Tema 1 - Progresele României înregistrate în ajustarea structuralā a
dezvoltārii regionale CAPITOLUL I: Politica de dezvoltare regionala in Uniunea Europeană
CAPITOLUL II: Politica de dezvoltare regionala in Romania
CAPITOLUL III: Comparatii privind politica de dezvoltare regionla in statele membre ale Uniunii Europene
CAPITOLUL IV – Fundamentarea unui scenariu de dezvoltare a Romaniei
Concluzii si propuneri
Bibliografie – Luminta Constantin – Economie regionala, editura ASE, Istudor Nicolae –
Dezvoltarea rurala si regionala a Romaniei in contextul integrarii in UE, editura ASE, Biblioteca Uniunii Europene, baza de date Eurostat
Tema 2 - Analiza socio economica a unui judet/regiune de
dezvoltare Capitolul I – Caracteristicile generale ale judetului
Capitolul II – Analiza socio-economică (pe cel putin 3 ani)
2.1 Populaţia pe medii
2.2 Numărul născuţilor vii pe medii
2.3 Rata moratlităţii pe medii
2.4 Sporul natural al populaţiei
2.5 Emigranţi
2.6 Imigranţi
2.7 Resurse de muncă
2.8 Populaţie activă
2.9 Şomeri
2.10 Persoane didactice
2.11 Suprafaţa fondului funciar
2.12 Producţia medie la hectar la cereale, legume şi oleaginoase
2.13 Efectivele de animale
2.14 Suprafaţa viilor pe rod
2.15 Suprafaţa terenurilor amenajate cu lucrări de irigaţii
2.16 Capacitatea de cazare turistică
2.17 Sosiri şi înnoptări ale turiştilor
2.18 Locuitori cu locuinţe conectate la sistemele de canalizare şi epurare a apelor uzate
2.19 Populaţia deservită de sistemul public de alimentare cu apă
Capitolul III Analiza SWOT
Capitolul IV Fundamentarea unui scenariu de dezvoltare a judetului/regiunii respective
Concluzii şi propuneri
Bibliografie: baza de date TEMPO ONLINE, strategiile de dezvoltare ale regiunilor/judetelor,
Luminta Constantin – Economie regionala, editura ASE, Istudor Nicolae – Dezvoltarea rurala si regionala a Romaniei in contextul integrarii in UE, editura ASE, Biblioteca Uniunii Europene, Puncte tari Puncte slabe -Vecinătatea și Parteneriatul cu Euroregiunea -La nivel de regiune, judeţul Giurgiu este cel Ruse. mai puţin urbanizat, având un procent de -Proximitatea orașului București. 5,55% UAT-uri urbane. -Calitatea bună a factorilor de mediu. -Numai 30,32% din populația totală a județului -Resurse naturale bogate şi diversificare. locuiește în mediul urban. -Multimodalitate: rutier, naval şi feroviar. -Numeroase specii de faună şi floră în Pericol. -Iluminatul public este prezent în toate UAT- -Navigaţia pe Dunăre a vaselor mari este urile giurgiuvene, mai puțin în comuna limitată de adâncimea şi lăţimea canalelor şi Colibași. râurilor. -Apropierea de București a UAT-urilor din -Numai în municipiul Giurgiu, în orașul Nordul județului. Mihăilești și 15 comune funcţionează sistemul -Fond funciar întins și de calitate. de alimentare cu apă şi staţiile de tratare a -Existența unui terminal fluvial în Giurgiu. apei. -Existența unor arii protejate, cum ar fi -Activitatea redusă în parcurile industriale Parcul Natural Comana. -Infrastructură şi servicii de turism slab -Numărul mare de monumente istorice. Dezvoltate. -Sisteme de educaţie primară şi secundară -Activitatea culturală modestă. bine dezvoltate. Mediul academic şi cel de afaceri, insuficient -Infrastructură corespunzătoare a unităţilor conectate. medico-sanitare în mediul de rezidenţă urban -Fenomen de îmbătrânire a populaţiei. Oportunităţi Riscuri -Reralizarea de unităţi de producere a energiei -Neactualizarea planurilor generale de verde. urbanism poate să determine stagnarea -Dezvoltarea reţelei ecologice de arii protejate dezvoltării socio-economice. Natura 2000. -Ineficienţa investiţiilor pe termen mediu -Mobilitatea sporită în Europa va genera un şi scurt pentru a reduce riscul dezastrelor potenţial de creştere economică în regiunea naturale. transfrontalieră. -Întârzieri în implementarea proiectelor -Finanțările prin programele operaționale mari de transport. în perioada 2021-2027. -Menţinerea unei situaţii deficitare a dotării -Realizarea unei strategii coordonate de hidro-edilitare va scădea calitatea vieţii. atragere a investițiilor. -Pierderea oportunităților de finanțare -Existenţa unui patrimoniu cultural şi Europeană. arheologic bogat. -Starea avansată de deteriorare a -Prezenţa turiştilor străini. anumitor obictive turistice. -Crearea de noi instituţii transfrontaliere -Emigrarea elevilor şi a cadrelor dicactice bine pentru a întări cooperarea în educaţie şi calificate. afaceri. -Întârzierea descentralizării fiscale pentru -Posibilitatea dezvoltării furnizării private a serviciile de sănătate serviciilor de sănătate.