Finantarea institutiilor publice din invatamant prin trezoreria statului

Masterand: Grupa 1

Finantarea institutiilor publice din invatamant prin trezoreria statului

1. Scurta prezentare a institutiilor publice

Instituiile publice au un rol important in cadrul statului deoarece prin intermediul acestora acesta isi indeplineste functiile sale. De asemenea, procesele economice in economia de piata, precum si in alte tipuri de economii, sunt influentate de stat prin intermediul sectorului public.Sfera de cuprindere a institutiilor publice este vasta, statul actionand practic in toate domeniile vietii economice sau sociale. Statul, prin intermediul institutiilor de care dispune sau prin intermediul intreprinderilor a actionat, in functie de politica urmata in diferite perioade, asupra redistribuirii produsului intern brut in economie si a influentat pozitiv sau negativ desfasurarea anumitor activitati. In Romania exista in jur de 10.000 de institutii publice, majoritatea fiind institutii publice locale (aproape 3.000 de consilii locale municipale, orasenesti, comunale si ale sectoarelor municipiului Bucuresti, la care se adauga un numar important de institutii publice de invatamant si altele). In sfera de cuprindere a institutiilor publice se afla: Parlamentul, Administratia Prezidentiala, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administratiei publice, alte autoritati publice, institutii publice autonome, precum si institutiile din subordinea acestora,indiferent de modul de finantare a acestora.2 La nivel local, conform Legii privind finantele publice locale, in sfera de cuprinderea institutiilor publice includem autoritatile unitatilor administrativ-teritoriale, institutiile publice si serviciile publice de interes local, cu personalitate juridica, indiferent de modul de finantare a activitatii acestora.3 Gruparea institutiilor publice dupa modul de prezentare de mai sus se face in functiede nivelul la care se manifesta. Astfel avem institutii publice la nivel central si institutii publice la nivel local.2Legea nr. 500 din 11 iulie 2002 privind finantele publice publicate in M.O. nr. 597/20023 Legea nr. 189 din 14 octombrie 1998 privind finantele publice locale, publicata in M.O. nr. 404/199813. Alte criterii de clasificare a institutiilor publice sunt: domeniul in care isi manifesta autoritatea (legislativ, executiv, judecatoresc), obiectul activitatii (institutii administrative siinstitutii de specialitate)4si modul de finantare, despre care vom vorbi ulterior. Numrul mare de instituii publice a condus la crearea unei ierarhii pe criteriulsectorial sau geografic. Astfel, institutiile publice sunt conduse de ordonatori de credite principali, secundari sau teriari. Ordonatorii

principali de credite pentru institutiile finantate din bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetelor fondurilor speciale sunt conducatoriiautoritatilor publice, ministrii si conducatorii celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale.Ordonatorii principali de credite repartizeaza creditele bugetare, aprobate prin bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele fondurilor speciale, pe unitatileierarhic inferioare, in raport sarcinile acestora cuprinse, potrivit legii, in bugetele respective siaproba efectuarea cheltuielilor din bugetul propriu, cu respectarea dispozitiilor legale. Ordonatorii secundari si tertiari de creditesunt conducatorii celorlalte institutii publice care se afla direct in subordonarea ordonatorilor principali sau in subordonareaordonatorilor secundari (in acest caz este vorba despre ordonatorii tertiari de credite)1.Ordonatorii secundari de credite aproba efectuarea cheltuielilor din bugetele propriisi a celor din bugetele fondurilor speciale, cu respectarea dispozitiilor legale, si repartizeazacreditele bugetare aprobate pe unitatile ierarhic inferioare, ai caror conducatori suntordonatori tertiari de credite.De asemenea, ordonatorii tertiari de credite utilizeaza creditele bugetare ce le-au fostrepartizate numai pentru nevoile unitatilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate si in conditiile stabilite prin dispozitiile legale. Ordonatorii tertiari de credite nu mai au alte institutii publice in subordine. Ordonatorii de credite au obligatia de a angaja si utiliza creditele bugetare numai in limita prevederilor si destinatiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea institutiilor publice respective si cu respectarea dispozitiilor legale.Caracteristica de baza a institutiilor publice este faptul ca ele produc bunurile publice care sunt distribuite in cea mai mare parte gratuit sau la preturi care se regasesc subnivelul costurilor. Prin serviciile oferite de catre institutiile publice se urmareste asigurareaunor servicii catre contribuabili care ar necesita costuri ridicate daca ar fi produse de sectorul privat, precum si asigurarea satisfacerii nevoilor sociale ale contribuabililor.Deoarece sunt axate pe furnizarea unor anumite bunuri publice, institutiilor publicele este caracteristic specializarea, ele urmrind scopul pentru care funcioneaz. Domeniilen care acioneaz instituiile statului productoare de bunuri publice sunt urmtoarele:domeniul social-cultural:invatamant: prescolar, primar si gimnazial, complementar, profesional, liceal, postliceal, invatamant pentru copii cudeficiente, case de copii, universitati, academii, case de cultura, biblioteci, etc.;sanatate: dispensare medicale, policlinici, spitale, sanatorii,crese, leagane de copii, centre de recoltare si conservare asangelui, statii de salvare, etc.;asistenta sociala: camine de batrani si pensionari, camine-spital pentru invalizi si bolnavi cronici, camine pentru copii infirmi sicamine-atelier, cantine de ajutor social, centre de primire aminorilor, institutii de plasament familial;sport si tineret.domeniul aprrii nationale:- uniti Lucian u - Finante locale si institutii publice, Editura Aner, Bucuresti, 2002 4

militare, uniti de nvmntspecializate.domeniul ordinii publice:- uniti de poliie, pompieri, jandarmi 2. Sistemul de finantare a unitatilor de invatamant preuniversitar de stat Art. 18. - Sistemul de finantare a unitatilor de invatamant preuniversitar de stat cuprinde principiile si institutiile implicate in proiectarea bugetelor, repartizarea si utilizarea resurselor financiare, precum si indicatorii de fundamentare si alocare a fondurilor necesare bunei functionari a unitatilor de invatamant. Finantarea de baza si finantarea complementara Art. 19. - Fondurile unitatii de invatamant, indiferent de sursele de provenienta (buget de stat, buget local sau surse proprii), se aloca pe urmatoarele destinatii: a) finantarea de baza, proportionala cu numarul de prescolari/elevi, pentru urmatoarele categorii de cheltuieli: 1. cheltuieli de personal; 2. cheltuieli materiale si servicii; 3. cheltuieli cu perfectionarea profesionala, cu exceptia celor care se suporta de la bugetul de stat; b) finantarea complementara, aferenta urmatoarelor categorii de cheltuieli: 1. consolidari, investitii si reparatii capitale; 2. subventii pentru internatele si cantinele scolare; 3. cheltuieli pentru organizarea evaluarilor, simularilor si examenelor nationale ale elevilor, cu exceptia cheltuielilor care se suporta de la bugetul de stat; 4. cheltuieli cu bursele elevilor; 5. cheltuieli pentru transportul elevilor; 6. cheltuieli pentru naveta, cele 6 calatorii cu reducere pe calea ferata prevazute de lege, pentru cadrele didactice de predare si didactice auxiliare; 7. cheltuieli pentru efectuarea examinarii medicale obligatorii a salariatilor din invatamantul preuniversitar de stat, cu exceptia celor care, potrivit legii, se efectueaza gratuit; 8. cheltuieli pentru concursuri scolare si activitati educative, cultural-artistice, sportive, turistice. Art. 20. - Alocarea fondurilor bugetare catre unitatile de invatamant pentru finantarea de baza se realizeaza dupa o formula care are in vedere numarul de elevi/prescolari din scoala/gradinita si

costurile standard pe prescolar/elev, corectate cu ajutorul unor coeficienti de diferentiere in functie de: -mediu - rural, urban; -nivel si filiera de invatamant; -conditiile socioeconomice ale zonei in care functioneaza unitatile de invatamant - indicatori demografici, ponderea elevilor cu cerinte educative speciale, ponderea unor minoritati in randul elevilor, nivelul performantelor scolare etc.; -conditiile specifice ale bazei materiale - dispersia si marimea spatiilor de invatamant, spatii de invatamant, monumente istorice, etc. Art. 21. - Fondurile aferente finantarii de baza, aprobate de ordonatorul principal de credite sau provenite din rectificarile bugetare din timpul anului, se utilizeaza de directorul unitatii de invatamant, ca ordonator tertiar de credite. Art. 22. (1) Economiile realizate in timpul anului la unele articole de cheltuieli aferente finantarii de baza pot fi folosite, cu avizul consiliului de administratie si al consiliului local, la alte articole de cheltuieli aferente finantarii de baza. (2) Aceste economii nu afecteaza nivelul alocatiilor bugetare la care unitatile de invatamant au dreptul pentru finantarea de baza si cea complementara. Art. 23. (1) Finantarea complementara se efectueaza in functie de necesitatile de cheltuieli ale unitatii de invatamant preuniversitar de stat la propunerea unitatilor de invatamant preuniversitar de stat, iar fondurile se aloca de catre finantatori - bugetul de stat, bugetul local, agentii economici - la cerere, pe baza unor documente justificative privind necesarul acestor cheltuieli. (2) Unitatile de invatamant preuniversitar de stat fundamenteaza sumele necesare in vederea finantarii complementare, potrivit normelor metodologice pentru elaborarea proiectelor de buget, transmise de Ministerul Finantelor Publice. (3) Pentru bursele elevilor, propunerile unitatilor de invatamant se inainteaza la inspectoratele scolare judetene si al municipiului Bucuresti. Dupa analiza acestor propuneri in cadrul comisiei judetene pentru finantarea invatamantului preuniversitar, respectiv a municipiului Bucuresti, acestea se inainteaza la Consiliul National pentru Finantarea Invatamantului Preuniversitar. Pe baza datelor transmise de comisia judeteana pentru finantarea invatamantului preuniversitar, Consiliul National pentru Finantarea Invatamantului Preuniversitar inainteaza Ministerului Educatiei si Cercetarii propunerile privind nivelul alocatiilor bugetare ce vor fi incluse in legea anuala a bugetului de stat pentru finantarea burselor elevilor, conform modelului prevazut in anexa nr. 1.

