REFERAT

RAPORTUL DE SERVICIU AL POLIȚISTULUI

2018
 CUPRINS
Introducere............................................................................................................................3
1 Noțiuni generale privind raportul de serviciu al funcționarului public.........................3
2 Raportul de serviciu al funcţionarului public cu statut special al MAI.........................4
3 Poliţia.............................................................................................................................5
3.1 Statutul Poliţistului.................................................................................................5
3.2 Competenţa teritorială a poliţistului.......................................................................5
3.3 Împuternicirile poliţistului.....................................................................................6
3.4 Obligaţiile poliţistului............................................................................................6
3.5 Statutul disciplinar al poliţistului...........................................................................6
3.6 Raporturile de subordonare....................................................................................7
3.7 Nașterea raporturilor de serviciu ale polițiștilor....................................................7
3.8 Modificarea raporturilor de serviciu ale polițiștilor...............................................7
3.8.1 Delegarea..........................................................................................................7
3.8.2 Detaşarea...........................................................................................................8
3.8.3 Refuzul la delegare sau detaşare.......................................................................8
3.8.4 Participarea la misiuni internaţionale...............................................................8
3.8.5 Împuternicirea...................................................................................................9
3.8.6 Transferul..........................................................................................................9
3.8.7 Mutarea...........................................................................................................10
3.8.8 Punerea la dispoziţie.......................................................................................11
3.8.9 Modificarea definitivă a raportului de muncă................................................11
3.8.10 Suspendarea..................................................................................................12
Concluzii generale..............................................................................................................14
Bibliografie.........................................................................................................................15
Acte legislative...............................................................................................................15
Articole de specialitate...................................................................................................15
Resurse internet..............................................................................................................15

2
Introducere

Viața de zi cu zi a cetățenilor este o continua interactiune între relatiile sociale dintre

membrii societatii, relatii reglementate de drept și relatiile cu institutiile statului. Cele doua
domenii ale vieții sociale, dreptul privat și cel public, unde se desfășoară relatiile de convietuire
sociala și dreptul public al statului, formeaza un tot unitar. Relatiile umane sunt reglementate de
dreptul privat a carui caracteristica este consensualismul. Contactul individual de muncă, ca
expresie liberă a acestuia, a acordului dintre părtile contractante, care permite fiecaruia de a-si
pune la dispozitie calitatile și capacitatile personale avand ca finalitate retribuirea acestora. Este
esența contractului de muncă, lucru statuat prin lege, lege ce reglementeaza cadrul general al
relatiilor de muncă.
Raportul de muncă este pentru cei cu contract de muncă, iar pentru funcționari publici de
genul poliției, există raportul de serviciu. Aceștia se află în raporturi de serviciu cu institutiile și
autoritatile din care aparțin.
În cadrul acestei lucrări ne-am propus să analizăm în detaliu raporturile de serviciu a
funcționarilor poliției. Tema în cauză este importanță și actuală din motivul funcționării acestui
organ de asigurare a ordinii publice. Metodele de cercetare includ studierea literaturii de
specialitate, a legislației și a articolelor specializate în domeniu. Scopul acestei lucrări este
analiza detaliată a conceptului sus numit.
Drept obiective ne-am propus următoarele:
 Definirea noțiunii de raport de serviciu al funcționarului public,
 Redarea statutului polițistului,
 Redarea împuternicirilor și obligațiunilor acestuia,
 Analiza modurilor de modificare și îcetarea a raporturior de serviciu al polițistului.
Lucrarea este stucturată în trei părți principale. Acestea vor fi axate pe studierea
conceptelor teoretice generale și pe realizarea obiectivelor propuse mai sus. Ultima parte a
lucrării va prezenta concluziile formulate și sursele de informare.

1 Noțiuni generale privind raportul de serviciu al funcționarului public

Raportul de serviciu al funcționarului public este caracterizat ca fiind un raport de drept

public, pentru încetarea lui nu este necesar acordul de voința al părților, asa cum este necesar în
contractul de muncă civil, de drept privat, unde acordul de voința este una din condițiile esențiale
de existența a acestui tip de contract1. Raportul de serviciu al funcționarului public aparține
dreptului public, în general, și a dreptului administrativ, în special. Acesta este legat de noțiunea

1
Niculae Neagu, Natura juridica si etica functiei publice, Editura Bren, Bucuresti, 2006, pp.272-274.
3
de funcție publică, institutie a dreptului administrativ prin care se exercita puterea de stat.
Puterea de stat se exercita numai în numele și în concordanta cu legea. Principiul de baza este
principiul legalitatii, principiu care asigura garanția ca legea este cea care sta la baza tuturor
actelor administrative. Noțiunea de funcție publică este strans legată de noțiunea de activitate,
autoritate, organ2, care, în principal cuprind trei elemente: competența; mijloace materiale;
personal. Personalul, la randul sau este structurat pe compartimente, linii ierarhice și funcții,
dintre care unele sunt funcții publice. Titularul unei funcții publice poarta denumirea de
funcționar public. Regimul juridic al funcționarilor publici este unul unilateral de drept public,
manifestat printr-o singura voința, cea a legii3.

