BARCELONA || oras de vis

Am fost si noi acolo, in Barcelona. Cele mai frumoase impresii timp de 3 zile pline!
Va recomandam:
- sa cititi cit mai mult despre locurile de vizitat ca sa puteti alege corect ceea ce va intereseaza
- sa utilizati transport public METROU (foarte rentabil 2,15 euro calatoria) sau Bus Turistic (cel
care are ca emblema un ochi, cuprinde cele mai bune locuri, 2 zile 39 euro)
- sa aveti ghetute comode si protectie de soare
- o zi linia rosie, o zi linia albastra
- utilizati aplicatia maps. me sau ceva de genul care are harta Barcelonei
- vizitati Sagrada Familia, Park Guell, Camp Nou, Montjuic, Port Vell, plaja, La Rambla, Muzeu
Picasso, Casa Mila, Casa Batllo
- cumparati bilete online la Sagrada Familia, Park Guell si Flamenco (www.clorian.com)
- Restaurante recomandam pentru gurmanzi, intrati macar in unul din ele
|| "4 Gates" - restaurantul artistilor, emblema caruia a fost pictata chiar de picasso
4gats.com/es
|| "7 Portes" - se afla pe plaja, in port si are cea mai gustoasa #PaeliaDinLume
7portes.com/en
|| "Marisk" - fructe de mare bune
bcnrestaurantes.com/cat/b ... 455b19_dis_1957
|| "Can culleretes" - cel mai vechi restaurant de mai mult de 230 ani, aici gusti din istorie
pe FB
# fara programare din timp nu aveti sanse sa nimeriti (nu economisiti pe mincare 30-50 euro de
persoana, dar se meritaaaa)

# restaurantele ne-au fost recomandate de un veridic barcelonian care de o viata sta acolo, Jaume
Llibre, vestit matematician care a rezolvat una din problemele lui Hilbert :))))))
Barcelona e superba, nu va leneviti sa o descoperiti mergind pe jos.
O sa ma bucur daca sfaturile mele vor fi de folos.
Sa aveti calatorie frumoasa!!!

Hotel Canton - O cazare decenta pt a descoperi Barcelona

In perioada 27 apr - 1 mai am hotarat sa facem un city break in Barcelona. Binenteles ca pentru
asta am inceput sa cautam cazare. Aveam nevoie de un hotel care sa fie in apropierea unei statii
de metro, sa fie intr-o zona buna pentru a putea iesi seara la o plimbare si sa nu fie prea scump
fiindca nu aveam de gand sa stam in camera. Tot cautand, am gasit Hotel Canton 1*.
Ceea ce vreau sa va spun inca de la inceput, este sa nu va lasati pacaliti de faptul ca hotelul este
de 1*. Chiar daca are doar o stea, este un hotel mai mult decat decent.
Hotel Canton este situat in cartierul Barri Gotic la doar 5 minute de mers pe jos de statia de
metro Drassanes, pe o straduta foarte linistita. In apropirea hotelului aveam celebra La Rambla (4
min), portul cu promenada (5-6 min), statuia lui Columb (5 min), Piata Reial (8 min), Piata
Catalunya (10-15 min), muzeul de ceara (5 min), aquarium-ul (10 min). Practic la orice obiectiv
din Barri Gotic se putea ajunge pe jos in cel mult 20 minute.
Camera a fost foarte curata si destul de mare. Are televizor LCD cu mai bine de 30-40 programe
in mai multe limbi, seif, minifrigider (foarte silentios), o perna si patura in plus daca este nevoie.
Mai are si un mini-balcon (este specific acelor strazi inguste). Accesul in camera se face pe baza
de cartela magnetica.
Baia a fost deasemenea foarte curata si foarte mare. Este dotata cu dus, bideu, uscator de par, gel
de dus, sampon, sapun, discuri demachiante, bete de urechi si prosoape. Atat in camera cat si in
baie se facea zilnic curatenie.
Hotelul are 5 etaje si este dotat cu lift. Receptia este deschisa 24 de ore si are o camera pentru
bagaje. Noi am folosit-o pt ca am ajuns foarte devreme (8:00AM). La receptie este WiFi cu
semnal foarte bun. Micul dejun costa 5 eur/pers (nu stiu detalii pt ca noi nu am luat). Personalul
hotelului vorbeste limba engleza si este foarte amabil. Orice intrebari ati avea, va vor ajuta cu
placere.

Singurul "minus" a fost acela ca nu am avut semnal wifi in camera (noi am stat la etajul 2). Dar
asa cum spuneam, la receptie semnalul era foarte bun. Acolo erau fotolii si canapele unde puteai
sta cat vroiai.
Pot recomanda sincer acest hotel celor care cauta un loc bine pozitionat, curat si fara prea mari
pretentii cu un raport pret-calitate foarte bun (288eur/camera pt 4 nopti la care se adauga taxa de
oras cred ca 1 eur/pers/noapte). Este un loc perfect pentru cei care doresc sa viziteze Barcelona.
Hai-hui prin Barcelona, prima parte, transferurile Aeroport-Barcelona
Urmare de aici
Pentru ca de cativa ani tot adun informatii pentru concedii de pe acest site, m-am gandit sa scriu
si eu primul review. Nu este o treaba foarte usoara tinand cont ca au fost multi altii inaintea mea
care au descris foarte frumos si foarte amanuntit acest oras.
Noi am plecat matinal (5:15AM) din Timisoara cu Wizz Air si in doua ore jumate am aterizat pe
El Prat. Zbor fara probleme dar cu putine turbulente la aterizare.
Din tara ne hotarasem sa ajungem la hotel folosind trenul R2+metroul. Asadar din aeroport am
urmarit semnul rosu cu un tren si in mai putin de 10 minute eram deja pe peron. R2 face legatura
intre aeroport-Barcelona-aeroport si circula din jumatate in jumatate de ora. Se folosesc biletele
de transport in comun (T10). Intrarea pe peron se face doar cu bilet. Biletul il poti lua de la
ghiseu sau de la aparate. Noi l-am luat de la ghiseu. In oras are doua statii: Barcelona Sants si
Passeing de Gracia. Noi am coborat in cea de a doua care avea conexiune cu metroul si astfel
puteai ajunge practic in orice loc din oras. Folosind trenul si apoi metroul, puteti ajunge oriunde
in oras cu doar 1 euro.
T10 este un bilet de transport in comun cu care poti face 10 calatorii. Pretul lui este de 10 euro si
il poti folosi pe toate mijloacele de transport in comun (tren, tramvai, autobus, metrou). Este
valabil pe zona 1, zona care acopera toata aria turistica a Barcelonei, inclusiv drumul de la/spre
aeroport. O calatorie dureaza 1.5 ore, timp in care poti folosi oricare mijloc de transport in
comun. Tichetul poate fi folosit de mai multe persoane. De ex. daca sunteti doi si vreti sa intrati
la metrou, prima persoana introduce tichetul si intra, iar cea de-a doua persoana va prelua biletul
si va repeta procedura. Daca doriti sa-l folositi la autobus, pur si simplu il veti introduce in aparat
de doua ori sau de trei ori in functie de cate persoane vreti sa calatoriti. Pe verso, aparatul va
printa data si ora pentru fiecare noua calatorie.
Daca din metro doriti sa urcati in autobus si sunteti in intervalul de 1.5 ore, aparatul din bus nu
va contoriza o noua calatorie. In cazul in care se suprapune print-ul, veti putea citi pe aparat cate
calatorii mai aveti disponibile. Noi intre Barcelona pass si T10, am ales ultima varianta pt ca nu
ne propusesem sa vizitam prea multe muzee. Barcelona pass-ul este destul de scump si isi merita
banii doar daca aveti de gand sa vizitati multe muzee. In acest fel, discount-urile se aduna si
poate deveni rentabil. Noi pentru 4 zile am folosit 2 tichete intregi (T10) iar de pe al 3-lea am
mai ramas cu 4 calatorii.

Alta alternativa pentru a ajunge de la aeroport in Barcelona ar fi Aerobus-ul T1 sau T2 - din cate
am inteles autobuzele apartin aeroportului - care circula la intervale de 5 si 10 minute. Pana in
oras face aprox. 30 de min si costa 5.90 eur/sens sau 10.2 eur/tur-retur. Are statii in Placa
Espanya si Placa Catalunya, ambele cu conexiuni la metrou. T1 sau T2 reprezinta terminalul,
asadar daca veti lua Aerobus-ul din Barcelona, sa va uitati de la ce terminal plecati (Wizz-ul de
ex. este la T2). Daca luati bus-ul gresit, veti avea destul de mult de mers de la un terminal la
altul.
Mai puteti ajunge in oras si folosind autobusul 46 sau taxi.
Detalii
referitoare
la
transferul
aeroport-Barcelona-aeroport,
aici: aeropuertobarcelona-elpra ... to_tren4010.htm

puteti

gasi

Hai-hui prin Barcelona, partea a doua

Urmare de aici
Am ajuns foarte devreme la hotel, ne-am lasat bagajul si am plecat in oras. Prima plimbare a fost
pe Rambla (acolo era hotelul) de la Statuia lui Columb pana in Placa Catalunya. De aici tot in
plimbare, pana in Placa Espanya unde am vizitatArenas de Barcelona. In trecut o arena unde
aveau loc coride, actualmente un centru comercial. In prezent luptele cu tauri sunt interzise in
Catalunia. Pentru amatori, veti putea gasi asa ceva prin Madrid sau Pamplona (am auzit asta de la
receptioner cand au intrebat niste nemtoaice dornice sa vada coride - deh, gusturile nu se
discuta!). Daca intrati in centrul comercial va recomand sa urcati pana la ultimul etaj, acolo este
o terasa de unde puteti admira o frumoasa panorama asupra pietei.
Urmatoarea oprire a fost la Muzeul National de Arta a Cataluniei pe care l-am admirat doar
din exterior. In apropiere este Poble Espanyol, un fel de muzeu al satului. Intrarea este 12eur/pers
daca iei biletele de la casa si 10 eur/pers pt bilete cumparate on line. Puteti vedea aici case din
diverse zone ale Spaniei, in multe dintre ele fiind amenajate mici ateliere cu vanzare (prelucrare
de piele, stantari/tiparnite, atelier de sticlarie, restaurante, terase, etc). Mi-a placut dar nu cred ca
a meritat pretul biletelor.
Intre timp s-a facut si ora check-in-ului, am luat metroul si ne-am intreptat spre hotel. Dupa o
scurta pauza, am iesit la o noua plimbare, de data asta pe Rambla de Mar. Am vazut portul si
ne-am plimbat putin prin Maremagnum Shopping Center care nu ne-a impresionat cu nimic.
Ziua a doua a inceput cu ploaie si noi binenteles fara umbrele, dar asta nu a fost o problema
pentru ca atunci cand am iesit pe Rambla, erau mai multi negrii care vindeau cu "doar" 5 euro
umbrela. Nu trebuie sa va mai spun ca aveau o calitate deplorabila - cred ca erau de unica
folosinta. Dar decat deloc... Am negociat cu ei si am luat 2 la 6 euro. Ne-au fost de folos cat timp
am stat la coada la Casa Batlo. Aici exista doua cozi, una la bilete si una pt a intra in casa. Noi
din dorinta de a optimiza putin timpul, am hotarat sa stau eu la bilete iar sotia la coada de la
intrare. Ei bine, nu ne-a iesit. Un om de ordine, scotea din rand persoanele care stateau la coada
de la intrare fara sa aibe bilet. Degeaba sotia i-a spus ca eu vin in 5 minute cu biletele. Sincer nu
am inteles de ce faceau asta. In fine, pana la urma lucrurile s-au miscat destul de repede si in 30

de minute eram inauntru. In pretul biletului (22.5 eur/pers) intra si audio+video guide. Foarte
interesant softul pe la video guide, care iti prezenta cum era mobilata/amenajata casa. Nu voi
insista cu descrierea ei pt ca au facut-o deja altii cu un talent narativ mai bun decat al meu. De
ceea sper ca pozele atasate review-ului sa spuna mai multe decat pot eu exprima in cuvinte. Ceea
ce pot sa spun este ca desi pretul biletelor este destul de mare, nu-mi pare rau ca am intrat. Vizita
a durat cam 2 ore, timp in care s-a oprit si ploaia.
Urmatoarea oprire a fost in Parc de la Ciutadella unde am vazut Cascada Munumental,
Parlament de Catalunya (o cladire care nu iesea cu nimic in evidenta) si Castelul del Tres
Dragons (exterior). Din parc am iesit pe Passeig de Lluis Companys unde am admirat largul
bulevard cu felinare iar in capat, Arcul de Triumf. Am mai facut o plimbare pe Passeig de
Gracia unde am vazut celebrele magazine Prada, Louis Vuitton, Boss, Dior, etc si ne-am
indreptat spre plaja Barcelonei. O plaja foarte lunga si destul de lata. Vremea era departe de a se
putea sta la plaja, dar erau vreo doua, trei persoane care incercau sa faca surfing (binenteles in
costume de neopren). De aici, pe malul marii, ne-am indreptat catre Rambla. Drumul este plin de
restaurante cu terase. Ne-am oprit si noi la o paella cu fructe de mare.
In cea de-a treia zi am fost la Tibidabo. Aici am urcat cu funicularul (7 eur/pers dus intors). Am
admirat panorama orasului si biserica pe din afara si in interior. In parcul de distractii mergeau
doar caruselul pentru copii, roata cea mare si avionul dar nu am testat nimic din acestea.
Am coborat la Sagrada Familia dar din pacate nu aveau bilete disponibile decat peste cateva ore
asa ca am spus pass si am vazut-o doar din exterior. Tot din exterior am admirat si casa
Milla (La Pedrera).
Dupa-masa ne-am petrecut-o hoinarind prin Barri Gotic. Vreau sa va spun ca acest cartier este
absolut extraordinar. Plin de stradute foarte stramte, cu cladiri vechi, cu o groaza de restaurante,
baruri, gelaterii, cofetarii, fast food-uri, magazine de tot felul si piete superbe cu palmieri si pline
de terase. Mie mi-a placut foarte mult si in fiecare seara rataceam pe acele stradute pline de
lume.
Seara am fost in Placa Espanya pentru a admira Fantana Magica. Un spectacol cu jeturi de apa
pe ritmuri de muzica si plin de culori. Din locul in care am stat noi, nu se auzea muzica, dar asta
nu a stirbit cu nimic spectacolul.
Ultima zi am dedicat-o Parc Guell-ului. Si aici este problema cu biletele. Noi le-am luat cu o zi
inainte si trebuia sa mentionam ora la care dorim sa intram. In cazul in care intarziam mai mult
de jumatate de ora, biletele isi pierdeau valabilitatea. Parcul este superb, atat zona cu plata cat si
cea fara. De aceea va recomand sa le vedeti pe amandoua. Deasemenea aici veti avea alte ocazii
sa admirati panoramele asupra orasului.
Dupa-masa am hoinarit prin magazine (de pe Rambla de Catalunya si nu numai) pt putin
shopping.
Seara, dupa o plimbare prin Barri Gotic si pe promenada marii, am incheiat-o cu o sangria si un
tapas pe Rambla. Dimineata la ora 7:40 decola avionul iar noi trebuia sa ajungem cu o ora jumate

mai repede la aeroport. De data asta am ales sa mergem la aeroport folosind Aerobus-ul, nu am
vrut sa riscam cu metrou+tren (desi daca acum stau si ma gandesc, nu riscam nimic dar...).
Ca si incheiere pot spune ca Barcelona este un oras care merita cu siguranta vizitat. Mi-au placut
operele lui Gaudi despre care initial am crezut ca este un pic chicios, asta pana cand am ajuns
acolo. Acum pot spune cu convingere ca a fost un geniu. Mi-a placut Rambla cu toata agitatia ei,
piata La Boqueria unde prezentarea produselor este ridicata la nivel de arta, portul, plaja, pietele
iar cartierul Barri Gotic cu toate atractiile lui a reprezentat pentru mine cireasa de pe tort.
Hotel Laumon

Am ales pentru sederea pe perioada celor 5 nopti in Barcelona hotelul Laumon (3 stele).
Principala conditie atunci cand am cautat cazarea a fost sa fie cat mai aproape de o linie de
metrou, pentru ca de-a lungul calatoriilor noastre am observat ca metroul este cel mai sigur si
rapid mod de a vizita un oras (chiar daca prin asta esti privat de oportunitatea de a admira
frumusetea orasului la suprafata). Dar acest lucru se poate rezolva usor ulterior, fie prin folosirea
autobuzelor turistice de tip hop on-hop off sau prin folosirea transportului in comun de suprafata.
De exemplu la Parcul Guell se ajunge cu autobuzul, asa ca am avut ocazia sa admiram cartieree
orasului atunci cand am mers sa vizitam Parcul Guell.
Asadar hotelul Laumon este foarte aproape de linia de metrou, aprox 200 m de statia la Sagrera.
Din aceasta statie pleaca 2 magistrale de metrou foarte importante L1 si L5 care fac legatura cu
orice punct de atractie din oras. Este la 5 statii de Placa Catalunya sau Sagrada Familia si la 8
statii de placa Espanya...
O zona linsitita, camerele sunt simple dar curate, se face curat zilnic, lucru pe care nu l-am gasit
in foarte multe hoteluri fara pretentii. Internetul este bun.
Personalul amabil, am primit harti si ni s-a explicat pe unde sa ajungem in loocurile importante.
Multumim! Vacanta placuta!
Transportul in Barcelona
Urmare de aici
O sa va descriu in cateva cuvinte modalitatea pe care am ales-o noi de a vizita Barcelona. Desi,
calatoria cu metroul te priveaza de admirarea orasului la suprafata, mie mi se pare cea mai
eficienta cale de a ajunge in orice punct al unui oras, mai ales unul in care transporul la suprafata
este destul de aglomerat si timpul petrecut la semafor si in trafic te fac sa pierzi din timpul alocat
vizitarii obiectivelor propuse. Transferul de la aeroport l-am facut cu autobuzul 46 la 2,5 euro de

persoana. Exista si autobuzele aerobus, dar acestea, desi au acelasi traseu, costa 6 euro de
persoana.
Apoi, am cumparat din statia de metrou cartele cu valoarea de 9.90 euro, cartela cu 10 calatorii
incluse pe orice mijloc de transport in comun din Barcelona (metrou sau autobuz). Este foarte
rentabil pentru ca o calatorie costa 2,5 euro. Asadar daca mergeti de exemplu pana in piata
Catalunya cu metroul si apoi iesiti sa luati autobuzul catre parcul Guell, folositi aceeasi cartela.
Aceste cartele sunt transferabile, adica puteti lua una si o folositi pana o epuizati sau puteti lua
cartele pentru fiecare membru al familiei in parte. La extragerea cartelei scrie cate calatorii mai
aveti de efectuat. Exista harti cu magistralele de metrou, pe peron ti se spune cat mai este pana
vine urmatorul metrou, sunt din 3 in 3 minute si ai indicatoare cu iesirile, cu obiectivele de la
suprafata etc. Calatorie placuta!
Consider ca parcul Guell face parte dintre obiectivele care nu trebuie ratate atunci cand vizitam
Barcelona. Gaudi este uimitor si in acest parc, alaturi de Sagrada Familia, ii vedem pe indelete
lucrarile si stilul arhitectural unic si de neegalat.
Pentru intrarea in zona platita, aprox 8 euro de persoana, va recomand sa faceti rezervari online
sau cu o zi, poate doua inainte de a vizita parcul.
Nu stiu daca este mereu aglomerat dar noi cand am fost biletele erau epuizate pentru ziua
respectiva (poate pentru ca era duminica) si am facut rezervare pentru marti.
Intrarea se face din jumatate in jumatate de ora incepand cu ora 9 si pana la ora 19 sau 19:30, dar
odata intrat acolo nu mai esti conditionat de timp, poti sta sa te plimbi si sa admiri cat doresti.
In zona free, fara plata, exista destul de multe lucruri de vazut dar casutele si salamandra sunt in
zona cu plata.
Asadar avand in vedere ca nu este foarte scump, va recomand sa vizitati tot.
Accesul se face doar cu autobuzul sau pe jos, noi am luat autobuzul 24 din placa Catalunya de
langa mall-ul Il cortes Ingles.
Vizita placuta!
Iubesc cultura si traditiile catalanilor si din acest motiv am vrut sa vad un show live de flamenco
cu ocazia vacantei de 5 zile in Barcelona.
Am cautat destul de mult pe internet pana cand am gasit ceva nu foate scump dar care sa imi
satisfaca dorinta.