Art. 24. - Cuantumul minim al unei burse pe elev este cel stabilit prin hotarare a Guvernului si se asigura din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, prin legea anuala a bugetului de stat. Art. 25. - Metodologia de editare, difuzare, recuperare, recartare si de finantare a manualelor scolare se elaboreaza de Ministerul Educatiei si Cercetarii si se aproba prin ordin al ministrului educatiei si cercetarii. Art. 26. - Nivelul fondurilor pentru finantarea complementara se stabileste, in mod transparent si echitabil, in functie de amploarea si urgenta satisfacerii unor nevoi de reabilitare si dezvoltare a bazei materiale a unitatii de invatamant, de amploarea acestor nevoi si de posibilitatile de finantare ale ordonatorului principal de credite sau ale altor finantatori. Nivelul fondurilor pentru acordarea de burse si alte forme de sprijin social se stabileste in functie de amploarea acestor nevoi. Indicatori de alocare Art. 27. - Formula de finantare cuprinde ansamblul etapelor, procedurilor si indicatorilor utilizati de institutiile cu atributii in domeniul finantarii invatamantului in procesul de alocare a fondurilor pentru invatamant de la bugetul de stat, bugetele locale si din alte surse. Art. 28. - Alocarea fondurilor se face pe baza unui sistem de indicatori, dupa cum urmeaza: a) La nivel central La repartizarea pe judete a sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat ce se aloca prin legea anuala a bugetului de stat pentru cheltuieli de natura celor care intra in finantarea de baza se au in vedere: 1. numarul de elevi pe fiecare nivel de invatamant, filiera si profil din mediul urban sau rural; 2. costul standard pentru un elev dintr-o unitate de invatamant gimnazial din mediul urban; 3. coeficientii de corectie pentru fiecare nivel de invatamant, filiera si profil din mediul urban sau rural. b) La nivel judetean Consiliul judetean, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucuresti, repartizeaza consiliilor locale fondurile aferente invatamantului, aprobate prin legea anuala a bugetului de stat, precum si fonduri din cote defalcate din impozitul pe venit la dispozitia acestora. Fondurile primite din unele venituri de la bugetul de stat prin legea anuala a bugetului de stat se repartizeaza pe unitati administrativ-teritoriale de catre consiliul judetean/Consiliul General al Municipiului Bucuresti, prin hotarari, pe baza urmatorilor indicatori:

1. numarul de elevi pe fiecare nivel de invatamant, filiera si profil din mediul urban sau rural, scolarizati in unitatile de invatamant finantate de fiecare consiliu local; 2. costul standard pentru un elev dintr-o unitate de invatamant gimnazial din mediul urban; 3. coeficientii de corectie pentru fiecare nivel de invatamant, filiera si profil din mediul urban sau rural; 4. ponderea unitatilor de invatamant cu un numar mai mic de elevi sau prescolari decat cel stabilit prin lege; 5. ponderea elevilor/prescolarilor apartinand altor nationalitati si care influenteaza numarul de elevi pe clasa. Fondurile din cote defalcate din impozitul pe venit la dispozitia consiliului judetean se repartizeaza consiliilor locale din zonele defavorizate si/sau care finanteaza unitati de invatamant liceal in care sunt scolarizati elevi din alte localitati, pe baza indicatorilor prevazuti la art. 17 alin. (5). c) La nivel local Consiliul local stabileste cuantumul fondurilor alocate fiecarei unitati de invatamant, pe baza urmatorilor indicatori: 1. numarul de elevi pe fiecare nivel de invatamant, filiera si profil, scolarizati in respectivele unitati de invatamant; 2. costul standard pentru un elev dintr-o unitate de invatamant gimnazial din mediul urban; 3. coeficientii de corectie pentru fiecare nivel de invatamant, filiera si profil din mediul urban sau rural; 4. numarul de elevi posibil a fi realizat pe clasa, determinat de cauze exclusiv demografice; 5. ponderea elevilor apartinand altor nationalitati, scolarizati in unitatea de invatamant; 6. volumul veniturilor proprii ale consiliilor locale si cuantumul din aceste venituri ce poate fi alocat invatamantului. Coeficientii de corectie sunt calculati si inscrisi in metodologia de calcul si folosire a nivelurilor de costuri standard pe elev/prescolar, aprobata prin ordin al ministrului educatiei si cercetarii. Art. 29. - Fata de indicatorii prevazuti la art. 28 lit. c), consiliile locale pot decide prin hotarari proprii alocarea de fonduri suplimentare pentru unitatile de invatamant care scolarizeaza elevi cu cerinte educative speciale si/sau pentru unitatile de invatamant cu performante scolare superioare. Art. 30. - La stabilirea cuantumului fondurilor repartizate pe fiecare unitate de invatamant, consiliul local va avea in vedere si nivelul valorilor inscrise in proiectele de buget ale unitatilor de invatamant.

Art. 31. - La fondurile aferente finantarii de baza al caror cuantum a fost stabilit pe baza indicatorilor enumerati la art. 28 lit. c) consiliile locale adauga fondurile aprobate pentru finantarea complementara. Art. 32. - Programele nationale sau judetene de dezvoltare a bazei materiale a invatamantului, de ajutor social si de editare a manualelor scolare acordate gratuit elevilor se finanteaza pe baza unor metodologii specifice elaborate de Ministerul Educatiei si Cercetarii. Organisme consultative de specialitate Art. 33. - In procesul de fundamentare a deciziilor cu privire la volumul fondurilor alocate invatamantului, in subordinea Ministerului Educatiei si Cercetarii si a consiliilor locale functioneaza organisme consultative de specialitate cu atributii in acest domeniu, dupa cum urmeaza: a) Consiliul National pentru Finantarea Invatamantului Preuniversitar Consiliul National pentru Finantarea Invatamantului Preuniversitar, constituit potrivit art. 140 alin. (2) din Legea invatamantului nr. 84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, propune spre aprobare Ministerului Educatiei si Cercetarii nivelul costurilor standard pe elev/prescolar, corespunzator finantarii de baza a unitatilor de invatamant preuniversitar de stat. Ministerul Educatiei si Cercetarii aproba nivelul costurilor standard pe elev/ prescolar dupa consultarea federatiilor sindicale semnatare ale contractului colectiv de munca si a structurilor asociative ale autoritatilor administratiei publice locale. Dupa aprobare, costurile standard pe elev/prescolar se comunica de catre Consiliul National pentru Finantarea Invatamantului Preuniversitar, inspectoratelor scolare judetene, respectiv al municipiului Bucuresti, si comisiei judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, pentru finantarea invatamantului preuniversitar si se publica pe site-ul Ministerului Educatiei si Cercetarii in vederea stabilirii de catre bugetele locale a necesarului de fonduri pentru finantarea de baza. Pentru activitatea curenta, Consiliul National pentru Finantarea Invatamantului Preuniversitar dispune de un aparat tehnic format din economisti, informaticieni si alt personal de specialitate. Numarul de posturi si structura aparatului tehnic se stabilesc prin ordin al ministrului educatiei si cercetarii. b) Comisia judeteana pentru finantarea invatamantului preuniversitar La nivelul fiecarui judet si al municipiului Bucuresti se constituie, prin hotarare a Consiliului, comisia judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, pentru finantarea invatamantului preuniversitar, avand urmatoarea componenta:

1. un vicepresedinte al consiliului judetean, respectiv un viceprimar al municipiului Bucuresti presedintele comisiei; 2. inspectorul scolar general - vicepresedinte; 3. presedintele consiliului scolar judetean - vicepresedinte; 4. directorul economic al consiliului judetean, respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucuresti; 5. seful compartimentului de finantare si administrare a invatamantului din cadrul consiliului judetean, respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucuresti; 6. trei reprezentanti ai consiliilor municipale, orasenesti si comunale; 7. contabilul-sef al inspectoratului scolar; 8. doi directori de unitati de invatamant preuniversitar de stat; 9. doi contabili-sefi ai unor unitati de invatamant preuniversitar de stat; 10. cate un reprezentant al sindicatelor judetene, desemnat de federatiile sindicale reprezentative din invatamant. Pentru activitatea curenta, comisia dispune de un aparat tehnic format din personal de specialitate organizat in cadrul consiliului judetean, respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucuresti, sub forma de compartiment (birou, serviciu) de finantare si administrare a invatamantului preuniversitar de stat. Numarul de posturi si structura aparatului tehnic se stabilesc de catre fiecare consiliu judetean, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucuresti, in cadrul volumului total de posturi aprobat. Comisia judeteana pentru finantarea invatamantului preuniversitar de stat analizeaza datele prezentate de consiliile locale privind nivelul costurilor pe elev/prescolar previzionate pentru finantarea proportionala. Pe baza datelor primite de la consiliile locale si a costurilor medii anuale standard comunicate de Ministerul Educatiei si Cercetarii si cu consultarea consiliului scolar judetean, comisia judeteana propune in mod obiectiv si fundamentat costul anual pe elev/prescolar, pe medii - rural, urban -, localitati, tipuri si forme de invatamant. La stabilirea acestor costuri se tine seama si de conditiile specifice in care isi desfasoara activitatea unitatile de invatamant din diferite localitati. Nivelul acestor costuri astfel stabilite se comunica fiecarui consiliul local. c) Comisia locala de finantare a invatamantului preuniversitar La nivelul fiecarei localitati/sector al municipiului Bucuresti functioneaza o comisie locala de finantare a invatamantului preuniversitar constituita prin hotarare a consiliului local, avand urmatoarea componenta: 1. un viceprimar - presedinte;

