Universitatea Hyperion – Managementul Mediului și Dezvoltare Durabilă

STAȚIUNEA SOVATA

Coord. Prof. Univ. Dr.

Irina Lazăr

Masterand

1
 Pufu Alexandru
CUPRINS:

Capitolul I. Consideraţii generale

1.1 Poziţie geografică şi accesibilitate
1.2 Infrastructura
1.3 Cadrul natural
1.3.1 Relieful
1.3.2 Hidrografia
1.3.3 Aspecte climatice
1.3.4 Vegetaţia şi faună
1.3.5 Natura protejată
1.4 Cadrul socio-economic
1.4.1 Populaţia
1.4.2 Economia
1.5 Probleme de mediu şi factori naturali de risc

Capitolul II. Analiza potenţialului balneo-turistic

2.1 Ape minerale
2.1.1 Zăcământul hidrotermal
2.1.2 Modalităţi de exploatare şi valorificare a resurselor existente
2.1.3 Indicaţii terapeutice
2.1.4 Protecţia resurselor hidrominerale şi a mediului
2.2 Bioclimatul zonei
2.3 Alte resurse turistice
2.3.1 În localitate
2.3.2 În aria limitrofă (maxim 60 de km)

Capitolul III. Cadrul actual de valorificare

3.1 Formele de turism practicabile
3.2 Structuri turistice
3.2.1 Structuri turistice de primire
3.2.2 Structuri turistice de alimentaţie pentru turism
3.2.3 Structuri turistice de tratament
3.2.4 Structuri turistice de agrement

3.3 Circulaţia turistică

3.3.1 Nr. sosiri
3.3.2 Nr. înnoptări
3.3.3 Durata medie a sejurului
3.3.4 Densitatea circulaţiei turistice

Capitolul IV. Propuneri privind modernizarea şi dezvoltarea turismului

4.1 Strategie de dezvoltare a turismului
4.1.1 În domeniul infrastructurii generale
4.2 Propuneri

2
 INTRODUCERE

Turismul este una din cele mai importante ramuri ale economiei, fiind un important
generator de locuri de muncă, şi constituind o bună sursă de venituri pentru orice ţară ce
dispune de resurse turistice, corespunzător utilizate. Impactul pe care îl poate avea turismul
asupra unei zone poate fi de ordin pozitiv sau negativ. Impactul pozitiv se poate exprima prin
scăderea diferenţelor dintre categoriile socio-profesionale din punct de vedere al veniturilor
realizate, asigurarea şi dezvoltarea progresului social prin creşterea curăţeniei, a igienei
publice, creşterea viabilităţii unor localităţi care dispun de resurse naturale reduse, realizarea
unor dotări corespunzătoare unde este necesar, încurajarea activităţilor tradiţionale,
diversificarea formelor de artizanat, creşterea numărului de unităţi de cazare. Deşi
impactul pozitiv este unul încurajator, nu trebuie neglijat nici impactul negativ, motiv pentru
care în dezvoltarea turismului trebuie urmăriţi anumiţi paşi pentru a nu altera mediul
înconjurător sau cultura şi tradiţiile comunităţilor locale, lucru ce se poate realiza prin
intermediul ecoturismului.

Turismul de tratament ocupă o poziţie deosebită în cadrul turismului intern şi

internaţional, cura balneară având funcţii complexe ce pot fi adaptate la toate cerinţele ştiinţei
medicale datorită faptului că prin terapia balneo-fizică se tratează aşa numitele “boli ale
civilizaţiei”. Este bine cunoscut că atât pe plan mondial cât şi în ţara noastră, se înregistrează
o creştere de viaţă, ceea ce presupune o solicitare a organismului, în special în mediul urban,
conducând la apariţia a noi aspecte ale morbidităţii populaţiei.

În asemenea condiţii, vacanţele de sănătate şi respectiv curele balneo-climaterice devin

parte integrantă a sistemului de ocrotire a sănătăţii, un instrument prin care se pot realiza
obiective multiple şi complexe.

Factorii terapeutici naturali sunt consideraţi în prezent, pe de o parte remedii cu o valoare

deosebită, în unele staţiuni fiind indispesabili, de neînlocuit în realizarea unor efecte
profilactice, terapeutice şi de recuperare, iar pe de altă parte, o alternativă a terapiei cu
mijloace farmacologice, medicamentoase.

3
Stațiunea Sovata și Lacul Ursu
Capitolul I. Consideraţii generale

1.1 Poziţie geografică şi accesibilitate

Staţiunea balneoclimaterică Sovata se află în partea de est a judeţului Mureş, la o distanţă de

62 km fata de Municipiul Târgu Mureş (DN E60), la 60 km de Gheorgheni (13B), la 42 km de
Odorheiul Secuiesc (13A), la 400 km de Bucureşti (DN E60) şi la 600 km de Budapesta
(Ungaria).

Staţiunea Sovata se găseşte în Carpaţii Orientali din Munţii Gurghiu, la o altitudine de 436-
610m. Se află limitată în partea de est de Munţii Căpâlna(715m), în sud Piatra Siclod(1028m),
în vest de Munţii Becheci(1078), iar în nord, nord – est de Căpeţi şi Vf. Cireşul(956m).
Depresiunea Praid- Sovata, în care se află localitatea, face parte din depresiunile de tip
subcarpatic din estul Podişului Tîrnavelor, care, împreună cu dealurile Bichiş - Firtuş - Şiclod,
fac legătura cu lanţul eruptiv Gurghiu-Harghita.

Sovata este o staţiune balneo-climaterică cu funcţionare permanentă, fiind renumită pentru

lacurile sale cu ape tămăduitoare. Lacul Ursu format în anul 1875 este unul din cele mai mari
lacuri sărate heliotermale din Europa.

În staţiune se poate ajunge cu mai multe mijloace de transport, astfel:

*cu trenul:

- pe ruta Bucureşti - Oradea, cu schimbare la Blaj sau Teiuş, spre Praid, până la gara Sovata,
apoi cu autobuzul până în staţiune (4 km);
- pe ruta Târgu Mureş - Băile Sovata (gara mică), pe linie îngustă (74 km), apoi cu autobuzul
(2,5 km);
- pe ruta Bucureşti - Oradea, până la Sighişoara, apoi cu autobuzul (69 km, curse regulate);
- pe ruta Deda - Târgu Mureş - Războieni, până la Târgu Mureş, apoi cu autobuzul (64 km,
curse regulate) sau cu trenul pe linia îngustă. 

*cu mijloace auto:

- E15 de la Sighişoara sau de la Târgu Mureş, până la Bălăuşeri, apoi DN 13 A, prin
Sangeorgiu de Pădure până la Sovata (Bălăuşeri - Sovata, 36 km);
- DN 15 sau DN 15 A până la Reghin, apoi drum modernizat, prin Eremitu, până la Sovata
(44 km);
- DN 13 A de la Odorheiu Secuiesc prin Corund şi Praid (43 km);
- DN 12 sau DN 12 C până la Gheorgheni, apoi DN 13 B, prin Bucin, până la Praid (54 km) şi
DN 13 A până în oraşul Sovata (6 km).

*cu avionul:

- pe ruta Bucureşti - Târgu Mureş, apoi cu autobuzul. 

4
1.2 Infrastructura

De-a lungul anilor, în stațiunea Sovata au fost construite un număr de 15 străzi, pe o lungime
de 11.382 de metri, au fost modernizate şase alei pietonale pe o lungime de 3.127 de metri şi
încă trei poduri au fost reabilitate pana in anul 2011.

Etapele modernizării infrastructurii, au fost următoarele:

- 2001-2003: modernizarea bazei de tratament a Hotelului Danubius-Sovata
- 2007: construirea Centrului de Conferinţe
- 2008: modernizarea ştrandului Lacul Ursu
- 2009 - 2010: refacerea drumurilor în staţiune, renovare/construire vile, amenajarea
împrejurimilor lacului Ursu
- 2010 - 2011: construirea etajului spa-wellness a Hotelului Danubius-Sovata

1.3 Cadrul natural

1.3.1 Relieful

Subcarpații Transilvaniei, în care se află Sovata, sunt situaţi în partea de est a Podişului
Transilvaniei, fiind suprapuşi pe zona cutelor diapire. Aici sunt specifice depresiunile sub-
montane de contact, dezvoltate în axul unor anticlinale diapire. O astfel de depresiune este
Sovata - Praid, modelată ca "vale de anticlinal". Ea a luat naştere prin adâncirea epigenetică a
Târnavei Mici şi a afluenţilor ei, într-o cută anticlinală cu sare diapiră (diapirismul este
procesul prin care unele roci, devenite plastice sub influenţa presiunii migrează spre suprafaţă
şi boltesc sau străpung stratele acoperitoare).

5
Din punct de vedere geologic, zona este alcătuită din formaţiuni sedimentare de vârsta
badeniană, sarmatiană şi panoniană depuse pe fundul mării terţiare care a acoperit ţinutul cu
multe milioane de ani în urmă. Acestora li se adăugă, mai ales în albiile râurilor, formaţiuni
mai noi, predominant fluviatile, de vârsta cuaternară.
 
Un loc important în stratigrafia şi tectonia Depresiunii Sovata îl ocupă masivele de sare, de
care sunt legate genetic lacurile sărate şi, în final, staţiunea balneară. Sarea este de vârsta
badeniană şi s-a depus cu milioane de ani în urnă, pe fundul lagunelor marii terţiare, fiind apoi
acoperită de formaţiuni marine mai noi, sarmatiene şi panoniene. În urma retragerii apelor,
datorită unor mişcări tectonice ale scoarţei terestre şi presiunii exercitate de rocile
acoperitoare, sarea mai plastică, a migrat către suprafaţă sub forma unor "sâmburi" sau cute
diapire. În deplasarea sa a boltit, sub formă de anticlinale, stiva stratelor sedimentare care o
acopereau.

Stațiunea Sovata

1.3.2 Hidografia

Râul Târnava Mică, izvorând de lângă Vârful Şoimuş din Munţii Gurghiului, include în valea
sa superioară şi oraşul Sovata pe care îl mărgineşte în partea lui sudică. Aici în cotul ce-l face
spre Sărăţeni, Târnava Mica primeşte apele pârâului Sovata, care izvorăşte de sub vârful Saca,
parcurgând până la vărsare peste 20 km.
 