2 Raportul de serviciu al funcţionarului public cu statut special al MAI

În aparatul central al Ministerului Afacerilor Interne se instituie funcţii cu statut special

pentru exercitarea competenţelor ministerului privind elaborarea de politici publice, colaborarea
cu alte autorităţi publice, reglementarea activității ministerului și coordonarea integrată a
domeniilor aflate în competenţa sa. Funcţiile publice cu statut special instituite în aparatul central
al Ministerului Afacerilor Interne reprezintă ansamblul atribuţiilor în următoarele domenii:
managementul operaţional integrat, cooperarea interinstituţională şi suportul decizional,
planificarea strategică a forţelor şi mijloacelor, interoperabilitatea, elaborarea, monitorizarea şi
evaluarea politicilor, managementul funcţiei publice cu statut special, protecţia internă şi lupta cu
corupţia. Funcţionarii publici cu statut special se diferenţiază pe categorii, în funcţie de specificul
sarcinilor şi responsabilităţilor atribuite prin fişa postului, precum şi prin nivelul de studii
corespunzător funcţiei ocupate. În limitele competenţelor atribuite prin lege, funcţionarul public
cu statut special este învestit cu împuterniciri şi drepturi pe timpul şi în legătură cu exercitarea
funcţiei publice cu statut special pe care o deţine. Funcţionarul public cu statut special aflat în
sau în legătură cu exercitarea funcţiei este reprezentant al statului şi se află sub protecţia acestuia
în condiţiile legii. Pentru funcţionarul public cu statut special sînt elaborate standarde
ocupaţionale specifice în modul stabilit de Ministerul Afacerilor Interne. Formarea profesională
a funcţionarului public cu statut special se organizează şi se realizează în conformitate cu actele
administrative ale Ministerului Afacerilor Interne, pe baza standardelor ocupaţionale şi de
formare profesională aferente4.

3 Poliţia

Aceasta este o instituţie publică specializată a statului, în subordinea Ministerului

Afacerilor Interne, care are misiunea de a apăra drepturile şi libertăţile fundamentale ale
2
Antonie Iorgovan, Tratat de drept admistrativ, vol.II, Editura All Beck, Bucuresti, 2005, p.p.265-270.
3
Rasfoiesc, articolul Raportul de serviciu al funcționarului public, disponibil la
http://www.rasfoiesc.com/legal/administratie/RAPORTUL-DE-SERVICIU-AL-FUNCȚI68.php 1.3.18
4
Lege privind funcţionarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne Nr. 288 din
16.12.2016, publicăt: 10.02.2017 în Monitorul Oficial Nr. 40-49 art Nr: 85, data intrarii în vigoare: 25.05.2017
4
persoanei prin activităţi de menţinere, asigurare şi restabilire a ordinii şi securităţii publice, de
prevenire, investigare şi de descoperire a infracţiunilor şi contravenţiilor. Poliţia activează în
conformitate cu Constituţia Republicii Moldova, cu prezenta lege, cu alte acte normative în
vigoare şi cu tratatele internaţionale la care Republică Moldova este parte 5.

3.1 Statutul Poliţistului

Poliţistul este funcţionar public cu statut special. Personalul Poliţiei se constituie din
poliţişti, funcţionari publici, salariaţi civili şi personal de deservire tehnică. În limitele
competenţelor stabilite de legislaţie, poliţistul este învestit cu împuterniciri pe timpul şi în
legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, prevăzute de prezenta lege. Statutul poliţistului se
aplică şi angajaţilor subdiviziunilor subordonate Ministerului Afacerilor Interne care exercită
atribuţiile Poliţiei, conform prevederilor legii, precum şi corpului profesoral didactic din cadrul
catedrelor cu disciplini de specialitate poliţienească din cadrul instituţiilor de învăţămînt ale
Ministerului Afacerilor Interne. Subdiviziunile subordonate Ministerului Afacerilor Interne, în
cadrul cărora se instituie funcţii poliţieneşti, sunt specificate în Regulamentul Ministerului
Afacerilor Interne, aprobat de Guvern6.

3.2 Competenţa teritorială a poliţistului

În îndeplinirea activităţilor specifice, poliţistul are competenţă teritorială corespunzătoare

unităţii de poliţie din care face parte. În caz de continuare a unei măsuri sau activităţi specifice,
poliţistul poate acţiona, în condiţiile legii, şi în raza teritorială a altor unităţi de poliţie în modul
prevăzut de actele normative departamentale. Fiecare poliţist, pe tot teritoriul ţării, indiferent de
funcţia pe care o deţine, de locul în care se află în timpul sau în afara orelor de program, în cazul
în care sesizează existenţa unor circumstanţe sau fapte care periclitează ordinea de drept, viaţa
sau sănătatea persoanelor ori alte valori sociale, este obligat să comunice despre aceasta celei
mai apropiate subdiviziuni de poliţie şi să întreprindă măsurile posibile pentru prevenirea şi
curmarea infracţiunii sau contravenţiei, acordarea primului ajutor persoanelor aflate în pericol,
reţinerea şi identificarea făptuitorilor, depistarea martorilor oculari şi pentru paza locului în care
s-a produs evenimentul.