2. seful compartimentului de finantare si administrare a invatamantului din cadrul consiliului local; 3. unul-doi contabili ai unitatilor de invatamant din localitate; 4. unul-doi directori ai unitatilor de invatamant; 5. reprezentantii organizatiilor sindicale desemnati de sindicatele judetene. Pentru activitatea curenta, comisia dispune de un aparat tehnic format din personal de specialitate organizat in cadrul primariilor, respectiv al sectoarelor municipiului Bucuresti, sub forma de compartiment (birou, serviciu) de finantare si administrare a invatamantului preuniversitar de stat. Numarul de posturi si structura aparatului tehnic se stabilesc de fiecare consiliu local in cadrul volumului total de posturi aprobat. Consiliile locale ale comunelor, oraselor, municipiilor si sectoarelor municipiului Bucuresti aduc la cunostinta unitatilor de invatamant din raza lor teritoriala nivelul costurilor pe elev comunicate de comisia judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, pentru finantarea invatamantului preuniversitar de stat. Pe baza propunerilor comisiei locale de finantare, consiliile locale ale comunelor, oraselor, municipiilor si sectoarelor municipiului Bucuresti aproba si comunica unitatilor de invatamant de pe raza lor teritoriala nivelul costurilor pe prescolar/elev pentru finantarea acestora si solicita fiecarei unitati de invatamant proiectele de buget pentru anul financiar urmator. Structura bugetului unitatii de invatamant Art. 34. - Fiecare unitate de invatamant preuniversitar de stat cu personalitate juridica are obligatia sa isi desfasoare activitatea pe baza bugetului propriu, aprobat in conditiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 45/2003 privind finantele publice locale, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 108/2004, cu modificarile ulterioare, si cu respectarea dispozitiilor legale privind angajarea si utilizarea fondurilor. Art. 35. (1) Bugetul unitatii de invatamant preuniversitar de stat se fundamenteaza pe baza principiilor finantarii de baza si finantarii complementare, pe categoriile de cheltuieli inscrise in clasificatia bugetara, avand in vedere urmatorii indicatori: -numarul de elevi scolarizati pe nivel si profil de invatamant; -costul standard pentru un elev dintr-o unitate de invatamant gimnazial din mediul urban; -coeficientii de corectie pentru fiecare nivel de invatamant, filiera si profil din mediul urban sau rural in care functioneaza unitatea de invatamant;

-numarul de elevi posibil a fi realizat pe clasa, determinat de cauze exclusiv demografice; -ponderea elevilor apartinand altor nationalitati, scolarizati in unitatea de invatamant; -necesarul de fonduri pentru cheltuielile materiale calculat in functie de conditiile specifice ale bazei materiale - dispersia si marimea spatiilor de invatamant, spatii de invatamant, monumente istorice etc. (2) La fundamentarea indicatorilor din bugetul unitatii de invatamant preuniversitar de stat se va avea in vedere ca anul financiar bugetar cuprinde sfarsitul unui an scolar si inceputul anului scolar urmator. (3) Conducerea unitatii de invatamant preuniversitar de stat are obligatia sa isi fundamenteze cheltuielile pe baza de indicatori fizici si valorici care sa reflecte in mod real necesarul de finantare, aplicandu-se masuri pentru utilizarea cu maxima eficienta a bazei materiale existente si a fondurilor, in interesul procesului de invatamant si al elevilor. (4) Proiectul de buget se intocmeste in faza de elaborare a proiectului bugetului de stat, respectiv a proiectului bugetului local, se definitiveaza dupa intrarea in vigoare a legii bugetului de stat si se aproba o data cu aprobarea bugetelor locale. (5) In anexele la bugetul unitatii de invatamant preuniversitar de stat se prezinta bugetul privind veniturile si cheltuielile activitatilor aducatoare de venituri proprii si bugetul de venituri si cheltuieli al internatelor, caminelor si cantinelor pentru elevi si prescolari. (6) In cazul in care volumul indicatorilor de cheltuieli aferente finantarii de baza propus in proiectul de buget depaseste volumul de fonduri comunicat de consiliul local, conducerea unitatii va intocmi si va inainta consiliului local/judetean, respectiv Consiliului General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, un memoriu de fundamentare din care sa rezulte cauzele acestor depasiri. (7) Finantarea de baza proportionala cu numarul de elevi/prescolari se fundamenteaza pe baza modelului prevazut in anexa nr. 2. Fundamentarea veniturilor si cheltuielilor pentru activitatile

aducatoare de venituri proprii Art. 36. - Unitatile de invatamant preuniversitar de stat utilizeaza pe langa fondurile alocate prin bugetele locale si bugetul de stat si alte surse de venituri realizate conform art. 17 alin. (6). Art. 37. - Veniturile proprii se inscriu in bugetul de venituri si cheltuieli al activitatilor aducatoare de venituri proprii, pe surse, dupa cum urmeaza: a) veniturile rezultate din activitatea de productie - ateliere-scoala, ferme agricole, prestari de servicii si altele asemenea -, care cuprind sumele incasate de unitatea de invatamant din activitatea

de conversie si reconversie profesionala, scolarizare, cursuri de initiere in domeniul informaticii, limbi straine, activitati de productie, prestari de servicii si alte activitati, in conditiile legii; b) taxele de la persoane fizice si juridice. Unitatile de invatamant preuniversitar de stat sunt autorizate, potrivit dispozitiilor legale, sa stabileasca nivelul taxelor pentru desfasurarea examenului de admitere sau a altor examene, din care se acopera cheltuielile aferente activitatilor respective. Pentru stabilirea taxelor, fiecare unitate de invatamant preuniversitar de stat isi estimeaza cheltuielile ocazionate de organizarea si desfasurarea examenelor si, in functie de numarul de elevi participanti, stabileste si taxa pentru un elev. Conform acestor elemente se stabilesc si prevederile din buget la subdiviziunea respectiva. Sumele incasate pentru eliberarea certificatelor sau a diplomelor de absolvire, dupa caz, reprezinta o alta sursa proprie de venit, al carei nivel se stabileste si se comunica de inspectoratele scolare judetene, respectiv al municipiului Bucuresti. Estimarile bugetare se calculeaza si se fundamenteaza in functie de: numarul certificatelor sau al diplomelor de absolvire, ce urmeaza sa fie eliberate, inmultit cu costul unui certificat sau al unei diplome. Tarifele pe elev/cursant percepute pentru organizarea de cursuri de pregatire solicitate de persoane juridice sau fizice se stabilesc, pe baza de conventie/contract, cel putin la nivelul cheltuielilor efectuate pentru desfasurarea cursurilor respective; c) veniturile din inchirierea spatiilor disponibile se inscriu in buget la nivelul chiriei stabilite in contractele de inchiriere, la care se adauga obligatoriu cheltuielile cu intretinerea si utilitatile folosite, impozitele pe terenuri si cladiri; d) veniturile din donatii reprezinta sumele donate de persoane fizice si juridice din tara sau strainatate. Acestea se inscriu fie la nivelul executiei anului precedent, fie la nivelul estimat pentru exercitiul anului curent, independent de veniturile din anul precedent;

e) veniturile din sponsorizari primite de la persoanele juridice sau fizice, conform legii; f) venituri din surse externe obtinute pe baza de programe de finantare; g) alte venituri. Cheltuielile pentru activitatile aducatoare de venit Art. 38. - Cheltuielile pentru activitatile aducatoare de venit se inscriu in buget, pe titluri, articole si alineate, in functie de continutul acestora, avandu-se in vedere urmatoarele:

a) Cheltuielile pentru activitatea de productie - ateliere-scoala, ferme agricole, servicii si altele asemenea - se stabilesc pe baza de devize intocmite pentru fiecare activitate de productie, prestari de servicii, in limita veniturilor prevazute sa fie realizate. b) Cheltuielile pentru desfasurarea examenelor sau a cursurilor de pregatire solicitate de persoanele fizice si juridice se stabilesc in limita veniturilor din taxele respective. In acest scop se intocmesc note de fundamentare in care se cuprind taxele cuvenite pentru activitatile respective si cheltuielile aferente realizarii acestor venituri, si anume: drepturile cuvenite comisiilor de examen, cheltuielile de intretinere a salilor de examene, pentru utilizarea calculatoarelor, procurarea rechizitelor (hartie, stampile, cerneala, tusuri si altele asemenea) necesare in vederea desfasurarii examenelor. c) Cheltuielile necesare pentru tiparirea certificatelor sau a diplomelor de absolvire se stabilesc in limita sumelor incasate pentru eliberarea certificatelor sau a diplomelor. d) Cheltuielile din veniturile incasate in urma inchirierii de spatii. e) Cheltuielile din sumele incasate drept donatii si sponsorizari se inscriu in buget pentru realizarea actiunii stabilite de donator sau in contractele de sponsorizare, dupa caz. In situatia in care nu au fost stabilite destinatii impreuna cu sponsorii si cu donatorii, sumele din sponsorizari si donatii se folosesc pentru acoperirea celorlalte cheltuieli de functionare ale unitatilor de invatamant preuniversitar de stat, inclusiv pentru cheltuielile de personal. f) Cheltuielile din alte surse de venituri realizate in conditiile legii.
2. Sistemul de finantarea invatamantului superior Mecanismul actual de finanare a nvmntului superior romnesc a fost introdus n 1999. Cu cteva mici modificri (legate n principal de introducerea unor noi criterii de repartizare a fondurilor pentru finanarea de baz aa-numitele criterii calitative), el a rmas neschimbat. cteva virtui importante: este transparent: fondurile guvernamentale sunt alocate pe universiti pe baza unei formule; ntrete autonomia financiar a universitilor: permite universitilor o mare flexibilitate n utilizarea fondurilor: nu constrnge universitile s aib o anumit structur instituional: de pild, nu impune a anumit structur de personal; Acest mecanism de finanare are