Partea de nord-est a staţiunii este străbătută de apele repezi ale pârâului de munte Sebescare,
după ce trece pe lângă popasul turistic "Stâna de Vale", coteşte la stânga, spre a se vărsa în
Târnava Mică.
 

6
Sub aspect hidrografic, la Sovata zona cea mai importantă o constituie aceea a lacurilor, în
apropierea cărora s-a format actuala staţiune. Lacurile, în număr de 10, se află în partea de
vest a staţiunii, în zona numită "Între saruri", adică între masive de sare.

1.3.3 Aspecte climatice

Situată în estul Podişului Transilvaniei, într-o depresiune sub-montană, staţiunea are un

climat continental temperat, relativ răcoros şi umed. Temperatura medie anuală este de 7,8°C
(în luna iulie 17,8°C, iar în luna ianuarie, ... -4,1°C). Umiditatea relativă are valori medii de
72% în iulie şi 88% în ianuarie.
 
Nebulozitatea medie anuală înregistrează o valoare de 6 zecimi, cu o medie anuală de 40 zile
cu cer senin şi 120 zile cer acoperit (din cele 10 zecimi în care este împărţită în mod
convenţional bolta cerească sunt considerate zile cu cer senin, acelea în care nebulozitatea
este cuprinsă intre 0 şi 2 zecimi, iar zile cu cer acoperit acelea în care aceasta se situează între
8 şi 10 zecimi). Durata strălucirii soarelui însumează o medie anuală de 1850 ore.
Precipitaţiile atmosferice ating, în medie, 820 mm; numărul mediu anual de zile cu precipitaţii
este de 130, iar cel cu strat de zăpadă de 70. Cele mai multe precipitaţii cad la sfârşitul
primăverii şi la începutul verii.
 
Presiunea atmosferică este de 735 mm în ianuarie şi 729,6 mm în aprilie. Vânturile, cu
intensitate mult diminuată de culmile dealurilor din jur, bat cu predominantă din nord-est, 100
zile anual.

1.3.4 Vegetaţia şi fauna

Condiţiile naturale, în mod deosebit cele de climă şi relief, au determinat prezenţa unei
vegetaţii caracteristice zonei Subcarpatilor şi depresiunii respective. Vegetaţia de aici şi din
împrejurimi este deosebit de bogată şi de variată. Culmile din jurul staţiunii sunt acoperite
cu păduri seculare care fac zona deosebit de atrăgătoare. Predominant la Sovata este fagul,
aflat adesea în făgete pure sau în amestec, în cele mai variate proporţii, cu alte specii ca:
stejar, gorun, cer, carpen, frasin, tei, arin, cu specii de răşinoase etc. La înălţimi mai mari,
răşinoasele formează păduri compacte.

Stratul subarborescent este reprezentat de alun (Corilus avelana), corn (Cornus mas), sânger
(Cornus sanguinea), lemn câinesc (Ligustrum vuagare), porumbar (Prunus spinosifl), măceş
(Rosa canina), calin (Vibwnum opulus), caprifoi (Lonicera xylosteum), păducel (Cra-taegus
monogyna), şoc (Sambucus nigra), mur (Rubus hirtus), zmeură (Rubus idaeus), afin
(Vaccinium myrtillus), iederă (Hedera helix). În jurul lacurilor Ursu şi Aluniş s-au dezvoltat
foarte bine tufele de alun, de aici derivând şi denumirea celui din urmă.
 

Stratul ierbos se compune din ferigă (Dryopteris Hlix-mas), feriguţa (Polypodium vulgare),
măcrişul iepurelui (Oxalis acetosella), fragi de pădure (Fratfaria vesca), barba ursului (Equi-
setum arvense), brusture, podbal, graminee. Între arborete se intercalează pajişti montane
secundare cu ierburi mezofile.

7
 
În jurul lacurilor Tineretului şi Dulce se întâlnesc papură (Typha, latifolia), săgeata apei
(Sagittaria sagittifolia), izma (Mentha piperita), stânjenelul de baltă (Iris pseudacorus) .

Fauna

Datorită condiţiilor favorabile oferite de vegetaţia şi relieful zonei, fauna este foarte bogată.
Întâlnim aici ursul brun (Ursus arctos), cerbul carpatin (Cervus elaphus carpathicus),
căprioară (Capreolns capreolus), lupul (Caniş lupus), mistreţul (Sus scrofa), jderul (Martes
martes), râsul (Lynx lynx), pisica sălbatică (Felis silvestris), veveriţă (Sciurus vulgaris),
vulpea (Caniş vulpis), iepurele (Lepus europaeus) etc.
 
Din lumea păsărilor se întâlnesc: cocoșul de munte (Tetrao urogallus), ciocănitoarea
(Dryobates major), pupăza (Upupa epops), uliul (Accipiter nisus), buha (Bubo bubo), mierla
(Turdus merula), gaiţă (Garrulus glandaris), cucul (Cuculais canorus), piţigoiul (Pwrus
major), turturica (Streptopelia turtur) etc.
 
În apele repezi ale pârâului Sebeş şi ale afluenţilor lui trăiesc păstrăvul (Salmo trutta flario), în
asociaţie cu lipanul (Thymalus thymalus) şi alte specii. În Lacul Tineretului se găsesc, bine
aclimatizaţi, crapul şi carasul. Reptilele sunt reprezentate de şopârlă de munte (Lacerta
viviparia) şi de diferite specii de şerpi. În regim de protecţie se afla ursul, cerbul şi râsul.

Cerb (cervus elaphus)

8
1.3.5 Natura protejată

Aria protejată “Lacul Ursu şi arboretele pe sărături” este amplasată pe teritoriul intravilan al
oraşului Sovata, în staţiunea turistică. Aria este definită ca rezervaţie naturală de interes
naţional conform Legii 462/2001- privind regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei şi faunei sălbatice, corespunzând categoriei IV IUCN (Internaţional Union
for Conservation of Nature). Suprafaţa ei este de 79 ha, din care 73,3 ha pădure şi 5,7 ha
suprafeţe acvatice. Are ca obiective de conservare şi protecţie lacurile Ursu, Aluniş, Roşu,
Verde, Mierlei şi Paraschiva, respectiv pădurea situată pe substraturile saline adiacente
acestor lacuri. Aria protejată se află în custodia Primăriei Oraşului Sovata şi Direcţia Silvică
Mureş – Ocol Silvic Sovata.

1.4 Cadrul socio – economic

1.4.1 Populaţia oraşului

Conform datelor statistice actuale de la recensământul făcut la sfârşitul anului 2011, populaţia
oraşului Sovata este de 9.790 de locuitori.

COMPONENŢA ETNICĂ
     Total 9.790 din care:
-         Maghiari 91 %
-         Români 6%
-         Romi: 3 %

COMPONENŢA RELIGIOASĂ
    Total 9.790 din care:
-         religie romano-catolică 53%
-         religie reformată 38%:                     
-         religie ortodoxă 5%                      
-         religie greco-catolică 1%:                  
-         alte religii 3%   

1.4.2 Economia

În general, profilul economic al oraşului Sovata este conferit de paleta şi complexitatea

activităţilor economico-sociale, de echilibrul dintre ramurile productive aducătoare de venituri
şi serviciile oferite populaţiei şi agenţilor economici.

Agricultura este prezentată în special prin creşterea animalelor al asociaţiilor de proprietari şi

în  gospodăriile individuale.
Corespunzător zonei agroeconomice în care se află  localitatea Sovata, agricultura s-a
profilat în special pe producerea de produse agroalimentare solicitate de oraş şi staţiunea
Sovata. Datorită reliefului, suprfaţa arabilă este foarte redusă  reprezintă doar 7,97  % din

9
suprafaţa totală administrativă şi 23,90% din cea agricolă – ramură mai  dezvoltată este
creşterea animalelor. Condiţiile optime pentru aceasta sunt în localitatea Săcădat – astfel în
oraşul propriu zis ponderea unităţilor agricole se reduce la numai trei.
          Pe lângă unităţile de profil funcţinează gospodăriile individuale ale populaţiei –
dispunând de peste 80 % din suprafaţa terenurilor agricole din zonă – în spcial în Sovata şi în
Săcădat. După datele statitice există cca. 2254 de gospodării ale populaţiei.

 Industria s-a dezvoltat în bucla formată de cele două ramificaţii ale căii ferate – chiar pentru
condiţiile optime de transport ale materiilor prime  şi ale produselor finite. Profilul de
activitate cel mai dezvoltat  este prelucrarea  materialului lemnos – datorită pădurilor
numeroase care înconjoară oraşul ( peste 60% din total suprafaţă administrată) .

Această  ramură a  industriei este reprezentată la nivelul oraşului Sovata  prin agenţi
economici de importanţă  naţională şi internaţională, repartizaţi pe domenii de activitate,
precum:
 exploatarea lemnului ( SC EXPLOATĂRI FORESTIERE SRL,  S.C. FIRTRANS
SRL, SC PAL TIM FOREST SRL, SC INFOREG SRL, SC SLOW SRL, SRL,  S.C.
NATURCOMPROD SR.L);

 prelucrarea lemnului ( S.C. MOBILA SOVATA SRL, S. ROWO   SRL,  , S.C.

