Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cuprins:
I. Introducere
II. III.
Obiectivele studiului Prezentarea problematicii si a ariei de studiu 3.1. Prezentarea ariei de studiu 3.1.1. Potentialul natural si antropic al Bucovinei 3.1.2. Infrastructura de cazare 3.2. Prezentarea problematicii
IV. V. VI.
I.Introducere Studiul de caz Probleme de mediu generate de extinderea ariei unitatilor de cazare in regiunea turistica Bucovina are ca scop identificarea problemelor de mediu aparute odata cu dezvoltarea ariei ocupate de unitatile de cazare din Bucovina, dar si cele aparute datorita
dezvoltarii turismului in aceasta zona, si crearea solutii si a unor strategii de combatere a acestor disfunctionalitati. Potentialul turistic al Bucovinei a reprezentat intotdeauna un punct de atractie pentru turistii romani dar si straini, acest lucru ducand la realizarea a numeroase cercetari asupra turismului din aceasta zona. Acestea au ncercat s surprind nu numai importana economic ci i varietatea i unicitatea potenialului turistic. Concluziile studiilor au evideniat faptul c turismul reprezint o surs inepuizabil de venituri n msura n care acest sector este administrat corespunztor. n consecin, n ultimii ani s-au conceput o serie de strategii menite s dezvolte i s mbunteasc serviciile turistice. Dei investiiile au fcut ca nivelul serviciilor s creasc simitor, turismul sucevean a resimit influena unor factori care nu au implicat creterea numrului de turiti: infrastructura slab dezvoltat, nivel de trai sczut, preuri ridicate. III. Prezentarea problematicii si a ariei de studiu
Pe langa marea atractivitate a peisajului montan, potentialul turistic al regiunii se caracterizeaza prin varietatea, densitatea si valoarea monumentelor de cult si arhitectura, prin rezervatii naturale si zone etnografice deosebite, multe dintre ele, unicat pe plan mondial. In mod deosebit remarcam manastirile pictate Voronet, Sucevita, Moldovita, Putna, Humor, Slatina si Dragomirna; Biserica Bogdana din Radauti, precum si cele din localitatile Arbore, Patrauti, Baia, Probota si Suceava, Cetatea de Scaun din municipiul Suceava, Salina si Bazilica Minor din Cacica; rezervatiile floristice Rachitisul Mare, Lucina si Ponoarele; padurea Valea Putnei, Codrii seculari de la Slatioara, fanetele naturale de la Frumoasa s.a. Aceste lcauri reprezint atracia principal a Bucovinei, dar nu trebuie omise numeroasele activiti artizanale ale zonei: pictarea icoanelor, ncondeierea de ou, meteugul lemnului, olrit, sculptur, esut, mti populare; muzee istorice i etnografice, ceti medievale, case memoriale, cadru natural propice relaxrii, s.a.
Poziia nordic a judeului determin o clim temperat-continental, cu influene vestice (oceanice, n vest), estice de ariditate (n est) i influene scandinavo-baltice (n nord), avnd un caracter mai rcoros i umed. Clima este influenat n mare msur de prezena maselor anticiclonilor atlantic i continental.. Ponderea vegetatiei o alcatuiesc padurile care ocupa peste 52% din suprafata judetului, cu o compozitie de 79,4% rasinoase si 20,6% foioase. Fauna, bogata si pretioasa, include numeroase specii cu valoare cinegetica ridicata. Ursul si cerbul carpatin, capriorul, rsul, lupul, vulpea, jderul, hermina, dihorul, cocosul de munte, cocosul de mesteacan, fazanul, corbul, diverse specii de acvile, vulturi, bufnite. Rurile de munte adapostesc specii rare de pesti lostrita, pastravul curcubeu, lipanul, mreana, cleanul, scobarul s.a.
Hoteluri
Hoteluri pentru tineret Moteluri Vile turistice Cabane turistice Campinguri Pensiuni turistice urbane Pensiuni turistice rurale Popasuri turistice+Bungalouri+Hoteluri apartamente+Hosteluri
23% 42%
15%
3% 3%
7%
3% 1%
Din totalul capacitatii de cazare turistica in functiune in anul 2009 hotelurile au detinut cea mai mare pondere,de 42% urmate de pensiunile turistice rurale cu 23% si cele urbane cu 15%, in continuare cu 7% vilele turistice, 3% hotelurile pentru tineret, campingurile si cabanele turistice iar 1% motelurile.