stimuleaz utilizarea mai eficient a fondurilor, prin reducerea numrului de programe de studii, a ncrcrii cu ore a studeilor, a ponderii personalului administrativ etc.; stimuleaz un management integrat, strategic al universitilor. Chiar dac n 1999 introducerea noului mcanism de finanare a universitilor

publice romneti a fost privit cu reticen, n momentul de fa opinia prevalent a decidenilor este aceea c sistemul este funcional i c modificrile care i trebuie aduse nu sunt eseniale, ci mai degrab corective : de pild, e nevoie sau nu s se introduc sau s se modifice unii indicatori calitativi; e nevoie s se ia n consideraie studenii cu tax2 din universiti? etc. Tot aa, criticii sistemului se refer de obicei la chestiuni de detaliu: oare nu cumva sistemul actual de finanare sau modificrile propuse vor favoriza unele domenii? (De pild: felul n care se determin pe fiecare profil n parte alocaia unitar net pe student echivalent, finanat de la buget nu cumva avantajeaz unele domenii, precum ingineria sau chimia? Sau: nu cumva luarea n considerare a studenilor cu tax ar favoriza tocmai profilurile necutate pe pia? etc.) n studiul de fa formulm un punct de vedere diferit: acela c actualul sistem de finanare a universitilor publice romneti trebuie modificat radical. Aceasta pentru c: 1) se bazeaz pe principii inacceptabile; 2) pstreaz i ntrete actuala subfinanare a universitilor, cu efecte dezastruoase n ceea ce privete capacitatea acestora de a deveni competitive pe plan european; 3) produce distorsiuni grave n nvmntul superior romnesc. De ce nu este acceptabil actualul sistem de finanare a universitilor? Din cel puin urmtoarele motive: 1) Prezerv puterea discreionar a Ministerului n repartizarea fondurilor. Chiar dac fiecrei universiti publice i se aloc fonduri n funcie de numrul de studeni, distribuirea ntre universiti a locurilor finanate de la buget se face de ctre Minister, fr nici un fel de criteriu (cu excepia, poate, a celui istoric: cte locuri au fost alocate n anii trecui). Actualul sistem de finanare nu este deci de tipul: banii urmeaz

Sumele de bani percepute de la studeni de ctre universitile publice sau private nu sunt n realitate taxe, n sensul juridic al termenului. Ele reprezint mai degrab preurile cerute de universiti pentru serviciile educaionale oferite.
2

studentul, aa cum cred unii actuali sau foti decideni i cum se pretinde n multe documente oficiale (inclusiv ale CNFIS). 2) n plus, intervenia statului este masiv i distorsioneaz grav piaa emergent a nvmntului superior romnesc. Acest fapt face ca sistemul de stimulente de dezvoltare pentru universitile rmneti s nu le determine s devin mai competitive, cu implicaii negative n contextul iminentei aderri la U.E. Astfel, Ministerul atribuie anual un numr extrem de mare de locuri universitilor publice (n jur de 60 000 pentru primul ciclu universitar), care reprezint aproximativ 40% din numrul total al studenilor nrolai de universitile romneti. Acest numr, rmas relativ constant de la sfritul anilor 90, a fost stabilit ntr-o perioad n care funciona alt sistem de finanare a universitilor, i n care acestea nu aveau deptul de a nrola studeni cu tax. n plus, raiuni de tip electoral-populist i clientelar au determinat creterea acestui numr la mijlocul deceniului trecut. Numrul mare de locuri subvenionate de Minister distorsioneaz piaa nvmntului superior: n primul rnd, alocaia de stat per student este extrem de redus, la nivelul a 380 pe an pentru un student nscris ntr-un program de tip umanist, economic sau de tiine sociale. n al doilea rnd, dat fiind intervenia masiv a statului pe piaa nvmntului superior, aceast alocaie determin un nivel foarte jos al taxelor pe care universitile le solicit de la studenii care i pltesc ei nii educaia superioar. n sfrit, acest tip de alocare a resurselor mpiedic diferenierea universitilor pe criterii de calitate. Pe scurt, nvmntul superior romnesc este att de ieftin (i ca urmare att de fr sperane n a deveni de calitate) nu pentru c romnii sunt prea sraci, nici pentru c aici competiia ntre universiti e prea mare, ci pentru c statul intervine prea mult ntr-un mod inadecvat.

Sursa: Key Data on Education in Europe 2005, Eurydice, European Commission

3) Finanarea de ctre stat a universitilor publice nu ia n considerare toi stakeholderii. Mecanismul de finanare se adreseaz n principal managementului universitar, dar nu i studenilor. Ca exemplu, distincia care se face ntre finanarea de baz i cea complementar privete modul de utilizare de ctre universiti a fondurilor, iar nu sursa veniturilor. Astfel, universitile primesc bani pentru plata salariilor i pentru utiliti (prin finanarea de baz), precum i bani pentru burse ale studenilor, subvenii pentru studenii care stau n cmine etc. (prin finanarea complementar). n fapt, ambele tipuri de finanare reprezint sprijin acordat studenilor: 1) pentru acoperirea consturilor studiilor; i 2) pentru ntreinere (n buget, aceast a doua categorie de fonduri repezint peste 20%). Pstrarea distinciei prin nsui mecanismul de finanare induce nerecunoaterea primului tip de finanare ca un tip de burs acordat studenilor (burs de colarizare). Pe de alt parte, o lung perioad de timp distincia dintre studenii subvenionai de la buget i cei care i pltesc singuri taxele a fost de prea rigid. Chiar dac ncepnd cu anul universitar 2005/2006 statutul studenilor n aceast privin se poate modifica anual, rmne ferm distincia dintre studenii care primesc n ntregime o burs de colarizare i cei care nu primesc deloc o astfel de burs. Sistemul este foarte puin flexibil. 4) Mecanismul actual de finanare a universitilor publice romneti nu ia n consideraie problematica echitii n accesul la nvmntul superior. n designul actualului mecanism de finanare sprijinul care ar trebui acordat studenilor nmatriculai sau poteniali nu a fost luat n considerare. Aceasta, chiar dac

societatea romneasc a devenit n ultimii ani tot mai difereniat n ceea ce privete veniturile familiilor i deci i n ceea ce privete accesul tinerilor la educaia superioar. Puinele studii realizate sugereaz c n momentul de fa posibilitatea tinerilor provenii din mediile defavorizate de a avea acces la educaia superioar, i n particular la sprijin din partea statului, este tot mai redus. Dimpotriv, fondurile de stat se direcioneaz ctre tinerii care provin din familiile cele mai bine situate n societate.

Sursa: Key Data on Education in Europe 2005, Eurydice, European Commission

2. Ce ar trebui fcut?

E, desigur, mai uor s se accepte critici care nu atac fondul problemei. n acest sens studiul de fa este n dezavantaj, fiindc respinge supoziii eseniale i (unele) foarte vechi ale sistemului actual de finanare a universitlor romneti.

Dar i aa e mult mai uor s se admit critici generale, dect s se trag concluzii care au caracterul unor propuneri de politici. Fiindc n acest caz este vorba chiar de schimbarea situaiei existente, iar conservatorismul, n ceea ce privete nvmntul superior, este foarte mare. De aceea, pesemne c prima parte a studiului de fa va fi primit cu mai mare deschidere dect ceea ce urmeaz. Ne asumm ns riscul, i vom meniona cteva propuneri care s conduc la nlturarea supoziiilor inacceptabile ale actualului mecanism de finanare a universitilor publice romneti.