3.3 Împuternicirile poliţistului

Poliţistul îşi exercită atribuţiile, dispune de drepturile şi îndeplineşte obligaţiile, care îi

revin potrivit legii, în limitele competenţei şi conform funcţiei deţinute. Cerinţele legale ale
poliţistului înaintate în procesul exercitării atribuţiilor de serviciu sînt obligatorii pentru
executare de către toate persoanele fizice şi juridice. Neîndeplinirea cerinţelor legale ale
5
Lege cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului Nr. 320 din 27.12.2012 Publicăt: 01.03.2013 în
Monitorul Oficial Nr. 42-47 art Nr: 145 Data intrarii în vigoare: 05.03.2013
6
Lege cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului Nr. 320 din 27.12.2012 Publicăt: 01.03.2013 în
Monitorul Oficial Nr. 42-47 art Nr : 145 Data intrarii în vigoare: 05.03.2013
5
poliţistului, precum şi alte acţiuni sau inacţiuni ce împiedică exercitarea atribuţiilor sale atrag
după sine răspunderea stabilită de legislaţie7. Cerinţele poliţistului şi acţiunile întreprinse de el în
exerciţiul funcţiunii se prezumă a fi legitime atît timp cît, în condiţiile şi ordinea prevăzute de
lege, nu se stabileşte contrariul.

3.4 Obligaţiile poliţistului

Poliţistul îşi desfăşoară activitatea profesională în interesul şi în sprijinul persoanei,

comunităţii şi al instituţiilor statului, exclusiv pe baza şi în executarea legii. Relaţiile dintre
poliţist şi reprezentanţii altor organe de drept se bazează pe colaborarea şi sprijinul reciproc în
vederea exercitării calitative a atribuţiilor de serviciu. Atribuţiile de serviciu ale poliţistului sînt
specificate în actele normative departamentale şi în fişa postului, aprobate în modul stabilit.
După eliberarea din serviciu, persoana este obligată să păstreze, în condiţiile prevăzute de
legislaţie, secretul de stat şi al altor informaţii cu accesibilitate limitată, secretul surselor de
informaţii şi al activităţilor desfăşurate. Această obligaţie se menţine pe durata de secretizare a
informaţiei, stabilită de legislaţie8.

3.5 Statutul disciplinar al poliţistului

Acesta reglementează totalitatea regulilor de conduită, obligatorii pentru poliţişti, care

alcătuiesc disciplina de serviciu. Statut disciplinar are drept scop reglementarea relaţiilor de
serviciu la compartimentul disciplinei de serviciu, în vederea impulsionării responsabilităţii
disciplinare a poliţiştilor la îndeplinirea sarcinilor ce le revin. Baza disciplinei de serviciu
serveşte respectarea şi îndeplinirea de către poliţişti a prevederilor Constituţiei Republicii
Moldova, Legii nr.320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul
poliţistului, altor acte normative în vigoare, precum şi tratatelor internaţionale la care Republică
Moldova este parte, respectarea jurămîntului, devotamentul faţă de interesele de stat ale
Republicii Moldova, hotărîrea fiecărui poliţist de a apăra ordinea de drept, securitatea publică,
drepturile, interesele legitime ale persoanei, comunităţii, integritatea teritorială, suveranitatea şi
independenţa statului, de a-şi îndeplini cu responsabilitate obligaţiunile de serviciu şi misiunile
încredinţate.

3.6 Raporturile de subordonare

Conducătorul nemijlocit este persoana căruia poliţistul i se subordonează pe linie

ierarhică de serviciu, inclusiv temporar, conform fişei postului. Poliţiştii, care în relaţiile de
serviciu nu sînt subordonaţi unul altuia, pot fi superiori sau inferiori în rang, superioritatea se
determină conform funcţiei sau gradului special deţinut. În cazul în care mai mulţi poliţişti
7
Lege cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului Nr. 320 din 27.12.2012 Publicăt: 01.03.2013 în
Monitorul Oficial Nr. 42-47 art Nr : 145 Data intrarii în vigoare: 05.03.2013
8
Lege cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului Nr. 320 din 27.12.2012 Publicăt: 01.03.2013 în
Monitorul Oficial Nr. 42-47 art Nr : 145 Data intrarii în vigoare: 05.03.2013
6
îndeplinesc aceeaşi misiune sau îşi îndeplinesc serviciul în comun şi nu sînt subordonaţi unul
altuia, iar subordonarea nu a fost stabilită de către şef, superior este considerat deţinătorul unei
funcţii superioare, iar în cazul funcţiilor echivalente – deţinătorul celui mai înalt grad special. În
cazul deţinerii unor funcţii şi grade speciale echivalente, este considerat superior poliţistul, care
face parte din subdiviziunea care organizează activitatea respectivă. Executarea dispoziţiilor
conducătorului se efectuează în conformitate cu art.30 al Legii cu privire la activitatea Poliţiei şi
statutul poliţistului.

3.7 Nașterea raporturilor de serviciu ale polițiștilor

Raportul de serviciu al poliţistului ia naştere odată cu acordarea primului grad

profesional, prin act administrativ emis potrivit competențelor de acordare a gradelor
profesionale stabilite prin lege. Polițistul încadrat direct sau transferat depune jurământul de
credință. Jurământul de credință este semnat de polițist, de șeful unității sau, după caz, de șeful
instituției de învățământ, precum și de către persoanele asistente. Refuzul depunerii jurământului
de credință se consemnează într-un proces-verbal, semnat de persoanele asistente 9.

3.8 Modificarea raporturilor de serviciu ale polițiștilor

Raporturile de serviciu ale poliţiştilor se pot modifica prin: delegare; detaşare; participare
la misiuni internaţionale; transfer; mutare; împuternicire; punere la dispoziţie, etc.

