Cultura Cucuteni

-LUCRARE DE SEMINAR-

Cultura Cucuteni-
repere istorico-
geografice

1
 Situată între Iași și Pașcani, la cca. 8 km de Târgu-Frumos, în partea de vest a judeţului,
localitatea Cucuteni a dat numele unei mici comune din judeţul Iaşi.
Localitatea Cucuteni este eponimă pentru cea mai veche cultură arheologică din estul
Europei, dar și din întreaga lume, comparabilă cu formele de civilizație descoperite în Egipt.
Comuna adăpostește o bogăție spirituală imensă, vestigii vechi de mii de ani, alături de
necropole ale unor căpetenii din neolitic. Cu mult înainte ca civilizația minoică, socotită prima
civilizație europeană clasică, să răsară în insula Creta, cu mult înainte ca în Italia să se înfiripe
ideea unui imperiu, înflorea aici cea mai evoluată civilizație din preistoria Europei, cultura
Cucuteni (5.200 până în 3.200 î. Hr).
Numele sub care este cunoscută în întreaga lume, Cucuteni Tripolie, a fost dat de
descoperirile făcute în anii 1884 și 1893 în localitățile Cucuteni din județul Iași și Tripolie,
lângă Kiev, Ucraina.1
Este o civilizație a superlativelor care, în perioada de maximă expansiune, se întindea pe o
suprafață de peste 350.000 Km² .
Vasele neolitice de tip Cucuteni, caracteristice pentru Podișul Moldovenesc, Câmpia
Dunării și Podișul Transilvaniei pot fi văzute ca forme și decorații caracteristice, fraterne sau
identice cu ceramica neolitică de pe teritoriul Siciliei expusă azi în Muzeul Arheologic din
Agrigento.2
Civilizația Cucuteni s-a extins foarte mult în
spațiul european, fapt dovedit de vestigiile care s-au
descoperit la mii de kilometri de locul de origine.

Figură 1

Ceramica pictată, este reprezentată de 4

categorii de vase caracteristice doar culturii
Cucuteni: vasele coroană, vasele cu suport și
colonete, vasele binoclu și vasele horă.

1
https://ro.wikipedia.org/wiki/Cultura_Cucuteni, data accesării 2 decembrie 2019.
2
ADRIANA BOTEZ CRAINIC, Istoria artelor plastice, vol. I, editura didactică și pedagogică – R.A., București, 1995,
p.171.

2
 Istoricul cercetărilor

Prima atestare documentară a culturii Cucuteni, a fost efectuată în anul 1884 de către
Teodor Burada, folclorist, etnograf și muzicolog al Academii Române. Ulterior, zona a fost
investigată între anii 1885-1889 de către Nicolae Beldiceanu, Grigorie Buțureanu, Dimitrie
Diamandi din Iași, precum și de Dimitrie Butculescu din București. Rezultatele obținute de
pasionații cercetătorii români și splendoarea deosebită a ceramicii pictate de la Cucuteni-
Băiceni, a determinat pe doi arheologii germani: Hubert Schmidt și Georg Bersu să
înterprindă săpături arheologice între anii 1909-1910, în așezările de pe „Cetățuia” și de la
„Dâmbul Morii”, determinând-se astfel principalele etape ale evoluției acestei culturi,
denumite Cucuteni-A(3600-3300 î.d.Hr.), Cucuteni-A-B(3300-3100 î.d.Hr.) și Cucuteni-
B(3100-2500 î.d.Hr.).

3
 Figură 2

Pentru cultura Cucuteni Faza A (3600-3100 î.Hr.) în Moldova au fost găsite 148 de puncte în
114 localități3. În bazinul superior al Bahluiului, siturile arheologice sunt numeroase, multe
bine studiate de arheologi și cunoscute în întreaga lume (Cucuteni-Băiceni). Alte locații ale
culturii Cucuteni faza A: Bădeni (Scobinți) la Râpa Strâmbului, Belcești la Dealul Scarchiilor,
Dealul Huc), Buhalnița – punctul Cetațuia, Cotnari la Dealul Cătălina, Țiglele lui Baltă,
Pârcovaci la Sângeap ș.a. Așezările din cultura Cucuteni A sunt bine delimitate, se găsesc pe
platouri înalte sau podișuri în preajma unor izvoare permanente. Inventarul arheologic include
unelte din silex, arme, ceramică cu o formă și decorație deosebită, figurine antropomorfe și
zoomorfe, idoli și personaje feminine (găsite și la Bădeni – Râpa Strâmbului).
Pentru faza Cucuteni A-B reprezentativă este ceramica pictată, caracterizată prin trecerea
gradata de la decorul negativ la cel pozitiv, culoarea neagră având rol important. Au fost
pictate, pentru prima dată, reprezentări antropomorfe schematizate.