Sprijinul i susinerea financiar a studenilor realizate de ctre statul romn n cadrul acestui capitol vom prezenta modul n care la nivel legislativ sunt prevzute instrumentele financiare prin intermediul crora statul romn sprijin i susine lrgirea participrii la nvmntul superior de stat. n cele ce urmeaz, vom trece n revist prevederile principalelor acte normative emise de autoritile romne care descriu sistemul de burse de care beneficiaz cei cuprini n sistemul de nvmnt superior. n dorina unei prezentri ct mai clare, ntr-o prim faz ne vom centra atenia la nivelul coninutului legilor emise, iar ulterior la nivelul hotrrilor de guvern, a ordonanelor de urgen i a ordinelor de ministru emise. Legea nvmntului nr. 84/1995i, stipuleaz la art. 7 gratuitatea nvmntului de stat. Potrivit acestui articol, finanarea nvmntului de stat se realizeaz de la bugetul de stat i de la bugetele locale. De asemenea, nvmntul poate fi finanat i de ctre agenii economici. Iar potrivit Legii nr. 84/1995, republicat n Monitorul Oficial al Romniei nr. 606/1999, art. 7, pe lng agenii economici, nvmntul poate fi finanat direct i de alte persoane fizice sau juridice. Susinerea nvmntului se poate face prin burse, credite de studii, taxe, donaii, sponsorizri, surse proprii i alte surse legale. Conform art. 7, alin. (6), statul i sprijin material pe studenii care obin rezultate foarte bune la nvtur i dovedesc aptitudini deosebite pentru formarea lor n domeniul unei profesiuni. n conformitate cu art. 7, alin. (7), din Legea nr. 84/1995, statul i ali factori interesai subvenioneaz activitile de performan, de nivel naional i internaional, ale studenilor. Art. 40, alin. (2) al aceleai legi stipuleaz faptul c pentru sprijinirea activitii sportive i artistice de performan, Ministerul nvmntului (Ministerul Educaiei Naionale, potrivit Legii nr. 84/1995, republicat n Monitorul Oficial al Romniei i alte forme de sprijin financiar. nr. 606/1999) organizeaz tabere sportive sau de creaie artistic, concursuri sportive sau artistice, campionate colare, festivaluri; acordnd burse

Articolul 72, alin. (5), prevede faptul c cursanii nvmntului de studii aprofundate beneficiaz de gratuitatea studiilor i de burse, n conformitate cu prevederile legii. n cazul nvmntului postuniversitar, art. 78 prevede faptul c acesta poate fi susinut prin taxe sau din alte surse, cu excepiile prevzute de lege, iar bursele de stat (art. 78, alin. (2)) se obin prin concurs. Art. 82, alin. (2), din Legea nr. 84/1995, republicat n Monitorul Oficial al Romniei nr. 606/1999, prevede ca din veniturile proprii ale instituiei de nvmnt superiorii s se finaneze burse de cercetare i instruire, informare i documentare. Conform Legii nr. 84/1995, art. 170, este instituit urmtorul mecanism de finanare a studenilor: burse de merit, burse de studiu, burse de ajutor social, burse pe baz de contract ncheiat cu agenii economici ori cu persoane juridice sau fizice, credite pentru studiu acordate de bnci, n condiiile legii. De asemenea, este prevzut i acordarea de burse doctorale cu durata de 3 4 ani. Fondurile pentru acordarea burselor se repartizeaz IS, de ctre Ministerul nvmntului, n funcie de numrul de studeni de la cursurile de zi, respectiv al cursanilor de la studiile postuniversitare. Criteriile generale de acordare a burselor sunt stabilite de Ministerul nvmntului n colaborare cu Ministerul Muncii i Proteciei Sociale. Criteriile specifice de acordare a burselor de merit, de studiu i de ajutor social sunt stabilite anual de senatele universitilor. De asemenea, studenii i cursanii strini, potrivit acestei legi, pot beneficia, n condiiile legii, de burse. Conform art. 170, alin. (7) al aceleiai legi, Ministerul nvmntului acord anual burse pentru stagii de studii universitare i postuniversitare in strintate din fonduri constituite n acest scop. Aceste burse se obin prin concurs organizat la nivel naional. La aceste concursuri pot participa absolvenii instituiilor de nvmnt superior de stat i cei ai instituiilor de nvmnt superior particular acreditate. Potrivit art. 171, din acelai text de lege, cheltuielile de ntreinere a internatelor, cminelor i cantinelor destinate studenilor sunt acoperite din: a. Veniturile proprii ale IS b. Sunt completate cu subvenii acordate din bugetul de stat i din bugetele locale De asemenea, IS trebuie s asigure cheltuielile de cazare, mas, transport, n situaia n care practica prevzut n planurile de nvmnt este desfurat n afara centrului universitar. Conform Legii nr. 84/1995, art. 173, studenii beneficiaz de asisten medical i psihologic gratuit, n cabinetele medicale i psihologice colare ori n policlinici i uniti spitaliceti de stat. Iar potrivit art. 174, studenii beneficiaz de un tarif redus cu 50% pe mijloacele de transport local n comun. De aceast reducere beneficiaz i studenii navetiti de la cursurile de

zi. De asemenea, potrivit aceluiai articol, studenii beneficiaz de o reducere cu 50% pe transportul intern auto, feroviar i naval, n perioada fiecrei vacane colare, la cte o cltorie dus-ntors n localitatea de domiciliu. Studenii mai beneficiaz, conform art. 174 de tarife reduse cu 50% pentru accesul la muzee, concerte, spectacole de teatru, oper, film i la alte manifestri culturale i sportive organizate de instituiile publice. Studenii etnici romni din afara granielor rii, bursieri ai statului romn, beneficiaz de gratuitate la toate aceste manifestri. Legea nr. 84/1995, republicat n Monitorul Oficial al Romniei nr. 606/1999, aduce o serie de nouti. Astfel, potrivit art. 170, alin. (1), finanarea nvmntului de stat se face de la bugetul de stat, n limitele a cel puin 4% din produsul intern brut.
Potrivit Legii nr. 84/1995, republicat n Monitorul Oficial al Romniei nr. 606/1999, art. 171, alin. (6), finanarea complementar se realizeaz de Ministerul Educaiei Naionale prin subvenii pentru cazare i mas, fonduri alocate pe baz de prioriti i norme specifice pentru dotri i alte cheltuieli de investiii i reparaii capitale i fonduri alocate pe baze competiionale pentru cercetarea tiinific universitar. Potrivit art. 171, alin. (9), fondurile pentru burse i protecia social a studenilor se aloc n funcie de numrul de studeni i doctoranzi de la nvmntul de zi, fr tax de studii. Conform art. 172, alin. (1) Legea nr. 84/1995, republicat n Monitorul Oficial al Romniei nr. 606/1999, studenii de la cursurile de zi din nvmntul de stat pot beneficia de burse de performan, de merit, burse de studiu i burse de ajutor social. Potrivit art. 172, alin. (2), studenii pot beneficia de burse pe baz de contract ncheiat cu agenii economici ori cu alte persoane juridice sau fizice, precum i de credite pentru studiu acordate de bnci n condiiile legii. Art. 172, alin. (4), Legea nr. 84/1995, republicat n Monitorul Oficial al Romniei nr. 606/1999, prevede faptul c criteriile generale de acordare a burselor se stabilesc de Ministerul Educaiei Naionale, n colaborare cu Ministerul Muncii i Proteciei Sociale. Criteriile specifice de acordare a burselor de performan, merit, de studiu i de ajutor social se stabilesc anual, n senatele universitare n limitele fondurilor repartizate i n raport cu integralitatea efecturii de ctre studeni a activitilor universitare. Bursele de care beneficiaz studenii sunt indexabile, iar cuantumul minim al bursei studenilor trebuie s acopere cheltuielile de cazare i mas. Art. 172, alin. (5) prevede faptul c studenii i cursanii strini pot beneficia de burse, n condiiile prevzute de lege. Art. 172, alin. (6), stipuleaz faptul c Ministerul Educaiei Naionale acord anual un numr de burse pentru doctorat cu durata de 4 ani, instituiilor care organizeaz aceast form de nvmnt. Potrivit art. 173, alin. (1), din Legea nr. 84/1995, republicat n

Monitorul Oficial al Romniei nr. 606/1999, cheltuielile de ntreinere a internatelor, cminelor i cantinelor, destinate studenilor se acoper din venituri proprii ale instituiilor de nvmnt superior. Acestea se completeaz cu subvenii acordate din bugetul de stat i bugetele locale.

Conform art. 176, alin. (1), Legea nr. 84/1995, republicat n Monitorul Oficial al Romniei nr. 606/1999, studenii beneficiaz de tarif redus cu 50% pentru transportul local n comun, suprafa i subteran i pentru transportul intern auto, feroviar i naval, n tot timpul anului calendaristic. Potrivit art. 176, alin. (2), studenii orfani sau provenii din casele de copii beneficiaz de gratuitate pentru toate categoriile de transport prevzute la art. 176iii, alin. (1). De asemenea, conform alin. (6), instituiile de nvmnt superior au dreptul de a acorda, n afara cifrei de colarizare aprobate, cel puin un loc pentru studii gratuite absolvenilor cu diplom de bacalaureat primii din centrele de plasament, n condiiile stabilite de senatul universitar.

Egalitatea anselor de a urma studiile n nvmntul superior Prin Legea nr. 219/2000iv privind egalitatea anselor de a urma studiile n nvmntul superior, se acord burse sociale de studiu, de ctre IS de stat, n urma constituirii unui fond de resurse financiare extrabugetare, pe ntreaga durat a colarizrii i pe perioada vacanelor - art. 1, alin. (1). Resursele financiare din care este constituit fondul sunt: sponsorizri de la persoane fizice sau juridice, venituri proprii ale IS de stat, donaii, alte surse extrabugetare legale art. 1, alin. (2). Potrivit art. 4, alin. (1), de aceast burs pot beneficia pe ntreaga durat de colarizare, studenii nscrii n anul nti care provin din familii cu un venit lunar pe membru de familie sub salariul minim brut pe economie. Cuantumul i criteriile de acordare sunt stabilite prin regulament aprobat de senatele universitare art. 5. Bursa social de studiu poate fi cumulat cu orice alt burs, cu excepia bursei de ajutor social acordate semestrial conform normelor Ministerului Educaiei Naionale art. 4, alin. (2). Art. 6 definete condiiile de meninere a bursei sociale de studiu. Astfel, pstrarea acestei burse este condiionat de ndeplinirea standardului impus de senatul universitar n ndeplinirea obligaiilor de studiu pentru ntreaga perioad de colarizare i de meninerea condiiei sociale prevzute la art. 4, alin. (1). n limita numrului de burse sociale de studiu devenite disponibile pot beneficia de acestea i studenii din ali ani de studiu, n condiiile legii. Conform Legii nr. 268/2003v, art. 32, alin. (2), agenii economici care asigur, dup caz, pe baz de contract cu unitile de nvmnt, burse de colarizare, stagii de instruire practic, dotarea

spaiilor de instruire, locuri de munc pentru absolveni pot beneficia de faciliti fiscale aprobate prin hotrre a Guvernului. Potrivit art. 61, alin. (2), din Legea nvmntului actualizat pn la data de 25 iunie 2003vi, cetenii care studiaz n Romnia n nvmntul de stat, cu excepia celor care beneficiaz de burse din partea statului romn, pltesc taxe de colarizare stabilite prin hotrre a Guvernului. Conform art. 72, alin. (3), din legea nvmntului actualizat pn la data de 25 iunie 2003, studenii nmatriculai la studii aprofundate de specialitate pe locurile finanate de la bugetul de stat beneficiaz de gratuitatea studiilor, precum i de burse, n conformitate cu prevederile legii. Conform art. 170, alin. (5), din Legea nvmntului actualizat pn la data de 25 iunie 2003, baza de calcul al fondurilor alocate IS reprezint cuantumul din bugetul de stat care revine unui student sau cursant, n funcie de nivelul i specificul instruirii i de ceilali indicatori specifici activitii n nvmnt, n special cei referitori la calitatea prestaiei n nvmnt.