Asadar am fost in Centru comercial Las Arenas din Piata Espanya la spectacolul The Art of
Flamenco. La ultimul etaj al acestul mall, intr-un cadru intim, intr-o sala micuta care poate
gazdui in jur de 100 de persoane o echipa de dansatori, instrumentisti si solisti, ne-au oferit un
spectacol de 40 de minute de ritm si pasiune.
Mi-a placut, sala era neasteptat de goala dar artistii au dat tot ce au avut mai bun pentru a ne oferi
un show de neuitat.
Pretul unui bilet este de 30 de euro dar avand in vedere ca alte spectacole gasite de mine pe
internet erau peste 50 de euro de persoana, am zis ca pentru a-mi satisface dorinta, este bine si
asa.
Si da, pentru cateva zeci de minute, am simtit din plin pasiunea si focul din picioarele si vocea
catalanilor.
Un show ce nu il voi uita prea curand!

Aparthotel Augusta din Barcelona

Ca in fiecare an din ultimii cinci sau ase, hotrrea de a pleca in concediu am luat-o n ultimul
moment, fr a ne face planuri cu mult timp inainte.
Aa s-a intamplat i anul trecut, cand, pe la mijlocul lunii iulie ne-am hotrt s mergem la
Barcelona in prima parte a lunii urmtoare.
Hotrrea fiind luat, am inceput s ne facem traseul i cteva rezervri hoteliere.
Pentru c in Barcelona urma s stm mai multe nopi (mai exact ase), i pentru c vroiam s
restrngem la maxim cheltuielile, ne-am decis s cutm un apartament dotat cu o mic
buctrie, unde s putem gti ceva rapid, evitnd astfel, pe ct posibil, masa la restaurant.
Am inceput s caut pe toate site-urile specializate un apartament pentru dou persoane, care s
aib baie i buctrie, parcare proprie, s fie poziionat nu departe de centru i in apropierea unei
staii de metrou (nici nu aveam multe pretenii!).
Pentru c ne-am hotrt trziu, a fost foarte greu s gsim ceva liber care s corespund
solicitrilor noastre.

Dup mai multe incercri, am gsit prin booking.com un apartament la Aparthotel Augusta, situat
in str. Lincoln, 32-34, Sarria-St. Gervasi.
Ne-a convenit apartamentul mai ales c nu ni s-a solicitat nici un avans, iar rezervarea putea fi
anulat fr niciun comision pn cu 24 ore inainte de data sosirii (de obicei imi place s am
posibilitatea de a anula, c nu se tie niciodat, poate gsesc altceva mai convenabil sau m
rzgndesc).
In acelai timp, dei era un hotel de apartamente, beneficiam de toate serviciile unui hotel
recepie deschis non-stop, baie proprie cu prosoape i articole de toalet gratuite, servicii de
curenie.
Hotelul este foarte bine amplasat, lng dou staii de metrou Plaza Molina i Fontana, de unde
poi s mergi spre Piaa Cataluynia, Parc Guell sau Piaa Espanya.
Sunt i cteva linii de autobuz care au staii in imediata apropiere a hotelului.
Dac ins vrei s faci o plimbare prin Barcelona, te poi deplasa i pe jos, hotelul fiind foarte in
imediata apropiere a renumitului cartier Gracia.
Hotelul are i o parcare proprie, cu plat, dar unde nu am gsit locuri. Am gsit ins loc gratuit de
parcare chiar n faa hotelului.
In imediata apropiere a hotelului sunt mai multe market-uri de unde te poi aproviziona cu fructe,
legume, pine i alte produse alimentare.
Unul dintre aceste magazine, al crui proprietar era un arab, era deschis pn dup miezul nopii,
fiind foarte bine venit in zilele in care ne intorceam trziu din plimbrile noastre.
Recepia hotelului este deschis non-stop, personalul vorbind foarte bine franceza i engleza (in
afar de o tnr recepioner care nu tia dect franceza).
Apartamentul era compus dintr-o camer de zi cu o mic buctrie deschis, un dormitor i o
baie.
Buctria era dotat cu o plit electric, hot, cuptor electric, frigider, chiuvet i vesel. Nu
exista detergent de vase i nici fierbtor sau filtru de cafea.
Mobilierul, inclusiv cel de buctrie, nu era foarte nou. Am avut chiar o mic problem cu plita
electric, pe care o voi povesti puin mai trziu.
In camera de zi era o mas mare cu scaune i una mic (pentru cafea). Mai era o canapea, un
fotoliu, un birou i un televizor.
In dormitor era un pat matrimonial (foarte mare i comod) i un dulap pentru haine.

Baia era dotat cu du, i existau, aa cum v-am mai spus, prosoape i obiecte de toalet.
In camer era aer condiionat de la sistemul centralizat al hotelului i WI-Fi gratuit.
Apartamentul era la etajul 5 (nu mai tiu exact cte etaje avea hotelul) unde puteam s ajungem
cu un lift micu. Nu aveam balcon, doar geamuri foarte mari cu obloane exterioare.
In prima diminea petrecut de noi la hotel, m-am trezit hotrt s rezerv bilete la Sagrada
dup care s pregtesc cte ceva pentru mic dejun.
Am luat laptop-ul i am incercat s m conectez la reeaua hotelului, folosind parola care ne-a
fost dat la recepie. Nu am reuit, imi tot cerea alt parol.
Am sunat la recepie, i, mi s-a spus c parola este bun i s mai incerc.
M-am lsat pguba i m-am indreptat spre buctrie ca s fac o cafea. Surpriza! Nu mergea
plita. Am sunat din nou la recepie, dar tnra care mi-a rspuns, creznd probabil c are de-a
face cu cineva care are chef de reclamaii matinale, mi-a cam inchis telefonul.
A fost prea mult pentru mine, drept pentru care am plecat la recepie, aa cum eram, in pijamale.
i-a cerut scuze i a trimis pe cineva s verifice plita, care bineneles a constatat c era defect.
Ne-au dat o plit mic, pn cnd urma s se repare cea a camerei.
Dar, dimineaa inc nu se terminase. In timp ce eu eram jos la recepie pentru a rezolva problema
plitei, soul meu, s-a gndit s fac i el ceva, i s-a apucat s umble la micul seif amplasat in
dulapul din dormitor.
De obicei, nu folosim seifurile din camerele de hotel, i, trebuie s recunosc, nu am avut
niciodat probleme. Dar acum, nu tiu ce i-a venit soului meu s depoziteze numerarul pe care il
aveam in seif.
A pus banii in seif i a inchis ua, fr a seta un cifru pe care s il foloseasc pentru deschiderea
seifului. Abia dup ce a inchis seiful i-a dat seama c nu l mai putea deschide, i c banii erau
acolo. De data asta s-a dus el la recepie (cred ca recepionera a spus c era ceva cu noi, de
umblam amndoi dimineaa prin hotel, in pijamale), ca s cear cheia cu care s deschis seiful
(erau nite instruciuni lng seif care spuneau c inainte de prima utilizare, dac nu il gsim
deschis, s cerem cheia de la recepie). A primit cheia, a deschis seiful dup care l-a inchis, din
nou fr s seteze un cod (cred c inc nu se trezise complet!). Dar acum, ce s vezi, nu mai
gsea cheia, pe care credea c a inchis-o in seif. A plecat din nou la recepie, iar recepionera s-a
luat cu minile de cap i i-a spus c aia era singura cheie. A sunat la firma care asigura
mentenana seifurilor i de acolo i-a spus c este imposibil c seiful nu se poate inchide cu cheia
inuntru.
Intre timp eu, incercnd s aranjez hainele in dulap, gsesc cheia pus undeva lng seif. Sun la
recepie i spun c s-a rezolvat. Deja eram foarte cunoscui in hotel!

In final toul s-a rezolvat, in aceeai zi fiind reparat i plita, i WI-Fi-ul, totul decurgnd in
continuare foarte bine. Doar tnra recepioner avea un zmbet in colul gurii de cte ori ne
vedea.
Din nou, nu am fotografii ale hotelului sau al apartamentului. Nu am obiceiul s fotografiez
locurile unde m cazez, dar promit ca pe viitor s o fac.
La vest de Barcelona, dup aproximativ 40 Km, incepe s se zreasc o zon mai nalt,
compact, ale crui vrfuri, pe msur ce te apropii, incepe s semene cu din ii unui fierstru
sau cu colii rotunjii ai unui uria.
Este Muntele Montserrat, cea mai nalt form de relief din aceast parte a Cataloniei.
Montserrat (care in catalon inseamn muntele zimat), este un munte cu o lungime de 10 Km i
o lime de 5 km, iar cel mai nalt vrf al su este Sf. Jerome (1236 m).
Nu puteam s plecm din Catalonia fr s mergem, mcar pentru cteva ore, la Muntele
Montserrat.
Din Barcelona la Montserrat se pote ajunge cu trenul, cu autobuzul sau cu maina personal.
Pentru c cine pleac la plimbare pierde locul de onoare, nu am scos ma ina din parcare pe
toat perioada ederii noastre in Barcelona, aa c, din start, varianta deplasrii la Montserrat cu
maina personal a czut.
Am avut de ales dintre autobuz i tren, optnd pentru a doua variant, care ni s-a prut mai
atractiv, dat fiind c noi cltorim destul de rar cu trenul.
Biletele se pot procura de la ageniile care vnd bilete pentru excursii sau alte manifestri care au
loc in Barcelona, amplasate prin centrul i pe lng punctele de interes ale ora ului. Se mai pot
procura din Gara Espanya, locul de plecare al trenului spre Montserrat.
Preul unui bilet este de 11,40 euro i include transportul pentru o zi pe toate liniile de metrou,
cltoria cu trenul pn la Montserrat i trasnsportul cu telecabina sau cremaliera pn sus la
mnstire.
Alegerea dintre telecabin i cremalier trebuie fcut chiar n momentul achiziionrii biletelor,
deoarece pentru telecabin trebuie s cobori la gara Montserrat Aeri in timp ce pentru cremalier
trebuie s mai mergi o staie pn la Monistrol.
i, inc ceva, att la urcare ct i la coborre de la Montserrat poi utiliza numai mijlocul de
transport ales in momentul achiziionrii biletelor.

Acestea fiind zise, iat-ne in Gara Espanya de unde am luat trenul R5 pn la Montserrat Aeri,
locul de plecare al telecabinei spre Mnstirea Montserrat.
Inaugurat in 1930, cabina de culoare galben urc pe o pant inclinat la peste 45o, pe un traseu
lung de 1350 metri.
Trecnd peste pantele stncoase, pe deasupra oselei care urc la mnstire, a rului Llobregat, a
satului Monistrol i a altarului de la Petera Sfnt, dup aproximativ 5 minute i dup ce am
urcat i cele cteva trepte de la staia telecabinei, am ajuns la Mnstirea Montserrat, inta
excursiei noastre.
Dar nu ne-am oprit la mnstrire, ci am luat funicularul pn la Sant Joan, pentru a urca pn la
schiturile de sus, de pe munte.
Schiturile, in numr de 13, au fost construite de clugrii care doreau s aib o via solitar, in
mijlocul naturii. Acestea au fost in mare parte distruse de francezi in timpul rzboiului din 1812.
De la Sant Joan se pot vizita cinci dintre vechile schituri, mai exact ruinele acestora.
Funicularul ne-a lsat la Plas de les Tarantules de unde, am plecat pe un drum accesibil, pietruit,
care ajunge la schiturile Sf. Ioan Boteztorul i Sant Onofre, situate la peste 1000 m altitudine.
Schitul Sf. Ioan Boteztorul a fost construit intr-o grot natural, sub o stnc mare, care
asigura att protecie impotriva intemperiilor ct i o bun vedere asupra imprejurimilor.
Locuit de stareii Garriga, Tocco i Salinas, schitul a fost distrus de soldaii Marealului Suchet in
anul 1811, putndu-se azi vedea doar ruinele vechiului schit perei, terase, cisterne.
In secolul 19 a fost construit o nou capel, pe un platou in apropiere de schitul original. Dac
vechiul loc de rugciuni era construit intr-o grot, avnd drept perei i acoperi stnca muntelui,
noua capel Sf. Ioan are perei, acoperi i un mic turn, toate construite de mna omului.
Schitul Sant Onofre a fost construit in continuarea celui al Sf. Ioan Boteztorul, cele dou fiind
legate de cteva trepte spate in piatr.
Tot acest ansamblu format de cele dou schituri are o form circular, putndu-se ajunge att de
pe drumul montan pietruit ct i urcnd scrile spate in stnc, numite scara lui Jacob.
Aceste scri urc in continuare pn la schitul Santa Magdalena, locuit la inceput de abatele
Garsias de Cisneros i transformat in capel in anul 1498 de ctre abatele Pedro de Burgos.
Situat intre stnci, schitul era izolat i accesibil doar pe jos, urcnd scrile sculptate in piatr.

Ca i celelalte schituri, i acesta a fost distrus de armata francez in anul 1812, putndu-se vedea
azi doar zidurile din piatr, scrile spate in piatr, rezervoare de ap, terase.
Efortul de a urca scrile alunecoase din piatr care duc la schitul Santa Magdalena ne-au fost
rspltite cu imagini superbe asupra mnstririi i a munilor Montserrat. Nu am auzit, dar am
citit c de aici, in timpul slujbelor, se aude i minunatul cor al mnstririi.
Pentru toate aceste incursiuni pe Muntele Montseratt este recomandabil s avei inclminte
adecvat (ghete), cu care s nu aluneci pe stncile netezite de vremuri.
Dei aveam in bagajele mele ghete pentru munte (citisem eu ceva inainte si le-am aruncat
undeva, in colul mainii), nu m-am inclat cu ele in ziua excursiei la Montserrat. Mi-am spus c
nu va fi chiar aa greu, c e prea cald pentru ghete, i prea grele s le pun in ruccsac i s le ncal
la nevoie.
Aveam s regret aceast decizie, pentru c, dei cu greu i cu mare atenie am ajuns la Santa
Magdalena, nu am putut s mergem mai sus, spre Crucea Sf. Mihail i nici la Schitul Sant
Jaume nu am putut s ajungem.
Dup ce ne-am tras sufletul la umbra unui pom de la Santa Magdalena, am luat cale intoars spre
staia funicularului de la Sant Joan.
De la staia situat la 1000 metri altitudine, se deschide o frumoas panoram asupra mnstririi
i mprejurimilor, putnd fi vzute att vrfurile rotunjite ale Monteserrat-ului ct i, mai n
deprtare, Munii Pirinei.
In cadrul staiei Sant Joan se afl deschis i expoziia numit Centrul Naturii, care prezint
fotografii i explicaii despre modul de formare al munilor Montserrat, despre faun i flor, dar
i despre evenimente naturale care au avut loc (ex. Inundaiile dni anul 2000 cnd a fost afectat
mnstirea iar funicularul a fost complet ingropat de aluviuni).
Construit in anul 1918 pentru a uura accesul pelerinilor de la mnstire la capela Sf. Ioan,
funicularul urc pe o pant nclinat la 65o. La mijlocul traseului, calea de rulare a funicularului
se dubleaz, astfel inct cele dou trenuri (unul care urc i cellalt care coboar) s poat trece
unul pe lng cellalt.
Am luat trenul de culoare verde i geamuri panoramice, i, dup aproximativ 7 minute am ajuns
jos, la Mnstirea Montserrat.
In timp se Muntele Montserrat este pentru iubitorii de ascensiuni un loc unde pot urca pe
vrfurile nu prea inalte dar stncoase i abrupte, pentru clugrii benedictini Montserrat

inseamn Muntele Sfnt, locul unde se pot reculege la Mnstire i la Madona Neagr patronul spiritual al Cataloniei.
Legenda spune c intr-o sear de smbt a anului 880, civa tineri pstori au vzut cznd din
cer o lumin strlucitoare insoit de o muzic frumoas.
Evenimentul a avut loc cteva smbete la rnd, iar bieii i-au chemat prin ii i pe Rectorul de
Olesa de Montserrat s vad minunea. Acesta a intiinat Episcopul de Manresa despre minunea
de pe munte, i, cutnd in locul unde cdea lumina, au gsit intr-o peter icoana Fecioarei
Maria.
De cte ori preoii incercau s mute icoana la Manresa, aceasta devenea foarte grea i imposbil
de mutat. Acest lucru a fost interpretat ca un semn divin, un semn care spunea c Fecioara
trebuie s rmn pe Montserrat, unde s fie adorat de ctre toi cei credincioii.
Istoricii spun c la sfritul secolului al 9-lea, erau patru schituri locuite de clugri pustnici
Schitul Sf. Maria, Sf. Iscle, Sf. Petru i Sf. Martin.
In anul 1025, Abatele Oliba de Ripoll i Episcop de Vic, a pus bazele mnstirii prin extinderea
schitului Sfintei Maria, iar aezmntul religios a cunoscut o continu dezvoltare, devenind un
important centru de cult al Fecioarei, un loc in care mii de pelerini veneau s se roage la La
Maroneta, aa cum era denumit statuia intunecat a Fecioarei Maria.
In anul 1409 mnstirea devine o abaie independent iar in 1479 se construiete o arip a
mnstirii in stil gotic care va fi distrus in 1812. In 1493, pustnicul Bernat Bol cltorete
impreun cu Cristofor Columb in America i d numele de Montserrat uneia dintre insulele
arhipeleagului Antile, contribuind astfel la rspndirea cultului Maicii Domnului din Montserrat
n continentul nou descoperit.
In urmtoarele secole, pn in anul 1811, mnstirea a suferit mari reforme, crescnd in
importan i spendoare, devenind un centru cultural de prim ordin. In aceast perioad se
dezvolt i coala de Muzic Montserrat, cu celebrul cor de biei Escolania.
Mnstirea a fost in mare parte distrus de francezi in rzboaiele lui Napoleon din 1811-1812 iar
in anul 1835, printr-o lege funciar, mnstirea pierde toate proprietile sale, un singur clugr
continund s rmn aici.
In 1844 clugrii se rentorc la mnstire iar n 1858, sub conducerea Abatelui Muntades, incepe
reconstrucia aezmntului monahal.

Clugrii prsesc iar mnstirea in timpul Rzboiului Civil din 1936-1939, cnd 23 de clugri
au fost ucii, dar Guvernul Autonom din Catalonia salveaz mnstirea, ferind-o de distrugeri i
jafuri.
Dup rzboi clugrii au revenit la mnstire, iar in anul 1947, srbtorile prilejuite de
Incoronarea Chipului Fecioarei au marcat prima micare de reconciliere civic din spania, dup
rzboiul civil.
In urmtoarea perioad mnstirea a inregistrat o continu dezvoltare a fost inaugurat Muzeul
Picturii Catalane Moderne (in 1982), a fost restaurat basilica i ntregul complex.
Dup acest scurt istoric al mnstririi, revin la staia funicularului de jos, de la mnstrire, mai
exact din Plaa de la Creu, numit aa datorit crucii care se afl in stnga sa. Aici se afl un
centru de informaii turistice i centrul audiovizual care ofer date despre istoria mnstririi
precum i despre viaa clugrilor de aici.
Ca s mergi mai departe, spre Basilica, trebuie s treci prin Piaa Abatelui Oliba, unde se afl
statuia din bronz a abatelui realizat de Manuel Cusachs in 1933. Pia a este inconjurat de cldiri
unde se pot caza pelerinii care viziteaz mnstirea.
Intrarea in mnstire se face din Piaa Sf. Maria, opera lui Josep Puig i Cadafalch, un arhitect
catalan modernist. Esplanada Pieei Sf. Maria sfrete intr-o parte in stncile muntelui, iar pe o
alt latur este mrginit de faada mnstirii.
Construit din piatr de munte, faada are trei arcade decorate cu sculpturi. In partea stng,
deasupra intrrii clugrilor, se afl Sf. Benedict. In centru, deasupra intrrii spre Atriumul
mnstirii, este reliefat proclamarea de ctre Papa Pius al XII-lea a dogmei Adormirii Fecioarei
Maria, iar in dreapta sunt sculptai clugrii care au murit in timpul rzboiului civil i Sf.
Gheorghe.
Pe latura din dreapta a pieei Sf. Maria se gsesc o serie de sculpturi dedicate sfin ilor fondatori
ai instituiilor religioase i a celor care au legturi cu mnstirea, iar in stnga, imediat lng
faada mnstirii, se afl ruinile vechii mnstiri in stil gotic.
Dup ce treci pe sub arcadele faadei mnstirii, ajungi n Atrium, cunoscut sub numele de
Atriumul Abatelui Argerich. Aici, se ridic impuntoare faada Basilicii, decorat n partea
superioar cu sculpturi reprezentnd pe discipolii lui Isus.
Atracia principal a Basilicii o reprezint Madona Neagr sau La Maroneta, spre care neam indreptat i noi, impreun cu alte cteva zeci de turiti.