Numarul de turisti
Defrisari
Estetica peisajului
Deseuri
Studiind schema feed-back-ului de mai sus putem observa problemele de mediu generate de infrastructura de cazare asupra biosistemului din regiunea Bucovina. In primul rand, si poate una dintre cele mai impunatoare probleme este defrisarea cauzata de extinderea ariei unitatilor de cazare.Aceastaa duce la efecte grave asupra solului, erodandu-l. Distrugerea biodiversitatii este cauzata atat de cresterea unitatilor de cazare cat si de cresterea numarului de turisti sositi in regiune cat si de cresterea ariei defrisarilor. Cu cat activitatile turistice sunt mai dezvoltate, turistii distrug, cu voie sau nu, habitatul unor specii de plante sau a al unor animale. O legatura stransa se intalneste intre numarul de turisti si numarul unitatilor de cazare, ambele in cazul in care sunt pozitive ducand la cresterea numarului de deseuri eliberate in natura. Pentru o mai buna observare a problemelor de mediu din judetul Suceava am realizat o analiza SWOT care nu se refera doar la problemele generate de extinderea arie unitatilor de cazare, dar intr-o mare parte afecteaza chiar daca nu direct si turismul din aceasta regiune, deci implicit infrastructura de cazare.
PUNCTE TARI Poluarea scazuta a aerului in judet datorita inchiderii unor agenti poluatori Posibilitatea creerii unor capacitate de productie care sa creeze si sa valorifice produse ecologice. Utilizarea la o scara redusa a pesticidelor si a ingrasamintelor chimice ceea ce favorizeaza practicarea unei agriculture ecologice OPORTUNITATI Desfasurarea diferitelor proiecte pentru imbunatatirea starii mediului Elaborarea i respectarea msurilor cuprinse n Planul Local de Aciune oentru protectia mediului in judetul Suceava,
PUNCTE SLABE Poluarea atmosferica si fonica ridicata datorita aglomeratiei si traficului rutier. Colectarea neselectiva a deseurilor si lipsa sistemelor de colectare a acestora in zonele rurale. Poluarea apelor de suprafara si subterane datorita insuficientei capacitate de epurare a apei reziduale in statiile de epurare. RISCURI Continuarea defrisarilor necontrolate cu efecte asupra eroziunii solului si a poluarii aerului
Posibilitatea finantarii de catre Ministerul Mediului a unor proiecte prioritate pentru mediu.
Lipsa hartilor de risc a localitatilor si existenta unor zone predispuse la dezastre naturale( alunecari de teren, inundatii)
IV. Metodologie.
In cadrul acestui proiect am folosit metoda sintezei, metoda analizei (analiza SWOT) si metoda cartografica in realizarea hartii si graficului si metoda feed-back-ului pentru o mai buna evidentiere a relatiilor dintre factorii studiati.
apele uzate, emisiile de noxe n aer; Crearea unor zone tampon n jurul zonelor sensibile; Educaia i pregtirea profesional a personalului implicat n activitile din zonele
turistice. De asemenea pentru rezolvarea problemelor de mediu au fost sau sunt in desfasurare mai multe proiecte cum ar fi : Bucovina Albastra - Proiect pentru educatia si constientizarea populatiei rurale privind prevenirea poluarii apelor [finalizat] Sa ocrotim arborii Bucovinei [finalizat] "PULSATILLA - Conservarea biodiversitatii printr-un management integrat al ariilor naturale protejate "Fnetele seculare Ponoare" si "Fnetele seculare Frumoasa" [ in desfasurare] Numeroase proiecte re reinpadurire a spatiilor forestiere de pe teriroriul Bucovinei;
VI.Concluzii:
Turismul durabil, bazat pe respectul fa de mediu, poate aduce o contribuie important nu numai la prosperitatea industriei turistice, dar i a zonelor nconjurtoare, asigurnd coeziunea social i economic a zonelor periferice. Factorii decizionali n dezvoltarea turismului trebuie s aib n vedere evoluia durabil a acestuia sub aspect ecologic, viabil i rentabil sub aspect economic i echitabil din punct de vedere etic i social pentru comunitatea local. Pentru aceasta este nevoie ca turismul s integreze mediul natural, cultural i uman i s respecte echilibrul fragil, caracteristic multor destinaii turistice. Pentru ca potentialul turistic al Bucovinei sa ramana atractiv, institutiile publice si private din aceasta regiune trebuie sa fie mereu in conformitate cu legile pentru conservarea mediului, pentru a nu pierde bogatiile natural si antropice ale zonei.
10