Bursele private ca sprijin pentru studii Legea nr. 376/2004vii privind bursele private definete la art. 1 bursa privat ca sprijin pentru studii acordat, n baza unui contract, de ctre o persoan juridic de drept privat sau de ctre o persoan fizic, unui beneficiar care poate fi, dup caz, elev, student, doctorand sau care urmeaz un program de pregtire postuniversitar ntr-o IS acreditat din ar sau strintate. Cuantumul acestei burse trebuie s acopere minim cheltuielile de cazare, mas, ntreinere, fr a se situa sub nivelul salariului minim pe economie. Legea prevede la art. 5 i art. 6, alin (1) o serie de faciliti celor care acord astfel de burse. Astfel, potrivit art. 5, sumele utilizate pentru acordarea burselor private sunt deductibile fiscal, n condiiile legii. Art. 6 prevede c persoanele juridice pltitoare de impozit pe profit care acord burse elevilor, studenilor, doctoranzilor sau altor persoane care urmeaz, n ar sau strintate, un program de pregtire postuniversitar n IS acreditate, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, acordate prin burse, dac sunt ndeplinite, cumulativ, urmtoarele condiii: a) se ncadreaz n limita cotei de 3% din cifra de afaceri i b) nu depesc mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat. Conform art.8, bursa privat nu se impoziteaz. Creterea alocaiilor bugetare pn la 6% din PIB Legea nr. 354/2004viii modific Legea nvmntului nr. 84/1995 (republicat n Monitorul Oficial al Romniei nr. 606/1999), prin introducerea la art. 170, dup alineatul (1) un alineat nou n care este prevzut c pentru finanarea nvmntului de stat din fonduri publice se asigur anual o cretere a alocaiilor bugetare pn la minimum 6% din PIB n anul 2007. Legea nr.

354/2004 modific alineatul (6) cu privire la cercetarea tiinific astfel: alocarea fondurilor de finanare a cercetrii tiinifice universitare se face dup criterii competitive, n funcie de prioritile naionale i de performanele obinute sau anticipate. Competiia pentru fondurile de finanare a cercetrii tiinifice universitare este deschis tuturor IS acreditate, precum i unitilor i instituiilor de cercetare-dezvoltare, atestate pentru a desfura activiti de cercetare-dezvoltare. Alocarea fondurilor se realizeaz la propunerea Consiliului Naional al Cercetrii tiinifice din nvmntul Superior. Acoperirea cheltuielilor de transport ale studenilor Finanarea public a studenilor IS acreditate acoper i o parte din cheltuielile de transport. Astfel, prin HGix 309/1996, studenii din instituiile de nvmnt de stat i particular acreditat beneficiaz de tarif redus cu 50% pentru transportul local n comun, de suprafa i subteran, precum i pentru transportul intern auto, feroviar i naval art. 1, alin. (1). Conform art. 5, alin. (1), pentru reducerile de tarif acordate elevilor i studenilor, potrivit legii, pentru transportul pe calea ferat, precum i pentru reducerile de tarif i gratuitile acordate pentru transportul subteran cu metroul, Regia Autonom Societatea Naional a Cilor Ferate Romne, respectiv Regia Autonom de Exploatare a Metroului METROREX Bucureti, vor primi anual cte o sum forfetar din bugetul aprobat Ministerului nvmntului, stabilit prin hotrri de guvern. Conform art. 5, alin (2), reducerea de tarif de 50% a abonamentelor lunare eliberate elevilor i studenilor, precum i gratuitile de transport acordate elevilor i studenilor orfani provenii din casele de copii, pentru transportul local, n comun, de suprafa, se asigur din bugetul Ministerului nvmntului prin serviciile publice descentralizate ale acestuia. Exist dou modaliti de finanare: a) RA SNCFR i RA EM METROREX vor primi anual cte o sum forfetar de la buget b) pentru reducerile la transportul local, studenii obin decontri prin unitile de nvmnt. HG nr. 309/1996 vine n aplicarea prevederilor art. 174, alin. (1) i alin. (2) din Legea nvmntului nr. 84/1995. HG nr. 1187/2000x modific art. 5, alin. (1) al HG nr. 309/1996, prin articol unic. Astfel, potrivit HG nr. 1187/2000, pentru reducerile de tarif acordate elevilor i studenilor, potrivit legii, pentru transportul pe calea ferat, precum i pentru reducerile de tarif i gratuitile acordate pentru transportul subteran cu metroul Societatea Naional de Transport Feroviar de Cltori CFR Cltori SA, respectiv Societatea Comercial de Transport cu Metroul Bucureti METROREX SA Bucureti, vor primi lunar din bugetul Ministerului Educaiei Naionale sumele justificate prin deconturi, n limitele creditelor alocate de la bugetul de stat cu aceast destinaie.

Art. 5 din HG nr. 309/1996, este completat prin HGxi nr. 1367/2003, cu introducerea dup alin. (3) alte trei noi alineate, alineatele (4), (5) i (6). Conform acestor noi alineate, ncepnd cu 1 ianuarie 2004, pentru transportul feroviar, studenii din nvmntul universitar cursuri de zi, beneficiaz de 24 de cltorii simple pe an calendaristic, cu reducere de 50% din tariful trenurilor accelerate, clasa a II-a. Cheltuielile aferente acestor faciliti se finaneaz de la bugetul de stat prin Ministerul Transporturilor, Construciilor i Turismului. Burse i forme de sprijin material Conform HG nr. 558/1998 xii, pentru modificarea anexelor nr. 1 i 2 la HG nr. 445 / 1997 privind stabilirea criteriilor generale de acordare a burselor i a altor forme de sprijin material pentru elevi, studeni i cursanii din nvmntul de stat, cursuri de zi, sunt stabilite n anexa nr. 2 criteriile generale de acordare a burselor i a altor forme de sprijin material pentru studenii i cursanii din nvmntul superior de stat, cursuri de zi. Potrivit acestei HG 558/1998, anexa 2, pct. 1, ntlnim urmtoarele tipuri de burse: burse de merit i burse de studiu. Acestea se acord studenilor din nvmntul superior de stat, cursuri de zi, n funcie de rezultatele obinute la nvtur, iar cursanilor de la nvmntul postuniversitar prin concurs. Bursele de ajutor social se acord la cerere, n funcie de situaia material a familiei studentului. Conform HG 558/1998, anexa 2, pct. 2, bursele de merit se acord (1) studenilor cu rezultate deosebite la nvtur, (2) studenilor cu performane tiinifice (n cazul acestora este vorba despre bursa de performan, care este o burs de merit atribuit prin concurs de ctre fiecare universitate) i (3) studenilor cu performane cultural artistice deosebite (n cazul acestora este vorba despre bursa de performan artistic), studenilor cu performane sportive (n cazul acestora este vorba despre bursa de performan sportiv). Potrivit HG nr. 558/1998, aceste burse de merit sunt acordate de fiecare universitate. De asemenea, potrivit HG 558/1998, anexa 2, pct. 3, fondurile pentru acordarea burselor de la bugetul de stat sunt repartizate de Ministerul Educaiei Naionale proporional cu numrul studenilor de la cursurile de zi, nvmnt de scurt durat, nvmnt de lung durat, nvmnt de studii aprofundate din respectiva IS. Criteriile specifice de acordare a burselor ct i cuantumul acestora la nivelul IS se elaboreaz de senatele universitare. Senatele universitare pot stabili criterii specifice difereniate n funcie de activitatea profesional, pentru acordarea burselor. Cuantumul burselor este stabilit de ctre senatul universitar, n aa fel nct cuantumul minim al bursei s acopere cheltuielile de cazare i mas n cmine respectiv la cantine. Potrivit HG 558/1998, anexa 2, pct. 6, cuantumul bursei de performan este de cel puin dou ori mai