Accesul la Madona Neagr se face prin dreapta Basilicii, de unde pornesc nite scri decorate cu
un mozaic realizat de unul dintre clugrii mnstirii. Intrarea in sala unde este a ezat La
Maroneta, se face prin dou ui din argint, iar sala este acoperit cu mozaic veneian.
In sala Madonei sunt 9 sfenice din argint reprezentnd cele 8 dioceze catalane i Montserrat, iar
deasupra capului Fecioarei sunt ngeri sculptai.
Statuia Fecioarei din Montserrat este realizat din lemn i dateaz din sec. 12, iar denumirea de
Madona Neagr se datoreaz, cel mai probabil, innegririi, de-a lungul timpului, a materialului
din care este realizat statuia.
In anul 1881, Papa Leo al XIII-lea a proclamat Madona Neagr, patron spiritual al Cataloniei,
urmnd ca mai trziu, in anul 1947, statuia s fie aezat intr-un altar din argint, in spatele unui
perete din sticl.
Madona are in mna dreapt un glob care simbolizeaz cosmosul iar mna stng o ine pe
umrul pruncului Isus.
In mna stng, Isus ine un con de brad, simbol al fertilitii i vieii venice, in timp ce cu
dreapta binecuvnteaz credincioii.
Att Madona ct i pruncul Isus au pe cap coroane.
Mna dreapt a Fecioarei, cea care ine globul, este descoperit, putnd fi atins i srutat de
toi cei care cred in puterile miraculoase ale statuii.
Sala unde este aezat La Maroneta este in spatele Basilicii, deasupra altarului, un loc de unde
poi vedea i fotografia ntreaga biseric.
Basilica este realizat in stil gotic cu influene renascentiste i ale arhitecturii tradi ionale
catalane. In interiorul bisericii, pe margini, sunt atrnate candelabre ornate, specifice cataloniei,
provenind din donaii ale credincioilor. Pereii i stlpii sunt decorai cu sculpturi reprezentnd
sfini i profei precum i cu picturi reprezentnd scene biblice.
Frumuseea unei slujbe religioase la Mnstirea Montserrat este sporit de corul Escolania, cel
mai vechi cor de biei din Europa.
Din pcate, nu am avut ansa s asistm la o reprezentaie a acestui cor.
Dup ce am atins i noi mna Fecioarei i ne-am recules cteva minute in Basilic, ne-am
indreptat spre telecabina care ne ducea spre gara din Monserrat Aeri, de unde urma s lum
ultimul tren spre Barcelona (din pcate nu am reuit s mergem i la Petera Sfnt).

Pe 27 aprilie este srbtorit Fecioara din Montserrat, iar slujbele religioase care marcheaz acest
moment sunt, la ora la care scriu acest review, in plin desfurare (nu am planificat acest lucru
ci pur i simplu a fost o intmplare, sau, poate... un ndemn!?).
Bibliografie: www.abadiamontserrat.net
Barcelona, oraul n care a vrea s triesc

La plecarea din Barcelona, n drum spre aeroport, cu taxiul de la Hotelul Reding aflat n inima
oraului, gndeam c ar fi fost bine s mai putem rmne sau s nu plecm niciodat. Ora 4 si 30
de minute dimineaa, m ateptam s fie puin lume pe strzi ns nu era aa, maini, autobuze i
oameni aflai ntr-o forfot continu dar totui neobositoare.
De ce este oraul n care a vrea s triesc? Nu pentru c are cldiri interesante sau pentru c se
afl pe malul mrii, nu pentru c are nenumrate atracii turistice i o echip de fotbal de aur ci
pentru c barcelonezii mi s-au prut nite oameni deosebii, ospitalieri, deschii, sritori i mai
ales relaxai. Am fost impresionat vzndu-i smbta stnd pe pturi pe iarb n parcuri de parc
nu ar fi avut nici o grij sau plimbndu-se pe promenada din jurul portului.
Dup cum cred c tiii, din cauz c am ntrebat mereu cte unele pe site, ar fi trebuit s mergem
n Barcelona n perioada Pastelui Catolic, ns am avut ceva de rezolvat i am schimbat data
zborului, plecnd la mijlocul lunii aprilie. Dup ce am avut hotel rezervat n martie, mi-a fost
foarte greu s gsesc ceva convenabil cu numai dou sptmni nainte de a pleca n aprilie. Am
hotrt s stm trei zile n Santa Susana la Hotel Caprici Verd iar ultima zi n Barcelona. Nu
regret alegerea fcut ns daca a mai veni n Barcelona doar pentru cteva zile, cu siguran a
alege un hotel sau apartament n centru oraului aproape de Rambla.
Am fcut drumul cu trenul ntre Santa Susana i Barcelona n fiecare zi, este destul de obositor,
dar peisajele sunt frumoase, calea ferat mergnd paralel cu marea. Am luat T-10 pentru zona 5,
este mai avantajos, preul unei cltorii fiind de 4 Euro de persoan. Am crezut c voi gsi un
hotel pustiu fiind n extrasezon ns am fost surprins s vd c era plin i nu numai de seniori ci
i de familii cu copii mici, dar despre Santa Susana i Hotelul Caprici Verd ntr-un alt review.
Fiind nsoii de fiul nostru, mare amator de fotbal i susintor al echipei FC Barcelona, o vizit
n acest minunat ora nu putea ncepe dect cu un tur al stadionului. V mrturisesc faptul c i
mie mi place fotbalul iar tare a fi vrut s putem prinde un meci dar din pcate cnd am fost noi,
n 13 aprilie, echipa juca n deplasare cu Atletico Madrid n CHAMPIONS LEAGUE.
Am mers cu trenul pn n Gara Sants iar de acolo am luat metroul trei staii, am cobort la sta ia
Collblanc i de acolo pn la stadion mai sunt 200 m. Biletele le-am luat de la casa de bilete, era
ora 17, foarte multi turiti, unii se odihneau aezati pe scari la intrare sau direct pe jos pe
caldarm. Pretul unui bilet este 23 Euro iar un audioghid 5 Euro. Mai trziu ne-a prut ru c am
luat audioghid deoarece nu l-am folosit, mergand alturi de un grup de englezi care aveau ghid i
care a explicat cam tot ce era de explicat cu privire la locul n care ne aflam, vestiare, sala de

conferin, muzeu. Impresionant stadion, foarte mare, mi-l imaginam plin de oameni cu echipele
jucnd pe gazonul impecabil. Mi-am promis c o s revin cndva la un meci.
n ultima zi, smbt, am luat bilete la buzul turistic cu 25 Euro de persoana pentru o zi, la City
Bus Tours - autobuzele roii, care au dou trasee verde i rou cu staii la principalele obiective
turistice, se primec cti i o hart n autobuz. Astfel am reuit s vedem cea mai mare parte a
oraului.
Sagrada Familia este impuntoare i nfricotoare sau cel putin aa mi s-a prut mie, pcat c
nu este terminat. Dac biletele nu sunt luate de pe net, se st la coad cam o ora i jumtate
pentru a intra. Casele Mila i Batlo le-am vzut doar pe dinafar, am mai vzut statuia lui
Columb, catedrala i am fcut o plimbare prin port, nu prea mai era timp din cauz c o vizit n
Barcelona nu se putea ncheia fr o plimbare pe Rambla.
Ei, Las Ramblas este un furnicar, plin de tarabe i turiti de toate naiile, locuri de luat masa
felurite. S tii c se poate mnca n Barcelona i destul de ieftin, o felie de pizza destul de mare
3 Euro, sunc tiat cubulete cu pine ntr-un cornet 4 Euro, un fel de saorma sau pentru amatorii
de Grecia un giros, 3,75 Euro. La Carrefour preturile sunt rezonabile, rdeam c aici poti s te
ametesti fr s te simi prea tare la buzunar, buturile alcoolice avnd preturile fiind mai mici
dect la noi. n magazin se fceau sucuri din fructe proaspete, sucuri ce erau vndute la pahar.
Am cumprat i un caf latte care mie mi-a plcut foarte mult.
Nu am ajuns la Parcul Guell i nici nu am mai reuit, fiind praf de oboseal, ca seara s mergem
la Fntna Magic. Ne-am spus c poate nu este ntmpltor, va fi un motiv bun pentru a dori o
vizit viitoare, de altfel fiul meu m-a fcut s-i promit c vom reveni n toamn. Am uitat s v
spun c taxiul din centrul Barcelonei pn la aeroport a fost 45 Euro, iar ultima noapte de cazare
la Hotel Reding a costat 140 Euro, destul de scump dar totul era ocupat fiind sambata spre
duminic iar locaia este excelent, la 150 m de Rambla.
M-am simtit foarte bine n Barcelona, poate i datorit faptului c nu am fcut un scop n sine din
a bifa toate atraciile turistice, am preferat s simtim pulsul orasului, s ne plimbm relaxati pe
strzi.
V ndemn pe cei care nu ati vizitat acest ora fermector s o facei iar pe voi cei care l-ati vzut
i a-ti fost cucerii de el s trii cu sperana c ntr-o zi veti reveni.
Acum, n ncheiere, mi vin n minte spusele unui user de pe AFA, o parte din sufletul meu a
rmas n Barcelona.
Completare scurta pentru cazarea la Smart Room Barcelona

Smart room este un hotel mic, simplu, curat si ieftin.

Pana la statia de metrou mergi pe jos in plimbare10 minute, pana la piata Espana tot pe jos 15-20
de minute.

Am avut o camera cu 4 paturi, simplu, curat, cu baie proprie.

Trei nopti de cazare cu mic dejun bufet suedez a costat 100 euro de persoana.
Taxiul de la aeroport a costat 30 de euro. La fel si spre aeroport, Receptionerul iti cheama un taxi
daca soliciti.
Magazine de tot felul sunt de jur imprejur pe toate strazile.
Pe partea opusa hotelului este un mic parc unde poti petrece scurt timp de odihna ascultand
pasari ciripind ori locuitorii stand la o poveste.
Am stat mult i m-am gndit cum s scriu i mai ales ct s scriu despre Barcelona, un ora
despre care s-a scris foarte mult, i pe care unii dintre cei care viziteaz acest site l-ai vizitat.
Am ajuns la concluzia c oricum a proceda, probabil tot a grei. Dac doar a enumera locurile
prin care am fost ar fi ceva mult prea subiectiv, iar dac a scrie chiar tot ce am vzut i am simit
in acele zile mi-ar trebui vreo trei review-uri i tot nu ar fi de ajuns.
Am incercat s gsesc o cale de mijloc. S povestesc att inct s trezesc interesul celor care nu
au fost i amintirile celor care au vizitat deja oraul.
Sper s nu v plictisii i s putei citi pn la capt.
Dup o scurt cltorie pe mare, iat-ne ajuni la Barcelona, principalul obiectiv al concediului
nostru.
Despre capitala catalan, tiam n primul rnd c este oraul lui Gaudi. Mai tiam c este un port
la Mediteran, un ora care a gzduit olimpiada de var din anul 1992, al crui imn, compus de
Freddie Mercury i interpretat magistral in duet cu Montserrat Caballe imi rsuna in urechi in
momentul intrrii n ora.
Mai aflasem cte ceva i din filme, despre o parte mai frumoas a ora ului din Vicki, Cristina,
Barcelona sau despre partea lui mai sumbr din Biutiful.
i, deoarece eu i cu Iris (pisica familiei) suntem singurele reprezentante ale sexului feminin din
familie, tiam foarte bine c Barcelona are o echip de fotbal foarte bun care se rzboie te
mereu cu Real Madrid (preferata bieilor mei).
Oricum, tot ce auzisem, citisem sau vzusem despre Barcelona nu au fcut dect s sporeasc
interesul de a vedea cu ochii notri acest ora.
La ieirea din port, am introdus in GPS adresa hotelului unde aveam rezervat cazarea, i ne-am
lsat condui de vocea navigatorului. Am pornit pe bulevardele largi, i, dup un drum de
aproximativ 20 minute, am ajuns in faa hotelului. Era de fapt un hotel de apartamente, a ezat
aproape de Bulevardul Diagonal, cu dou linii de metrou i alte cteva linii de bus in apropiere.

Primul lucru pe care l-am fcut in momentul in care am ajuns la hotel a fost s gsim un loc de
parcare, pentru c cea a hotelului era plin (dei nu era gratuit, costa 20 EURO/24 ore).
Recepionerul, foarte amabil, ne-a indrumat spre o alt parcare unde staionarea era 24 EURO,
dar, ne-a spus c, dac gsim loc in perimetrul delimitat de linia verde (pe strada hotelului i pe
alte strzi din acel cartier, erau spaii de parcare gratuite, insemnate cu linie continu de culoare
verde), putem lsa maina acolo gratuit, pe timp nelimitat.
Am avut mare noroc. In timp ce descrcam bagajele, o main parcat chiar in faa hotelului a
plecat, lsnd un loc unde cu mare grab a parcat soul meu maina pentru urmtoarele ase zile.
Abia ateptam s facem o prim plimbare prin ora, aa c, imediat dup ce ne-am cazat i am
dus bagajele in camer, am pornit pe jos, s vedem cte ceva din imprejurimi.
De la hotel am primit o hart a oraului, i indicaii privind mijloacele de transport in comun care
au staii in apropiere i cum putem s ajungem la pricipalele obiective, sfaturi foarte utile pentru
urmtoarele zile.
Pentru prima sear nu ne propusesem dect s facem o plimbare pe jos i s gsim un loc unde s
mncm ceva.
Am intrat pe Via Augusta, i dup aproximativ 10 minute de mers, am ajuns pe celebrul
Diagonal, i am pornit s il parcurgem, fr nicio int anume.
De la inceput ne-au uimit casele mari, impuntoare, cu ferestre i balcoane mari (poate cele mai
frumoase balcoane pe care le vzusem pn atunci). Pur i simplu umblam mai mult cu ochii pe
sus, fiecare cas avnd ceva special, deosebindu-se de anterioara printr-un mic amnunt.
Dar, se intuneca, i ne-am adus aminte c ne era foame, aa c am cutat o teras unde am but
prima sangria din Barcelona i am mncat ceva rapid.
A doua zi, am plecat in explorarea oraului, incepnd prin achiziionarea unui Transport Pass
pentru o perioad de patru zile. Acest abonament, se poate achiziiona on-line de pe site-ul
Barcelonaturisme.com sau din orice staie de metrou. Cu acest pass poi circula nelimitat pe orice
linie de metrou, bus sau tren suburban.
Barcelona are o reea de transport in comun foarte bine pus la punct. Liniile de metrou strbat
oraul in toate sensurile, iar in fiecare staie ai o legtur cu un bus care s te duc in direc ia
dorit.
Cu toate acestea, cel mai indicat mijloc de transport in Barcelona, dup prerea mea, este
mersul pe jos. Dei a fost epuizant (noaptea dormeam cu picioarele pe perne), parcurgerea
oraului pe jos a fost singura modalitate de al cunoate cu adevrat.

Am reuit s vedem n zilele petrecute in Barcelona, o mic parte a oraului i a obiectivelor

importante ale acestuia. Poate doar dac am fi stat o lun de zile am fi putut s vedem aproape
tot.
O s incerc in continuare s fac scurte prezentri ale locurilor pe unde am fost, convins fiind c
muli dintre voi ai fost deja prin Barcelona. i, pentru c, dup prerea mea, in Barcelona cea
mai pregnant amprent a fost pus de Gaudi, o s incep cu operele acestui important artist.
Casa Batllo
Numit i Casa dels Ossos, este localizat in centrul frumoasei strzi Passeig de Gracia. Casa a
fost realizat de Antoni Gaudi intre anii 1904 i 1906, la comanda lui Josep Batllo, un important
industria din Barcelona acelor timpuri. De fapt, Gaudi nu a construit de la zero aceast cas, ci a
dat o nou fa i a redesenat o cas cumprat de Batllo in anul 1900.
Gaudi, reprezentant al Art Nouveau, a realizat una din cele mai frumoase case ale lui, o adevrat
oper de art, un dialog intre lumin i culoare.
Casa, iese in eviden pe Passeig de Gracia prin faada colorat in albastru i verde, cu nuan e
schimbtoare in funcie de lumina zilei.
Faada are trei pri. La primul nivel (Noble Flor), unde erau apartamentele familiei Batllo, sunt
ferestre mari, de form oval, cu vitralii colorate la partea superioar. In partea din mijloc a
faadei, sunt coloane din piatr in form de oase i balcoane in form de m ti vene iene sau,
dup unele preri, in form de lilieci. Partea de sus a faadei este acoperit cu solzi mari, care
arat ca spatele unui dragon. Tot aici este i un turn avnd in vrf o cruce cu bra ele orientate
spre cele patru puncte cardinale.
Faada este acoperit cu un mozaic alctuit din buci de sticl i discuri ceramic.
Vizita incepe de la Noble Floor i continu cu curtea interioar, casa scrilor, mansarda i terasa
de pe acoperi.
Nu voi zbovi cu prezentarea interiorului casei, ar fi prea mult i poate plictisitor pentru unii.
Cteva dealii gsii i in fotografiile ataate.
Vizita casei dureaz aproximativ dou ore. Recomand achiziionarea biletelor on-line, de pe siteul casabatllo. es, pentru a evita aglomeraia de la casa de bilete.
Preul biletelor nu este unul de neglijat (43 EURO dou bilete) dar merit efortul. In costul
biletelor intr i un video ghid care d explicaii auditive iar vizual combin realitatea cu
virtualul. Astfel, in fiecare incpere, video ghidul te ajut s te transpui la inceput de secol 20 in
familia Batllo, s vezi cum locuiau, mobilierul din apartamentul familiei. In acelai timp, te face
s inelegi ideile lui Gaudi, analogiile dintre diferitele forme i culori din interiorul casei cu
elementele din natur (peti, ap, etc.).

Parcul Guell
Rezultat al colaborrii dintre Eusebi Guell (un bogat industria catalan de la inceputul sec. 20) i
Antoni Gaudi, Parcul Guell este n prezent o adevrat emblem a Barcelonei.
La sfritul sec. 19, industria Barcelonei a inregistrat un puternic avnt. Oraul a devenit
nencptor pentru populaia aflat in continu cretere, motiv pentru care au fost construite noi
cartiere, dincolo de zidurile vechi ale oraului.
In acel moment, Eusebiu Guell a avut ideea construirii unui cartier de case mari, pentru locuitorii
cu dare de mn ai oraului. Cartierul urma s fie construit pe un deal stncos, numit Muntanya
Pelada, un loc aerisit, care oferea o frumos privelite asupra oraului.
Dar, proiectul locativ al lui Guell a euat, construindu-se doar dou case: Larrard Casa (unde a
locuit Guell cu familia) i o cas construit de Francesc Berenguer in 1904 i achizi ionat de
Gaudi (in prezent Casa Muzeu Gaudi).
Construcia parcului a inceput n anul 1900 i a durat patru ani, iar inaugurarea oficial a avut loc
in anul 1926.
Parcul are dou pri. O parte, unde accesul este liber, este de fapt o grdin verde, cu mul i
arbori, arbuti i tufiuri cu flori, un labirint de poduri i cursuri de ape. In aceast parte a
parcului este i Casa Muzeu Gaudi, care poate fi vizitat. Linitea parcului este intrerupt de
zgomotul zecilor de papagali verzi care locuiesc in palmierii care mrginesc aleile de pe lng
cealalt parte a parcului, cea monumental.
Cel mai potrivit moment pentru o plimbare in partea verde a parcului este la apus, cnd, de sus,
de pe colina Carmel, se deschide o frumoas panoram asupra Barcelonei i se pot face ni te
fotografii superbe.
Celalat parte a parcului este cea monumental. In aceast parte intrarea nu este liber, pre ul
unui bilet fiind 7 Euro (in cazul achiziionrii on-line a biletelor) sau 8 Euro (in cazul
achiziionrii biletelor de la casa de bilete). Recomand achiziionarea on-line a biletelor, deoarece
cozile la casele de bilete sunt foarte mari, intrarea fcndu-se la intervale orare bine stabilite. In
cazul in care cumperi biletele on-line, ii stabileti ziua i ora la care vrei s vizitezi parcul, astfel
inct nu i rmne dect s te prezini la ora stabilit i ai acces imediat in parc.
Sunt mai multe intrri in partea monumental a Parcului Guell, dar cea mai fumoas este cea
dinspre Carrer d'Olot, cu cele dou case care par a fi din turt dulce (de fapt sunt acoperi uri
acoperite cu trencadis un mozaic din cioburi de igl).
Dup ce treci de cele dou case ajungi la scrile unde in centru, st impuntor un dragon frumos
colorat, acoperit cu plci ceramice.