3.8.1 Delegarea

Delegarea reprezintă exercitarea temporară de către poliţist a unor activităţi

corespunzătoare atribuţiilor de serviciu, în afara locului său de muncă, în interesul unităţii în care
este încadrat10. Pe perioada acesteia, poliţistul îşi desfăşoară activitatea în unitatea/structura în
care a fost delegat şi îndeplineşte atribuţiile stabilite pentru perioada delegării de către unitatea în
care este încadrat, respectiv de către structura ierarhic superioară 11. Delegarea încetează la data
expirării perioadei dispuse prin dispoziţia/ordinul de delegare.

3.8.2 Detaşarea

Spre deosebire de delegare, la detasare, funcționarul public este "dislocat", temporar din
autoritatea sau institutia unde își desfășoară în mod curent activitatea și este integrat pe o
perioada de timp în alta autoritate sau institutie publică 12. Detasarea se poate dispune dacă

9
ProLex, articolul Anexa 7 raporturile de serviciu politisti, disponibil la
www.prolex.ro/wp-content/uploads/.../Anexa-7-raporturile-de-serviciu-politisti.docx 1.3.18
10
Sindicatul National Al Politistilor și Personalului Contractual (S.N.P.P.C.) Din M.A.I. din Romania,
disponibil la http://www.snppc.ro/legislatie_specifica.php?id=47&idu=leg 1.3.18
11
ProLex, articolul Anexa 7 raporturile de serviciu politisti, disponibil la
www.prolex.ro/wp-content/uploads/.../Anexa-7-raporturile-de-serviciu-politisti.docx 1.3.18
12
Detasarea se face pe o funcție vacanta sau temporar neocupata.
7
pregatirea profesională a funcționarului public corespunde atributiilor și responsabilităților
funcției publice, cu respectarea categoriei, clasei și gradului profesional al funcționarului public.
Pe perioada detașării, postul titularului nu poate fi ocupat decât cu caracter temporar de o alta
persoana, pastrarea postului fiind o garantie pentru funcționarul public, a pastrarii stabilitatii sale
în funcție. Funcționarul detasat își pastreaza funcția publică și salariul avute anterior, iar dacă
detasarea se face pe o funcție cu un salariu mai mare, are dreptul sa primeasca acest salariu. El va
beneficia de la institutia la care este detasat de rambursarea cheltuielilor de transport, dus și
întors, cel putin o data pe luna, al cazarii și al indemnizatiei de detasare. În cazul în care la noul
loc de muncă sunt prevazute și alte drepturi pentru funcția respectiva va beneficia și de acestea,
dat fiind ca detasarea se efectueaza în interesul institutiei publice în care funcționarul urmeaza
sa-si desfasoare activitatea13. În caz de detaşare sau de misiune ordonată pe raza teritorială a altei
unităţi de poliţie, poliţistul are competenţa teritorială stabilită pentru acea unitate 14. Detasarea
poate lua sfârsit fie la expirarea termenului, fie înaintea expirarii lui, institutia fiind obligata sa-l
reintegreze pe funcționar în postul detinut anterior sau în unul care sa corespunda postului
detinut anterior.

3.8.3 Refuzul la delegare sau detaşare

Funcționarul public poate refuza detasarea sau delegarea în urmatoarele cazuri:

graviditate, dacă detasarea se face într-o localitate în care nu i se asigura condiții corespunzatoare
de cazare, în situatia în care starea sanatatii, dovedita cu certificat medical, face contraindicata
detasarea, dacă funcționarul public își creste singur copilul minor sau este singurul întretinator de
familie, măsura presupune desfăşurarea activităţii într-o localitate în care nu i se asigură condiţii
corespunzătoare de cazare, precum și în situatia în care motive familiale temeinice justifica
refuzul de a da curs detașării. Poliţistul poate refuza delegarea sau detaşarea şi din motive
personale temeinice.

3.8.4 Participarea la misiuni internaţionale

Poliţiştii participă la misiuni internaţionale, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare sau,

după caz, ale tratatelor bilaterale aplicabile. Participarea poliţiştilor la misiuni internaţionale se
aprobă potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane, prin act administrativ, care se
comunică poliţistului, sub semnătură15. Pentru participarea poliţistului la misiuni internaţionale,
acesta este mutat în interesul serviciului la inspectoratul general sau, şi se încadrează în statul de

13
Scritub, articolul Modificarea suspendarea și încetarea raportului de serviciu, disponibil la
scritub.com/sociologie/resurse-umane/Modificarea-suspendarea-si-inc222229319.php 1.3.18
14
Lege cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului Nr. 320 din 27.12.2012 Publicăt: 01.03.2013 în
Monitorul Oficial Nr. 42-47 art Nr: 145 Data intrarii în vigoare: 05.03.2013
15
Sindicatul National Al Politistilor și Personalului Contractual (S.N.P.P.C.) Din M.A.I. din Romania,
disponibil la http://www.snppc.ro/legislatie_specifica.php?id=47&idu=leg 1.3.18
8
organizare al posturilor pentru încadrarea personalului MAI care desfăşoară misiuni în afara
teritoriului ţării16.