BODMOB SRL, S.C. SILBRADMOB SRL, SC SLOW    SRL, SC INFOREG SRL,
SC DEAK TRANS SRL, SC MOLIMIT   SRL);

 producerea materialelor de construcţii ( balast şi piatră cioplită – S.C. CARIERA DE

PIATRĂ CSEREPES );

 activităţi bazate pe valorificarea materiilor prime locale - fabricarea brânzeturi şi

prelucrarea laptelui ( S.C. HOCHLAND ROMÂNIA SRL);

În afara zonei  industriale există mici unităţi izolate , intercalate între locuinţe – căutându-şi o
apropiere cât mai mare de staţiune din considerente  economice. Aceste unităţi au mai mult
activităţi de prestări de servicii sau de mică industrie, (autoservice, confecţii în mică serie,
panifcaţie).    
 confecţii ( SC CSAB ILD COM SRL, S.C.C.A COMUS S.A );
 fabricarea pâinii  ( S.C. SZANTO FULOP SRL )

Transporturile: Oraşul Sovata reprezintă un nod important în reţeaua de drumuri naţionale,

judeţene şi comunale:
- drumul naţional: DN13- Bălăuşeri- Tg.Mureş – într-o direcţie,  Odorhei-Miercurea Ciuc, în
cealaltă;
- drumul judeţean: DJ 153 realizează legătura Sovata- Eremitu-Reghin  şi este şi str.
principală a oraşului 
- drumul comunal: DC 16– deserveşte satul Ilieş, ramificându-se din   DN 13 A 
Sovata mai este deservită și de linia CF normală Bălăuşeri – Praid – cu gară de călători şi
marfă pe capătul vestic al aşezării.

10
Turismul
Funcţiunea turistică este de fapt funcţiunea de bază a localităţii Sovata – datorită existenţei
staţiunii balneoclimaterice cu profil permanent situată într-un cadru natural deosebit de
valoros şi cu resurse naturale remarcabile.
Staţiunea actuală se compune dintr-un amestec al construcţiilor din secolul trecut tradiţionale
pentru staţiune, complexul hotelier cu grad de confort adaptat anilor 1980, dotări răspândite în
plantaţia bogată de multe ori spontană rămasă din vechea pădure.

Unităţile de cazare turistică din Sovata şi capacitatea lor:

-         9 hoteluri cu un număr de 1200 locuri de 2-3 stele;
-         3 hanuri şi moteluri cu un număr de 110 locuri de 2 stele;
-         3 campinguri şi unităţi tip căsuţe cu 110-130 locuri;
-         50 vile turistice cu 1000 locuri;
-         10 pensiuni cu 100 de locuri;
-         3 tabere de elevi şi preşcolari cu 300 de locuri.
La aceste cifre se adaugă şi alte tipuri de cazare, ca vilele particulare ale persoanelor fizice şi
ale diferitelor unităţi.

Oferta turistică se limitează la serviciul de balneofizioterapie, piscină, cazare, dar resursele

naturale, lacul heliotermic, peisajul de o frumuseţe rară conferă condiţii pentru o dezvoltare
spectaculoasă. Pe lângă balneofizioterapie şi turismul de sezon există posibilităţi reale pentru
dezvoltarea turismului montan, a sporturilor de iarnă, iar în zona periferică a oraşului, se poate
practica agroturismul.
Datorită perioadei de privatizare  a unităţilor existente, principalele unităţi de cazare sunt
societăţi comerciale cu capital privat.
Cele mai  importante sunt:
- S.C BALNEOCLIMATERICA SA, S.C. ALUNIŞ SRL, S.C. RONEDER COMPANY
SRL, S.C. HOLLYDAY  SRL, SC LAAL COM SRL, SCA COMUS SA, SC HEFAISTOS
CM. SA, SNG ROMGAZ SA, SC DRILL INVEST SA, SC STÂNA DE VALE SRL. 

Danubius Health Spa Resort Sovata

11
1.5 Probleme de mediu şi factori naturali de risc

Poluarea şi degradarea resurselor balneoturistice şi a ambientului staţiunilor şi localităţilor

balneare este consecinţa a trei grupe de factori: naturali, cei legaţi de dezvoltarea economică şi
cei care intervin prin valorificarea resurselor balneoturistice:

1. Factorii naturali (procese de alunecare şi eroziune, cutremure, inundaţii, etc.) au degradat

sau au distrus multe surse de apă minerală.

2. Factorii economici diverşi, constituie importante surse de poluare şi degradare a

substanţelor balneare sau mediului din staţiuni şi împrejurimile lor. În oraşul Sovata aceşti
factori au contribuit la defrişarea pădurilor din apropierea staţiunii.

3. Turismul ca orice activitate umană, fiind un consumator de spaţiu şi resurse turistice

participă implicit la degradarea şi poluarea mediului inconjurator și a potenţialului turistic, fie
prin presiunea direct a turiştilor asupra peisajului şi faunei sau a altor obiective turistice pe
care le pot deteriora parţial sau total, fie prin concepţia greşită de valorificare a unor zone,
puncte şi obiective turistice din staţiunile balneare.

Capitolul II. Analiza potenţialului balneoturistic

2.1 Ape minerale

Marea diversitate de factori naturali terapeutici din România pot fi utilizaţi în tratarea celor
mai diverse afecţiuni, la indicațiile medicilor specializaţi, în funcţie de calităţile lor
terapeutice şi de bazele de tratament existente în staţiuni. Factorii principali de cură din
staţiunile balneoclimaterice sunt apele minerale (oligometalice, alcaline, clorurate-sodice,
iodurate, sulfatate, arsenicale, feruginoase, sulfuroase, carbogazoase), apele termale,
nămolurile terapeutice, lacurile cu apă sărată, salinele terapeutice şi gazele terapeutice
naturale.

Sovata are unul dintre cele mai extraordinare lacuri heliotermale, numit Ursu. Apa acestuia nu
este mai rece la adâncime decât la suprafaţă, aşa cum se întâmpla în cazul lacurilor obişnuite.
Temperatura apei creşte odată cu adâncimea, astfel încât apa din adânc este mai caldă decât
cea de la suprafaţă. Apa lacului este sărată şi împreună cu nămolul sapropelic este deosebit de
eficiența în tratarea afecţiunilor ginecologice, a reumatismului şi a afecţiunilor nervoase
periferice.

Lacuri:

 Lacul Ursu este cel mai mare lac sărat , heliotermal din România, cu o suprafaţă de
40.235 mp, circumferinţa de 1180 m şi o adâncime maximă ce depăşeşte 18 m . S-a
format în perioada 1875-1880 în urma unor complexe evenimente geologice,
meteorologice şi hidrologice, prin dizolvarea treptată a masivului de sare de către
apele a două pâraie (Auriu şi Criş-Topliţa), urmată de surparea terenului. Golul
rezultat a fost umplut de cele două pârâiaşe, într-o perioadă de aproximativ 5 ani,

12
 luând naştere actualul lac cu o formă asemănătoare unei piei de urs întinse, de unde a
căpătat şi denumirea sa.
Apa dizolvă în continuare sarea din masivul de sare, astfel salinitatea Lacului Ursu
prezintă o variaţie mare în funcţie de adâncime: 0-2 m până la 100 g/l, de la 2 m până
la fundul apei 220-300 g/l . Apa dulce a pârâurilor Auriu şi Topliţa, având densitatea
specifică mai redusă decât apa sărată, se menţine la suprafaţă şi acţionează ca izolator
termic: permite penetrarea radiaţiilor solare care încălzesc straturile de apă sărată din
interior, dar totodată previne pierderea căldurii acumulate, acest fenomen fiind
cunoscut sub denumirea de heliotermie.

 Lacul Aluniş se situează la o distanţă de 60 m de limita vestică a Lacului Ursu.

Geneza acestui lac este strâns legată de cea a Lacului Ursu: surplusul de apă din Lacul
Ursu s-a scurs spre vest, într-o altă dolină carstosalină, care prăbuşindu-se, a dat
naştere Lacului Aluniş. Suprafaţa lacului este de 0,37 ha, adâncimea maximă de 6,4
m, oglinda apei se află cu cca. 4 m sub nivelul Lacului Ursu. Surplusul de apă al
lacului se scurge prin Valea Frumoasă şi Pârâul Sărat, ajungând în pârâul Sovata.
Concentraţia de sare este mai redusă, totodată şi fenomenul heliotermiei este mai
slabă, aici neexistând stratificarea apei caracteristic Lacului Ursu.

 Lacurile Roşu şi Verde sunt situate în partea nord-vestică a Lacului Ursu, într-o vale
lungă de aprox. 120 m. Aceste două lacuri, legate între ele, au luat naştere în urma
dizolvării superficiale intense a masivului de sare pe locul unor doline. Lacul Verde
are o suprafaţă de 0,14 ha şi adâncime maximă de 2,1 m, Lacul Roşu situat imediat în
aval are dimensiuni mai reduse cu o suprafaţă de 0,029 ha şi adâncime maximă de
1,05 m.
Cele două lacuri sunt alimentate dintr-un izvor sărat din apropiere, iar surplusul lor de
apă se scurge în Lacul Ursu, constituind sursa de apă sărată al acestuia. Denumirea
Lacului Roşu provine de la prezenţa oxizilor de fier, abundenţi în structura
sedimentară aferentă. De asemenea, nu este exclus faptul că toponimul să fie derivat
şi din asocierea cu abundenţa de crustacee (Artemia salina) ce îl populează în sezonul
estival.

 Lacul Paraschiva este situat la nord de Lacul Ursu și s-a format în anul 1980, în
urma acumulării de precipitaţii în mijlocul unei doline de sare. Stratul sedimentar al
lacului este atât de gros, încât apa adunată nu a atins substratul de sare, fiind astfel un
lac dulcicol. A fost amenajat pentru pescuit sportiv, fiind populat cu peşti.

 Lacul Mierlei este cel mai tânăr lac sărat, luând naştere la începutul anilor 1950 într-
o dolină de sare. Aflat în mijlocul pădurii, lacul are o suprafaţă de 0,147 ha şi
adâncime maximă de 1,85 m, fiind alimentat de câteva izvoare sărate de mici
dimensiuni.

13
Lacul Roșu și Verde

2.1.1 Zăcământul hidrotermal

Zăcămintele de sare se prezintă sub formă de masive, cu apreciabile întinderi în suprafaţa şi

adâncime. Din punct de vedere geologic, în România sunt cunoscute depozitive evaporitice
(sera, saruri de K şi gipsuri) asociate cu roci carbonifere sau cu roci detritice, aparţinând mai
multor nivele stratigrafice (în Paleozoic, Mezozoic şi Neozoic). Sarea se găseşte numai în
Triasic şi Miocen (Acvitanian şi Tortonian). În special Miocenul prezintă în ţara noastră o
extindere largă de sare şi saruri de K cu acumulări de importanta industrială.
Din punct de vedere geologic masivele reprezintă o formă secundară de zăcământ, rezultata
prin modificarea formei primară datorită presiunilor tectonice tangenţiale, care au făcut ca
sarea plastică să se aglomereze şi să străpungă stratele acoperitoare. Atunci când presiunile au
fost foarte mari, stratele de sare au ieşit la suprafaţă sub formă de stânci.