Mai departe, exploatezi in voie partea monumental a Parcului Guell - mergi la Teatrul Grecesc
(din centrul zonei monumentale), te plimbi pe poteci care erpuiesc sub viaducte sprijinite de
coloane exterioare inclinate, i ajungi in final la Grdinile Austriece.
Sagrada Familia
Inainte de plecarea spre Barcelona, cnd imi planificam vizita oraului, mai muli prieteni mi-au
spus s nu vizitez biserica La Sagrada, s vd ce se poate vedea pe din afar i att.
E foarte mare aglomeraie la intrare mi-au spus sau e in construc ie, nu prea ai ce s vezi sau
e prea scump, i, in definitiv, nu e dect o alt catedral.
Nu i-am ascultat i bine am fcut. O vizit la Sagrada Familia nu trebuie s lipseasc din
cltoria n Barcelona, biserica fiind la fel de frumoas i impuntoare att pe exterior ct i in
interior.
La Sagrada Familia se poate ajunge cu metroul (dou linii de metrou au sta ii aici) sau cu bus-ul,
iar accesul se face in principal prin Carrer de la Marina, pe la Faada Naterii.
Intr-adevr, la casele de bilete ale bisericii sunt cozi foarte mari, la care po i sta cu uurin cel
puin o or. Din acest motiv, recomand achiziionarea biletelor on-line, putnd astfel s stabileti
ziua i ora la care vrei s vizitezi biserica.
Preul unui bilet este de 29 Euro, i include au audioghid i vizita la unul din cele dou turnuri
deschise publicului (Turnul Patimilor sau Turnul Naterii).
Pn ajungei s vizitai celebra lucrare a lui Gaudi, voi ncerca s spun cte ceva despre
Sagrada.
In anul 1882, Josep Maria Bocabella a nceput construcia unei catedrale dedicat Sfintei Familii.
Fondurile pentru achiziionarea terenului pe care urma s fie construit catedrala precum i cele
necesare nceperii lucrrilor au provenit numai din donaii.
Primul arhitect care a contribuit la aceast construcie a fost Fransciso di Paula del Villar, care a
inceput construcia n stil neo-gotic, a criptei de sub absid.
Din anul 1883, arhitrect ef al catedralei a fost numit Antoni Gaudi, care a terminat construc ia
criptei i a nceput construcia absidei, renunnd la stilul neo-gotic n favoarea celui modernist.
El a abandonat planurile lui Bocabella i a proiectat o biseric mare, cu o baz in form de cruce
latin i turnuri foarte nalte.
Pn in anul 1926, cnd Gaudi a murit intr-un stupid accident de tramvai, au fost realizate Fa ada
Naterii, faada absidei i una din intrrile de pe Faada Naterii.
Gaudi s-a dedicat n totalitate acestui proiect, mutndu-se in atelierul aflat lng absida bisericii.

Marea Carte, pe care mereu o deschid i pe care o citesc cu uurin, este aceea a Naturii, a
spus Gaudi, inspirndu-se din natur, unde gsea forme i culori pe care le aplica in operele sale.
Din natur s-a inspirat i in construcia Sagradei. Coloanele din interior seamn cu nite copaci,
ua mare de la intrarea de pe latura Naterii, este decorat cu insecte, frunze, flori, oprle.
Vrfurile turnurilor sunt decorate cu spice de porumb i struguri (simboluri euharistice pentru
pine i vin).
Mreia este lumina, lumina d bucurie, iar bucuria este fericirea spiritului, mai spunea Gaudi,
i a folosit lumina soarelui din diferite momente ale zilei, pentru a da mre ie i grandoare
catedralei.
Dup moartea lui Gaudi, construcia catedralei a continuat dup planurile lui, lucrrile fiind
executate de foti colaboratori sau discipoli.
In timpul Rzboiului Civil, lucrrile au fost intrerupte, fiind arse cripta i atelierul lui Gaudi,
pierind n foc planuri, schie i machete ale catedralei.
Dup rzboi, contrucia a fost reluat i continuat pn in ziua de azi, respectndu-se planurile
lui Gaudi.
Finalizarea catedralei este planificat in anul 2026, la 100 de ani de la moartea artistului.
Aa cum am mai menionat, de la nceput i pn n prezent, fondurile necesare construc iei
provin numai din donaii sau din vnzarea de bilete. Statul spaniol nu a alocat fonduri pentru
aceast catedral.
Casa Vincens
La casa Vincens, am ajuns, trebuie s recunosc, absolut intmpltor. Era foarte aproape de
hotelul unde eram cazai, pe o strad pe unde trebuia s trecem ca s ajungem la sta ia de metrou
Fontana.
Casa este in renovare, i nu poate fi vizitat, dar poate fi admirat exteriorul acoperit cu plci
ceramice decorate cu flori de glbenele precum i balustradele din font cu motive de plante i
frunze de palmier.
Casa Vincens, prima cas proiectat de Gaudi, a fost construit in anul 1888, la comanda lui
Manuel Vincens, proprietar de fabrici de crmid i igl, fiind considerat una din primele case
moderniste, din perioada Art-Nouveau.
Casa Mila sau La Pedrera
Plecnd de la Sagrada, dup ce am admirat frumoasele case de pe Carrer de Provenca i de pe
Av. Diagonal, am ajuns la intersecia acestuia cu Passeig de Gracia, mai precis la Casa Mila. Nu

am planificat vizita acestei case. Am ajuns la casa de bilete i, cum, spre surprinderea noastr nu
era coad, am cumprat bilete i am intrat.
Cunoscut i sub numele de La Pedrera (cariera), datorit aspectului exterior dur, care amintete
de o carier, Casa Mila a fost construit de Gaudi n perioada 1906-1912, la solicitarea omului de
afaceri Pere Mila i a soiei acestuia Rosario Segimon.
n momentul realizrii Casei Mila, Gaudi avea 53 de ani i era la apogeul carierei sale. A fost
ultima sa lucrare civil i una dintre cele mai inovatoare din punct de vedere al construc iei i al
funcionalitii, o anticipare construciilor secolului 20.
Casa Mila are in mijloc o curte interioar care asigur lumina natural pentru cele nou etaje ale
sale.
Interiorul casei este in prezent, in mare parte, locuit, fiind doar cteva ncperi care pot fi
vizitate, ins, ceea ce merit vzut la Casa Mila este acoperiul.
Conform spuselor lui Gaudi, casele Barcelonei din acele vremuri semnau cu nite oameni fr
plrii sau fr pr. Acoperiurile caselor erau aproape identice, fr nicio funcionalitate sau
form.
Casele lui Gaudi au acoperiuri deosebite ca form i funcionalitate. Este i cazul Casei Mila, pe
al crei acoperi exist ase iluminatoare i 28 couri de fum, grupate in diferite col uri ale
acopriului i acoperite cu fragmente de marmur i gresie de Valencia.
Costul unui bilet pentru vizitarea Casei Mila este de 20,50 EURO, iar in pre intr i un audio
ghid.
Fntna Magic Montjuic
Dac mergei in Barcelona, nu trebuie s ratai spectacolul de muzic, lumini i ap al Fntnii
Magice Montjuic.
Pe timpul verii, spectacolul are loc in fiecare sptmn, de joi pn duminic, de la ora 21.30 la
ora 23.00.
Primvara i toamna spectacolul are loc vinerea i smbta de la 21 la 22.30 iar iarna de la ora 19
la ora 21.00.
Fantnile sunt aproape de Placa d'Espanya i au fost proiectate de Carles Buigas pentru Expoziia
Internaional din 1929.
Buigas a creat o fntn artezian in care micarea apei era acompaniat de muzic i lumin. El
a proiectat i cascada de fntni care coboar de la Palau Nacional (in prezent Muzeul Na ional
de Art al Cataloniei).

Intrarea este liber i v vei bucura de o sear magic, cu un spectacol de lumini i ape
acompaniat de muzic de toate tipurile.
i, pentru c fntnile se afl in vecintatea Placa d'Espana, voi aminti ca aceasta este una din
cele mai mari piee ale oraului. In centrul pieei se afl o fntn construit de Josep Maria
Jujol.
La intersecia pieii cu Bulevardul Regina Maria Cristina, se afl dou cele dou Turnuri
Veneiene, fiecare cu o inlime de 47 metri.
Tot in aceast pia se afl Fira de Barcelona (Camera de comer), una din cele mai mari din
Europa precum i Arenas de Barcelona, o fost aren in care aveau loc lupte cu tauri, azi
transformat intr-un mall.
Las Ramblas
Nu poate exista cltorie in Barcelona fr cel puin o plimbare pe celebra Las Ramblas, strad
pietonal mrginit de copaci, care se intinde de la Plaza Catalunya pn la Port Vell.
Numele strzii vine de la cuvntul arab ramla, care nseamn pmnt nisipos, i este dat de
faptul c pe aici era in trecut canalul prin care apele rezultate in urma ploilor abundende se
scurgeau de pe dealul Tibidabo spre mare.
Dezvoltarea strzii a inceput n secolul 18, cnd au fost ridicate primele cldiri, continund in
urmtoarele secole, devenind unul dintre cele mai vizitate locuri ale Barcelonei.
Dei este cunsocut ca o singur strad, cu numele de Las Ramblas (sau La Rambla), ea este de
fapt format din ase Ramblas, fiecare cu nume propriu.
La rambla este un adevrat furnicar, aproape la orice or din zi sau din noapte.
De-a lungul ei sunt multe magazine, florrii, cafenele i restaurante. Este locul unde po i asista la
spectacole ale artitilor stradali (cntrei, statui vivante, gimnati, etc.)
O plimbare pe La Rambla trebuie obligatoriu s includ i o vizit in pia a La Boqueria, cea mai
veche pia a Barcelonei (datnd din 1217).
Situat pe locul fostei mnstiri Sant Josep, piaa mai este cunoscut sub numele de Mercat de
Sant Josep, iar numele de Boqueria vine de la cuvntul boc, care n catalan inseamn capr de
munte, animale care erau tranate i comercializate in aceast pia.
Tot ce vrei gseti aici, tot felul de fructe i legume din toate colurile lumii, carne proaspt i
produse din carne, pete i fructe de mare, vinuri de toate soiurile. Foarte multe din aceste
produse pot fi preparate pe loc, motiv pentru care mirosul mbietor te urmrete prin toat piaa.

Tot pe La Rambla se gsete i Teatrul de Oper (Gran Teatre del Liceu) care poate fi vizitat dar
unde noi nu am mai reui s ajungem.
Sunt i cldiri istorice pe La Rambla, ca de exemplu Palau de la Virreina, construit in a doua
parte a sec. 18 pentru viceregele Perului, i care in prezent adpostete Institutul Cultural.
La captul dinspre Port Vell al strzii, se afl Mirador de Colon sau Monumentul lui Column, o
coloan inalt de 60 metri construit pentru Expoziia Universal din Barcelona in memoria lui
Column.
La Rambla se termin cu Port Vell (sau Portul Vechi), o zon transformat dintr-un loc cu
depozite, cldiri industriale i antiere de cale ferat, intr-un port de iahturi i un punct de atracie
al oraului, cu un mega mall (Maremagnum) i cel mai mare acvariu din Europa (nu am avut
timp s il vizitm, probabil c este cel mai mare, dar tot aa se spune i de cel din Genova, pe
care l-am vizitat).
Cartierul Gotic
La o plimbare pe La Rambla, dac te abai n partea estic a strzii, ajungi in centrul vechi al
Barcelonei, Cartierul Gotic, un cartier cu strzi inguste, mrginite de cldiri vechi, multe dintre
ele datnd din evul mediu. Multe din aceste strzi duc n frumoase piee - Placa del Rei, Placa
Nova sau Placa del Pi, locuri unde ii dau intalnire artiti sau se in trguri ale productorilor
locali
Tot aici se gsete catedrala gotic Santa Creu i Santa Eulalia, numit a a dup numele
patronului spiritual al Barcelonei, Sfntul Eulalia.
Barceloneta
Mergnd pe La Rambla, treci de Port Vell, traversezi Passeig de Joan de Borbo trecnd pe lng
Palau de Mar (in prezent Muzeul de Istorie al Cataloniei) i ajungi la cea mai frumoas plaj din
Barcelona. Vechiul cartier pescresc, ale crui prime construcii au inceput s fie ridicate pe la
1753, a devenit azi un loc cu multe hoteluri, restaurante pescreti, o falez larg i multe locuri
pentru practicarea sporturilor de plaj.
Plaja Barceloneta, lung de 5 km i acoperit cu nisip, este una din cele mai cosmopolite din
Europa. Aici sunt turiti din toate colurile lumii. Practic, dac stai pe plaj, in jurul tu auzi cel
puin dou limbi strine.
La Barceloneta se poate ajunge i cu metroul, care ajunge i la Icaria Beach, o plaj puin mai sus
de Barceloneta, aproape de satul olimpic, mai puin aglomerat dect Barceloneta.
Parc de la Ciutadella

In afar de punctele de interes cunoscute n Barcelona, cum sunt casele lui Gaudi sau Las
Ramblas, la multe alte locuri vizitate din Barcelona, am ajuns din intmplare, pur i simplu
plimbndu-ne pe strzile oraului.
Aa s-a intmplat i cu Parc de la Ciutadella sau cu Gara Franca, de care voi spune cteva
cuvinte mai jos.
Parc de la Ciutadella se afl in partea de nordest a oraului vechi, fiind o oaz de lini te i
verdea, un loc n care locuitorii Barcelonei i turitii deopotriv se ntlnesc, pot face picnicuri,
pot alerga sau pur i simplu se pot plimba pe aleile umbroase.
In interiorul parcului se afl grdina zoologic, cldirea Parlamentului Catalan i Muzeul
Geologic.
Un adevrat punct de interes l reprezint o fntn cu o casacad i un lac pe care se pot face
plimbri cu barca.
Cascada a fost inaugurat iniial in anul 1881, ca o simpl construcie, fr sculpturi sau alte
elemente decorative.
Cu ocazia expoziiei universale, parcul impreun cu fntna au fost reproiectate de Josep
Fontsere cu aportul lui Antoni Gaudi. De fapt, contribuia lui Gaudi la redesanera fntnii nu este
pe deplin sigur, el fiind la vremea aceea un tnr student la arhitectur, inc neafirmat.
Intreaga cascad se imparte in dou nivele, cu sculpturi de o parte i alta. In partea de sus a
cascadei se afl Quadriga de l'Aurora, o frumoas sculptur realizat de Rossend Nobas.
Pentru c ceva mai inainte am amintit de Gara Franca, se cuvine s spun cteva cuvinte despre
una din cele mai importante gri ale Barcelonei.
Aflat intre Barceloneta i Parc de la Citadella, Gara Franca a fost construit n sec. 19 pentru
trenurile care veneau din Frana (de unde i denumirea de Franca).
Cele dou cldiri monumentale care alctuiesc gara au fost proiectate de Pedro Muguruza i
inaugurate de regele Alfonso al XIII-lea, cu ocazia expoziiei internaionale.
Arcul de Triumf
La ieirea din Parc de la Ciutadella, la captul unei alei pietonale, se gse te Arcul de Triumf,
construit de Josep Vilaseca, pentru aceeai expoziie universal din 1888.
Arcul de triumf are o inlime de 30 metri i este construit in stil maur, din crmid ro iatic i
frize din piatr.
Cam att pot s v spun, in cel mai scurt mod posibil, despre acest frumos ora.

Dei am umblat zilnic, de dimineaa pn seara, au rmas foarte multe locuri la care nu am ajuns.
Nu am mers pe Tibidado, muntele care domin Barcelona i unde este un mare parc de distracii.
Nu am fost cu funicularul sau telecabina pe Montjuic i nici la acvariu.
Toate acestea au rmas in plan pentru o viitoare cltorie, pentru c Barcelona este ora ul unde
trebuie s vii i a doua oar.
Barcelona... Cate iti vin in minte cand spui Barcelona : Paella, Flamenco, Sagrada Familia,
Gaudi, Rambla si inca cate oho... :D
Cu ani in urma nu credeam ca o sa ajung vreodata aici... dar 2015 a fost un an extraordinar din
punct de vedere al plimbarilor peste mari si tari si mi-am rezervat 3 zile pt Barcelona... cam
putin, prea putin, dar asa am motivul perfect pt viitor ca sa ma intorc. Deci sa incepem!
Prima zi:
Zbor de dimineata de la 7:00 din Otopeni, nici un incident nefericit, si uite asa la 9:40 aterizam
pe El Prat, aeroportul din Barcelona. ok... dar? unde este Aerobusul care te duce spre centru
orasului? Ne invartim putin, ne uitam stanga - dreapta cand am iesit din aeroport si zarim o "
mare de oameni" in dreapta iesirii... aaa... acolo o fi! Pentru 10.20 euro am luat cate un bilet dusintors si in cam jumatate de ora am ajuns in Placa de Catalunya. Ole!
Nu pot descrie sentimentul care l-am avut cand am calcat pe taram spaniol... cred ca intr- o alta
viata am apartinut locului :d
Ajunsi in Placa de Catalunya, am mers sa ne cazam la Hotel Atlantis, aflat la o distanta de cam
100 m de piata. Am adaugat un review separat pt el in sectiunea de cazare. Cum ora de check -in
era 14:00 dar receptionera ne-a zis ca ne putem caza incepand cu ora 12:00, trebuia sa ne mai
gasim putina treaba. Am luat-o pe Rambla, uitandu-ne in jur si mirandu-ne ca intr- o zi obisnuita
de marti, in februarie, la orele amiezii e atat de aglomerata de turisti din toate partile dar si de
rezidenti.
"Pans and Company" ne-a atras atentia, deoarece citisem multe review-uri despre el ca ar fi un
fast food spaniol cu preturi mai mult decat acceptabile, fapt care s-a si indeplinit, pt ca, cu 12
euro, am luat 2 meniuri foarte ok.
Dupa ce am terminat formalitatile de check-in la hotel, am luat busul turistic din Placa de
Catalunya, ne-am pregatit aparatul foto si am parcurs primul traseu, adica Linia Rosie. Dintre
toate obiectivele ne-au impresionat cel mai tare : La Boqueria, Arcul de Triumf, Cassa Batlo,
Placa d'Espanya, Montjuc si Gradinile Miramar, Poble Espanyol, Camp Nou, Port Vell, Park
Guell. Acestea le-am vazut in prima zi, majoritatea din bus, dar la Montjuc si la Park Guell am

coborat. Impresionati am fost de " La Boqueria ", piata de pe Rambla, unde toate erau asezate ca
in vitrina, de la niste banale mere la tot soiul de fructe de mare si bucati de jambon. O adevarata
paleta de culori si de gusturi care te fascinau. La cina nu putea lipsi faimoasa Paella cu fructe de
mare si un pahar de sangria, intr-un restaurant de pe Rambla.