3.8.5 Împuternicirea

Aceasta reprezintă exercitarea cu caracter temporar a unei funcţii de conducere, pe posturi

vacante sau ai căror titulari nu sunt prezenţi în unitate ori ai căror titulari sunt împuterniciţi să
îndeplinească atribuţiile altor funcţii prevăzute cu salariu de comandă. Poliţistul care urmează să
fie împuternicit trebuie să îndeplinească condiţiile de studii prevăzute în fişa postului şi să nu se
afle sub efectul unei sancţiuni disciplinare.
Împuternicirea este condiționată de:
 existenţa postului de conducere vacant;
 persoana propusă, funcţia deţinută şi unitatea din care face parte;
 îndeplinirea condiţiilor de studii prevăzute în fişa postului;
 acordul poliţistului;
 motivarea propunerii;
 perioada pentru care se propune împuternicirea.
Împuternicirea se aprobă prin act administrativ emis potrivit competenţelor de gestiune a
resurselor umane, care se comunică poliţistului, sub semnătură 17. Aceasta încetează la data
expirării perioadei dispuse prin dispoziţia/ordinul emisă/emis în acest sens potrivit competenţelor
de gestiune a resurselor umane.

3.8.6 Transferul

Poliţistul poate fi transferat la/de la celelalte instituţii din sistemul de apărare naţională,
ordine publică şi siguranţă naţională, în condiţiile legii. Transferul se poate face la cerere sau în
interesul serviciului. Pentru efectuarea transferului la cerere, poliţistul se adresează cu raport
scris instituţiei unde doreşte să se transfere. Raportul, după obţinerea acordului de principiu al
conducătorului ministerului/instituţiei unde doreşte să se transfere, se înaintează de cel în cauză,
pe cale ierarhică, ministrului afacerilor interne. Pentru efectuarea transferului în interesul
serviciului, conducătorul ministerului/instituţiei solicită, prin scrisoare de transfer, acordul
conducătorului ministerului/instituţiei din care face parte poliţistul. Aprobarea transferului se
realizează de către ministrul afacerilor interne, la propunerea conducătorului instituţiei cedente.
Transferul se poate face numai într-o funcţie pentru care sunt îndeplinite condiţiile specifice
prevăzute în fişa postului. Transferul se face într-o funcţie publică echivalentă cu funcţia deţinută
de poliţist sau într-o funcţie publică de nivel inferior18.
16
ProLex, articolul Anexa 7 raporturile de serviciu politisti, disponibil la
www.prolex.ro/wp-content/uploads/.../Anexa-7-raporturile-de-serviciu-politisti.docx 1.3.18
17
ProLex, articolul Anexa 7 raporturile de serviciu politisti, disponibil la
www.prolex.ro/wp-content/uploads/.../Anexa-7-raporturile-de-serviciu-politisti.docx 1.3.18
18
Sindicatul National Al Politistilor și Personalului Contractual (S.N.P.P.C.) Din M.A.I. din Romania,
disponibil la http://www.snppc.ro/legislatie_specifica.php?id=47&idu=leg 1.3.18
9
 3.8.7 Mutarea

Mutarea poliţistului în interesul serviciului se face prin ordin/dispoziţie emis(ă) potrivit

competenţelor de gestiune a resurselor umane. Poliţistul poate fi mutat în aceeaşi unitate sau într-
o altă unitate din cadrul MAI, aflată în aceeaşi localitate sau în altă localitate, în următoarele
situaţii: în interesul serviciului19; la cererea poliţistului. Mutarea poliţiştilor se face pe funcţii
vacante, cu respectarea condiţiilor de ocupare a acestora prevăzute în fişa postului. În cazul
mutării în interesul serviciului se aplică procedura privind ocuparea posturilor vacante prevăzută
de actele normative interne care reglementează activitatea de management resurse umane 20.
Mutarea poliţiştilor se poate face şi dacă funcţiile nu sunt vacante, numai cu acordul acestora, în
situaţia în care modificarea raporturilor de serviciu se realizează prin mutarea concomitentă a
acestora pe funcţiile vizate, cu respectarea condiţiilor de ocupare prevăzute în fişele posturilor.
Mutarea poliţistului în interesul serviciului în cadrul aceleiași unităţi se realizează la
propunerea şefului nemijlocit al structurii în care este prevăzut postul vacant, cu aprobarea
şefului unităţii sau la iniţiativa acestuia. În vederea fundamentării deciziei privind mutarea, șeful
unității / șeful nemijlocit poate susține cu acesta un interviu de cunoaștere. Decizia privind
mutarea se ia după obținerea acordului scris al polițistului. În situația în care a fost adoptată
decizia privind mutarea polițistului, șeful unității cesionare solicită acordul scris al polițistului,
precum și al șefului unității cedente. Mutarea polițistului la cerere în cadrul aceleiași unități se
solicită de către poliţist prin raport scris adresat şefului unităţii. Raportul, înregistrat la
secretariatul unității, se transmite structurii de resurse umane în vederea confirmării existenței
funcţiei vacante în cadrul structurii la care solicită mutarea și îndeplinirii condițiilor de ocupare a
funcției de către poliţist. Raportul, avizat de șeful structurii la care se solicită mutarea, se prezintă
șefului unității. Refuzul privind mutarea se motivează și se comunică polițistului. Mutarea
polițistului la cerere în cadrul altei unităţi din MAI se solicită de către poliţist prin raport scris
adresat şefului unităţii cesionare, înregistrat la secretariatul acesteia. Șeful unității cesionare
poate solicita șefului unităţii cedente acordul de principiu, precum și transmiterea dosarului
personal al polițistului21.