Diapirismul sării - o formă avansată de migrare caracterizată prin străpungerea stratelor de

roci acoperitoare - a fost explicată prima oară de L. Mrazek ( 1867- 1944) fiind definit ca
"procesul prin care rocile plastice şi cu densitate mică (sarea, argilele şi marnele acide), sub
acţiunea presiunii din scoarţa Pământului, migrează din zonele profunde spre suprafaţă,
boltind şi străpungând acoperitoare".
Două tipuri de masive de sare din România au fost studiate şi s-au întocmit secţiuni: cel de la
Ocna Mureşului după lucrările lui Führer şi cele de la Praid după lucrările lui I. Popescu
Voieşti şi care demonstrează orientarea şi străpungerea pe care a căpătat-o masivul de sare ca
rezultat al forţelor şi presiunilor tectonice.

14
 o Ca și mod de prezentare, sarea se prezintă sub 3 forme:

a) sare albă - în care predomina cristalele albe transparente (5- 20 mm). Forma lor este uneori
modificată forţelor tectonice la care au fost supuse. Conţinutul în NaCl este 99.9%; 

b) sare vânată - denumită şi pământoasa, este un agregat cu cristale mici (1-3 mm) cu
depuneri de anhidrit, praf argilos foarte fin sau chiar substanţe bituminoase între ele, care-i
conferă şi un miros caracteristic;

c) sare vărgată - are un amestec de sare albă şi sare vânata cu caracteristici comune primelor
două calităţi.
 
o Compoziţia chimică a sării - Din punct de vedere al compoziţiei chimice, în saline
conţinutul în NaCl este pentru sarea albă de 99, 94% la Slănic Prahova şi între 99,8
până la 99,6% la celelalte saline , cu calitatea mai slabă - sortol de sare vânătă, cu
conţinut în jur de 97 pînî la 995.

o Exploatarea se face în 4 moduri, și anume:

- exploatarea la zi
- exploatarea în subteran
- metoda de exploatare prin goluri sub formă de clopot
- metoda de exploatare prin camere

2.1.2 Modalităţi de exploatare şi valorificare a resurselor existente

Strategiile de exploatare şi de valorificare ale resurselor existente din staţiunea Sovata vor fi
orientate în funcţie de direcţiile stabilite printr-un plan strategic, prin care se urmăreşte
formarea şi promovarea imaginii staţiunii, ca o staţiune turistică cu o ofertă distinctă de alte
staţiuni, fiind de profil ecoturistic.

Pentru a putea valorifica prin ecoturism patrimoniul natural şi balnear a zonei staţiunii Sovata
şi a împrejurimilor acesteia, trebuiesc modernizate şi/sau reabilitate infrastructurile, este
necesară amenajarea unor noi structuri de primire turistice de profil ecologic, fiindcă doar aşa
produsele turistice pot satisface cerinţele de mediu. Printre acestea amintim reabilitarea
drumurilor ce duc în staţiune, în primul rând a drumului naţional 13 A, care face legătura între
Bălăuşeri şi Sovata, şi pe care s-ar putea realiza curse de la cel mai apropiat aeroport, cel din
Târgu-Mures.

Promovarea a fost neglijată în ultimii ani, conducând la pierderea unor valori prin lipsă de
protecţie, la ignorarea potenţialului activităţii de turism din zonă şi în general la pierderea
unor potenţiale venituri, însă printr-o promovare adecvată, Sovata va putea face faţă
concurenţei. Obiectivele acţiunii de promovare sunt reprezentate de obiective de comunicare,
dar şi de o campanie publicitară. Obiectivele de comunicare urmăresc crearea notorietăţii
mărcii şi prezentarea avantajelor produsului ecoturistic balnear, îmbunătăţirea imaginii,
câştigarea unei poziţii mai bune în ierarhia domeniului turistic şi fidelizarea turiştilor de pe
cele două pieţe: internă şi externă, obiective care se pot realiza prin dezvoltarea şi
diversificarea ofertei turistice balneare, prin oferirea unei imagini ecologice, servicii de prima
mână, care să convingă oamenii că toate măsurile pentru protecţia lor şi a mediului au fost

15
luate, dar şi printr-o promovare energică a turismului balnear. Publicul ţintă este reprezentat
de beneficiarii de tratament profilactic şi curativ, practicanţi ai sporturilor de iarnă, familii cu
copii, persoane cu vârsta cuprinsă între 7-70 ani, persoane din mediul urban şi rural,
persoanele cu venituri medii.

2.1.3 Indicaţii terapeutice

Indicaţii terapeutice: afecţiuni ginecologice, afecţiuni reumatismale degenerative, inflamatorii

şi abarticulare, sechele posttraumatice, afecţiuni neurologice periferice;

I. Afecţiunile ginecologice au ca principală indicaţie de cură staţiunea Sovata.

Cura profilactică primară în bolile aparatului genital femimin se aplică în stări de dezechilibru
funcţional hipotalamo-hipofizar care împiedică funcţionarea normală a gonadelor prin defect
de stimulare şi determină tulburări menstruale, dislaenoree, frigiditate.

Rezultate favorabile se obţin prin băi în Lacul Ursu: cura balneară profilactică primară este
indicată şi femeilor aflate în perioada genitală activă care, prin condiţiile de muncă şi viaţă,
prezintă riscuri de apariţie a unor procese inflamatorii la nivelul aparatului genital (muncă în
mediu rece şi umed, în aer liber sau în microclimat solicitant).
Climatul sedativ al staţiunii are efecte de corectare a tulburărilor neurovegetative.
Cura balneară profilactică efectuată în sezonul cald poate dezvolta mecanisme adaptative la
rece, preveninduse influenţa patologică a expunerilor intempestive la frig, în sezonul rece,
băile în Lacul Ursu, precum şi procedurile de hidroterapie alternantă fiind cele mai potrivite în
aceste stări.
Cura profilactică secundară este indicată bolnavelor cu ginecopatii de tip endocrin şi
funcţional, cu episoade de disfuncţii genitale în antecedente, pentru prevenirea recidivelor.
Tratamentul balnear urmăreşte ameliorarea circulaţiei şi troficităţii organelor genitale,
corectarea tulburărilor endocrine etc.

Cura balneară terapeutică este indicată în următoarele afecţiuni:

- colpite şi cervicite cronice (forma eritematoasă şi eroziunea de col), numai atunci când sunt
asociate cu o altă afecţiune care are indicaţie majoră pentru cura balneară;

- vulvovaginitele cu tendinţă de cronicizare, precum şi leucoreea neinfecţioasă vor beneficia

de tratamente locale, după tratamentul medicanientos;

- metroanexitele cronice, după trei luni de la ultimul puseu evolutiv, ţinând cont de
modificarea stării generale, de aspectele dureroase, fără tendinţă de hemoragii, de evoluţia
frecvent torpidă, cu resorbţie prelungită etc.;

- celulitele pelviene cronice (parametrite laterale, dougla-site), cu sau fără tulburări de statică
uterină (lateroretroversii uterine);

- sterilitatea feminină, generată de sechele inflamatorii tuboovariene, precum şi în stările

postoperatorii ale trompelor, beneficiază de cura balneară (care poate fi integrată cu bune
rezultate în terapia complexă a sterilităţii);

16
- în procesele inflamatorii, uterine, în hipoplazia uterină, consecinţă a deficienţelor hipofizo-
ovariene, dar cu o bună receptivitate uterină, peloidoterapia are efecte favorabile;

- factorii cervicali (infecţii, modificări ale mucusului cervical) pot fi amelioraţi prin
tratamente locale;

- în tulburările funcţiohale (spasm tubar, hipooligome-noree) se obţin rezultate favbrabile prin

cura de băi saline;

- dismenoreea primară (spastica vegetativă) şi cea psihogenă beneficiază de cura de băi în

Lacul Ursu;

- dismenoreea de cauza organică (secundar inflamatorie) poate beneficia de tratament cu

nămol;

- sindromul de congestie pelviană şi de tensiune premenstruală pot beneficia de tratamente cu

băi saline, asociate cu hidroterapie;

Majoritatea bolilor ginecologice inflamatorii au un caracter cronic, cu o evoluţie întreruptă de

pusee, motiv pentru care tratamentul în staţiune va fi strict individualizat.
Deoarece multe afecţiuni cronice din sfera genitală a femeii au o sensibilitate deosebită la
oscilaţiile factorului termic, un rol important se va acorda asigurării unei vestimentaţii
adecvate (inclusiv vara).

II. Afecţiunile reumatismale articulare degenerative, cu o largă gamă de manifestare, sunt

şi ele indicate pentru tratament - cură balneară profilactică sau cură balneară terapeutică după
cum urmează:

- spondiloza (cervicală, dorsală, lombară) în formele fără simptoame prezente, fără

complicaţii (cură profilactică secundară), precum şi în formele cu simptome prezente: dureri,
tultourari neurovegetative şi neuropsihice etc. (cură balneară terapeutică);

- artrozele membrelor (şold, genunchi, cot, gleznă, mâini, picioare) şi poliartroze în formele
compensate, fără simptome prezente, cu dureri după efort (cură profilactică secundară),
precum şi în formele cu dureri, cu musculatură slabă, fără decompensare inflamatorie şi fără
deficite funcţionale importante (cura terapeutică);

- tulburările de statică ale coloanei vertebrale şi ale membrelor inferioare (scolioze dorso-
lombare, cifoze dorsale, hiperlordoze lombare, deformări ale genunchiului - genum valgum,
varus sau recurvatum, picior plat gradele I şi II) în formele uşor compensate la copii, tineri şi
adulţi (cură profi-lactică secundară), precum şi în formele decximpensate algic, muscular,
vegetativ şi neuroendocrin (cură terapeutică);

— preartroze la hiperponderali şi obezi, la persoane cu sindrom hipokinetic, la adulţi şi

vârstnici (cură profilactică primară).