Cea de-a doua zi a fost una intensa deoarece de dimineata dupa micul dejun, ne-am oprit la Zoo,
o gradina zoologica minunata, cu mult diferita fata de ceea ce se poate vedea in Romania, cu
multe alei, noroc ca primisem o harta la intrare, deoarece nu era deloc greu sa te pierzi. Cel mai
mult mi-a placut habitatul pinguinilor, dar si pasarile Flamingo. Cam 3 ore a durat plimbarea
noastra, oricum picioarele noastre erau mai mult decat obosite.
Intorsi pe Rambla, am gasit un mic restaurant chinezesc, arhiplin, la preturi mai mult decat
modeste, in care "masterchefii" erau vedetele prin felul in care gateau.
Dupa un pranz copios de mancare chinezeasca, trebuia sa ajungem si la Sagrada Familia, dar nu
inainte sa ne plimbam putin pe faleza Barcelonetei, sa admiram marea si nisipul. Chiar ne parea
rau ca nu eram in iunie, sa fi fost peste 25 de grade, (chiar daca noi am prins cam 18 grade... a
fost destul de cald) deoarecere o mica " balaceala" nu strica.
Dar totusi trebuia sa ne indreptam spre Sagrada, care vazuta doar din poze nu cred ca m-a
impresionat chiar atat de mult, ca in momentul in care am ajuns in fata sa. Atat de mare, de
impunatoare, de inalta, atat de perfecta, prin arhitectura sa, prin toate acele momente biblice
redate... din nefericire nu am avut timp sa intram in ea, coada era mult prea mare, dar am promis
ca data viitoare cand ne vom intoarce, va fi unul din primele lucruri pe care il vom face.

A treia zi a debutat cu vizita la Aquarium, un loc minunat, dar care nu m-a impresionat in mod
deosebit. Am urcat la Gradinile de pe Montjuc si ne-am fotografiat cu cactusii infloriti, am privit
Barcelona de sus, ramand cu multe amintiri placute. Barri Gotic a fost interesant prin stradutele
sale, magazinele mici dar si Catedrala Gotica.

Imi pare rau ca vizita a fost atat de scurta... ne-au mai ramas multe locuri de vizitat cum ar fi
Tibidado, Sagrada in interior, Stadionul Camp Nou, Port Aventura... dar o sa ne intoarcem, de
data aceasta vara, pentru a ne putea bucura si de cateva zile de soare.
Ca un oras mare care se respecta, Barcelona se mandreste cu bulevardul Ramblas, precum
Parisul se mandreste cu Champs-lyses, sau New York -ul cu Wall Street.

Bulevardul e o linie dreapta ce se intinde pe o suprafata de vreo 1.2 km, fiind situat intre Placa
Catalunya, cu punctul de reper Corte Ingles si Port Vell, despartind cartierele Barri Gotic de El
Raval, pana la Statuia lui Cristofor Columb, care parca pazeste zona, mai ales cea a portului cu
ambarcatiunile sale, fiind cea mai inalta statuie a sa de 47 m.
Accesul la metrou este asigurat, astfel incat, poti ajunge aici din orice parte a orasului urmand
linia 5, pana la statia Liceu.
De la hotelul unde am stat cazati, "Atlantis", ajungeam in 2 minute pe bulevard, seara in special
petrecand mult mai mult timp, deoarece cinam la cate un restaurant din zona.
Incepand cu primele ore ale diminetii, incepe sa se aglomereze, turisti, oameni de-ai locului,
comerciani sau artisti in special pictori si cei care intruchipeaza stauile vii. Deja pe la 10
dimineata, e o adevarata forfota, atat pe pietonala cat si pe cele 2 stradute pline ochi de masini si
motociclete umbrite de copacii falnici aflati pe de margini.
Pe ambele parti ale bulevardului se gasesc zeci de restaurante, pentru toate buzunarele, nu doar
cu preparate locale (paella, tapas crema catalana) ci gasesti daca vrei si bucate turcesti saau
chinezesti, fast-food-uri printre care Mc Donalds, Burger King, KFC dar si Pan's & Company, un
fast food spaniol la preturi mai mult decat accesibile. Apoi lanturile de restaurante sunt
completate de hoteluri, in general mai scumpe, muzee, printre care Muzeul de Ceara sau Muzeul
Erotic unde cate o domnisoara draguta iesea la balcon si saluta trecatorii invitandu-i sa intre,
palate, teatre, magazine, cafenele, baruri, librarii, chioscuri de ziare, florarii dar si standuri de
inghetata cu niste arome... hmm
Zeci de chioscuri de suveniruri asteapta toate turisti care sa le calce pragurile, tinerii care
promoveaza restaurantele fac orice sa te convinga sa iei masa la ei, statui vii care intruchipau tot
felul de personaje mai mult sau mai putin cunoscute, si care dau o culoare aparte promenadei
catalane, asteapta sa fie fotografiate iar cu ocazia aceasta sa primeasca si ele cate ceva. Din
pacate, in perioada in care am stat, nu am vazut prea multe, decat vreo 2 3 cu care am reusit sa ne
fotografiem, neimpunand un tarif fix, fiecare dandu-le cat vroia. I
In ceea ce priveste suvenirurile, preturile erau cam 2 3 euro pt magnetii de frigider, dar mergand
inspre Port Vell, am gasit foarte multi negri care vindeau pe pod, la pretul de 1 euro, aceeasi
magneti.
Seara, in special, apar foarte multi pictori, artisti ambulanti, care realizeaza potrete dar si picturi
multicolore, aducand arta in strada.
Putinele banci prezente sunt ocupate mai tot timpul de turisti sau de localnici care doresc sa se
odihneasca. Daca te uiti atent la cei din jur, iti dai seama ca sunt oameni veniti din toate colturile

lumii, toti emana energie si vitalitate, se vorbesc foarte multe limbi, unele le intelegi, altele nu,
unii te intreaba de unde esti, iar in momentul in care le spui ca vii din Romania, pleaca mai
departe :)
Cel mai interesant loc pentru mine de pe Las Ramblas, a ramas, La Boqueria, celebra piata
centrala, in care prezentarea produselor, aroma si gustul lor nu au cum sa nu te atraga, fiind o
atractie care nu trebuie ratata. Multitudinea de culori a fructelor, piramidele de fructe exotice,
fresh-urile proaspete din care nu stii pe care sa-l alegi, in combinatii interesante: cocos cu
zmeura, mure, pepene galben cu ananas, cate si mai cate, sunt doar cateva dintre motivele pentru
care toti raman uimiti cand ajung acolo. Piata e impartita in 5 raioane, fiecare continand peste,
condimente, preparate traditionale, fructe de mare, legume, fructe, dulciuri, carne, mezeluri sau
bucati de jambon pe care le puteti vedea in fotografiile atasate. Dincolo de imagini insa, oricat de
interesante ar parea ele, La Boqueria este un loc care trebuie perceput si asimilat cu toate
simturile, indemnandu-ne pe noi romanii sa furam cate ceva din ideile lor in amenajarea
tarabelor noastre.
Per ansablu, plimbarile pe Las Ramblas raman memorabile alaturi de un pahar de Sangria si o
portie de Paella.
Barcelona - Hotel Atlantis ***

Am vizitat Barcelona la sfarsitul lunii februarie 2015, fiind cazata 2 nopti la Hotel Atlantis de 3
stele, un hotel caruia nu i-as putea reprosa mai nimic, fiind chiar perfect pt cele 3 stele ale sale si
pt pretul mediu pe care l-am platit pt o camera dubla cu mic dejun.
Principalul avantaj al sau si chiar motivul central pentru care l-am ales a fost localizarea, distanta
de circa 150 - 150 m de Placa de la Catalunya si de zona Rambla, fiind foarte usor de ajuns la el.
Zona e mai mult decat perfecta deoarece din zona Catalunya ai acces la toate mijloacele de
transport, noi am ales bus-ul turistic, Barcelona City Bus, deoarece timpul petrecut in oras a fost
limitat si am vrut sa mergem la toate obiectivele, direct la tinta. Zona Rambla ofera restaurante
bune, magazine de firma, o pietonala in care poti sa-ti petreci serile.
In ceea ce priveste hotelul, pretul pe noapte a fost cam de 60 de euro cu mic dejun inclus. Masa a
continut de toate, incat sa te saturi pe masura, foarte diversificata, 3-4 feluri de mezeluri dintre
care chorizo si jamon, branzeturi, omleta, fructe, legume, cafea, lapte, ceai, sucuri de fructe, etc.
Camera a fost curata, prosoapele si lenjeria se schimbau zilnic, spatioasa, dar fara balcon.
Personalul din hotel a fost ft amabil.
Recomand acest hotel cu incredere celor care doresc un sejur in Barcelona, in zona centrala, la
un pret mediu in conditii calitative si ireprosabile.

Barcelona iulie 2015

Buna ziua,
O sa scriu scurt si la obiect:
1. Lunile de vara sunt de evitat (iun, iul, aug) la pranz e f greu de suportat caldura.
2. Transportul de suprafata este f bine pus la punct si f safty fata de metrou in care lumea este f
panicata. Cartela de 10 calotorii este cea mai buna si se foloseste si la metrou si la suprafata.
3. Am folosit barcelona bus hop on/off pt 2 zile care a fost de nota 10+, economie plus ca vezi
totul si stii unde sa revii peste 2-3 zile si iti ofera niste mici reduceri la muzee, restaurante,
plimbari cu vaporasul (sunt niste mici ghiduri din care rupi foite).
4. Daca stai pana in 3-4 zile in barcelona nu va pierdeti timpul cu Tibidabo. Catedrala este f
frumoasa dar inafara de ea parcul de distractii e... Insa daca va incapatanati sa ajungeti tramvaiul
albastru va lasa langa funicular (traseu nr1) sau putin mai in fata de tramv. este statia autobuzului
196 care va lasa tot langa funicular (traseu nr2). TIMP alocat - cam 3 ore.
5. La Sagrada Familia rezervati online biletele ca altfel e pacat sa stati la coada ore in sir, in full
sezon.
6. Muzeul de ceara il recomand - este si pe Las Ramblas.
7. Cu unii vanzatori indieni, arabi se poate negocia :)
8. Castelul montjuic este super iar calatoria cu telefericu idem.
9. Plaja este curata iar portul de vis. Stradutele inguste si micile "piatete" care duc la plaja/port
sunt de un farmec aparte.
10. Bulevardele sunt largi si f curate in Barcelona.
Bonanova Park - un loc cald, departe de cas

Buna, la recomandarea webmaster-ului incerc sa spun cateva cuvinte si despre Hotelul Bonanova
Park 2*, adresa Carrer del Capit Arenas, 51. Nu am facut-o pana acum deoarece am fost acolo
in aprilie 2012 si pana acum de curand nu am reusit sa-mi fac timp sau curaj sa scriu ceva. Poate
ca citind anumite review-uri minunate m-am gandit ca nu voi face fata.

Despre acest hotel am mentionat cateva cuvinte vezi impresii, revin insa cu un plus de informatii
daca vor exista doritori pentru acest hotel. De asemenea tot in review-ul de mai sus am postat
informatii referitoare la legatura intre aeroport si oras.
Desi planuisem deplasarea la Barcelona la sfarsit de ianuarie preturile la cazare pentru aprilie nu
ne-au lasat loc decat pentru acest hotel. Poate ca veti gasi ceva mai ieftin mai in centru dar eu nu
am gasit asa ceva decat cand nu aveam nevoie, deci este la noroc. desi am intitulat review-ul un
loc cald departe de casa, m-am referit doar la locuri si atmosfera, pentru ca altfel chiar am prins o
vreme destul de rece pentru sfarsit de aprilie. A fost insa mai bine pentru ca nu suntem mari
amatori de caldura.
Sa revenim la hotel pentru care am platit pentru 5 persoane (am avut 2 camere) 180 euro/noapte
(77 si 102).
Camerele daca nu ma insel cred ca erau undeva cam la ultimul etaj si erau nominalizate cu litere,
insa erau foarte mari, cel putin cea de 3 persoane cel de-al treilea loc era reprezentat de o
canapea extensibila in care puteau dormi 2 persoane.
Plecam dimineata si ne intorceam seara. Zona asa cum am spus este una rezidentiala (deci ceva
mai spre marginea orasului, insa una verde si linistita).
Imediat la iesirea din hotel este o statie de autobuz care poate fi de folos in functie de destinatie
insa mai exista in zona si alte linii disponibile iar la cateva minute de mers pe jos este statia de
metrou Maria Cristina linia 3 (L3) care ajunge in Piata Spaniei in 5 statii.
De asemenea in zona (printre cladiri in 2-3 minute) este un magazin Carrefour insa daca sunteti
in afara programului acestui magazin (seara tarziu) chiar langa hotel este un mic magazinas
aprovizionat bine.
Tot langa hotel am luat cina in ultima seara de Barcelona intr-un restaurant micut insa cu
mancare foarte buna.
Noi am ajuns seara la hotel (dupa ora 22) si la receptie am spus doar ca avem rezervare iar
receptionerul ne-a spus clar sunteti familia... fara sa mai fie nevoie sa spunem altceva. La
receptie spre incantarea copiilor tot timpul erau bonboane si de asemenea gaseam bomboane in
camera.
De aici se ajunge cel mai bine la Parcul Guel existand un autobuz care te lasa mai aproape de
parc decat o face metroul. Cel mai bine este ca pentru destinatiile in care vreti sa ajungeti sa
intrebati la receptie care sunt cele mai bune rute.
De plecat am plecat dimineata la prima ora astfel incat am luat o masina de noapte din fata
hotelului pana in Piata Catalunia de unde am luat masina de noapte spre aeroport. Fiind 5
persoane un simplu taxi nu ne era de folos.

De asemenea pentru masa de pranz va recomand sa cautati ofertele de pranz Men del Dia
oferit la orele pranzului pentru 2-3 ore, unde pentru un pret fix aveti un prim fel care poate fi o
salata, paella sau o supa, felul principal si un desert, sau cafea si de asemenea ceva de baut.
Sfat: cautati locatiile mai laterale unde preturile sunt mai mici putin (pot fi si sub 10 euro), cu cat
va apropiati de centru preturile cresc cu 2-5 euro si mancarea mai putin variata si incercati sa
mancati in prima parte a pranzului cand va puteti alege din oferta propuse ce va place si nu ce
ramane.
Ca atractie in apropierea hotelului la cateva minute in Piata Maria Cristina este un magazin Il
Corte Ingles, pentru amatorii de clatit ochii cu produse mai mult sau mai putin scumpe, ca daca
pui ochii pe o geanta LV, te intorci si pleci direct acasa.
Altfel sfaturi cred ca puteti gasi o multime, important este sa va simtiti bine oriunde va aflati. Am
fost acolo si mi-a placut.
De ce am scrist imbinare perfecta intre util (partea oficiala) si placut (organizarea timpului liber)
a fost deoarece a fost o excursie "oficiala" (am participat la un curs care incepea dimineata la 9 si
se termina la ora 18.00) iar partea placuta, deoarece am revazut cu placere Barcelona. Fac o mica
pauza din descrierea hotelurilor din China si am sa fac un scurt review despre unul dintre
hotelurile in care am stat in Barcelona. In 2012 fiind pe buget de familie am stat la hotelul
Bonanova Park 2* adresa Carrer del Capit Arenas, 51. Noi am avut 2 camere extra mari (din
cate imi aduc aminte camerele noastre erau notate cu litere), nu am avut mic dejun inclus, locatia
era linistita (rezidentiala), cu magazin Carrefour foarte aproape, statia de autobuz exact la iesirea
din hotel si la cateva minute de mers pe jos statia de metrou. Un hotel foarte placut. Anul acesta
mergand la un curs unde cazarea a intrat ca pret in limita acceptata de companie (intre timp la
1.04.2015 fara a fi o gluma de 1 aprilie, mi-am schimbat locul de munca), m-am cazat la hotelul
Barcelo Sants. Nu am incercat sa gasesc un alt hotel deoarece este atat de confortabil sa fii cazat
unde ai si cursul (in prima zi a inceput la ora 9 a doua zi la ora 8.30) incat nu am facut altceva
decat sa gasesc cum ajung acolo de la aeroport (fara a apela la taxi acesta nefiind un mijloc de
locomotie inclus in buget) plus alte referinte. De ce spun asta, deoarece daca mergeti pentru
prima data acolo s-ar putea sa va ia foarte mult timp sa-l gasiti daca nu luati un taxi de la
aeroport.
Daca stati la alte hoteluri si vreti doar sa ajungeti in centrul Barcelonei aveti ca optiuni:
Aiport Bus - din T1 (terminal 1 de regula pentru zboruri internationale) merge A1 si din T2
(terminal 2 majoritar zboruri interne si low cost) merge A2 cu 4 opriri spre oras in Piata Spaniei,
Gran Via/Urgell, Universitate si Piata Catalunia iar spre aeroport cu 3 opriri Piata Catalunia,
Seplveda-Urgell, Piata Spaniei. A1 circula la fiecare 5-10 minute functie de ora iar A2 la 10-20
minute la fel functie de ora, durata calatoriei aproximativ 30 minute. Mai multe informatii
aici aerobusbcn.com/en

Tren - R2 pe care il luati din T2 de unde daca nu stiti mergrti la ghiseu si luati bilet care costa
4,10 Euro (tinand cont ca este socotita zona 4). Tot acolo insa exista si automatele de bilete cu
logo-ul ATM (Autoritat del Transport Metropolit) de unde luati cartela T-10 si astfel o calatorie
devine aproape 1 Euro (din ianuarie 2015 au adoptat acest sistem de tarifare integrat. Acopera o
zona mai larga a Barcelonei si daca va este de folos in functie de zona in care aveti hotelul este
de luat in seama.
Autobuz - Linia 46 care merge doar pana in Piata Spaniei si opreste si in T1 si in T2
Metrou L9 nu va bucurati insa, se pare ca e programat sa intre in functiune in 2016, si poate
ca asa va fi daca nu se lucreaza ca la noi.
Mai exista si liniile de noapte (cu plecare din Piata Catalunia)
Mentionez ca fata de Piata Spaniei este cam la 10-15 minute de mers pe jos, dar incomod daca ai
bagaj de aceea am mentionat calea cea mai convenabila de ajuns la hotel.
Deci in urma studiilor efectuate am procedat astfel: T1 am luat un shuttle bus pana la T2,
calatorie de 10 minute (circula la fiecare 4-5 minute), unde am intrat in statia de tren pentru a lua
R2 si de la automatele de bilete mi-am luat o cartela cu 10 calatorii T-10 -9.95 Euro. Spre
ghinionul meu am pierdut trenul (arata cam ca o linie de metrou) si am mai stat 30 de minute
pana la urmatorul. Am coborat la statia Sants (arata ca o imensa gara, cred ca este mai mare decat
aeroportul Otopeni si te poti rataci usor in ea, de fiecare data ma invarteam pana ieseam corect.
Hotelul este exact deasupra statiei, foarte interesant, deci cum am gasit intrarea? , noroc cu niste
comentarii citite din care am inteles ca cel mai usor de reperat accesul spre hotel este sa iesi pe
langa McDonalds si vezi un marcaj indicator pentru hotel, intri intr-un fel de culoar care duce la
2 lifturi si astfel la etajul 1 ajungi la receptia hotelului. Zona lobby-receptie este imensa, cu spatii
mari amenajate astfel incat sa te poti aseza la o masa sa lucrezi si sa ai acces la internet sau doar
sa te relaxezi. Cazarea am facut-o repede si am primit o camera la etajul 7, asa cum speram in
sinea mea stiind ca privelistea e mai frumoasa mai sus. Am intrat in camera si am inceput sa
inspectez locul. Intotdeauna cand ma cazez undeva verific intai tot ce pot, astfel, zona baii, care
era oarecum in legatura cu camera, doar toaleta si dusul erau separate avand usi glisante fiecare.
Articole de baie conform unei cazari de 4* (sampon, sapun, balsam, pasta si periuta de dinti,
...) si papuci. Exista de asemenea masa si fier de calcat. Despre camera ce sa spun, nu reuseam
sa fac jaluzelele sa se ridice si duca cateva incercari am descoperit in final butonul magic si am
avut parte de o priveliste minunata, un geam mare cat tot peretele si o vedere in exterior
minunata. Am descoperit si radioul si l-am pornit. Ca totul sa fie minunat la radio a inceput o
supermelodie, draga mie din copilarie, fiind si o melodie preferata a parintilor mei si am sa rog
webmaster-ul sa o puna ca si coloana sonora

youtube care sa va insoteasca pe masura ce cititi asa cum m-a insotit pe mine in timp ce
inspectam camera in continuare.
Patul-matrimonial king size de toata frumusetea (pe pat am gasit si 2 ciocolate micute in semn de
bun venit) si exista chiar si masuta de luat masa in pat daca vroiam sa ma simt ca in filmele
siropoase.
Televizorul o plasma mare (fara canale romanesti), insa am stat atat de putin in camera incat nu
am avut nevoie.
Exista de asemenea minibar dotat cu de toate (contra cost) si free aveai la indemana un fierbator
de apa, ceai, cafea,
Restaurantul
Micul dejun era superdivers imposibil sa nu gasesti ceva ca sa-ti placa, si aveau chiar si gem
pentru diabetici (stiu asta deoarece fara sa ma uit am preferat acest gem fiind ambalat in cutiute
mici dupa care la masa am sesizat ca scrie diet)
Avand cursul aici (unde spre bucuria mea mai exista o persoana din Romania cu care mai apoi
am petrecut timpul liber si intoarcerea in tara), am servit si pranzul (plus gustari intre). La pranz
gaseai tot la fel un sortiment bogat si existau si 2 feluri de supe (am incercat si mi-au placut) iar
ca desert am mancat in fiecare zi crme catalane (un fel de crema de zahar ars) o bunatate.
O mentionare a atentiei cu care tratau oaspetii hotelului a fost ca fiind ziua colegei din Romania,
la intoarcerea de la curs a gasit in camera o bucata de tort festiv.
Hotelul nu este unul ieftin insa dar poate datorita amplasarii este foarte solicitat de organizatori
de diferite cursuri, prezentari, avand la dispozitie multe sali care puteau fi eventual reorganizate
in functie de participanti.
Am si profitat de faptul ca am avut la dispozitie cate o jumatate de zi la sosire si inainte de
plecare si m-am plimbat prin oras, vizitand ceva ce ratasem in 2012. De data aceasta am urcat
doar la Castel (Castell de Montjuic) am luat masina 139 din Piata Spaniei, am coborat apoi
dealul pe jos pana la statuia lui Christofor Columb, pe Rambla cu vizitarea Pietei Boqueria
urmata de vizitarea unui mare magazin din cauza de ploaie. Am mers de asemenea in ultima
seara sa vad spectacolul minunat oferit de Fantana Magica. Cam asta a fost Barcelona 2015.
Hotel Auto Hogar - Bun punct de pornire pentru vizitarea Barcelonei

Salut, prieteni!