mare dect bursa minim atribuit n IS respectiv i mai mare dect bursa de merit. IS pot completa fondul de burse provenit de la bugetul de stat cu fonduri provenite din venituri proprii. HG 558/1998, anexa 2, pct. 9, definete i alte tipuri de burse sociale pe care senatele universitare le pot acorda, n funcie de criteriile i regulamentele proprii. Astfel, se pot acorda: (i) burse de ajutor social (care se pot acorda i ocazional, n cuantumuri cel puin egale cu bursa minim, stabilite de senatul universitii, indiferent dac studentul mai beneficiaz de alt categorie de burs). Exist mai multe forme de burse de ajutor social pe care IS le poate acorda: bursa de ajutor social ocazional de maternitate, bursa de ajutor social n caz de deces i bursa de ajutor social ocazional pentru mbrcminte. (ii) burse de merit atribuite pentru performane tiinifice (care se pot acorda ncepnd cu anul al II-lea de studii, pentru 12 luni consecutive, de la data atribuirii, prin concurs, la nivelul IS. Acestea se acord i pe perioada vacanelor, inclusiv a vacanei de var pentru studeni). Bursele de merit atribuite studenilor cu rezultate deosebite la nvtur i bursele de studiu i de ajutor social se atribuie studenilor pe durata anului universitar, n conformitate cu planul de nvmnt, cu excepia vacanelor (HG 558/1998, anexa 2, pct. 11). Dac studenii bursieri sunt orfani, dac provin de la case de copii sau din plasament familial ori dac sunt bolnavi TBC i se afl n evidena unitilor medicale, dac sufer de diabet, de boli maligne, sindromuri de malabsorie grave, insuficiene renale cronice, astm bronic, epilepsie, cardiopatii generale, hepatit cronic, glaucom, miopie grav, boli imunologice, sunt infestai cu virusul HIV sau bolnavi de SIDA, spondilit anchilozat sau reumatism articular acut, acetia vor primi bursele i pe perioada vacanelor (HG 558/1998, anexa 2, pct. 12).
HG 558/1998, anexa 2, pct. 13, precizeaz c studenii care urmeaz concomitent dou specializri n instituii de nvmnt superior de stat pot beneficia de burse de la bugetul de stat numai la una dintre instituiile de nvmnt superior, cu condiia ca numrul total al anilor n care beneficiaz de burs s nu depeasc numrul anilor de studiu prevzut ca durat de colarizare la specializarea de la care urmeaz s beneficieze de burs. Absolvenii cu diplom de licen care urmeaz o a doua specializare sau studenii renmatriculai pot beneficia de burse de la bugetul de stat, cu condiia ca numrul anilor n care au beneficiat de burs s nu depeasc numrul anilor de studiu prevzut ca durat de colarizare la specializarea de la care urmeaz s beneficieze de burs.

Burse de studii adresate studenilor cu domiciliul n mediul rural

HG nr. 1020/2001xiii instituie acordarea unor burse de studii studenilor cu domiciliul n mediul rural. Ministerul Educaiei i Cercetrii acord anual pe baz de contract studenilor IS acreditate, cu domiciliul n mediul rural, care se oblig ca dup absolvirea studiilor universitare s profeseze timp n nvmntul din mediul rural, n specializrile pentru care s-au pregtit, pe o perioad cel puin egal cu durata studiilor art. 1, alin (1). n cazul n care la finalizarea studiilor studentul care a beneficiat de aceast form de finanare de la bugetul de stat refuz s lucreze n nvmntul rural, este obligat s returneze sumele primite cu titlul de burs, integral, indexate cu indicele de inflaie art. 4, alin. (5). Cuantumul bursei este de 1,500,000 lei (2001) i se indexeaz conform legii art. 2, alin. (3). Numrul burselor i acordarea acestora se face anual prin ordin al ministrului Educaiei i Cercetrii, n funcie de necesitile de personal calificat pentru unitile de nvmnt din mediul rural, pe fiecare disciplin art. 1, alin. (2). ntrunit la sfritul anului 2001, Consiliului Naional de Finanare a nvmntului Superior (CNFIS) a luat n dezbatere Principiile elaborrii unui nou sistem pentru acordarea burselor n nvmntul superiorxiv. Cu privire la HG nr. 1020/2001, CNFIS consider acest act normativ ca fiind pozitiv, n condiiile n care n actuala componen a populaiei studeneti din Romnia, pturile defavorizate din punct de vedere social sunt foarte slab reprezentate. Statisticile arat, de exemplu, c doar 7% dintre absolvenii de liceu i doar 1% dintre liceniai provin din mediul rural (CNFIS, 2001: 1). Potrivit CNFIS influena acestei hotrri va acorda posibilitatea acoperirii nevoii de cadre din mediul rural i se va face simit doar dup scurgerea unui numr apreciabil de ani. Burse pentru tinerii aflai la studiu n strintate HG nr. 1070/2001xv, n temeiul prevederilor art. 107 din Constituia Romniei i ale art. 172 alin. (7) din Legea nvmntului nr. 84/1995, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, prevede acordarea de burse de studiu tinerilor romni aflai la studiu n strintate. Astfel, potrivit art. 1, alin. (1), tinerii ceteni romni trimii n strintate pentru efectuarea de studii universitare complete sau pariale, postuniversitare, de doctorat, precum i pentru efectuarea de stagii de cercetare/specializare cu o durat de minimum 3 luni, ca bursieri ai statelor n care studiaz, selecionai de Ministerul Educaiei i Cercetrii, n baza unor documente de colaborare bilateral sau a unor oferte unilaterale, li se acord de ctre Ministerul Educaiei i Cercetrii, n completarea bursei acordate de ctre statul n care studiaz, o burs lunar n valut. De asemenea, potrivit art. 3, persoanele prevzute la art. 1, alin. (1), beneficiaz i de decontarea cheltuielilor aferente transportului din Bucureti la locul de studii i retur, o singur dat ntr-un an universitar, n situaia n care potrivit documentelor ncheiate, aceasta nu se asigur de partea primitoare. Potrivit art. 2, alin. (2), cuantumul bursei de studiu prevzute la art.1, alin (1) se stabilete anual, pe

ri, prin ordin al ministrului educaiei i cercetrii, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe. Pe data intrrii n vigoare a HG 1070/2001 se abrog HG nr.782/1993 privind acordarea unor indemnizaii lunare tinerilor romni aflai la studii n strintate, republicat n Monitorul Oficial nr. 13 din 13 ianuarie 1997, cu modificrile ulterioare. Faciliti fiscale pentru nfiinarea de afaceri proprii
Prin HG nr.166/2003xvi, se acord faciliti fiscale studenilor care doresc s nfiineze o afacere proprie. Conform art. 2, alin. (1), pentru a beneficia de scutirile de la plata taxelor i tarifelor prevzute la art. 1, studentul care nfiineaz o societate comercial trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: s urmeze cursurile unei forme de nvmnt superior de lung durat sau scurt durat la o IS acreditat, s fie cel puin n anul II de studiu i s fi promovat toate obligaiile prevzute de senatul universitii i s nu fi depit vrsta de 30 de ani. Potrivit art. 3, alin. (2) facilitile prevzute de prezenta hotrre se acord o singur dat, pentru constituirea unei singure firme.

Acordarea de credite bancare OG nr. 105/1998xvii a instituit acordarea de credite bancare pentru studenii IS de stat, cursuri de zi. La cerere, acetia pot beneficia de credite bancare pentru achiziionarea de cri, publicaii, materiale didactice, calculatoare personale, instrumente i materiale de laborator, mbrcminte i nclminte, precum i pentru cheltuieli legate de desfurarea studiilor art. 1, alin. (1). Creditele bancare trebuiau s fie garantate material i profesional, n funcie de cerinele impuse de Minister i banca comercial care acord creditul art. 3, alin. (1). n cazul studenilor care nu pot oferi garanii, Ministerul instituie un fond de garantare alctuit din alocaii bugetare aprobate anual cu aceast destinaie, din donaii, sponsorizri, dobnzi i din alte surse extrabugetare proprii sau ale unitilor de nvmnt art. 4, alin. (1). Rambursarea creditelor garantate de Ministerul Educaiei Naionale se face potrivit actului normativ n rate lunare, dup o perioad de graie de maximum 2 ani de la terminarea studiilor universitare - art. 6, alin. (1). Conform art. 6, alin. (2), termenul de rambursare a creditului se negociaz cu banca i nu poate depi 5 ani de zile. Ulterior prin Legea nr. 193/1999xviii, OG 105/1998 este modificat, fiind extins dreptul de a obine credite bancare i la studenii IS particulare (modificarea art.1 OG 105/1998 prin articol unic al Legii nr. 193). Subvenii individuale de sprijin pentru cazare

OG nr. 73/2004xix, instituie subvenii individuale de sprijin pentru cazare pentru studenii IS de stat, cursuri de zi, pe locuri finanate de la bugetul de stat, care locuiesc n alte spaii dect cminele IS de stat, n vederea acoperirii pariale a cheltuielilor pentru cazare art. 1. Modalitatea de acordare a acestor subvenii presupune alocarea de la MEC ctre IS de stat a sumelor necesare prin contractul complementar de finanare n funcie de deficitul de locuri de cazare al IS, de numrul de solicitani i de cuantumul lunar al subveniei individuale de sprijin pentru cazare art. 4, alin. (2). IS de stat sunt cele care stabilesc lista beneficiarilor de subvenie individual de sprijin pentru cazare, pe baza listelor de studeni eligibili, n funcie de bugetul alocat n acest scop IS art. 3, alin. (1). Ordinea n lista studenilor eligibili pentru subvenii de cazare se determin n funcie de criterii sociale i de performan academic, pe baza punctajului aprobat de senatul universitar, pentru studenii care au obinut numrul de credite transferabile care permite trecerea n anul de studii urmtor - art. 2, alin. (2). n ncheierea acestei prezentri a principalelor acte normative cu privire la sprijinul financiar acordat de statul romn prin diferite forme (fie direct, prin burse, acoperirea parial sau integral a unor cheltuieli, fie indirect, prin diferite faciliti), dorim s precizm c acordarea burselor n nvmntul superior este o problem deschis dezbaterii. n sprijinul acestei afirmaii, aducem documentul pentru informare CNFIS, din septembrie 2001. Potrivit reprezentanilor CNFIS, problema central cu privire la acordarea burselor n nvmntul superior este reprezentat de crearea condiiilor care s sporeasc accesul la nvmntul liceal i la cel superior al tinerilor ce provin din pturile defavorizate din punct de vedere social (n particular, din mediul rural). Faptul c doar 7% dintre absolvenii de liceu i doar 1% dintre liceniai provin din mediul ruralxx, creeaz o situaie ne-natural (CNFIS, 2001: pct. 4, p2): 1. categoriile defavorizate aduc, prin plata impozitelor, o contribuie semnificativ la constituirea fondului de burse; 2. copii provenind din aceste pturi sociale au acces foarte limitat n nvmntul superior. n consecin, categoriile sociale defavorizate susin cu o pondere semnificativ, plata burselor pentru studenii ce nu provin din aceste categorii sociale. CNFIS propune n documentul menionat n vederea realizrii egalitii anselor de acces n nvmntul superior i a echitii sociale, urmtoarele principii de acordare a burselor: 1. au acces la burse att studenii subvenionai de la bugetul de stat, ct i cei n regim cu tax; 2. pentru studenii primului an de studii, bursele se vor acorda numai dup criterii sociale;