17
III. Afecţiunile reumatismale articulare inflamatorii beneficiază de cura profilactică sau
terapeutică după cum urmează:

- poliartrita reumatoidă în formele clinice stadiile I sau I-II, cu activitate inflamatorie redusă
sau stabilizate, cu deficienţe funcţionale recuperabile (cură terapeutică);

- spondilita anchilozantă în forme stabilizate, forme centrale şi periferice, în stadiile I, ÎI şi III,

cu activitate inflamatorie redusă sau moderată, cu deficite funcţionale recuperabile (cură
terapeutică);

- persoane cu antecedente de reumatism intecţios secundar, reumatism infecţios de focar,

reumatism articular acut în forme fără sechele, dar cu teren sensibilizat, hiperergic, cu
fenomene algice musoulo-articulare meteorotrope, discontinue, cu tulburări de termoreglare
periferică (cură profilactică secundară).

IV. Afecţiunile reumatismale abarticulare indicate pentru cură sunt:

- periartrita scapulohumerală în forme vindecate, fără sechele (cură profilactică secundară),

precum şi umărul dureros simplu, cu fenomene clinice prezente, în stadiu cronic sau subcronic
sau umărul mixt cu redoare sau blocat, în continuarea tratamentului aplicat în clinicile de
specialitate (cura terapeutică);

periartrita coxofemurală în forme vindecate, fără sechele (cură profilactică secundară),

precum şi în forme cronice, fără deficit funcţional (cura terapeutică);

- tendinite-tendinoze (achiliene, rotuliene, ale labei de gâscă, epicondilite etc.), niiozite-

mioze. bursite, paniculite, fibrozite în forme vindecate sau fără suferinţe prezente (cură
profilactică secundară), precum şi în forme cu manifestări clinice prezente în stadii cronice
(cură terapeutică);

- persoane cu potenţial de dezvoltare a unor forme de reumatism abarticular (hiperponderali,

obezi etc.) (cură profilactică secundară).

V. Afecţiunile posttraumatice ale sistemului locomotor indicate pentru cura în staţiunea

Sovata sunt:

- artroze posttraumatice ale membrelor superioare (umăr, cot, mina) în forme cu redori, dureri
articulare şi peri-articulare, fără decompesare inflamatorie şi musculară (cură terapeutică);

- artroze posttraumatice ale membrelor inferioare (şold, genunchi, gleznă, picior) în forme cu
redori articulare şi peri-articulare, fără decompensare inflamatorie şi musculară (cură
terapeutică);

- leziuni posttraumatice ale ţesuturilor moi (musculare, periarticulare, cutanate şi subcutanate)

pentru formele fără deficite funcţionale (cură terapeutică).

18
VI. Afecţiunile neurologice indicate pentru cură sunt:

- pareze şi paralizii periferice ale membrelor, în forme radiculare, plexale sau tronculare
(posttraumatice sau prin compresiune), în stadiul de denervare şi după apariţia reinervării
(plex brahial, plex lombosacrat, facial) (cură terapeu-tică);

- polineuropatii (polinevrite) în forme toxice (alcool, metale grele, substanţe chimice,

substanţe medicamentoase), dismetabolice şi infecţioase (cură terapeutică);

- sechele după poliomielită (cură terapeutică).

VII. Bolile asociate care beneficiază de tratament sunt:

- disfuncţii şi insuficienţe endocrine (hipotiroidia benignă, hipoovaria puberală, sindromul

ovarian de menopauza (cură terapeutică);

- boli metabolice (guta şi artropatia gutoasă, în afara acceselor) (cura terapeutică);

- vasculopatii periferice: tulburări ale circulaţiei venoase. (varice hidrostatice în stadiul

prevaricos şi stadiul I varicos, varice secundare la şase luni de la stingerea procesului flebitic,
insuficicnţa venolimfaticâ cronică; arteriopatii funcţionale. (fenomenul Raynaud,
acrocianoza); tulburări circulatorii limfatice (pentru toate se indică cura terapeutică);

- boli ale aparatului urinar (cură terapeutică);

- boli profesionale: pneumoconiaze în forme necomplicate, mcipiente, şi boli profesionale

prin agenţi fizici (cură, profilactică);

- nevroza astenică (cură profilactică).

Contraindicaţiile generale ţin seamă de faptul eă în cadrul tratamentului complex din staţiune,
în care intră şi climatul, sunt utilizaţi şi agenţi fizici variaţi (termo-, hidro- şi, eleetroterapici)
care, în afară de acţiunea lor directă, exercită şi una generală asupra organismului bolnav, cu
inodificarea capacităţii sale de a reacţiona. Modul cum răspunde organismul la factorii
excitanţi este determinat de natura bolii, stadiul ei şi rezervele funcţionale ale bolnavului. În
consecinţă, utilizarea factorilor balneari şi fizicali impune anumite limite, pentru că
tratamentul să nu devină dăunător.

La trimiterea bolnavilor la cură există următoarele contraindicaţii:

- afecţiunile acute şi cele cronice în perioadele de exacerbare acută;

- bolile infecţioase în perioada de contagiozitate;

- purtătorii de germeni patogeni;

- bolile venerice în stadiul acut şi de contagiozitate;

- stările caşectice, indiferent de cauză;

19
- tumorile maligne;

- hemoragiile repetate şi abundente;

- epilepsia;

- bolile sângelui şi ale organelor hematopoetice, cu alterarea stării generale;

- psihopatiile cu tulburări de comportament social;

- toxicomaniile şi alcoolismul cronic cu tulburări neuropsihice;

- insuficienţa cardiacă, renala sau hepatică manitestă;

2.1.4 Protecţia resurselor hidrominerale şi a mediului

Analiza factorilor definitorii ai calităţii  mediului  în  staţiunea balneoclimaterică  Sovata

respectiv calitatea aerului, calitatea apei solului, impactul activităţilor umane asupra cadrului
natural, incidenţa fenomenelor naturale  distructive (inundaţii, alunecări de teren, incendii,
seisme etc.), evidenţiază un nivel foarte bun al calităţii mediului, esenţial desfăşurării propice
a activităţii balneo-turistice.
În prezentarea cadrului natural s-au dat suficiente elemente privind puritatea ridicată a
atmosferei şi microclimatului specific staţiunii.

Principalul colector al reţelei hidrografice din zona localităţii Sovata este râul Târnava Mică,
care izvorăşte din munţii Harghitei şi este afluentul râului Mureş. Oraşul Sovata s-a dezvoltat
în amonte de confluenţa pârâului Sovata cu Târnava Mică, pe valea pârâului Sovata şi
afluenţi, cât şi pe valea pârâului Sebeş şi Iuhod, pârâuri care confluează cu râul Târnava Mică
la sud de localitate.

Reţeaua hidrografică este foarte deasă, cu debite permanente şi caracter puţin torenţial. Pârâul
Sovata şi Sebeş culeg apele pâraielor cu debit mic permanent, apele provenite din torenţi şi
apele de şiroire din zona băilor şi partea nordică a oraşului. Afluenţi de mică lungime a
Pârâului Sovata sunt pâraiele Săcădat, Răchitiş, Restad, Sărat şi Vâlceaua Băilor.
Un aspect deosebit al reţelei hidrografice îl reprezintă existenţa lacurilor sărate pe teritoriul
actual al staţiunii balneoclimaterice, lacuri care au luat naştere datorită faptului că oraşul este
aşezat în întregime pe un masiv de sare.

Calitatea solului nu a suferit modificări esenţiale faţă de starea iniţială, existând însă unele
suprafeţe mici, îndeosebi în viroage, afectate de lipsa temporară a stratului vegetal
precum  şi  loturi  mici  de  teren  cu  depozitări accidentale de reziduuri menajere, fără ca
această situaţie să polueze arealul, în ansamblu, a staţiunii.

Impactul activităţilor umane asupra mediului în staţiunea Sovata este redusă şi evidenţiază
preocuparea, de-a lungul timpului, a edililor oraşului că presiunile exercitate de activităţile
socio-economice să nu afecteze domeniul balnear. Zona centrală a oraşului şi zona balneară
nu sunt afectate de traficul rutier greu sau intens, acesta derulându-se în afară.

20
2.2 Bioclimatul zonei

Bioclimatul sedativ-relaxant (de cruţare) se suprapune cu climatul de podiş şi dealuri (între

200-300 m şi 700-800 m). Confortul termic este maxim, iar stresul cutanat, pulmonar şi
cardiovascular este minim, fără suprasolicitarea organismului, care nu este supus unor stimuli
intenşi.

Este recomandat în:

• convalescenta după afecţiuni îndelungate, epuizante

• astenie

• oboseala

• reumatism evolutiv

• boli respiratorii şi cardiace avansate

• hiperactivitate nervoasă

2.3 Alte resurse turistice

2.3.1 În localitate

Staţiunea Sovata pe lângă posibilităţile multiple de tratamente, oferă şi o serie de posibilităţi

de agreement, cum ar fi:

- relaxare / fitness: Hotelurile din Sovata dispun de săli de fitness, piscină, saună, masaj,
solar

- jocuri de agreement: Bowling (popice), biliard, darts, tenis de masă

- drumeții: Cel mai popular traseu în Sovata este cel care înconjoară lacurile din
stațiune. Urmând acest traseu, se poate ajunge în scurt timp la Muntele de Sare. Alte
destinații populare sunt Vârful Cireșelu sau Dealul Saca. Există însă și trasee mai
lungi, pentru cei dornici de drumeție.

- trasee turistice în Munții Gurghiu

- turul stațiunii cu trenulețul: Cel mai plăcut mod de a vizita stațiunea, de la un capăt la
altul, este cu acest trenuleț pe șosea.Trenulețul se ia din fața hotelului Danubius,
Sovata.