3
FAVRE JEAN-FRANCOIS, DIETRICH GRUNEWALD, ANTONIO FILIPE PIMENTEL, Istoria artei, editura RAO, București,2000, p.
89.

4
 Figură 3

Figură 4

5
Așezările

În primul rând, alegerea locului unei așezări era condiționată de o serie de factori: existența
surselor de apă, terenului favorabil agriculturii, accesului la căile de comunicație, condițiilor
de apărare și a sării. Existau mai multe categorii de așezări și o paleta largă a acestora de la
așezări deschise sau fortificate natural până la cele de tip protourban : compacte și răsfirate,
permanente sau sezoniere. Locuințele erau așezate în circular sau grupat în funcție de formă
de relief pe care se întemeia așezarea. Casele erau construite pe platforme masive de lut, cu
structura de bârna despicată, cu mai multe încăperi și chiar și etaj, în centru aflându-se o
construcție impunătoare, folosită ca loc de adunare a comunității și sanctuar pentru ceremonii
magico-religioase. Aceste clădiri aveau mai multe camere, unele cu vetre, cu unelte
gospodărești și provizii. În cultură Cucuteni existau 3 tipuri de locuințe: de suprafață de formă
dreptunghiulară, cu sau fără platforme, de suprafață cu plan circular, adevărate colibe sau
bordeie.4

Fortificațiile

Pentru asigurarea apărării, erau folosite adesea promontorii desprinse din terase, dealuri,
mai rar interfluvii. De aceea, de multe ori așezările joase, dar bine aparate natural erau
considerate mai importante decât cele aflate pe așezări înalte.5

Figură 5

4
http://romaniaistorica.ro/2012/02/07/cultura-cucuteni-aprox-5500-2750-i-hr/ data accesării 2 decembrie
2019;
5
Ibidem.

6
 Figură 6

Populația

Asemenea așezărilor, populația avea o organizare protourbana, dând dovadă, datorită

grupării locuințelor, de spirit de obște. Ocupațiile principale erau: vânătoarea, agricultura,
cultivau predominant grâu și orz, dar și olăritul, țesutul, confecționarea uneltelor. Oamenii cei
mai importanți din comunitate obișnuiau să se împodobească, folosind bijuterii confecționate
din cupru, aur, os șlefuit. Deși cunoșteau metalele, ca aurul, arama, argintul, le foloseau destul
de rar.

Ritualurile

În ceea ce privește ritualul înmormântării, s-au descoperit în podeaua locuințelor oase

umane, o dovadă că oamenii își îngropau morții la temelia caselor.
Se observă, astfel, din cele prezentate de mai sus că importanța culturii Cucuteni a fost
covârșitoare pentru următoarele culturi și civilizații ce se vor dezvoltă în Europa. Referitor la
dispariția lor există mai multe ipoteze, cea mai plauzibilă fiind, în acest moment, faptul că
populațiile aflate mereu în mișcare au determinat începutul sfârșitului pentru cultura Cucuteni.

7
 Figură 7

Arta culturii Cucuteni

1.Ceramica

Cultura Cucuteni a rămas în istorie prin ceramică sa, unică în Europa. Decorul
predominant este cel în spirală, creând astfel o iluzie optică puternică, iar culorile
caracteristice sunt albul, roșul și negrul, cu variații date în funcție de temperatura la care a fost
ars vasul. În ceea ce privește forma, avem de la simple pahare până la amfore. Tehnica
ceramicii Cucuteni este aproape perfectă: lutul era foarte bine preparat și amestecat cu câteva
fire de nisip, pentru ca pereții vasului să nu crape. Odată modelate, vasele erau reintroduse în
lut și uscate la umbră. După uscare urma decorarea. În faza Cucuteni A o importantă
deosebită era dată ceramicii cu forme diferite - pahare, castroane, suporturi, decorate cu
motive spiralo-meandrice adâncite, incizate pe suprafață albă a vasului. Se remarcă astfel
specia ceramică de la Trușești și Drăgușeni.6

6
CORNELIA-MAGDA MANTU , Cultura Cucuteni. Evoluţie, cronologie, legături, Bibliotheca Memoria Antiquitatis, V,
Piatra-Neamţ, 1998, p.324.

8
 Figură 9
Figură 8

În prima fază (faza A-B) a culturii reprezentativă este ceramică pictată, ce se caracterizează
de la trecerea gradată de la decorul negativ la cel pozitiv, culoarea neagră având în rol
important, fiind pictate, pentru prima dată, reprezentări antropomorfe schematizate.
În cea de-a doua (faza B), formele vaselor sunt mai evoluate în principal prin dimensiuni în
desfășurarea motivelor decorative, pictate cu o singură culoare, negrul sau roșul, albul având
un rol secundar. Se întâlnesc și reprezentări antropomorfe, de animale de pradă, cornute și
păsări.