3.8.8 Punerea la dispoziţie

Pe perioada punerii la dispoziţie poliţistul îndeplineşte sarcinile şi atribuţiile stabilite în

scris de şeful unităţii, care vor fi comunicate poliţistului, sub semnătură. Măsura punerii la
dispoziţie încetează la numirea în funcţie sau, după caz, la încetarea raporturilor de serviciu ca
urmare a expirării perioadei de punere la dispoziţie.

19
Mutarea în interesul serviciului se face numai cu acordul scris al poliţistului.
20
Sindicatul National Al Politistilor și Personalului Contractual (S.N.P.P.C.) Din M.A.I. din Romania,
disponibil la http://www.snppc.ro/legislatie_specifica.php?id=47&idu=leg 1.3.18
21
ProLex, articolul Anexa 7 raporturile de serviciu politisti, disponibil la
www.prolex.ro/wp-content/uploads/.../Anexa-7-raporturile-de-serviciu-politisti.docx 1.3.18
10
 3.8.9 Modificarea definitivă a raportului de muncă.

În literatura juridica s-a apreciat ca mai sunt și alte cazuri de modificare definitivă a
raportului de muncă. Un asemenea caz este mutarea în cadrul aceleiasi institutii, în alta localitate.
Este vorba de cazul în care funcționarul este mutat la o filiala, sucursala etc. a institutiei situata
într-o alta localitate. Aceasta mutare vizeaza elementul "locul de muncă", ceea ce o apropie de
delegare și detasare, deosebind-o însa prin caracterul ei permanent. Datorita mai multor aspecte
comune cu transferul în interesul serviciului, consideram ca aceasta mutare nu trebuie tratata ca
un caz separat, mai ales ca genereaza aceleasi drepturi ca și transferul în interesul serviciului. S-a
apreciat, de asemenea, ca și promovarea, des întâlnita sub titulatura de avansare, ca drept la
cariera al funcționarului public, reprezinta o trecere cu caracter permanent a funcționarului
public, într-o funcție superioara în grad celei detinuta anterior și care atrage un plus de
responsabilitate pentru funcționarul promovat. De esența promovarii este, asa cum am mai aratat,
schimbarea felului muncii. Când promovarea se face într-o funcție a altei institutii, efectele ei se
combina cu cele ale transferului. Tot o forma de modificare a raporturilor dintre funcționarul
public și serviciul public, în afara de delegare și detasare este și exercitarea cu caracter temporar
a unei funcții publice de conducere vacante. Exercitarea cu caracter temporar a unei funcții
publice de conducere vacante se realizeaza prin promovarea temporara, a unui funcționar public
care îndeplineste condițiile specifice pentru ocuparea acestei funcții publice. Putem spune ca
aceasta exercitare cu caracter temporar reprezintă o modificare, pe o perioada determinata, a
felului muncii, urmare trecerii într-o alta funcție, în cadrul aceleiasi institutii, pentru care
îndeplineste anumite cerinte de pregatire profesională22. În literatura de specialitate, s-a aratat ca
pentru determinarea felului muncii, criteriul fundamental îl constituie calificarea profesională și
ca felul muncii se determina prin funcția prevazuta în actul de numire. S-a precizat astfel ca
funcția determina felul muncii și ca schimbarea funcției echivaleaza cu trecerea în alta muncă.
Cu excepția funcțiilor de conducere, când funcția se suprapune cu postul ocupat, în restul
cazurilor, când aceleiasi funcții îi corespund mai multe posturi, s-a apreciat deseori în practica
judiciara ca, în situatia în care, funcția ramâne neschimbata, trecerea dintr-un post în altul nu
echivaleaza cu trecerea în alta muncă, deși compartimentele sunt diferite (mutarea temporara sau
definitivă în cadrul altui compartiment). Schimbarea dintr-un post în altul sau dintr-un loc
concret de muncă în altul, constituie o mutare în cadrul altui compartiment, în cazul în care
condiția postului sau locului de muncă a fost esențiala la numirea funcționarului și pentru
exercitarea funcției respective. Se poate aprecia astfel ca elementul determinant al felului
activitatii îl constituie funcția indicata în actul de numire, constituita dintr-o totalitate de atributii,
ce îi confera un continut specific și care necesita o anumita pregatire profesională. Prin
modificarea felului muncii, funcționarul public are obligatia sa îndeplineasca atributiile funcției
ce i s-a încredintat temporar sau definitiv. Mutarea în cadrul altui compartiment al autoritatii sau
institutiei publice poate fi definitivă sau temporara. Un alt caz de trecere definitivă în alta muncă
este considerata cea care are loc din motive de sanatate. Bineînteles, ca trecerea în alta muncă
22
V. Prisacaru, Drept administrativ, p. 316.
11
mai usoara nu poate interveni în acele cazuri în care funcționarul public si-a pierdut total sau în
cea mai mare parte capacitatea de muncă, deoarece în aceste situatii se impune pensionarea
pentru invaliditate de gradul I sau II, dupa caz si, drept urmare, încetarea raportului de funcție.
Cum trecerea într-o alta muncă mai usoara are un caracter de protectie, ea nu poate duce la
imposibilitatea revenirii la activitatea anterioara și la sprijin al institutiei în acest sens, dacă în
noile condiții funcționarul poate efectua activitatea initiala 23.