- plimbare cu mocănița: Reabilitată recent, mocănița cu aburi circulă din nou pe traseul
Sovata - Câmpu Cetății. Pe lângă călătoria agreabilă pe care o oferă, mocănița este în
sine un obiectiv turistic istoric. Mocăniţa pleacă zilnic din gara Sovata la orele 10, 13,
17,19.

21
 Durata unei călătorii este de 1h și 45min. Prețul unui bilet dus-întors este de 15 RON
pentru copii, 20 RON pentru studenți sau pensionari și 30 RON pentru adulți. Se
acorda reduceri pentru grupuri de peste 10 persoane.

- agroturism / tradiție: Sovata este un loc ideal pentru agroturism, în special pentru
copii. Numeroase pensiuni din stațiune păstrează tradiția și specificul rural, cum ar fi:
focul de tabără, dormitul într-un pat de fân noaptea, călăritul sau chiar o plimbare cu
sania trasă de cai iarna.

- excursii cu ghid: De la Sovata se organizează excursii cu ghid turistic către Praid,

Corund, Câmpu Cetății, Odorheiu Secuiesc, Călimănești, Rimetea și alte destinații.

- alte posibilități de agreement, cum ar fi: Închirieri biciclete, închirieri ATV, schi, night
club

Ca şi obiective turistice se pot vizita:

- Biserica Romano-Catolică, care este cea mai mare şi cea mai veche din oraş. A fost
construită în anul 1878, după planurile arhitectului Joseph Heigel. Lăcaşul poartă
hramul Sfânta Traime. În curtea să se poate vedea statuia episcopului Domokos
Kázmér.
- Capelă din staţiune
- Viaductul între Târgu Mureş şi Praid

Biserica Romano-Catolică din Sovata

22
2.3.2 În vecinătate

Dinspre vest, Praidul este poarta judeţului Harghita. Localitatea Praid este cea mai mare
comună din Harghita. Înglobează Ocna de Sus şi micul cătun Békástanya, cu doar 140 de
locuitori. În comună Praid trăiesc aproximativ 7250 suflete, iar în Praid cca. 4000 de
persoane.

În centrul Praidului se află răscrucea de drumuri, prin care se poate ajunge spre nord, peste
pasul Bucin la Gheorghieni, iar spre sud-est prin Corund la Odorheiu-Secuiesc. Bazinul
Praidului este delimitat dinspre nord, est şi sud-est de Munţii Ghiurghiului şi din partea sud-
vestică de platoul Şiclod prin versantul Harom.
Praidul se clasifică, ca fiind o aşezare relativ "tânără", fiind atestat din anul 1564.
Denumirea de Praid (originalul Parajd, în limba maghiară) vine din cuvântul "paraj" cu
diminutiv, aşa cum apare în tot bazinul Carpatic, şi înseamnă mic teren cu iarbă, sau păşune
mică cu iarbă. Această "păşune" este străbătut de râul Târnava Mică, şi de afluenţii acestuia.
Târnava Mică se naşte la km 8 al drumului spre Gheorghieni din cele două pârâiaşe
principale: Creanga Mare şi Creanga Mică. Zona dintre cele două pârâie se numeşte "Botul
celor două Crengi" de către localnici. Acolo a fost cândva căsuţa marelui poet maghiar Áprily
Lajos - locul preferat al poetului - de care războiul mondial l-a despărţit definitive.

Praidul - ca şi concept - este strâns înrudit cu sarea şi cu tot ce se leagă de aceasta. Dar
explicarea formării comunei numai cu sarea ar fi o greşeală. Dacă considerăm numărul de
angajaţi la salină, până în anii 1958 - 59, acesta nu atingea nici o sută şi din Praid erau numai
10-15%.
Putem spera, nu fară motive, că atracţia Praidului - şi unicului Ţinut al Sării - va creşte în
viitor. Putem afirma că, cel care s-a odihnit odată aici, a beneficiat de frumuseţea naturii şi s-a
bucurat de ospitalitatea localnicilor - s-a îmbogăţit cu amintiri pentru o viaţă.

Iată câteva obiecte turistice atrăgătoare:

· Salina Praid

Începuturile istoriei Salinei Praid datează încă din epoca romană. Primul document în care
apare ocna de sare din Praid, datează din anul 1405.
După cele menţionate de Orbán Balázs, în anul 1861 întreaga zonă locuită de secui şi saşi,
a folosit sarea de la Praid. Exploatarea subterană a sării a început în anul 1762.
Tratamentul subteran a început prin anii 60, în mina Doja. În 1980 baza de tratament a fost
strămutată la orizontul "50", care se află la o adâncime de 120 m de la suprafaţă. Pe o distanţă
de 1250 m de la intrare până la baza de tratament, transportul persoanelor se face cu
autobuzele salinei prin galeria de coastă. În timpul sezonului de vară numărul persoanelor,
care vizitează mina şi a bolnavilor, cine se tratează aici, ajunge până la cifra de 2500-3000/zi.
Zăcământul de sare din Praid constituie unul din cele mai mari masive de sare gemă din
Europa. Corpul de sare are o formă uşor eliptică, cu diametrele de 1,2 km, respectiv 1,4 km şi
o adâncime de 2700 m, având rezerve pentru mai multe sute de ani, şi constituie o comoară de
nepreţuit în economia Transilvaniei.
Sărea din Praid, încă din secolul al XV-lea a fost denumită "sare secuiască", după care de
altfel s-a şi denumit această zonă ("Zona sării" sau “zona Ocnelor”). Sărea din Praid a oferit

23
"pâinea" oamenilor din această zonă de-a lungul secolelor. Nu în ultimul rând a oferit gustul
şi "sufletul" mâncărurilor secuieşti şi ardeleneşti.

· Canionul de sare este superb, cu stânci şi creşte de sare albe sclipitoare, lapiezuri,
turnuleţe, mici peşteri, izvoare cu ape sărate cu voaluri de cruste albe, depuse pe rocile
din jur, şi toate acestea aşezate într-un peisaj magnific cu vegetaţie bogată şi multiplă,
de foioase şi răşinoase laolaltă.

· Casa memorială ,,Áprily Lajos”

În 19 octombrie 1991 a fost înaugarat Casa memorială Áprily Lajos, unde găsiţi un mic
istoric despre poetul şi traducătorul Áprily Lajos, cel care a petrecut copilăria în Praid.

· Cetatea ,, Rabsonné’’

Pârâurile cristaline, stâncile abrupte şi pădurile dense, ce înconjoară comună Praid, ascund
rămăşiţele unei aşezări vechi, care se presupune că a fost construit pentru a da sălaş unei
garnizoane, care a avut sarcina de a apăra cetatea Rabsonné.

· Casa de cultură
În casa de cultură putem vedea o frumoasă expoziţie etnografică, cu aproape 2000 de obiecte
expuse.

· Biserica romano-catolică a fost construită în anul 1800. În anul 1782 în Praid au trăit
130 catolici. Peste 100 de ani numărul lor a crescut la 500. În 1994 a început
construcţia unei noi biserici romano catolice, care s-a încheiat în 1998. În 16
septembrie 2001 a fost înaugarat biserica nouă.

· Biserica reformată se găseşte pe partea stângă a drumului judeţean care duce la

Gheorghieni. A fost construită între anii 1790-96. Are două clopote şi o orgă.

· Biserica ortodoxă ,,Sfânta Treime” a fost construită în 1929. S-a înfiinţat cu ajutorul
directorului Salinei Popescu Izidor, Ghizeran Ion teolog, şi Dimitraşcu N.I şef de gară.

· Versantul ,,Siklódi”

La o altitudine de 1025 m se află versantul Siklodi, de unde ai o panoramă extraordinară

asupra ţinutului.

Salina Praid

24
Biserica Reformată

Capitolul III. Cadrul actual de valorificare

3.1 Formele de turism practicabile

Putem distinge mai multe forme de turism ce pot fi practicate pe teritoriul staţiunii Sovata,
cum ar fi:
a) turismul de tratament şi cură balneoclimatică: Principala bogăţie turistică a staţiunii o
constituie potenţialul balnear, care, din fericire, nu se concentrează într-un punct sau două, ci
este repartizat pe toată suprafaţa lor.

b) turismul de odihnă şi recreere: Turismul de odihnă şi recreere poate fi practicat cu

rezultate deosebite la altitudini mai joase. Din motive uşor de înţeles, în decursul anilor a fost
creată o bază materială specifică acestei forme de turism, care prin armonioasa ei repartizare
în teritoriu oferă o notă de specificitate staţiunii Sovata şi care o face una din staţiunile ideale
în care odihna şi recreerea constituie principalele motivaţii ale turiştilor.

c) turismul de agreement: Turismul de agreement poate fi practicat cu rezultate foarte bune,

astfel încât, în orice segment al lor s-ar deplasa un turist, el va întâlni deopotrivă un peisaj
frumos, semeţ, o faună şi o floră bogată şi diversificată, o structură variată de obiective
turistice etc. În numeroase locuri s-a creat o substanţială bază materială şi au apărut celebrele
săli de „jocuri mecanice", pe care le regăsim şi în staţiunea Sovata. În mod obiectiv se observă
interesul mereu sporit al factorilor de decizie din turism pentru dezvoltarea acestei forme de

25
turism care are deja asigurată o bază materială specifică. De aceea, putem aprecia că în
prezent turismul de agrement din zona staţiunii poate fi deopotrivă practicat la cabane şi
hanuri, ca şi în alte locuri din zona.

3.2 Structuri turistice

3.2.1 Structuri turistice de primire

Structura turistică de primire a staţiunii este bine reprezentată, existând aici hoteluri, moteluri,
vile, pensiuni, camping cu căsuţe şi tabără pentru elevi. Principalele hoteluri sunt Sovata, cu
320 locuri de cazare, Aluniş cu 278 locuri de cazare, Făget 276 locuri de cazare, Brădet 194,
Edeweiss 36 locuri de cazare, Hefaistos cu 150 locuri de cazare. Vilele existente în staţiune
deţin cel mai mare număr de locuri de cazare, acestea se impun în peisaj printr-o arhitectură
deosebită cum sunt vilele Doina, Ciocârlia, Vila 18 etc. Totalul locurilor de cazare este de
3920, din care 2277 sunt permanente.

