroana -28,22-11,22 deplasare la !luj -11,22-13,22 vizitara @radinii $otanice din !luj -13,22-16,22 pauza pentru masa de pranz -16,22-14,22 deplasaee la !*eile Turzii -14,22-15,22 vizitarea obiectivului !*eile Turzii -15,22-18,22 deplasaea la (lba Iulia -18,22-18,32 formalitati de cazare la 7otel !etate -18,32-21,22 servirea mesei de cina -21,22-2-,22 program liber -2-,22-2<,22 cazare la 7otel !etate 0!ua III$4:&:;&4:5: -2<,22-28,22 mic dejun la 7otel !etate -28,22-12,32 deplasare la =eva -12,32-13,22 vizitarea cetatii medievale =eva -13,22-1-,22 pauza pentru masa de pranz -1-,22-16,22 deplasarea la 7ateg -16,22-14,22 vizitarea !omplexului 'uzeal "armizegetuza -14,22-1<,22 deplasarea la "ibiu -1<,22-1<,32 tur de oras -1<,32-22,22 deplasarea la $rasov -22,22-22,32 formalitati de cazare la 7otel !apitol -22,32-21,32 servirea mesei de cina la est !apitol -21,32-23,22 vizita la $iserica &eagra -23,22-2<,22 cazare la 7otel !apitol
-5

0!ua IV$45&:;&4:5: -2<,22-28,22 servirea micului dejun -28,22-12,22 vizitare orasului $rasov si program de cumparaturi -12,22-13,22 pauza de masa pentru pranz -13,22-16,22 deplasarea la "ig*isoara -16,22-15,22 plimbare prin oasul medieval "ig*isoara -15,22-1<,22 deplasae la Tg. 'ures -1<,22-1<,32 tur de oras -1<,32-22,22 deplasare la "ovata -22,22-22,32 formalitati de cazare la "tatiunea "ovata -22,32-22,22 servirea mesei de cina -22,22-2-,22 progam de disco -2-,22-28,22 cazare "ovata 0!ua V$44&:;&4:5: -28,22-12,22 servirea micului dejun -12,22-12,22 deplasare la !*eile $icazului -12,22-16,22 masa picnic !*eile $icazului -16,22-14,22 deplasare la +. &eamt -14,22-18,22 vizitarea orasului +. &eamt -18,22-22,22 deplasarea la Tg &eamt 1rganizator grup &I"T1 (&= ;;(

-<

1. (nuarul turistic al

omaniei, 'inisterul Turismului si !omisia &ationala pentru

"tatistica, $ucuresti 1886 2. &eacsu &icolae, !ernescu (ndreea, ;conomia Turismului. ;ditura ?ranus, $ucuresti 2222 3. Turismul omaniei, $revier statistic, !omisia &ationala pentru "tatistica, Institutul &ational de "tatistica, $ucuresti 1888-2222 -. "tatistica in turism- &icoleta +alau, ;d. (lbastra. 6. Turism mintan- @abriela Tigu, ;d. ?ranus, $ucuresti 2222 4. @*idul turistic al omaniei- +ublirom (dvertising, editia 0I 5. +otentialul turistic romanesc-;ldorado al viitorului-Ion "tanescu, ;d. +aco 2222. <. /ocul turismului in economia nationala in volumul Turismul-ramura a economiei nationale-"&(K 1"!( 8. @eografia turismului in omania @/(0(& 0("I/; editura #undatiei omania de maine, ?niversitatea "piru 7aret.

-8

62

61

62

'u ma m! )o ,! (< du 5 4 = > ? ; @ 9 A 5: 55 54 5= 5> 5? 5; 5@ 59 5A 4: 45 44 4= 4> 4? 4; 4@ 49 4A =: =5

'u ma m! )o ,! (< du 5 4 = > ? ; @ 9 A 5: 55 54 5= 5> 5? 5; 5@ 59 5A 4: 45 44 4= 4> 4? 4; 4@ 49

'u ma m! )o ,! (< du 5 4 = > ? ; @ 9 A 5: 55 54 5= 5> 5? 5; 5@ 59 5A 4: 45 44 4= 4> 4? 4; 4@ 49 4A =: =5

'u ma m! )o ,! (< du 5 4 = > ? ; @ 9 A 5: 55 54 5= 5> 5? 5; 5@ 59 5A 4: 45 44 4= 4> 4? 4; 4@ 49 4A =:

'u ma m! )o ,! (< du 5 4 = > ? ; @ 9 A 5: 55 54 5= 5> 5? 5; 5@ 59 5A 4: 45 44 4= 4> 4? 4; 4@ 49 4A =: =5

'u ma m! )o ,! (< du 5 4 = > ? ; @ 9 A 5: 55 54 5= 5> 5? 5; 5@ 59 5A 4: 45 44 4= 4> 4? 4; 4@ 49 4A =:

'u ma m! )o ,! (< du 5 4 = > ? ; @ 9 A 5: 55 54 5= 5> 5? 5; 5@ 59 5A 4: 45 44 4= 4> 4? 4; 4@ 49 4A =: =5

'u ma m! )o ,! (< du 5 4 = > ? ; @ 9 A 5: 55 54 5= 5> 5? 5; 5@ 59 5A 4: 45 44 4= 4> 4? 4; 4@ 49 4A =: =5

'u ma m! )o ,! (< du 5 4 = > ? ; @ 9 A 5: 55 54 5= 5> 5? 5; 5@ 59 5A 4: 45 44 4= 4> 4? 4; 4@ 49 4A =:

'u ma m! )o ,! (< du 5 4 = > ? ; @ 9 A 5: 55 54 5= 5> 5? 5; 5@

'u ma m! )o ,! (< du 5 4 = > ? ; @ 9 A 5: 55 54 5= 5> 5?

'u ma m! )o ,! (< du 5 4 = > ? ; @ 9 A 5: 55 54 5= 5> 5? 5; 5@ 59 5A 4:

63

6-