3.8.10 Suspendarea

Suspendarea raporturilor de serviciu are ca efect suspendarea îndeplinirii atribuţiilor de

către poliţist şi poate interveni de drept sau la iniţiativa poliţistului. În cazul săvîrşirii unei abateri
disciplinare grave, prin ordinul angajatorului, pe perioada anchetei de serviciu, poliţistul poate fi
suspendat din funcţie, cu ridicarea legitimaţiei de serviciu şi a armei din dotare, fără a fi eliberat
din funcţie, dacă se constată că exercitarea atribuţiilor sale de serviciu poate influenţa
desfăşurarea anchetei de serviciu sau că fapta comisă este incompatibilă cu statutul de poliţist.
Durata suspendării din funcţie în ordine disciplinară nu poate depăşi termenul de 30 de zile 24.
Dacă în urma anchetei de serviciu se constată nevinovăţia poliţistului, ordinul de suspendare din
funcţie se revocă. În cazul în care împotriva poliţistului este pornită urmărirea penală sau acesta a
fost pus sub învinuire, are loc suspendarea provizorie din funcţie în condiţiile prevăzute la
art.200 din Codul de procedură penală. În cazul în care s-a dispus scoaterea de sub urmărire
penală ori achitarea, precum şi în cazul încetării urmăririi penale pe motiv de reabilitare,
poliţistul este repus în toate drepturile anterioare, compensîndu-i-se şi cele de care a fost privat
pe perioada suspendării din funcţie. Suspendarea din funcţie poate avea loc şi în alte
circumstanţe prevăzute de legislaţie. Încetarea suspendării raportului de serviciu şi reluarea
activităţii se dispun prin dispoziţie/ordin emisă/emis potrivit competenţelor de gestiune a
resurselor umane.

3.8.10.1 Suspendarea de drept

Suspendarea de drept a raportului de serviciu al poliţistului se constată prin act

administrativ emis potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane. În situaţia în care
persoana competentă nu este de acord cu suspendarea raportului de serviciu, comunică acest
aspect polițistului, precum şi motivele care au stat la baza refuzului. În situaţia în care, prin acte
normative de nivel superior incidente situaţiilor de suspendare sunt stabilite proceduri speciale,
se aplică acestea.
Raportul de serviciu al poliţistului se suspendă de drept în următoarele situaţii25:

 este arestat preventiv;

23
Scritub, articolul Modificarea suspendarea și încetarea raportului de serviciu, disponibil la
scritub.com/sociologie/resurse-umane/Modificarea-suspendarea-si-inc222229319.php 1.3.18
24
Hotărîrile Guvernului 502/09.07.2013 Hotărîre cu privire la aprobarea Statutului disciplinar al
poliţistului //Monitorul Oficial 146-151/592, 12.07.2013
12
  îndeplineşte o funcţie de conducere salarizată în cadrul organizaţiilor sindicale,
constituite potrivit legii;
 este numit într-o funcţie în cadrul cabinetului demnitarului, în condiţiile legii;
 este dispărut, iar dispariţia a fost constatată prin hotărâre judecătorească irevocabilă;
 a fost instituită carantina, în condiţiile legii;
 forţă majoră;
 în alte cazuri prevăzute de lege.

3.8.10.2 Suspendarea la iniţiativa poliţistului

Raportul de serviciu al poliţistului se poate suspenda, la iniţiativa sa, în următoarele situaţii:

 pentru efectuarea concediului de creştere a copilului, potrivit legii;

 pentru efectuarea concediului de îngrijire a copilului bolnav, potrivit legii;
 pentru desfăşurarea unei activităţi în cadrul unor organisme sau instituţii internaţionale;
 pentru efectuarea concediului paternal, potrivit legii;
Raportul de serviciu se poate suspenda la cererea a poliţistului, pentru un interes legitim.

3.8.10.3 Modificarea raportului de serviciu suspendat

Pe perioada suspendării, raportul de serviciu al poliţistului nu poate înceta şi nu poate fi

modificat decât din iniţiativa sau cu acordul scris al acestuia. Pe perioada suspendării raportului
de serviciu unitatea are obligaţia de a rezerva postul ocupat de către poliţist anterior suspendării.

3.8.10.4 Încetarea raporturilor de serviciu a

polițiștilor

Încetarea raporturilor de serviciu are loc în condițiile legii. Denuntarea raportului de serviciu de
cǎtre funcționarul public decurge din principiul general al libertǎtii muncii și nu este condiționatǎ
decat de implinirea termenului prevǎzut de lege care 26. În perioada „preavizului”, funcționarul
public trebuie sǎ isi desfǎsoare activitatea potrivit fisei postului. In caz contrar, autoritatea sau
institutia publicǎ ii poate aplica sanctiuni disciplinare, inclusiv destituirea din funcție 27. Încetarea
raporturilor de serviciu la cerere produce efecte începând cu data prevăzută în actul administrativ
emis în acest sens sau de la data emiterii acestuia, în lipsa unei astfel de mențiuni 28.