Toamna aceasta (mai precis 30 octombrie - 2 noiembrie) am vizitat pentru prima data (cu
siguranta nu si ultima, sanatosi sa fim!) Barcelona.
Orasul - absolut minunat, vibrant, atipic, dar nu am de gand sa scriu acum un review despre el,
pentru ca s-au scris multe si frumoase, iar eu nu pot vorbi decat despre foarte putine, pentru ca
timpul scurt ne-a scurtat lista (si asa scurtuta) cu planuri de vizitat, ramanand destule pentru data
viitoare. Cred ca Barcelona - ca sa poti sa o vezi cat de cat - se preteaza pentru vizite de minim 56 zile.
Am sa scriu insa despre hotel, pentru ca desi pare destul de popular, ultimele recenzii de pe site
sunt deja arhivate, fiind din anul 2010, iar lucrurile de atunci s-au mai schimbat, hotelul fiind si
renovat intre timp.
Cat priveste localizarea (aici lucrurile au ramas la fel, evident :) ), aceasta este buna, chiar foarte
buna, pe Avenida Paral-lel, una din arterele mari ale orasului. Statia de metrou Paral-lel se
gaseste la cativa pasi de hotel, iar de acolo conexiunile sunt in principiu foarte bune, cu orice
zona a orasului. Mai sunt si statii de autobuz tot foarte aproape, dar noi nu am folosit decat
metroul. Zona este destul de aproape de majoritatea atractiilor din centru, iar la mare (zona
portuara, statuia lui Columb, Port Vell) se ajunge intr-o plimbare de aproximativ 20 de minute.
Pe Avenida Paral-lel se gasesc la tot pasul fel de fel de localuri, majoritatea nu foarte
pretentioase.
Zona este deci foarte ok, e un punct bun pentru a porni in explorarea orasului. Totusi, cred ca
data viitoare vom alege un hotel situat in zona super - centrala, in Barri Gotic probabil (mai ales
ca nu avem nevoie de hotel cu parcare, cum se intampla de obicei).
Hotelul in sine a fost recent renovat (asa pare), este curat si placut. Acum, exista 2 hoteluri de
fapt, primul "la strada", iar cel de-al doilea in spate (intrarea in hotelul 2 facandu-se prin
parcare). Noi am stat la hotelul 2 si cred ca in hotel 1 camerele sunt mai ok (poate mai galagioase
din cauza bulevardului).
Camera in hotelul 2 a fost curata, mobilierul nou si ingrijit, televizor micut cu ecran plat. Frigider
insa tot nu exista in camere, cel putin nu in hotel 2. De curatenia camerei nu ma pot plange, insa
dimensiunea ei a lasat de dorit... si nu mi-a placut faptul ca patul dublu era compus de fapt din 2
paturi simple unite... ceea ce nu era o problema daca ar fi stat unite, dar se tot desparteau, nu am
prea putut dormi impreuna. Revenind la dimensiune, nu prea aveai mult loc sa te misti, usa de la
balcon se deschidea numai jumatate (din cauza unui corp de mobila), sens in care daca vizitatorul
are peste 100 kg, accesul in balcon ar putea fi usor problematic. :) Oricum balconul este mai mult
de forma, am solicitat camera cu balcon, dar acesta era foarte mic, abia incapeau 2 persoane, fara
masa sau mobilier (fumatul oricum interzis), iar privelistea era... la rufele celor din spate. :)
Baia si ea micuta, organizata pe lungime si destul de ingusta (de exemplu, sa stai pe toaleta in
principiu trebuie sa tii picioarele putin intr-o parte), dar instalatiile sanitare ok, curate si moderne.
Se ofera articole de toaleta gratuite (lucru obisnuit, mai putin obisnuit era ca la 2* erau si periute
de dinti de unica folosinta).

Caldura nu a functionat in perioada in care am fost noi (sau poate nu am stiut noi sa o deschidem,
nu stiu, desi de obicei ne descurcam...), dar nu a fost deranjant in conditiile in care ziua erau 1720 de grade, iar noaptea vreo 9-10.
Micul dejun, inclus in pret, a fost ok si indestulator. Inteleg (de la sot, ca eu nu beau) ca era ok si
cafeaua (de la automat). Ca mic dejun, clasic, sunca, salamuri, branzeturi, unt, omleta, oua fierte,
crenvusti, pateu, iaurturi, cereale, rosii (foarte foarte gustoase!), castraveti, fructe, cateva feluri
de patiserie, gemuri, crema de ciocolata, miere, sucuri de fructe... ba chiar si ceva sticle de cava
(nu am gustat insa). Oricum produse destul de calitative si gustoase. Mai tarziu se poate face
destul de multa imbulzeala in sala de mic dejun, si uneori este nevoit sa astepti un pic, pentru ca
la intrare este un angajat care te verifica daca ai micul dejun inclus si te conduce la o masa.
Personalul hotelului este destul de amabil, acum depinde si de ture, unii erau mai relaxati, altii
mai scortosi, dar per ansamblu ok.
Wi-fi functioneaza din camere destul de bine pe telefon.
Rezumand... pot spune ca hotelul Auto Hogar este o alegere buna si ieftina, are o localizare buna,
destul de centrala, camerele sunt curate, micul dejun bun. Recomand! Mentionez ca pretul de
75,60 euro pe noapte, 2 persoane cu mic dejun, este foarte accesibil pentru Barcelona si pentru
zona centrala. Am cautat pe booking si am gasit uneori un pret relativ similar pentru camere cu
baie comuna (varianta care nu ne intereseaza), fara mic dejun. Deci orice maruntis gen camera e
prea micuta sau balconul e si mai mic le-am expus pentru ca viitorii clienti sa stie la ce sa se
astepte, da nu ca nemultumire propriu - zisa, pentru ca nu ne-au deranjat cu adevarat. Ce cred
insa ca poate fi deranjant cand e mai cald e lipsa frigiderului din camera. In octombrie-noiembrie
e ok, dar nu cred ca se poate spune acelasi lucru despre lunile calde.
Numai bine si vacante placute! :)
Excelenta pozitia, pretul foarte bun

Eu mai fusesem in Barcelona si am stat la Catalonya Rubens. Excelent hotelul, dar era situat
departe de centru. Nu cunosteam Barcelona, rezervarea mi-a facut-o cineva din Madrid.
De data asta, cunoscand deja orasul, am stiut exact ce vreau si unde vreau sa fie situat hotelul.
Asa ca am cautat ceva in centru, aproape de toate.
Hostalul Nitz este situat in inima Cartierului Gotic, exact langa Primaria Barcelonei care se afla
in Piata Jaume.
Venind de la aeroport cu autobuzul pana in Plaza de Catalua, se ajunge pe jos fie prin la
Ramblas, fie prin Portal de l'Angel. Nu aveti cum sa le ratati. Faimoasa La Rambla e mereu
aglomerata. Portal de l'Angel este un pic mai aerisita, este o strada plina de magazine de firma.
Din Piata Jaume, mergeti exact pe strada unde se afla Oficiul de Informare Turistica si veti
ajunge la o piata mica. Veti vedea ca sunt o groaza de asa zise piete in Cartierul Gotic. Pe noi ne

intereseaza Piata Regomir. Se afla acolo un magazin de alimente si de bauturi deschis non stop si
o Farmacie.
Hostalul este situat la egala distanta de statiile de metrou Liceu (pe Ramblas) sau Jaume I,
respectiv Via Layetana si La Rambla.
Rezervarea am facut-o direct pe site-ul lor.
Aceeasi camera costa mai mult pentru aceeasi perioada daca rezervam cu Booking.
Am platit pentru 5 zile cate 25 de euros pe noapte, iar pentru 3 nopti, cate 40 de euros fiindca era
nu stiu ce sarbatoare, deci o perioada de varf.
Camerele erau mici, cu chiuveta in camera, fara grup sanitar propriu, dar nu s-a intamplat sa stau
la coada, la baie.
Aveam doua balconase mici, care dadeau in Piata si unde ieseam sa fumez sau sa beau cafeaua.
In principiu este interzis fumatul... dar noi am fumat si nu s-a intamplat nimic.
Bucataria era utilata cu cafetiera, cuptor cu microounde, frigider, aparat de incalzit apa, vesela,
tacamuri, pahare si de regula, se lasau mostenire... ceai, cafea, biscuiti, cereale... etc
Foarte aproape de hostal este un magazin Da% cu produse mai ieftine decat in Romania.
Cumparam de acolo fructe, pizza, tortilla, branzeturi, bere, vin, suc, apa... de toate!
Pe Ramblas este si un Carrefour express, dar nu il recomand. Produsele sunt mai scumpe decat la
Da si mereu este aglomerat.
Angajatii hostalului sunt foarte amabili. Am vazut ca vorbesc si engleza. Vi se da o harta, vi se
explica cum ajungeti unde vreti sa ajungeti si de orice informatie aveti nevoie, ei va ajuta.
Eu ma intindeam la povesti cu ei fiindca sunt profesoara de spaniola si ei erau extrem de placut
impresionati ca voiam sa invat si catalana. Dar, am vazut ca se comportau impecabil cu toti
turistii. Romani nu au avut niciodata, mi-au zis... Dar erau turisti francezi, in general.
Un singur inconvenient am avut: SCARILE! Edificiul nu are lift. Cred ca in Cartierul Gotic asta
este inconvenientul: edificii vechi, cu camere inalte, scari in forma de melc. Si am sa mai
depunctez un pic la curatenie. Noi am stat 8 zile si trebuia sa ii atrag atentia femeii de serviciu sa
mai treaca si pe la noi...
Ei pun pe site ca sunt la etajul II. Asa si este. Insa parterul este 0, urmeaza La Principal, apoi la
Primera, La Segunda, la Tercera. Corespunde etajului IV de la noi (ma refer la un bloc obisnuit)
si sa aveti in vedere scara in forma de melc. Noi nici nu mai reveneam pana seara.
Daca eram prin zona si aveam vreo necesitate fiziologica, ne duceam la un veceu din Incinta
Catedralei. La Gaste, ii spuneam noi. Fiindca erau Gastele Sfintei Eulalia... Sau ne duceam la

McDonalds pe las Ramblas, sau la Mare Nostrum, mall-ul din port. Ne era groaza sa urcam acele
scari...
Nu va carati prosoape, sampon, sapun. Din astea se dau.
Am mai fost in Barcelona si vara asta, dar in trecere. Aveam hotelulin Malgrat. Si ne-am dus in
zona unde am stat noi. Sotul nu a vrut sa urce acele scari, din nou. Eu da. M-am dus s-o salut pe
receptionera si sa-i duc un fleac, o atentie din Romania. S-a bucurat mult sa ma vada. Si eu...
HOTEL SANT ANTONI 3 stelute
Situat pe Carrer Consell de Cent la nr 476 in cartierul LEixample, intr-o zona linistita la 5 min
de mers pe jos de Sagrada Familia si tot la 5 min de statia de metrou Monumental.
Pretul a fost de 330 eur /4 nopti/cu mic dejun. +city tax aprox 7 eur
Hotelul este la prima vedere modest dar micuta receptie si camerele au un design futurist.
Plusuri:
1. Distanta fata de obiective, zona linistita, preturi bune la magazinele din zona.
2. Camera suficient de spatioasa contrar parerilor de pe Tripadvisor (rog a se sterge daca nu am
voie sa mentionez) ca doar ne raportam la un hotel de 3 stele si nu vrem sa ne dam cu bicicleta
prin camera, sifonier incapator, masuta cu un!!! Scaun doar, baia ok suficienta ca si spatiu, cu
foehn, mini sapunul aferent, hartie igienica.
System de climatizare destul de silentios nu l-am folosit deoarece era setat automat pe 19
gradeee!!! probabil setarile se putea modifica dar nu am vrut sa imi bag nasul pentru ca oricum
era racoare in camera.
3. Mic dejun multumitor: multe fructe, tapas (adica humus, sardine, macrou in conserva), bacon,
oua jumari, fasole, cremvursti, cascaval, prosciuto, salam, rosii, castraveti, ardei gras, lapte, iaurt,
unt, miere, briose, mini croissante.
4. Aveam informatii dinainte ca peretii sunt ca si inexistenti si se aude orice zgomot asa ca m-am
dotat cu dopuri de urechi si am solicitat camera la etaj superior! Zgomot se auzea dar f putin
probabil pt ca multe camere erau neocupate iar distanta pana la strada era destul de mare (eram la
etajul 5) asa ca per total a fost in regula.
5. Curatenie se facea zilnic, camerista saluta daca ne intalnea! Nu trecea ca trenul prin gara
6.Internetul functioneaza bine.

Minusuri:
1. Receptionerii nu debordeaza de amabilitate, par usor plictisiti. Daca nu ii salutam eu ei nu ar fi
facut-o! asta tine de management!
2. In zona de servire a mesei este un singur om care trebuie sa debaraseze si sa completeze cu ce
se consuma, este un tip tanar insa total depasit de situatie i-ar prinde bine un ajutor plus ca de
fiecare data ne intreba numarul camerei sa verifice ce? Nu am inteles. Intr-una din zile
disparuse ustensila cu care puteam lua cremvurstii, vad o duduie in zona care aducea niste cesti
si o rog sa imi aduca ustensila se uita la mine tamp si imi vorbea in catalana! Pana la urma prin
semen a inteles si mi-a adus.
3. Lipsa unui frigider in camera
4. lipsa perdelelor existand doar draperie si avand vedere spre alte camere ale aceluiasi hotel nu
avem lumina naturala.
5. Prosoapele din baie aratau usor obosite si nu aveau un aer de prospetime
6. Cafeaua de la aparat este execrabila .
In concluzie am stiut la ce sa ma astept si am plecat cu ideea ca am nevoie de un loc unde sa
dorm: plecam dimineata la 8.30 si revenem la ora 23!
Daca alegeti hotelul Sant Antoni retineti: este un hotel de 3 stele tratati-l ca atare!
Eu vi-l recomand!
Rog admin insereaza un shortcut catre hotel de la articolul meu din categ Descopera Barcelona.
Barcelona ... Veni, Vidi, Amavi!

Oooh, Barcelona ce mult mi-ai placut sper sa nu fie singura noastra intalnire in aceasta
viata!
Cum am ajuns sa vad Barcelona?
Am vrut sa merg in Londra si in timp ce ma documentam am schimbat brusc macazul spre
Barcelona de ce? Nici eu nu stiu dar nu am regretat nicio clipa.
Sa incepem cu cateva date tehnice:

Am avut de ales intre trei companii aeriene:

1. Blue Air: 110 eur de pers dus intors 4 nopti
2. Wizzair: 210 eur de pers dus intors 3 nopti
3. Tarom: 210 eur de pers dus intors 3 nopti
Pretul include doar bagaj de mana.
Am ales prima varianta de zbor (despre cazarea la hotel Sant Antoni voi scrie separat)
Asadar iata-ne in Barcelona pe aeroport (mentionez ca in avion Blue Air ne-a oferit si o gustare
calda care prinde bine avand in vedere ca zborul dureaza cam 3 ore).
Transport Barcelona: am achizitionat 2 cartele T10 in valoare de 9,90 eur fiecare si pe care le-am
folosit si la calatoria cu trenul RENFE (R2 nord) (25 de minute a durat calatoria si am coborat la
a 4-a statie) ca sa ajungem in zona Passeig de Gracia iar de aici am luat metroul linia violet L2 in
directia BADALONA POMPEU FABRA am mers doua statii circa 15 min si am coborat la
Monumental iar de aici aprox 5-7 min pe jos pana la hotel (vezi impresii).
Cartela T10 ne-a ajuns la fix pentru cele 4 nopti ba chiar ne-a ramas o calatorie neutilizata dar
dupa experienta din Roma (atunci aveam doua bilete nefolosite si am vrut sa le dam cuiva gratis
dar oamenii carora le-am oferit erau reticenti si au refuzat) nu am mai incercat sa le daruim!
In rest am mers mult foarte mult pe jos consider ca asa descoperi cel mai bine frumusetea unui
oras!
Obiective turistice vizitate
Ziua 1:
1. Sagrada Famila uriasa biserica nefinantata din banii publici (precum Catedrala Mantuirii
Neamului) ci doar din donatii si vanzarea biletelor. Aici geniul Gaudi a lucrat (incepand cu varsta
de 31 de ani) peste 40 de ani ultimii 15 dedicandu-i in intregime. M-a emotionat modul in care a
murit cel supranumit arhitectul Domnului : in drum spre casa unui prieten a fost lovit de un
tramvai, cineva l-a gasit intins pe jos si l-a dus la un spital al saracilor. Aici a si incetat din viata.
Am avut rezervare online : prt achizitie 15 eur de pers plus 4,5 eur vizitare turn dar din pacate
vremea fiind neprietenoasa (ploua) nu am urcat in turn urmand ca cei 9 eur sa fie returnati in
contul de card.
2. Pentru ca ploua am zis ca vizitam mai tarziu Parc Guell asa ca ne-am indreptat pe jos catre
casa Batlo numita si casa oaselor construita in stil modernist si art nouveau unde scopul
artistului a fost sa elimine toate liniile drepte. Aici am avut rezervare online plus fast pass total