Figură 10 Figură 11 Figură 12

2.Statuete

9
 De la început trebuie precizat că nu există statuete antropomorfice care să prezinte
trăsături grotești sau furioase. Figurile masculine sunt rare și acoperite de măști, bărbatul fiind
considerat acolitul femeii, necesar pentru perpetuarea vieții, în timp ce statuetele feminine au
picioare zvelte, sunt grațioase. Totodată, nu există statuete cu sclavi sau figurine sacrificate,
ceea ce accentuează caracterul pacifist al civilizației. Figurile feminine stilizate reprezintă și
un element esențial al vieții religioase. Statuetele feminine au reprezentat conceptul fertilității
și fecundității, întruchipat de Marea Zeiță, creatoare de viață. Statuetele cucuteniene din faza
A au capul mic, doi umeri proeminenți, talia înalta și suplă, picioarele despărțite pe ambele
părți, terminându-se cu un vârf bont. În faza A-B se formează un curent realist: acum
statuetele sunt decorate cu incizii, pictură sau elemente plastice. Există o accentuare a
alungirii picioarelor și corpului, statuetele fiind mai zvelte. În faza B se pune accent pe
statuetele nubile, cele în formă de vioara. Toate sunt relativ plate, capul mai mare decât restul
corpului.7

Figură 13 Figură 14 Figură 15

3.Simboluri

Simetria acestor vase era realizată cu ajutorul unui aparat precursor al roții olarului, iar
pictura tricromă (alb, roșu, negru) era desfășurată mai întâi în plan, apoi era suprapusă peste

7
http://romaniaistorica.ro/2012/02/07/cultura-cucuteni-aprox-5500-2750-i-hr/ data accesării 2 decembrie
2019.

10
vasul de pictat pentru a se potrivi ca ornamentație. Modelele geometrice nu erau
întâmplătoare sau cu rol decorativ ci simboluri sacre: spirala, crucea și X, zvastica (cea
pozitivă în sensul literei Z ), rombul, cercul, yin și yang, spiralele îngemănate, semne regăsite
din neolitic până în prezent în satul românesc pe parcursul a cca. 8 milenii. Unul dintre
simbolurile fundamentale pe care s-a format spiritualitatea culturii Cucuteni este spirala.
Drumul în spirală este calea spre o altă lume. Spirala dublă poartă semnificația întoarcerii din
aceea dimensiune, un traseu pe care probabil, preotesele cucuteniene îl cunoșteau. Spirala este
un semn universal care și-a păstrat simbolistica și astăzi; pentru oceanologi, spirala este
simbolul vieții venite din apă; pentru cercetătorii orientaliști este drumul reîncarnărilor
succesive până la contopirea/devenirea cu ființa perfectă. Pentru tradiția românească, spirala
este drumul spre o altă lume, drum la capătul căruia este descoperită Marea Zeiță Mamă.8

Motivele întâlnite cel mai des pe ceramica de Cucuteni sunt:

apa - care este reprezentată prin linii, ploaia – hașură verticală;
puterea cerească - linii orizontale sau puncte în partea de sus;
ape subterane - linii în partea de jos;
fertilitate, feminitate - ovalul;
simbolul infinitului- meandre, bucle, linii curbe;
șarpele sau litera S - șarpele de casă, ocrotitorul locuinței, prevestitorul ploii;
pasărea - leagă cerul de pământ, solul soarelui;
dansul fetelor și al femeilor - dansul ritualic al ploii sau rugăciuni către Marea Zeiță
Mamă;
câine, lup - bărbăție, protecție, forță;
puncte în partea de jos sau spre mijloc - semințe sădite în pământ, viitorul rod, viața;
rombul împărțit în patru cu puncte în fiecare cadran - câmpul însămânțat, simbolul
fertilității;
sămânța încolțită - o nouă viață.

8
ERNST HANS GOMBRICH, Istoria Artei, traducere de Nicolae Constantinescu, editura Pro, București, 1994, p.41.

11
Figură 16

12
Bibliografie

I. Lucrări, studii, articole

1.ADRIANA BOTEZ CRAINIC, Istoria artelor plastice, vol. I, editura didactică și

pedagogică – R.A., București;
2.FAVRE JEAN-FRANCOIS, DIETRICH GRUNEWALD, ANTONIO FILIPE PIMENTEL,
Istoria artei, editura RAO, București,2000;
3.CORNELIA-MAGDA MANTU , Cultura Cucuteni. Evoluţie, cronologie, legături,
Bibliotheca Memoria Antiquitatis, V, Piatra-Neamţ, 1998;
4.ERNST HANS GOMBRICH, Istoria Artei, traducere de Nicolae Constantinescu,
editura Pro, București, 1994.

II. Articole online

1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Cultura_Cucuteni, data accesării 2 decembrie

2019;
2. http://romaniaistorica.ro/2012/02/07/cultura-cucuteni-aprox-5500-2750-i-hr/
data accesării 2 decembrie 2019.

13
Cuprins

Cultura Cucuteni-repere istorico-geografice..................2

Istoricul cercetărilor........................................................3
Așezările.........................................................................6
Fortificațiile..................................................................6
Populația.......................................................................7
Ritualurile.....................................................................7
Arta culturii Cucuteni.....................................................8
1.Ceramica....................................................................8
2.Statuete....................................................................10
3.Simboluri.................................................................11
Bibliografie...................................................................13
Cuprins.........................................................................14

14