25
Sindicatul National Al Politistilor și Personalului Contractual (S.N.P.P.C.) Din M.A.I. din Romania,
disponibil la http://www.snppc.ro/legislatie_specifica.php?id=47&idu=leg 1.3.18
26
Anton Trǎilescu, Drept administrativ, editia 2, Ed. All Beck, Bucuresti, 2005, pag. 167
27
Creeaza, articolul Încetarea raportului de serviciu
http://www.creeaza.com/legislatie/administratie/Încetarea-raportului-de-servic879.php 1.3.18
28
ProLex, articolul Anexa 7 raporturile de serviciu politisti, disponibil la
www.prolex.ro/wp-content/uploads/.../Anexa-7-raporturile-de-serviciu-politisti.docx 1.3.18
13
Concluzii generale

Funcționarii publici de genul polițiștilor se afla în raporturi de serviciu cu institutiile și

autoritatile de care apartin, care se exercita pe baza actului administrativ de numire. Ei nu isi
desfășoară activitatea în baza unui contract individual de muncă, ci în temeiul unui raport de
serviciu. Reglementarea celor doua raporturi juridice de muncă, respectiv raportul de muncă al
personalului contractual și raportul de serviciu al funcționarului public, au capatat reglementari
prin legi specifice fiecarui domeniu de drept. Finalitatea activitatii funcționarilor publici se
traduce intr-o mai buna funcționare a relatiilor intre cetateni și stat și nu se poate vorbi de
existența a doua entitati separate. Motivele pentru care intre raporturile juridice de muncă ale
personalului contractual și raporturile de serviciu ale funcționarilor publici se regasesc o serie de
asemanari, se datoreaza faptului ca elementul comun este persoana fizica, ca purtatoare de
drepturi și obligatii, dar exista și diferente substantiale datorate planurilor pe care acestea se
situeaza. Puterea publică este una imperativa, care dicteaza o anumita conduita și nerespectarea
ei atrage dupa sine forta coercitiva a legii. Necesitatea statului de a-si exercita atributiunile
funcționale necesita competente sporite din partea celor care duc la punerea în executare a legii,
dar și luarea unor decizii care pot da nastere, modifica sau stinge raporturi juridice de drept
public. Ceea ce particuleaza în mod fundamental și incontestabil raporturile de serviciu ale
funcționarilor publici, fata de raporturile de muncă ale salariatilor rezida în faptul ca funcționarii
publici sunt purtatori ai puterii publice pe care o exercita în limitele funcției lor. Încetarea
contractului individual de muncă și a raportului de serviciu prezinta o importanta deosebita, atat
din punct de vedere teoretic cat și practic. Prin analiza caracterului dual al raportului de serviciu,
reglementarea competentei jurisdictionale este susceptibila de argumente pro și contra. De aceea,
apreciem ca, de lege ferenda, se impune o unificarea normelor în ceea ce il priveste pe
funcționarul public, atat a normelor de drept material cat și cel procedural. Aratam ca, atat
practica cat și doctrina au subliniat necesitatea unei reglementari unitare a modului de
desfasurare a raportului de serviciu al funcținarului public, solutie pe care o imbratisam și noi.

Bibliografie

Acte legislative

Codul Penal al Republicii Moldova din Nr. 985 18.04.2002

Constituţia Republicii Moldova
Hotărîrile Guvernului 502/09.07.2013 Hotărîre cu privire la aprobarea Statutului
disciplinar al poliţistului //Monitorul Oficial 146-151/592, 12.07.2013
Lege cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului Nr. 320 din 27.12.2012
Publicăt: 01.03.2013 în Monitorul Oficial Nr. 42-47 art Nr: 145, 05.03.2013
Lege privind funcţionarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor
Interne Nr. 288 din 16.12.2016, publicăt: 10.02.2017 în Monitorul Oficial Nr. 40-49 art Nr: 85,
data intrarii în vigoare: 25.05.2017

14
 Articole de specialitate

Anton Trǎilescu, Drept administrativ, editia 2, Ed. All Beck, Bucuresti, 2005.
Antonie Iorgovan, Tratat de drept admistrativ, vol.II, Editura All Beck, Bucuresti, 2005.
Niculae Neagu, Natura juridica și etica funcției publice, Editura Bren, Bucuresti, 2006.
V. Prisacaru, Drept administrativ, Bucuresti, 2003.

Resurse internet

Avocatnet, articolul Care este diferenta intre raporturi de serviciu și raporturi de muncă?,
disponibil la https://www.avocatnet.ro/forum/discutie_312698/definitii.html*2#modal 1.3.18
Creeaza, articolul Încetarea raportului de serviciu
http://www.creeaza.com/legislatie/administratie/Încetarea-raportului-de-servic879.php 1.3.18
ProLex, articolul Anexa 7 raporturile de serviciu politisti, disponibil la
www.prolex.ro/wp-content/uploads/.../Anexa-7-raporturile-de-serviciu-politisti.docx 1.3.18
Rasfoiesc, articolul Raportul de serviciu al funcționarului public, disponibil la
rasfoiesc.com/legal/administratie/RAPORTUL-DE-SERVICIU-AL-FUNCȚI68.php 1.3.18
Scritub, articolul Modificarea suspendarea și încetarea raportului de serviciu, disponibil
la scritub.com/sociologie/resurse-umane/Modificarea-suspendarea-si-inc222229319.php 1.3.18
Sindicatul National Al Politistilor și Personalului Contractual (S.N.P.P.C.) Din M.A.I. din
Romania, disponibil la http://www.snppc.ro/legislatie_specifica.php?id=47&idu=leg 1.3.18
Universul juridic, articolul Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului – modificări
(II) (O.U.G. nr. 21/2016), Romania, disponibil la https://www.universuljuridic.ro/lege-360-2002-
privind-statutul-politistului-modificari-ii-oug-21-2016/ 1.3.18

15