53 eur (ghid audio inclus), 2 persoane asa ca am trecut ca prin branza de coada maricica de la
intrare.
3. A urmat apoi La pedrera pe care am vazut-o doar de afara, pretul mi s-a parut piperat, coada
mare la intrare.
4. Am ajuns la Parc Guell, si am vizitat doar zona free fara cea monumentala, pt noi a fost
suficient. In drum spre parc ne-am oprit sa mancam: Paella de marisco (cu fructe de mare) la
9,80 eur si un fel de meniul zilei format din salata, cartofi prajiti, paste si un copanel de pui la
6,90 eur.
5 Pentru ca mai aveam timp la dispozitie de la parc Guell ne-am intors in Placa Lesseps si am
pornit catre Tibidabo pe jos, dupa aproximativ 35-40 miunte am ajuns in statia de unde pleaca
TRAMVIA BLU, am luat doua bilete dus a cate 5,50 eur bucata apoi funicularul catre Tibidabo:
2 bilete a cate 7,70 eur dus intors.
Si iata-ne pe Tibidabo varful de 512 m situate in Parc de Collserola cel mai mare parc
metropolitan din lume. aici am zabovit cam 2 ore: poze, admirat privelistea, vizitat biserica,
cumparat hot dog delicios 3,5 eur. Pentru urcare cu liftul in varful bisericii tariful este de 3
eur/pers. La intoarecere am coborat tot cu funicularul evident darn u am mai folosit Tramvia Blu
ci am asteptat in statie autobuzul 196 (utilizat cartela T10) pana in Pl Dr. Andreu si de aici am
luat Rodalies de Catalunya L7 pana la capat de linie in Placa Catalunya (am utilizat T10) unde
ne-am incheiat seara si apoi pe jos catre hotel. Cina am servit-o la un fel de fast food din
apropierea hotelului nostru Tichey se numeste unde am mancat un burger delicious (un burger
adevarat nu ca cel de la brandurile de fast food pe care le stim cu totii) la 4 eur si tapas anchoa la
3 eur
Ziua 2.
1. Montjuic colina de 185 m . de la statia Monumental am luat L2 violet in directia Parallel pana la Passeig de Gracia apoi L3 catre Zona Universitaria pana la statia Paral-el si de aici
Funicularul catre Montjuic (gratis) calatoria dureaza 3 min apoi Teleferic Montjuic 2 calatorii
dus intors (alegere neinspirata sa luam si retur) cost total 23 eur. Coboram la Castel Montjuic
vechea fortareata militara pe care o si vizitam (prt 5 eur/pers). Preturi la aparatele cu fisa din
interiorul Castelului : 0,7 eur cafea/0,7 eur apa. Cand am ajuns noi in jurul orei 10.30 nu era
coada la intrare dar cand am iesit in jur de 12.30 erau cam 30 de oameni ce asteptau.
2. Mirador de LALCADE ... foarte foarte frumoasa zona. Pana aici am ajuns cu telefericul
luat de la castel Montjuic (am mers doar o statie presupun ca daca nu aveam biletul tur retur
trebuia sa mergem pe jos pana aici) si de aici am hotarat sa coboram spre port pe jos mergand
spre Mirador de Miramar. Am intalnit un hotel dragut Miramar aflat intr-un cadru pitoresc cu
vedere la Mediterana imediat langa este Transbordador Aeri del Port - port cable car care
traverseaza portul si merge pana la plaja San Sebastian, prt bilet 11 eur/pers doar dus sau 16,50
eur dus intors, mi s-a parut cam mare pretul si l-am ocolit. am coborat apoi mai multe trepte
pana am ajuns in zona portului pana la Mirador de Colom. Ne-am plimbat apoi vreo 2 ceasuri
prin Port Vell aici am intalnit o ambarcatiune interesanta ecologica ziceau ei unde oamenii

stateau si faceau plaja pe un fel de plasa robusta suspendata deasupra apei cat dura calatoria
aprox 1ora si jumatate, cand am ajuns noi ambarcatiunea tocmai pleca, pretul era 16,50 eur/pers
dupa care am vazut ca a afisat : urmatoarea calatorie ora 16.00 pret 17,50 eur!!! se scumpise intre
timp???!!!
3. Pentru ca ni se facuse foame si eram in zona Barcelonetta chiar langa gura de metrou am dat
peste un restaurant :Taller de Tapas (zona Plaza de Pau Vila, 13), aici un chelner roman (gay
declarat oricum se vedea si fara sa ne spuna el) ne-a recomandat meniu tapas la 11,5 eur si
meniu burger la 10 eur (delicioase amandoua), plus o bere locala San Miguel la 0,33 pret 2,60
eur plus traditionala Sangria, 1 pahar, 5,50 eur.
4. Ne-am indreptat apoi spre Parc de la Ciutadella unde ne-am odihnit piciorusele istovite apoi
am admirat cerul albastru tolaniti in iarba de langa Arcul de Triumf.
5. In drum spre La Seu ne-am racorit intr-o cafenea cu o bere (draught) 3,95 eur si o cola la cutie,
2 eur. Ajunsi in zona catredralei accesul liber inca nu era permis si ne-am mai invartit prin zona
vreo 10-15 min. De mentionat ca La Seu se viziteaza gratis (in rest este 7 eur intrarea) de la ora
17.45 la 20.00 in zilele lucratoare iar in zilele de sambata si duminica intrarea este gratis
incepand cu ora 17.30, dar accesul in turn nu este gratis. Noi am ales sa urcam in turn (3
eur/pers) si privelistea este foarte frumoasa.
6. Seara am incheiat-o pe Rambla iar in drum spre Rambla am nimerit intr-o patiserie unde am
mancat o delicioasaaaaa prajitura cu ciocolata si zmeura (prt 2,75 eur). A fost o incantare!
Curcubeu pe cerul gurii! La Bouqeria aici ne-am desfatat cu fructe si suc la pahar (prt 1 eur
bucata).
Ziua 3:
1. Plaja Barcelonetta: de la Monumental cu L2 violet 2 statii pana la Passeig de Gracia si de aici
cu L4 in directia La Pau inca 3 statii pana la Barcelonetta, si de aici inca 10 min pe jos pana la
plaja. Plaja este gratis, nisipul relativ curat (se mai vad resturi ici-colo), apa se adanceste brusc in
aceasta zona. In departare am zarit cam la 150 de m niste sezlonguri cu umbrele dar nu am avut
curiozitatea sa merg pana acolo deoarece la plaja nu am zabovit decat 1h si jumatate, oricum mi
s-a parut aglomerata poate datorita faptului ca este gratis.
2. Ne-am indreptat apoi de la Brcelonetta spre Camp Nou pentru dorinta sotului de a vedea
stadionul, la intoarcere spre statia Les Corts am mancat la un micut restaurant meniu tapas 10 eur
care includea 10 tapasuri plus o bautura la alegere : bere, sangria sau apa. Delicioase tapasurile
de aici! .
3. Am luat metroul de la Les Corts si am coborat in Placa Espanya: aici am admirat doar din
exterior Caixa Forum si Poble Espanyol (intrarea 12 eur fara ghid si 15 eur cu ghid audio) daca
se ia billet combinat MNAC+Poble Espanyol pretul este de 18 eur (convenabil zic eu).
Am hotarat sa vedem doar MNAC (12 eur/pers, sambata dupa ora 15 intrarea este gratis, daca
doriti sa vizitati doar terasa cu o priveliste superba asupra fantanilor platiti doar 2 eur)

4. Cea de a treia zi si ultima am incheiat-o tot pe Rambla unde am cumparat suvenirurile aferente
si ne-am delectat in La Mercat de Bouqeria cu stridii (open oysters): 2,5 eur bucata, scoici la
abur (steamed 10 eur portia, razor clams sau navalles/navajas in catalana (cred!!!) 16 eur si cu
cate un pahar de vin alb 2,75 eur
Cam asta a fost experienta noastra in Barcelona:
Concluzii finale:
1. Daca este ceva ce mi-a displacut in B? Nu cred... poate doar ca localnicii sunt soferi cam
agitati si desi asteapta cuminti la semafor in momentul in care s-a inverzit semaforul pt ei
pornesc asa ca din pusca, atentie poti fi usor calcat daca nu iutesti pasul, probabil ca sunt asa sunt
ei oameni temperamentali si ar mai fi ceva nu par foarte dornici sa te ajute, sa iti explice (sau nu
inteleg!!) sa te convinga, sa cumperi, sa incerce sa iti vanda cu orice prt. sunt ceva de genul
daca vrei bine daca nu, iarasi bine!
2. Am inteles acum de ce B. este in top zece cele mai vizitate orase din lume pentru ca este pur si
simplu fabuloasaaaaa!
3. Au transportul in comun ffff bine organizat, nu am asteptat mai mult de 4 min niciodata.
4. Piata Boqueria este o incantare a papilelor gustative mai ales pentru rubensienele ca mine
5. Este un oras foarte verde si curat avand in vedere puhoaiele de oameni.
6. Daca recomand vizitarea B in luna august: DA, desi am primit avertizari ca va fi cald,
aglomerat... etc va spun ca in a doua zi am avut parte de cod galben de ploaie (la asta chiar nu ma
asteptam) bine ca a plouat doar pana la ora 12.00!!! in rest temperatura era suportabila (eu fiind o
mare iubitoare de caldura) iar in privinta aglomeratiei va spun cu mana pe inima ca la noi in
Mamaia este mai aglomerat decat in B. !!!
7. Am citit inainte de plecare o veche zicala catalana: Barcelona es bona si la bossa sona
:=Barcelona e buna daca punga cu bani suna!! Mie personal mi s-a parut ca la capitolul mancare
si posiblitati de luat masa este mai ieftina decat ROMA de ex. In schimb obiectivele turistice au
preturi ceva mai piperate! Asta a fost perceptia mea! Barcelona este un must do!
Merita fiecare banut!
La finalul calatoriei noastre sotul imi zice: ei l-au avut pe Gaudi si noi pe Ceausescu, nu putea sa
fie invers? Dar chiar, de ce nu a fost invers?
Multumesc celor care au avut rabdare sa citeasca pana la final!
Un City Break de vis...

La inceputul lunii ianuarie am decis ca primul sejur din anul 2015 sa fie la Barcelona asa ca nu
am stat pe ganduri si am cautat cea mai avantajoasa oferta pentru noi. Am luat bilete pentru
sfarsitul lunii februarie.
Am plecat in jurul pranzului din Romania si dupa doua ore de zbor fara turbulente am aterizat pe
aeroportul din Barcelona. Am prins o vreme foarte frumoasa pe tot parcursul sejurului.
Pentru ca nu stiam cum merg trenurile am decis sa optam pentru varianta AeroBus plus metrou
pentru a ajunge la hotel (la intoarcere la aeroport am folosit variant metrou plus tren si a fost
mult mai ieftin si la fel de rapid). Am ajuns foarte usor si la iesirea din statia de metrou am ramas
uimiti de privelistea grandioasa si fermecatoare a catedralei Sagrada Familia.
Hotelul este in apropierea statiei de metrou asa ca in cateva minute deja discutam cu un
receptioner amabil si primeam cheile de la camera.
Camera nu este foarte mare insa avand in vedere ca am stat acolo doar pe timpul noptii pentru
noi nu a fost un inconvenient. Surpriza mare a fost insa cand ne-am uitat pe geam si am constatat
ca vederea era doar spre curtea interioara a hotelului (hotelul dispune si camere cu vederea spre
strada). Un plus pentru liniste si un minus pentru ca nu vedeam decat geamuri si cateva mese cu
scaune. Camera nu era dotata cu balcon.
Baia era curata, prosoapele si lenjeria erau de un alb imaculat, totul era ca in pozele de
prezentare. Peretii ce desparteau baia de camera precum si peretii despartitori dintre camere erau
destul de subtiri si se auzea orice zgomot. Noia ma ajuns numai noaptea tarziu la hotel si auzeam
doar apa ce curgea la baie asa ca nu ne-a detanjat prea tare.
Personalul a fost foarte amabil si toti angajatii erau cu zambetul pe buze si gata sa ofere
informatii si servicii de calitate.
Am avut micul dejun inclus in pretul camerei. A fost un mic dejun tip buffet suedez foarte
incarcat si cu foarte multe sortimente de mancare. Aveau atat mancare calda cat si multe
mezeluri, branzeturi, lactate, salate, masline, produse de patisserie, fructe, ceai, lapte, cafea,
sucuri, etc.
In jurul hotelului erau multe restaurante unde puteai servi pranzul/cina insa noia am avut destul
de putin timp la dispozitie si de obicei mancam pe unde apucam prin oras.
Pentru a ajunge in centrul orasului si la principalele obiective turistice am luat metroul dar si
Bus-ul Turistic
Ca si concluzie hotelul este frumos, curat, aproape de Sagrada Familia si de statia de metrou iar
daca nu te deranjeaza zgomotele si lipsa balconului / peisajului atunci merita incercat.
Mai mult decat un city break
Ilustraie muzical - fond sonor/video consultare impresii:

Mina

Cielito

lindo

A trecut ceva timp de cand am fost in Barcelona, insa nu cred ca voi uita niciodata vacanta
petrecuta acolo. Am stat 7 zile si tot nu am apucat sa vizitez tot ce era de vazut... cine merge
pentru 2-3 zile doar, pierde o mare parte din frumusetea orasului.
Am rezervat din timp biletele de avion la Wizz Air, iar cazarea pe venere.com, am gasit un
apartament studio foarte cochet in apropiere de Sagrada Familia. Drumul de la aeroport pana in
oras l-am facut cu trenul si cu metroul, pretul fiind mult mai convenabil decat cu taxi-ul. Practic
trenul care pleaca din aeroport, la un moment dat intra in subteran si acolo am trecut printr-un
tunel spre statia de metrou. Cel mai convenabil mijloc de transport in Barcelona este categoric
metroul, avand opriri langa toate punctele de interes din oras. Eu am cumparat un abonament
pentru o saptamana cu care puteam circula nelimitat pe toate liniile. Reteaua de metrou era ca un
oras in sine, structurat pe mai multe nivele, destul de impresionant as zice eu.
Primul contact cu orasul a avut loc noaptea, venind de la aeroport am oprit la statia de metrou
Sagrada Familia si iesind din subteran am vazut monumentul luminat in toata splendoarea lui.
A doua zi ne-am plimbat pe renumita strada La Rambla, am vazut portul si am facut o baie de
soare pe plaja La Barceloneta. Plaja in sine era destul de curata, nu era foarte aglomerat, dar in
apa nu prea am stat pentru ca era destul de abrupta intrarea si valurile mari.
Vizitand aproape zilnic La Rambla, cel mai mult mi-a placut La Boqueria, o explozie de culoare
si mirosuri... as fi vrut sa gust cate putin din toate bunatatile de acolo. M-au fermecat si
stradutele care se intersectau cu La Rambla, pline de magazine de suveniruri mici si colorate,
unde si preturile erau mai convenabile si usor negociabile.
Portul e o alta splendoare, am facut si o plimbare cu un vaporas si am ramas uimita de numarul
mare de vase de croaziera... pana atunci nu vazusem nici unul de aproape si nu ma asteptam la
dimensiunile acelea impresionante. Am vizitat si Aquarium-ul, a fost ceva de vis. La un moment
dat era o banda rulanta care ne purta pe sub un acvariu imens unde am vazut pisici de mare,
rechini etc.
O alta atractie pe care am bifat-o a fost Muzeul Figurilor de Ceara, a fost foarte frumos... pe la
sfarsitul turului am intrat in ceva galerie a groazei unde era intuneric, iar statuile de acolo au fost
de efect, ne-am speriat nu gluma.
Pentru pasionatele de shopping, Barcelona e un paradis... cum ma numar si eu printre ele, am
intrat in multe magazine de haine, bijuterii, accesorii. In apropiere de La Rambla era un complex
foarte mare, El Corte Ingles... acolo si preturile erau la fel de mari. Mai era un mall in port unde
puteai sa pierzi ore intregi... plus magazinele de pe pietonala. Pentru cei care isi permit luxul,
cele mai scumpe magazine le-am vazut pe Passeig de Gracia... eu am fost acolo sa vad cladirile
lui Gaudi, cel mai mult m-a impresionat Casa Battlo.

Revenind la obiectivele care nu trebuie ratate, am alocat o zi intreaga pentru a vizita Parc Guell
si Mont Juic. A fost foarte obositor, insa frumusetea vazuta in Parc Guell doar pozele o pot
exprima. Ca sa ajungem pe Mont Juic, am luat o telecabina cu care am traversat marea, a fost
foarte frumos. Seara am trait cea mai frumoasa experienta din tot sejurul, am ramas sa vedem
fantana muzicala de pe Mont Juic, a fost pur si simplu hipnotizant... si acum vocea lui Freddy
Mercury cantand "Barcelona" in timp ce priveam jocul de lumini si culori... era atat de multa
lume, ca abia am gasit un loc sa stau jos pe niste scari din preajma.
O alta surpriza placuta mi-a facut Muzeul Picasso... tin minte ca cel mai mult m-a impresionat
tabloul La Primera Confession... parca era o fereastra in timp. Picturile cubice pentru care e
renumit Picasso nu mi-au placut atat de mult, nu sunt o cunoscatoare de arta si mie personal nu
mi-au inspirat nimic.
Am vizitat si Parc de la Ciutadella, tot ce imi aduc aminte este ca a fost atat de cald si cautam cu
disperare o banca la umbra :) Ultima mare atractie pe care am vizitat-o a fost Gradina
Zoologica... foarte mare si frumos amenajata, animale nu prea am vazut, fiind atat de cald,
majoritatea dormitau undeva pe la umbra.
Nu am testat viata de noapte din Barcelona, deoarece mi s-a parut putin cam periculos. Cred ca
sunt singurul turist care nu a vizitat Camp Nou :)... insa nu asta e regretul meu... m-as intoarce sa
vad Palau de la Musica Catalana, pentru vitraliile absolut superbe, cladirea in forma de ou
luminata noaptea in toate culorile, precum si Sagrada Familia in interior.
Am descoperit orasul pas cu pas, cu o harta turistica in mana... recomand asta oricui, sa nu se
limiteze la bus-ul turistic care iti permite sa opresti doar la atractiile importante. Exista atatea
stradute pline de farmec, care te vor lasa cu amintiri de nepretuit. Despre mancare nu am povestit
nimic, a fost o incantare, de la mini calamari prajiti, paella cu fructe de mare si pana la renumita
sangria. Cea mai ciudata mancare pe care am gustat-o a fost arros negre... orez cu cerneala de
calamar din cate am inteles.
In mod categoric Barcelona mi se pare cel mai frumos oras pe care l-am vazut... si da am fost si
la Paris, insa aceasta este parerea mea :)
Cum spuneam hotelul Barcelo Athenea Mar este unul dintre cele mai tari hoteluri la care am stat.
Este un hotel decorat modern, cu mult bun gust. Recepia, restaurantul, barul, camera toate sunt
decorate modern si avantgardist. E un privilegiu sa fii cazat aici.
Hotelul este situat la malul mrii. Plaja Nova Mar Bella este la 150 de metri. Seara o grmad de
localnici fac sport pe falez. Este o zon, care parc te inspir s iei din cas, s te misti, s lasi
calculatorul sau televizorul.
Hotelul este amplasat intr-o zon rezidenial foarte linitit i civilizat. Prin fa a lui trece un
bulevard foarte circulat i ziua i noaptea. De aceea, din cauza glgiei e preferabil s fii cazat la
un etaj superior.

n faa hotelului este o staie de autobuz, de unde poi ajunge in centru. Fiind destul de departe de
centru, noi am preferat de aceast dat metroul. Staia de metrou Poble Nou se afl la 10-15
minute de mers pe jos.
Hotelul are parcare proprie, pentru care se platete separat. Chiar din faa hotelului se pot nchiria
biciclete.
n zon sunt o mulime de terase i restaurante, unde poi servi preparate tradi ionale, la un pahar
de sangria. n apropiere, la aproximativ un kilometru, se afl i centrul comercial Diagonal Mar.
Hotelul are camere spaioase, moderne si luminoase, dotate cu tot ce-i necesar. Mobila din
camera este absolut superb. Patul este mare, iar somnul odihnitor. n camer aveam un televizor
modern cu programe internaionale prin satelit, iar aerul condiionat era eficient i silenios. Un
minus tot am gsit nu aveam internet wi-fi, dect la recep ie. Privelitea de la geam, cu marea
Mediteran, absolut minunat si ziua i noaptea. Un alt minus ce-l remarc la absolut toate
hotelurile noi este faptul c nu mai au balcon.
De baie ce s mai zic? Nu vreau s mai folosesc cuvinte mari, scuza i cacofonia, dar era de vis.
Mare, dotat cu o superb cad cu hidromasaj. Produse de igien de calitate, foen, papuci de
unic folosin i halat de baie.
n camer aveam deasemenea un seif i un mini bar, foarte bine aprovizionat.
Oaspeii hotelului mai au la dispozitie o saun i o sal de for . Deasemenea exist o sal pentru
conferine. Poate n viitor organizm o ntlnire AFA acolo; -).
Nu cred c mai trebuie s menionez c era o curenie impecabil, deoarece personalul de
curenie era discret i eficient. Toi, de altfel erau foarte dragui si amabili. i la receptie si la
restaurant. i asta cu toate c noi am nimerit acolo imediat dupa revelion, cnd tocmai se
pregteau s plece petrecreii. Adic pe 2 ianuarie. Gnditi-v, ce sictir au ai no tri, s te
serveasc dup revelion.
Mncarea la restaurant la micul dejun absolut delicioas. Micul dejun era foarte bun si variat.
Toate produsele erau de calitate, proaspete, servite cu zmbetul pe buze. Ce s mai zic: n centru
trona mndr o fntn de ciocolat. Miaaami!
La El Comedor, restaurantul hotelului, se puteau servi delicioase preparate mediteraneene, la un
pre destul de mrior. Dar merit cteodat s-i rsfei i papilele gustative.
Hotelul Barcelo Athenea Mar reprezint o alegere excelent att pentru plaj, ct si pentru o
vizit n ora. Daca m-a mai ntoarce la Barcelona, cu siguran tot aici m-a mai caza. Iar de
pret ce s mai zic? Am stat cinci nopi la un pre mai mic, dect la hotelul din Verona, unde am
stat doar trei.
Cite
Dac spun Barcelona consider c alte cuvinte sunt de prisos. Din acest motiv am ales acest titlu.

