Capitolul I:

1.1 Stadiul actual al cunoașterii

Mediul rural din România reprezintă ansamblul teritoriilor din exteriorul orașelor, care
sunt populate de “țărani”, denumire generică, ca antonim pentru “orășeni”. Zonele rurale sunt
plasate în relație de complementaritate și, adeseori, subordonare față de cele urbane. (Mediul
rural 1990-2020. Transformări și decalaje)
Biroul de recensământ al SUA definește mediul rural ca „orice populație, locuință sau
teritoriu care nu se află într-o zonă urbană”. ((National Agricultural Library, 2019)
Făcând o analiză a populației României pentru ultimii 18 ani, observăm următoarele aspecte:

Populația rezidentă pe sexe și medii de rezidență

Sexe Medii de rezidența Anul 2003 Anul 2013 Anul 2020
Total Total 21.627.509 20.020.074 19.328.838
  Urban 11.434.118 10.790.541 10.456.496
  Rural 10.193.391 9.229.533 8.872.342
Masculin Total 10.538.907 9.761.480 9.460.661
  Urban 5.490.983 5.156.622 4.981.511
  Rural 5.047.924 4.604.858 4.479.150
Feminin Total 11.088.602 10.258.594 9.868.177
  Urban 5.943.135 5.633.919 5.474.985
  Rural 5.145.467 4.624.675 4.393.192
1 Populația României pe sexe și medii de rezidență 2003-2020

Sursa: INS, baza de date TEMPO: POP105A

În România, în anul 2020, aproximativ 8,9 milioane de persoane locuiau în mediul rural,
dintre care 4.479.150 sunt persoane de sex masculin și 4.393.192 persoane de sex feminin.
În anul 2003, în mediul rural locuiau aproximativ 10,1 milioane de persoane, dintre care
5 milioane bărbați și 5,1 milioane femei. În anul 2013 populația rurală număra 9.229.533 de
locuitori, dintre care 4.604.858 bărbați și 4.624.675 femei.
 Se observă o ușoară scădere a numărului de persoane care locuiesc în mediul rural de-a
lungul timpului, datorată migrației dense a populației către mediul urban, însă subiectul
populației rurale continuă să fie un proces anevoios pentru țara noastră.
Suprafața rurală a României se întinde pe 207.522 km2 și înglobează 2861 comune și
12.957 sate.
Dezvoltarea cadrului rural din România este sprijinită prin accesarea următoarelor
Programe Operaționale, finanțate prin fondurile europene:

1. Programul Operațional Regional (POR)

Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020 “își propune creșterea performanței

economice și îmbunătățirea factorilor vieții comunităților locale și regionale prin susținerea
dezvoltării mediului de afaceri, care să garanteze o dezvoltare durabilă a regiunilor, capabile să
administreze în mod sigur resursele, să fructifice potențialul lor de inovare și de asimilare a
dezvoltării tehnologiei”. (Fonduri Structurale, 2021)
POR acționează strategic pe următoarele direcții:

 Inovare și cercetare;
 Agenda digitală;
 Sprijin pentru IMM;
 Economie cu emisii reduse de carbon;

2. PNDR (Programul Național de Dezvoltare Rurală)

Prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) “se acordă fonduri
nerambursabile de la Uniunea Europeană şi Guvernul României pentru dezvoltarea economico –
socială a spaţiului rural din România”. (AFIR, 2021)

În perioada 2014-2020 principalele priorități ale PNDR sunt:

Priorități PNDR 2014-2020
 Stabilizarea si modernizarea exploatațiilor agricole
 Stimularea noii generații de agricultori și susținerea instalării tinerilor fermieri;
  Evoluția infrastructurii rurale
 Încurajarea diversificării economiei rurale prin înființarea IMM-urilor;
 Promovarea sectorului pomicol
 Încurajarea dezvoltării locale, prin axa LEADER – ajutor pentru îmbunătățirea
competitivității și a combaterei sărăciei;