3. ncepnd cu anul al II-lea, criteriile sociale vor fi asociate cu criterii de performan profesional. O limit superioar a venitului pe membru de familie (spre exemplu, salariul mediu pe economie) va fi fixat drept criteriu social pentru accesul la acest tip de burs; 4. bursele de merit vor fi acordate independent de criteriul social. Printre propunerile CNFIS, se mai regseau prevederi cu privire la cuantumul diferitelor tipuri de burse (bursele sociale acordate studenilor ce provin din medii defavorizate care trebuie s acopere n ntregime cheltuielile de ntreinere, bursele de studii acordate prin combinarea a doi parametrii, venitul pe membru de familie i performana academic, bursele de merit acordate doar pe criterii de performan i destinate tuturor studenilor). Concluzia acestei seciuni trebuie s fie centrat pe ideea conform creia la baza regndirii sistemului de alocare a burselor trebuie s stea instituirea condiiilor de lrgire a accesului la nvmntul superior a tinerilor din mediile defavorizate i diminuarea pn la eliminare a situaiei ne-naturale definite de CNFIS, conform creia categoriile sociale defavorizate susin, cu o pondere semnificativ, plata burselor pentru studenii ce nu provin din aceste categorii sociale. De asemenea, costurile mari pe care actul educaional le presupune, nu sunt acoperite integral prin finanarea
de baz. Aceast situaie determin universitile s caute i finanare extrabugetar. Aceast finanare extrabugetar este gsit de cele mai multe ori n mrirea taxelor de colarizare, fr a fi n mod necesar corelat cu mbuntirea calitii actului educaional. Iat de ce se justific elaborarea acestui studiu i propunerea unor modele prin care anumite categorii sociale, mai ales cele defavorizate, s fie stimulate n accesarea de burse i alte forme de ajutor social.

Legea nvmntului nr. 84 din 24 iulie 1995 n continuare, n cadrul acestui paragraf se va folosi abreviere IS; Legea nvmntului nr. 84 din 24 iulie 1995, republicat n M. Of. nr. 606 din 10 decembrie Legea nr. 219 din 28 noiembrie 2000 privind egalitatea anselor de a urma studiile n

ii

iii

1999
iv

nvmntul superior prin acordarea burselor sociale de studiu, cu respectarea prevederilor art. 74, alin. (1) din Constituia Romniei. Textul actului a fost publicat n M. Of., nr. 617 din 30 noiembrie 2000
v

Legea nr. 268 din 13 iunie 2003, privind modificarea i completarea legii nvmntului nr. Legea nvmntului, nr. 84/1995, actualizat pn la data de 25 iunie 2003, cu modificrile

84/1995
vi

i completrile aduse de: OUG nr. 36/1997 pentru modificarea i completarea Legii nvmntului nr. 84/1995, Legea nr. 151/1999, OUG nr. 30 din 14 aprilie 2000 respins de Legea nr. 113 din 14 martie 2002, OUG nr. 130 din 30 iunie 2000, OUG nr. 206 din 15 noiembrie 2000, OUG nr. 295 din 30 decembrie 2000, OUG nr. 2 din 4 ianuarie 2001, OUG nr. 32 din 26 februarie 2001, Legea nr. 98 din 26 martie 2001, Legea nr. 159 din 7 aprilie 2001, OUG nr. 123 din 8 octombrie 2001, Legea nr. 713 din 3 decembrie 2001, OUG nr. 184 din 20 decembrie 2001, Legea nr. 345 din 1 iunie 2002, Legea nr. 520 din 17 iulie 2002, Legea nr. 268 din 13 iunie 2003
vii

Este vorba despre Legea nr. 376 din 28 septembrie 2004, privind bursele private, adoptat de

Parlamentul Romniei cu respectarea art. 75 i art. 76, alin. (2) din Constituia Romniei, republicat
viii

Legea nr. 354 din 15 iulie 2004, pentru modificarea i completarea Legii nvmntului nr.

84/1995, adoptat de Parlamentul Romniei cu respectarea art. 75 i art. 76, alin. (1) din Constituia Romniei republicat
ix x

HG nr. 309 din 6 mai 1996, publicat n M. Of., Partea I, Nr. 099, din data de 6 mai 1996

HG nr. 1187 din 28 noiembrie 2000, pentru modificarea HG nr. 309/1996 privind acordarea de

reduceri cu 50% ale tarifelor pentru transportul local n comun, de suprafa i subteran, precum i pentru transportul intern auto, feroviar i naval, de care beneficiaz elevii i studenii din nvmntul de stat i nvmntul particular acreditat, publicat n M. Of. nr. 627 din 4 decembrie 2000
xi

HG nr. 1367 din 27 noiembrie 2003 pentru completarea art. 5 din HG nr. 309/1996 privind

acordarea de reduceri cu 50% ale tarifelor pentru transportul local n comun, de suprafa i subteran, precum i pentru transportul intern auto, feroviar i naval, de care beneficiaz elevii i studenii din nvmntul de stat i din nvmntul particular acreditat, publicat n M. Of. nr. 851 din 29 noiembrie 2003, n temeiul art. 108 din Constituia Romniei republicat
xii

HG nr. 558 din 3 septembrie 1998 pentru modificarea anexelor 1 i 2 la HG nr. 445/1997

privind stabilirea criteriilor generale de acordare a burselor i a altor forme de sprijin material pentru elevi, studeni i cursanii din nvmntul de stat, cursuri de zi. HG nr. 558/1998 a fost publicat n M. Of. Nr. 347 din 14 septembrie 1998
xiii

HG nr. 1020 din 11 octombrie 2001 privind acordarea unor burse de studii unor studeni cu

domiciliul n mediul rural. HG nr. 1020/2001 a fost publicat n M.Of. nr. 659 din data de 19

octombrie 2001
xiv

a se vedea Burse pentru studeni - 2001, document pentru informare, elaborat de Consiliul

Naional pentru Finanarea nvmntului Superior, surs: www.cnfis.ro

xv

HG nr. 1070 din 25 octombrie 2001 privind acordarea unor burse de studiu lunare tinerilor

romni aflai la studii n strintate, publicat n M. Of. nr. 731 din 16 noiembrie 2001, n temeiul art. 107 din Constituia Romniei i ale art. 172 alin. (7) din Legea nvmntului nr. 84/1995 republicat, cu modificrile i completrile ulterioare
xvi

HG nr.166 din 13 februarie 2003 privind acordarea unor faciliti fiscale studenilor care

doresc s nfiineze o afacere proprie, publicat n M. Of. nr. 114/24 februarie 2003, n temeiul art. 107 din Constituia Romniei i al art. 60 din OG nr. 36/2002 privind impozitele i taxele locale, republicat cu modificrile i completrile ulterioare
xvii

Ordonana de Guvern nr. 105 din 27 august 1998, publicat n M. Of. nr. 321 din 28

septembrie 1998, privind acordarea de credite bancare pentru studenii din nvmntul de stat n temeiul art 107 alin. (1) i (3) din Constituia Romniei i al art. 10 lit. a) din Legea. nr. 148 din 14 iulie 1998 privind abilitatea Guvernului de a emite ordonane, publicat n M. Of. nr. 263 din 15 iulie 1998, n temeiul art. 114, alin. (1) i cu respectarea art. 74 alin. (2) din Constituia Romniei.
xviii

Legea nr. 193 din 10 decembrie 1999, pentru aprobarea OG nr. 105/1998 privind acordarea

de credite bancare pentru studenii din nvmntul de stat, publicat n M. Of. nr. 613 din 15 decembrie 1999, cu respectarea art. 74 alin. (2) din Constituia Romniei
xix

OG nr. 73 din 30 septembrie 2004, privind instituirea subveniilor de sprijin individual pentru

cazare pentru studenii care locuiesc n alte spaii dect cminele IS de stat, publicat n M. Of. nr. 915 din 7 octombrie 2004, n temeiul art. 115, alin. (4) din Constituia Romniei, republicat
xx

Statisticile descriu situaia existent la nivelul anului 2001. n condiiile n care lrgirea

accesului la nvmntul superior a reprezentanilor pturilor defavorizate social, n special a celor din mediul rural, este un proces de lung durat, considerm c datele empirice nu au suferit modificri semnificative n ultimii aproape 4 ani. Din acest motiv, credem c statisticile n acest caz nc mai constituie un punct de plecare ntr-o astfel de discuie.