Pentru a le clasifica, avem unităţi de cazare de 4**** Hotel Danubius Sovata, al 3*** Hotel
Edelweiss, Pensiunea Isuica, Hotel Aluniș, Vila Maria iar la 2** Hotel Brădet.

Hotel Brădeț

26
3.2.2 Structuri turistice de alimentaţie pentru turism

Dintre restaurantele renumite din staţiunea Sovata, amintim Restaurantul Boema, situat la
numai 2 minute de lacul termal sărat Ursu ce propune o bogată bucătărie tradiţională cu
specific românesc şi secuiesc, dar şi reţete internaţionale. Boema oferă şi posibilitatea
organizării de mese de grup, mese festive, dejunuri de afaceri sau cină cu specific, pentru
grupuri de maximum 70 persoane.

Alte restaurant ce atrag numeroşi turişti sunt Restaurantul Brigitte, Restaurantul Edelweiss,
Restaurantul Parc sau Stâna de Vale. Baza de alimentaţie publică deţine 4800 de locuri.

Structura unităţilor de alimentaţie din Sovata

3.2.3 Structuri turistice de agreement

Ca posibilităţi de agrement, hotelurile din Sovata dispun de săli de fitness, piscină, saună,
masaj, solar, dar şi de jocuri ca bowling (popice), biliard, darts, tenis de masă. Închirieri
biciclete, închirieri ATV, schi, night club reprezintă alte posibilităţi de agrement.
Sovata este de asemenea un loc ideal pentru agroturism, în special pentru copii.  Numeroase
pensiuni din stațiune păstrează tradiția și specificul rural: foc de tabără, pat de fân, plimbare
cu sania trasă de cai sau echitaţie. Tot pentru distracţia din timpul iernii, singura pârtie de
schi din județul Mureș, se află la câțiva kilometri de stațiunea balneară. Există două pârtii, una
de nivel mediu și alta pentru copii sau începători.

27
3.2.4 Structuri turistice de tratament

Tratamentele se pot efectua la baza de lângă Lacul Ursu, la baza hotelului Danubius Sovata
sau la baza hotelului Aluniș. Există mai multe pachete de tratament care se pot achiziționa în
stațiune, în funcție de afecțiuni și în funcție de numărul de zile care se petrec la Sovata.

Tratamentul începe cu o consultație medicală la unul din doctorii din stațiune, urmată de
procedurile recomandate de acesta.  De menționat că nu toate procedurile necesită prescripție
medicală.  Spre exemplu, diferite tipuri de masaj sau programe de fitness se pot efectua fără
consultație medicală sau prescripție, ele nefiind considerate proceduri medicale.

La Sovata se pot trata diferite afecţiuni cum sunt: afecţiunile ginecologice (insuficienţie
ovariene cervicite, metroanexite cronice, sterilitate secundară), afecţiuni reumatismale
degenerative (spondiloza cervicală, dorsală şi lombară, artroze, poliartroze), afecţiuni
reumatismale inflamatorii (stări algice articulare), afecţiuni reumatismale abarticulare
(tendinoze, tendomioze, tendoperiostoze, periartrita scapulohumerală), afecţiuni
posttraumatice (redori articulare, posttraumatice, stări după operaţii pe articulaţii, muşchi sau
oase, stări după fracturi, entorse, luxaţii), afecţiuni neurologice periferice (pareze uşoare,
sechele după polineuropatii, sechele după poliomielită), afecţiuni asociate (endocrine,
cardiovasculare, nevroză astenică, afecţiuni metaboloce şi de nutriţie, boli profesionale).

Pentru tratarea acestor afecţiuni, baza de tratament de la Sovata oferă posibilităţi de tratament
cum ar fi: aerohelioterapie, băi în lacuri helioterme şi sărate, băi calde cu apă minerală, în căzi
şi bazine, aplicaţii cu nămol cald, instalaţii de hidrotermoterapie, electroterapie, kinetoterapie,
bazine pentru hidrokinetoterapie, cură de teren.

3.3 Circulaţia turistică

a) Funcţia turistică

b) Bilete pentru tratament balnear şi odihnă, acordate prin asigurările

sociale de stat
Ani 2007 2008 2009 2010 2011
Număr bilete 7090 6880 7110 7599 7398
Sursă: https://statistici.insse.ro

28
 Se observă că numărul biletelor pentru tratament balnear şi odihnă variază de la an la
an în staţiunea Sovata, astfel, în anul 2008 se acordă cel mai mic număr de bilete, respectiv
6880, iar în anul 2010 se acordă cel mai mare număr de bilete, respectiv 7599.

3.3.1 Număr sosiri

Analizând datele existente se observă că după anul 1992, numărul turiştilor sosiţi în staţiunea
Sovata a scăzut, din cauza condiţiilor nefavorabile turiştilor.
Începând cu anul 2008 se înregistrează o creştere a acestui indicator, de la 29874 în 2008 la
35231 în 2010. Această creştere se înregistrează atât la numărul de turişti romani, cât şi la turiştii
srăini.

3.3.2 Număr înnoptări

Un alt indicator ce ajută la măsurarea şi caracterizarea fluxurilor turistice este numărul de

înnoptări sau numărul total de zile-turist calculat că produs între numărul total de turişti şi durata
activităţii turistice efectuată acestora exprimată în zile.

Între anii 2008 şi 2010 observăm că în primul an numărul turiştilor este tot mai mic decât în cel
de-al treilea, la fel şi numărul nopţilor de cazare are o evoluţie crescută, astfel în anul 2008 s-a
înregistrat un număr total de 29874 turişti, dintre care 28778 turişti romani, iar numărul
înnoptărilor a fost de 265390. În anul 2009 s-a înregistrat un număr total de 31459 de turişti dintre
care 30219 turişti români, iar numărul înnoptărilor a fost de 290132. În anul 2010 numărul
turiştilor a fost de 35231 dintre care 33780 turişti români, iar numărul înnoptărilor a fost de
301862.

Anul Nr. Turişti Turişti români Turişti străini Nr. Înnoptări

2008 29874 28778 1096 265390
2009 31459 30219 1240 290132
2010 35231 33780 1451 301862
Sursă: https://statistici.insse.ro

3.3.3 Durata medie a sejurului

Durata medie a sejurului se exprimă prin raportul dintre numărul total de zile turist şi numărul
total de turişti.

În perioada 2008 – 2010 se observă o durată medie a sejurului de 8,88 zile în 2008, 9,22 zile în
2009 şi de 8,56 zile în 2010. Valorificarea eficientă a bazei tehnico-materiale este condiţionată de
manifestarea efectivă a cererii turistice. Atragerea unui număr sporit de turişti ridicarea gradului
de utilizare a capacităţii existente şi implicit veniturilor realizate din diverse prestaţii turistice.

29
3.3.4 Densitatea circulaţiei turistice

Densitatea circulaţiei turistice este indicatorul care pune în relaţie directă circulaţia turistică cu
populaţia autohtonă a staţiunii.
Se exprimă ca raport între numărul de turişti ce vizitează staţiunea sau numărul total de zile
turist şi populaţia autohtonă zonei receptoare.
Populaţia staţiunii Sovata este, potrivit ultimelor statistici de 9790 locuitori. Staţiunea primeşte
anual turişti al căror număr depăşeşte de 3-4 ori populaţia locală.

Strada Trandafirilor din Sovata

30
3.4 Analiza SWOT

S W

· Poziţia geografică – peisaje naturale · Insuficienţa valorificare şi dezvoltare a

atractive potenţialului turistic de care dispune
· Resurse naturale bogate (ape minerale, muntele
nămol sapropelic) · Condiţii meteo aspre (veri reci şi
· Posibilitatea de a practica turismul pe ploioase, ierni geroase cu precipitaţii
toată perioada anului (în toate abundente)
anotimpurile). · Lipsa organizării evenimentelor care să
· Poluare scăzută a aerului pe munte, pună în evidenţă tradiţiile şi obiceiurile 
climat răcoros de munte, cu aer bogat în din regiune
ioni negativi şi aerosoli ·   Infrastructura pentru drumeţii (drumuri
· Ospitalitatea tradiţională a proprietarilor forestiere, cărări de munte) nesemnalizate
şi a personalului care desfăşoară activităţi şi neîntreţinute corespunzător (marcaje
în domeniul turismului; corespunzătoare)
· Existenţa personalului calificat în bazele · Promovarea insuficientă a unor obiective
de tratament turistice (număr redus de centre de
· Flora şi fauna bogată, ce oferă un peisaj informare turistică, lipsa materialelor
pitoresc promoţionale de tipul broşurilor oferite
· Crearea capacităţilor de cazare (pensiuni, gratuit în unităţile de cazare, lipsa unor
hoteluri, moteluri) cu respectarea ghiduri culturale din care turistul să poată
standardelor internaţionale afla activităţile şi evenimentele culturale

· Preocuparea autorităţilor locale pentru ce se desfăşoară în staţiune

dezvoltarea turismului · Slabă dezvoltare a infrastructurii turistice,

· Agroturism lipsa magazinelor cu articole de

specialitate pentru turişti (suveniruri,
hărti)
O T

31
· Încurajarea dezvoltării unor forme de
turism (de exemplu turism pentru sporturi
de iarnă, de aventură)
· Încurajarea unor noi forme de turism şi
valorificarea moştenirii istorice, culturale,
spirituale şi de  tradiţie
· Modernizarea, extinderea şi refacerea
infrastructurii de transport rutier
· Dezvoltarea parteneriatelor în vederea
derulării proiectelor de mediu
· Valorificarea potenţialului silvic
cinegetic de care dispune Muntele
Gurghiu
· Crearea unor parteneriate cu organisme
sau investitori străini în sectorul turistic;
integrarea în programele finanţate de
Uniunea Europeană
· Susţinerea proiectelor care introduc
valoare turistică, obiective şi evenimente
culturale şi spiritual
·     Consolidarea relaţiilor de parteneriat
între toţi operatorii turistici de zonă şi
organizaţiile neguvernamentale
activitate în domeniul turistic
· Degradarea monumentelor de artă şi
arhitectură
· Lipsa de colaborare între regiuni pentru
dezvoltarea turismului (promovarea unui
turism care să includă zona Munţilor
Gurghiu)
· Fonduri insuficiente destinate protecţiei
mediului
· Migraţia forţei de muncă calificate spre
alte zone sau alte state
şi · Insuficienta colaborare între
administraţiile publice locale şi judeţene
pentru promovarea unor mari proiecte de
interes judeţean sau naţional
· Continuarea defrişărilor necontrolate cu
efecte asupra poluării aerului, eroziunii
solului
· Depozitarea necontrolată a deşeurilor în
mediul rural
· Slabă competitivitate a firmelor de profil
din judeţ cu cele din statele membre ale
UE
cu · Lipsa de coeziune a măsurilor de
dezvoltare economică şi socială pe fondul
accentuării lipsei de încredere a
populaţiei în redresarea economică a ţării;
32
Capitolul IV. Propuneri privind modernizarea şi
dezvoltarea turismului