3. FEGA

4. Finanțări prin PAC

1.2 Investigarea literaturii de specialitate

Subiectul analizării surselor de finanțare ale proiectelor de dezvoltare din mediul rural
este și a fost discutat și dezbătut de mai mulți autori, atât români cât și din alte țări.
Camelia Burja și Vasile Burja, precizează în lucrarea “Environmental Engineering and
Management Journal1” că în 2007, atunci când România s-a integrat în Uniunea Europeană, s-a
confruntat cu noi provocări și obiective, dintre care: dezvoltarea durabilă în zonele rurale care a
fost și este o prioritate. Este necesară o economie rurală diversă și eficientă, capabilă să genereze
resurse care să crească calitatea vieții și respectarea protecției mediului.
A fost introdusă politica de dezvoltare rurală ca al doilea pilon al politicii agricole
comune (PAC) prin programul de acțiune Agenda 2000.
Acest program este rezultatul firesc al ajustării PAC pentru noile provocări pe care UE trebuie să
le facă față și include mai multe obiective noi precum: siguranța și calitatea alimentelor,
integrarea preocupărilor de mediu în politica agricolă, dezvoltând vitalitatea zonele rurale (CE,
2011a)
Pentru susținerea dezvoltării în mediul rural s-au implementat diverse programe, printre
care PNDR, prin care Uniunea Europeană și Guvernul României oferă fonduri, pentru evoluția în
mediul rural, atât economică cât și socială.

1
http://www.eemj.icpm.tuiasi.ro/pdfs/vol13/no8/Full/2_161_Burja_14.pdf, accesat la 21.07.2021
 În studiu se descriu în amănunt situația zonelor rurale, oportunitățile de dezvoltare în
funcție de structura și performanța mediului rural din România, comparativ cu alte state ale
Uniunii Europene (Polonia, Franța, Germania).
Scopul lucrării “Accessing the European funds for agriculture and rural development in
Romania for the 2014-2020 period”2 este de a identifica gradul de accesare a fondurilor europene
pentru perioada 2014-2020, de către România.
Dinu Mihai, Pătărlăgeanu Simona Roxana, Constantin Marius și Chiripuc Bogdan sunt
autorii lucrării și au menționat că prin prezenta lucrare vor analiza numărul proiectelor depuse,
selectate și contractate și plățile realizate până în 2019.
În acest interval, de finanțare, România a primit aproximativ 8,12 miliarde de euro de la
bugetul Uniunii Europene, mai exact de la Fondul Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR),
prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR).
Cinci procente din suma pusă la dispoziție au fost destinate abordării Leader la nivel
local și mai mult de 30% au fost distribuite pentru măsurile de protecție ale mediului.
Pe baza acestor cercetări, a fost realizată o analiză a sub-măsurilor PNDR care a dovedit
necesitatea și eficacitatea acestui fel de program structural.
Cota de absorbție a fondurilor europene este foarte puternic corelată cu indicatori precum
evoluția PIB / locuitor, a populației și a numărului de întreprinderi din zonele rurale, a populației
ocupate și a numărului de întreprinderi din agricultură, silvicultură și pescuit, dezvoltarea satelor
prin construirea sau modernizarea drumurilor, a infrastructurii de canalizare, a apei și gazului.
În concluzie, Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 este unul dintre
vectorii cheie care împinge zonele rurale ale României către un viitor mai durabil. Acesta oferă
sprijin pentru refacerea exploatațiilor agricole și urmărește creșterea viabilității acestora. PNDR
asigură sustenabilitatea gestionării resurselor naturale și a acțiunilor climatice și diversificarea
activităților economice în zonele rurale, generează locuri de muncă și îmbunătățește
infrastructura și serviciile.
In continuare scriu despre asta:
http://dspace.ince.md/jspui/bitstream/123456789/1181/1/
The_Funding_Projects_for_Sustainable_Development_of_Romanian_Rural_Area.pdf

2
https://ideas.repec.org/a/vrs/poicbe/v14y2020i1p717-727n68.html accesat la 21.07.2021