4.1 Strategie de dezvoltare a turismului în zona staţiunii Sovata

Strategiile de dezvoltare şi de promovare a stațiunii Sovata vor fi orientate în funcţie de

direcţiile stabilite printr-un plan strategic, prin care se urmăreşte formarea şi promovarea
imaginii staţiunii, ca o staţiune turistică cu o ofertă distinctă de alte staţiuni, fiind de profil
ecoturistic. Planul de dezvoltare a ecoturismului ţinteşte să utilizeze la maximum potenţialul
natural şi antropic existent, însă fără a avea vreo influenţă dăunătoare asupra mediului, prin
asigurarea păstrării resurselor existente şi generaţiilor viitoare. Acest plan permite şi
stimulează diversificarea ofertei turistice prin crearea de circuite turistice tematice (a staţiunii
balneoclimaterice, circuitul cetăţilor săseşti, a bisericilor fortificate săteşti, a oraşelor
medievale, a zonelor etno-folclorice, a vinului,) care fac posibilă valorificarea integrală a
potenţialului natural şi antropic.

De asemenea, datorită caracterului lor ecologic, acestea vor atrage bani şi de la Uniunea
Europeană, prin aşa numitele programe „Green” pe care aceasta le oferă. Pentru a putea
valorifica prin ecoturism patrimoniul natural şi balnear a zonei staţiunii Sovata şi a
împrejurimilor acestuia, trebuie modernizate şi/sau reabilitate infrastructurile, este necesară
amenajarea unor noi structuri de primire turistice de profil ecologic, fiindcă doar aşa
produsele turistice pot satisface cerinţele de mediu. Printre acestea amintim reabilitarea
drumurilor ce duc în staţiune, în primul rând a drumului naţional 13 A, care face legătura între
Bălăuşeri şi Sovata, şi pe care s-ar putea realiza curse de la cel mai apropiat aeroport, cel din
Târgu-Mures.
 
Printre alte metode de dezvoltare a ecoturismului se numără dotarea unităţilor de cazare cu
sisteme de folosire a energiei alternative, cum ar fi cea solară sau eoliană, dar şi
implementarea unui program de informare a turiştilor asupra pericolelor poluării mediului,
sau un program prin care sunt acordate cursuri de pregătire şi seminarii pentru toate
persoanele ce vor să fie implicate în această arie a turismului.

Promovarea a fost neglijată în ultimii ani, conducând la pierderea unor valori prin lipsă de
protecţie, la ignorarea potenţialului activităţii de turism din zonă şi în general la pierderea
unor potenţiale venituri, însă printr-o promovare adecvată, Sovata va putea face faţă
concurenţei. Obiectivele acţiunii de promovare sunt reprezentate de obiective de comunicare,
dar şi de o campanie publicitară.

Obiectivele de comunicare urmăresc crearea notorietăţii mărcii şi prezentarea

avantajelor produsului ecoturistic balnear, îmbunătăţirea imaginii, câştigarea unei poziţii mai
bune în ierarhia domeniului turistic şi fidelizarea turiştilor de pe cele două pieţe: internă şi
externă, obiective care se pot realiza prin dezvoltarea şi diversificarea ofertei turistice
balneare, prin oferirea unei imagini ecologice, servicii de primă mână, care să convingă
oamenii că toate măsurile pentru protecţia lor şi a mediului au fost luate, dar şi printr-o
promovare energică a turismului balnear.

33
4.1.1 În domeniul infrastructurii

Finalizarea programului de apă şi canalizare:

Pentru a putea iniţia investiţii suprastructurale, pentru a atrage investitori în diferite domenii și
pentru a creşte semnificativ nivelul calitativ al vieţii populaţiei locale, prima şi cea mai
stringentă măsură trebuie să fie finalizarea reţelei de apă potabilă, pentru a ajunge şi în
periferii precum Săcădat, paralel cu modernizarea uzinelor de apă, şi cu reabilitarea şi
extindere canalizării, şi staţiei de epurare de lângă Târnava-Mică.

Reabilitarea şi extinderea trotuarelor şi a drumurilor pentru biciclete:

În multe părţi ale oraşului, reţeaua trotuarelor nu este completă, ceea ce influenţează în mod
negativ posibilităţile de circulaţie nemotorizată, mai ales în periferiile urbane şi în unele părţi
ale staţiunii. De aceea, în aceste locuri trebuiesc reabilitate trotuarele şi completate cu o linie
(drum) de biciclete, în acelaşi timp.

Construirea unor parcări:

Staţiunea este deficitară în parcări, de aceea este nevoie de mai multe locuri de parcare, mai
ales în zona Lacului Ursu. Se vor proiecta 100-150 locuri de parcare, în 3-5 loturi, depinzând
de condiţiile zonei.

Construirea şi reabilitarea unor drumuri şi străzi intraurbane:

Reabilitarea străzilor a început deja în anii precedenţi, care trebuie continuată, unele străzi
necesitând asfaltarea lor, iar unele trebuie modernizate în următorii ani, după finalizarea
reabilitării şi extinderii reţelei de apă potabilă şi canalizare.

Construirea drumului ocolitor de centură:

Pe termen lung, odată cu extinderea localităţii, dar mai ales cu creşterea traficului rutier local
şi de tranzit, devine necesară devierea traficului de tranzit, pentru a degreva sarcina
enviromentală ce revine asupra părţii de jos a oraşului, unde trece DN13A. Drumul de centură
va putea să ocolească părţile urbane ale oraşului dinspre sud, între cele două intrări (înainte şi
după), dar în acest fel va necesita probabil şi două poduri de trecere deasupra Târnavei Mici,
care va multiplica costurile investiţiei.

4.2 Propuneri

Realizarea unui centru de informare turistică:

Importanţa funcţionării unui centru de informare turistică nu poate fi pus sub semnul
întrebării. Are două funcţiuni majore: oferă informaţii şi recomandări pentru turiştii din
Sovata, despre posibilităţile de cazare, tratament, excursie, alimentaţie, agrement, urgenţe,
transport şi are şi un departament care se ocupă cu concepţia, elaborarea şi organizarea unor
evenimente cultural-artistice din localitate, cel puţin o dată pe lună.

34
Locul acestui centru de informare turistică trebuie să fie în teritoriul staţiunii, deoarece
majoritatea turiştilor au cazare acolo.

Realizarea unui parc de agrement “Drumul Sării” în zona lacurilor sărate:

La Sovata, de o prioritate absolută trebuie să beneficieze acele proiecte care vor oferi servicii
de agrement şi recreaţii superioare celor existente, diversificând oferta de servicii turistice.
“Drumul Sării” va fi un proiect care va proteja, pe de o parte, dar şi va anima zona lacurilor,
prin numeroase noi elemente de divertisment. Se vor amenaja noi alei de plimbare, locuri de
observare a florei şi faunei, panouri de informare, se va analiza şi posibilitatea amenajării unui
ştrand în aer liber la unul dintre lacuri.

Amenajarea mai multor trasee de excursie în împrejurimi:

Pentru cunoaşterea locurilor naturale care înconjoară oraşul sau pentru simpla relaxare, sunt
potrivite plimbări pe trasee amenajate în pădurile din zonele mai aprope, pe dealuri. Pentru
orientarea turiştilor soluţia este oferită de tăbliţele informative aşezate în zonele importante şi
frecventate de oameni.

Realizarea unui centru wellness independent:

Un proiect mare al oraşului, care va determina definitiv caracterul său balnear-turistic, va fi

un centru de wellness cu cca. 1000-1500 mp. de suprafaţă de apă, cu numeroase servicii de
wellness (masaj, cosmetică, saună, terapii naturiste, etc.) şi care va fi deschis pe tot parcursul
anului. Acest centru va fi perla staţiunii şi va degreva de aglomeraţie Lacul Ursu, asigurând
un element principal de agrement turiştilor cazaţi la Sovata şi Praid.

Crearea, organizarea şi promovarea unor evenimente cultural-artistice la nivel local:

Oraşul ar putea organiza următoarele evenimente: pavilion de muzică, expoziţii de fotografie

cu diferite teme, Festivalul de iarnă sau Zilele zăpezii, Festival de dans popular, Zilele
copiilor, Club pentru mic şi mare – origami, bodypainting, activităţi meşteşugăreşti, Zilele
Lacului Ursu, concerte, întruniri pentru scriitori şi poeţi, Întrunirea artiştilor plastici, ș.a.

Drumul Sării

35
BIBLIOGRAFIE:

1. A. Băltăreţu, N. Neacşu, M. Neacşu „Economia turismului. Studii de caz. Statistici.

Legislaţie”, Editura Uranus, Bucureşti 2008

2. Neacşu N.(2002)- Economia turismului, Editura Expert, Bucureşti

3. Glăvan Vasile, (1995)-Resursela turistice şi valorificarea lor, Revista Română de Turism,

nr.3

4. Erdeli G. Istrate I. (1996)-Potenţialul turistic al României, Editura Universităţii, Bucureşti

5. http://www.sovata.ro/

6. http://www.mures.insse.ro/

7. http://apmms.anpm.ro/

8. http://statistici.insse.ro/

36