Nici nu tiu cu ce s ncep. Pentru mine Barcelona este un ora absolut minunat. Dac nu a fi
fost ndrgostit de Londra, clar Barcelona ar fi fost pe primul loc n topul meu personal al
oraelor vizitate. Oricum din punctul meu de vedere cele dou orae, se detaeaz de restul,
destul de clar.
Nu tiu ce ar fi fost Barcelona, fr geniul lui Gaudi. Probabil ar fi fost tot un ora frumos, dar cu
Gaudi pot s spun cu mna pe inim, c este un ora minunat.
Dup cum am scris n articolul despre hotel (vezi impresii), am fost cazai pe malul mrii la
distan de marile atracii ale oraului, dar acest lucru nu ne-a deranjat, datorit sistematizrii
facute cu virgul cap i a accesului relativ facil cu metroul, n centrul oraului. Cel mai
convenabil mi s-a parut achizitionarea unei cartele cu 10 clatorii (T 10), valabil pentru fiecare
caltorie o or si cincisprezece minute. Poi schimba metroul, dar doar n subteran. Dac ie i la
suprafa, nseamn c a expirat prima calatorie.
Am ales s vizitm acest ora iarna, imediat dup revelion, datorit climei din acest ora i pentru
a scpa de frigul de acas. Am gsit aici o vreme ideal pentru plimbri cu mult soare, o
atmosfer primvratic.
Am stat n acest ora 6 zile, timp absolut insuficient pentru a vedea tot ceea ce ne propusesem.
ntr-un fel acesta e un lucru pozitiv, deoarece e musai s ne ntoarcem.
Primul obiectiv turistic pe care l-am vizitat a fost Palatul Naionalsituat pe dealul Montjuic. Aici
am avut noroc, deoarece era o promoie pentru nceputul lui ianuarie si intrarea era gratis. Altfel
ar fi trebuit sa pltim o sum destul consistent, n jur de 12 euro de persoan. Aici am vazut si
admirat Muzeul de art catalan unde sunt expuse opere a lui Picasso si a lui Dali. Deasemenea
mai sunt expuse opere ale unor artiti celebri, respectiv Rubens sau El Greco. Frumos, o
ncntare pentru toate simurile. Vizita aici a durat vreo dou ore. La iesire am dat de un cntret
de muzic catalan, care ne-a ncntat cu miestria lui la chitar. Cum era a a cu pletele n vnt
ziceai ca-i Banderas!
n faa Palatului se afl celebrele fntni magice, care din iunie pn n septembrie ncnt
vizitatorii, cu un spectacol plin de lumini i culoare. Noi n-am stiut acest lucru i seara ne-am
instalat ca s prindem spectacolul. Fiind ianuarie nu am mai prins dect o plimbaric :). Ne-am
consolat cu o vizit la stadionul unde se ineau coride, situat vis a vis. Acesta a fost transformat
n mall. La etaj exist o teras generoas unde sunt amenajate mai multe restaurante, unde se
poate servi masa i admira orasul de la nlime. Foarte, foarte frumos. Astfel s-a incheiat prima
noastr zi n Barcelona.
n a doua zi dimineaa, am hotart s ne ncepem periplu cu vizitarea Catedralei Sagrada
Familia situat unde altundeva, dect n Piaa Gaudi. Acesta i-a dedicat zeci de ani din via

proiectrii i construirii acestei magnifice Catedrale. Cu toate c n anul 1892 a nceput

construcia acesteia, nici n zilele noastre nu este finalizat. Munca este foarte migaloas i se
lucreaz cu atenie la toate detaliile. La viaa mea am vizitat multe catedrale, din care mi-au
rmas la inim n special cea din Milano i cea din Koln. Dar asta e cu totul altceva. Parc nu
este construit de oameni. Stilul este modernist i n zilele noastre. Nu vreau s folosesc prea
multe cuvinet mari, ci doar s spun c am fost profund impresionat de aceast minun ie
arhitectural. Ca s o vizitm am stat la inceput de ianuarie, la coad aproximativ dou ore. Nu
am mai luat bilete s urcm i n turn, ci ne-am multumit s o vizitm de la nivelul solului.
Se spune c nlimea acestei catedrale este doar de 170 de metri, cu unul mai putin dect un deal
din apropiere, deoarece Gaudi a considerat c nu trebuie sa fie mai mare dect creaia
Domnului!!!
Preul unui bilet de intrare, fr urcarea n turn a fost de aproximativ 15 euro. Se spune c o parte
din acesti bani sunt folosii pentru terminarea Catedralei. Pentru cei care viziteaz Barcelona pot
s spun c aceast Catedral este pe lista de must see, pe locul 1.
Dup vizita la aceast minunat Catedral, am luat-o pe celebrul bulevard Av Diagonal cu
intenia de a ajunge la Casa Milla. Nici prin gnd nu-mi trecea c o s avem atta de mers. Dar
Barcelona este un ora mare. Oi fi eu nvat s vizitez pe jos marile metropole ale Europei, dar
acest lucru e valabil si posibil cnd toate obiectivele de interes turistic sunt grupate n centru.
Acest lucru nu e valabil la Barcelona. n fine am ajuns hmesi i i obosi i i la Casa Milla. Aici
nti am luat masa la o teras din zon, unde am mncat foarte bine preparate specifice catalane
i am ras si cte-o bere servii fiind de o conaional foarte drgu. Deh era cald i frumos.
Apoi am purces s vizitm o alt creaie de-a lui Gaudi, respectiv Casa Mila. Aceasta e amplasat
pe un col si are o faad din piatr galben ondulat. De altfel asta-i interesant, c nu are deloc
unghiuri drepte, totul e pe rotund. Faada aceste cldiri m-a impresionat. Parc Gaudi avea un
suflet de copil. Asta-i prerea mea, totul la el e ca-n poveti! Apartamentul din interior este
amenajat aa pe stil vechi. Sunt convins ca are o valoare, dar eu nu sunt un fan al acestui stil. Ce
m-a impresionat dup ce am urcat o grmada de scari este terasa de pe acoperi. De jos, din
strad nici nu ai idee ce se afl sus. Totul aici este ca-n basme. Nu sunt forme regulate, totul este
ondulat. Este uimitor. Nicio poz i nici o descriere nu poate s reliefeze n mod corect ce am
vzut acolo. Am rmas la propriu, nu la figurat cu gura cascat. Superb. Gata nu mai folosesc
epitete, pentru c-i prea mult, dar scriind mi aduc aminte de strile trite acolo.
Obosii dup atta drum ne-am retras la hotel, unde seara ne-am plimbat pe falez, cu picioarele
n ap. Minunat sentiment, mai ales cnd tiai c n ar sunt zpezi i e frig! Ce via i pe
catalanii tia. La prima vedere par oameni de treab. Nu i-am cunoscut prea bine. Totui nu mi-a
placut la ei un singur lucru, mi s-au parut cam triti. Mergnd cu metroul, cu oamenii de rnd
observi multe lucruri despre un popor. Acetia se pare au fost lovii destul de ru de criz.

ntr-o sear ns lucrurile s-au schimbat. Am plecat de la hotel i n cartierul n care stteam am
ntlnit un car alegoric cu trei moi n albastru i mult lume pe strad si mult veselie. Zic tia
serbeaz iar Craciunul sau ce se ntmpl? Ne-am urcat la metrou i acolo o grmad de lume
care mergea n centru. Toi erau mbrcai frumos, ca de srbtoare. i o aglomeratie de nu s-a
mai vzut! i toata lumea a cobort n Placa Catalunya. Aici lumea de pe lume, ca la noi de
revelion. La aceast srbtoare a lor prea c particip tot oraul. La un moment dat a inceput si
parada cu virgul care alegorice. Am stat ce-am stat si am admirat, dar netiind ce srbatoresc i
nefiind nici fan aglomeraie am plecat mai repede ca s scpm de nebunie. Mai deunzi am aflat
de la colega alinaro i ce semnific aceast srbtoare a celor trei regi magi din noaptea de 5 spre
6 ianuarie.
Se pare c acest articol va fi un pic mai mare, dact am preconizat, dar sincer nu am ce face si
nici nu vreau s-l mpart n mai multe seriale.
O s continui cu vizita pe care am facut-o la Muzeul Picasso. Cu toate c am ajuns dimineaa
deja era coada format, pe o stradu ngust. Dup aproximativ jumatate de or de a teptat, am
reusit s intrm. Aici am fost un pic dezamgit, deoarece nu erau expuse lucrri celebre de-ale
artistului, ci mai mult schie i lucrari din perioada de nceput. Sincer nu-l recomand pentru o
vizit, dar fiecare hotrte dupa mintea proprie.
La o mic distan se afl Museu de la Xocolata, cum probabil ati dedus muzeul ciocolatei. M
ateptam s mncm aici mai mult ciocolat (eu sunt mare fan), dar n-am primit n pre ul
biletului dect o bucic n form de moned. Am admirat diferite figurine de ciocolat i am
ters-o repede i din acest muzeu. Sincer nici pe sta nu-l recomand.
Hoinrind prin zona, pe strzi am dat absolut ntmpltor si de Basilica Santa Maria del Mar si
de Catedrala Seu. Santa Maria del Mar este considerat patroana marinarilor. Aceasta se afl ntrun loc ngust i e destul de greu de remarcat. Se zice c aici de cstoresc mul i tineri. Mult mai
interesant este Catedrala Gotic La Seu. Aceasta e mult mai spectaculoas, dar din nefericire cu
toate c spaiul unde este amplasat este un pic mai generos, tot nu poti s o cuprinzi cu privirea
sau s o fotografiezi pe de-ntregul.
n fiecare zi am ajuns si pe celebra strada Las Ramblas. Aceasta e foarte animat, foarte vesel. E
plin mereu att de turiti, ct si de localnici. Din nefericire aici sunt si o multime de u i, unii de
origine romn. Parc sunt la ei acas, aici. Pe aceast strad este o forfot continu, dar mai ales
seara. Sunt multe magazine i terase, sunt spectacole stradale, sunt asa numitele statui vii. Ce mai
aici e inima oraului. n imediata apropiere a acestei strzi am gasit si vestita Boqueria, cea mai
vestit pia a Bacelonei i nu numai. Aici dai de o adevrata explozie de culori si mirosuri
mbietoare. Este un loc plin de via, pe lng care i este absolut imposibil s treci indiferent.
Am consumat si noi un suc din fructe de pdure absolut delicios i am salivat la jamboanele alea

frumos expuse. Nu vreau s folosesc iar, cuvinte mari, dar acest adevarat altar al gastronomiei se
ncadreaz dup prerea mea ntre locurilemust see ale Barcelonei.
Aceast celebra strad coboar spre mare. Aici dam de monumentul dedicat lui Columb,
respectiv Mirador de Colom. Acesta este amplasat exact n locul n care a venit, dup ce a
descoperit America. Tot n aceast zona se afl si portul unde sunt acostate o mulime de
ambarcaiuni care de care mai frumoase. Tot aici este o zona de promenad, nesat de o
multime de terase i restaurante, unde poi mnca att produse specifice catalane, ct mai ales
pete si fructe de mare, preferatele mele. n fiecare sear, ct eram de obosii ajungeam i prin
aceast zon. i beam sangria, o butur foarte apreciat... de mine.
A venit vremea sa dm o tur si pe la grdina zoologic. Am cobort la o sta ie de metrou destul
de ndeprtat si am luat-o per pedes. Am mers pe o strad plin de chinezi si de magazine
chinezeti. Parc eram la noi n Dragonul Rou. Ce mi s-a parut ciudat este faptul c erau pe o
strad destul de central a Barcelonei. Dup cteva minute am dat de Arcul de Triumf. Acesta mi
se pare mult mai frumos dect cel de la Bucureti sau dect cel de la Paris. Parc este mai cald,
mai frumos. Nu pot explica n cuvinte. Dup Arcul de Triumf urmeaza o alee pietonal care d
n Parcul Ciutadella. Acesta este principalul parc al oraului, construit n locul unei fortree.
Este o zona verde foarte interesant cu mult vegetaie, cu un lac frumos, cu o cascad
interesant. n el putei descoperi i simbolul acestuia, respectiv Mamutul. n incinta parcului se
afl diferite muzee, Parlamentul Catalan i destinaia noastr a acestei zile, respectiv Grdina
Zoo.
Grdina Zoo din Barcelona este una dintre cele mai frumoase pe care le-am vizitat. Aici gaseti o
mulime de animale slbatice, foarte bine ngrijite. n fiecare Zoo pe care l-am vizitat am prins
drag de un anumit animal. Aici am ramas impresionat de rinoceri si de hipopotami. Nu stiu de
ce! Poate c i-am vazut foarte de aproape i le-am vzut statura mpresionant. Bine cel mai
frumos a fost reprezentaia cu delfini, din Delfinariu. ntr-o sal frumos decorat am vzut cel
mai tare spectacol de acest gen. Sincer i doar numai pentru acest spectacol i ar fi meritat vizita
la Zoo.
Barceloneta. Am ajuns i aici. Pe vremuri a fost un port pescresc. Aici este o zon cu strdu e
nguste, n genul celor din Italia cu frnghii de rufe atrnnd de la o casa la alta. Este sau mai
bine zis era o zon ru famat unde-i aveau reedina navigatorii i pescarii. Lucrurile s-au mai
schimbat ntre timp, dar oricum e un loc autentic de vzut. Tot aici este si cea mai celebr plaj
din Barcelona, denumit cum altfel dect Barceloneta. Am vrut s mncm si noi aici preparate
pescreti, dar cnd am vazut c o porie ncepea de la 20 de euro am plecat repede. n zona unde
aveam noi hotelul, tot pe plaj se mnca mult mai ieftin.
Sper ca nu v-am pierdut pe drum. Dac n-am uitat nimic, mai am s povestesc de Parcul Guell.
Aici far nicio glum, spui ca ai ieit din lumea real i ai intrat ntr-o poveste. Te ntmpin

povestea cu turta dulce a lui Hansel i Gretel. Urmeaz o oprl uria , simbol al ora ului,
facut dintr-un mozaic de diverse culori care ti iau ochii pur i simplu. n parc sunt alei pietruite
sustinute de niste coloane n spiral. Ai senzatia c aa e firesc, ai senza ia c e ceva natural i nu
e fcut de mna omului. Tot parcul e de poveste. Gaudi sta a fost un mare arhitect, un mare
vizionar cu inim de copil. Am strbtut n sus i n jos aleile acestui minunat parc i ne-am
bucurat ca nite copii. Pentru acest lucru Gaudi merit toat preuirea mea i a ntregii umanit i.
Am urcat pn am dat de o teras de unde se vedea o panoram foarte frumoas a Barcelonei.
Am petrecut cinci nopi si ase zile n acest ora i nu mi-a fost deloc dor de cas. Am hoinrit pe
strzile oraului, ne-am bucurat de soare i de via, ne-am desfatat simurile cu mult frumos, am
mncat i am but foarte bine. A fost de departe cea mai reuit city break! L-a mai repeta
oricnd, fr s stau pe gnduri. Mai ales c nu am vzut dect o mic parte din ora , nc nu am
vzut Casa Batllo, Fntnile magice n aciune, Aquarium, Stadionul Camp Nou, Montserrat,
Tibidabo...
Barcelona n sine este dup mine un loc must see, ntr-o via. Atenie este un ora scump. Se
pare c frumuseea cost! ; -)
Barcelona city break Hotel Sagrada Familia

De mult visam sa ajungem la Barcelona! Un city break ce mi-a ramas in suflet. Nu ma asteptam
sa imi placa asa de mult! Zborul a decurs ok fara peripetii si intarzieri, fiind low cost am fost
limitati la bagaj, doar de mana, am iesit rapid din aeroport. Ca sa nu pierdem timpul cautand
hotelul am luat un taxi cost 35euro.
Cazarea la hotel Sagrada Familia.
Camera mica, dar suficienta pt un cuplu, avand in vedere ca doar dormi noaptea caci peste zi
plimbarea si descoperirea Barcelonei te fascineaza. Micul dejun la hotel a fost extrem de
multumitor. Hotelul este amplasat in apropiere de Sagrada, 2 min de mers pe jos. Langa Sagrada
exista statie de metrou asa ca poti ajunge rapid oriunde.Cozile la intrare in Sagrada sunt infernale
asa ca dis de dimineata trebuie sa mergi. Chiar merita vizitata!!!
Hotelul are plusuri si minusuri in fnct de pretentiile fiecaruia: netul merge cam prost ,,dar
avantajul este ca exista net aproape la orice terasa/restaurant chiar si Barcelona free wirelss; cam
zgomot in hotel, in schimb are avantajul ca este bine pozitionat - metrou, obiective turiatice
aproape, un magazin in apropiere de unde mai poti cumpara o apa, ceva de rontait...
Centrul este musai sa-l bifezi - terase multe, delicii culinare specifice, piata de branzeturi, fructe
de mare si alte produse locale unde poti savura la "cornet" inele de calamar, las tapas... Pe jos
mergand pe Las Rambla se ajunge usor in port, stanga/dreapta pe stradute laterale poti descoperi
piatete, magazine, tersase, biserici si altele.

Parcul Guell se ajunge si pe jos cam 35 minute, exista indicatoare pietonale - si mai ales
intreband localnicii sau cu harta in mana pe stradute. Deosebit ca si arhitectura, privelistea de sus
a Barcelonei iti taie respiratia. Pentru transfer centru-aeroport am optat autobuzul special care
costa putin in jur de 5euro, cam 35-40 min.
Recomand hotelul si perioada ca si vizitare a orasuluu, vremea superba pt plimbare la inceput de
martie!

Barcelona fascinant: Barcelona la Hechicera

Ma intreb, ce ar fi fost Barcelona fara Gaud si Mediterana? Un mare si frumos oras european, ca
multe altele. Si cum ar fi fost Spania fara muzica de chitara si fara flamenco??? Ganditi-va voi la
raspuns!
Barcelona, Barcelona, Barcelona... imi staruie in auz, in minte si in suflet tulburatoarea melodie
cantata de Monserrat Caball si Fredy Mercury... Sa scriu despre Barcelona? Dar de unde sa
incep? Mai bine sa ma gindesc ca am in fata un caier mare, din care trebuie sa torc firul povestii.
Ca o bunicuta. Toarce-te caier, toarce-te poveste! Sau mai bine sint Seherezada. O
Seherezada... Sa deapan firul povestii la nesfarsit... sa vrajesc califul si sa-mi salvez viata...
Barcelona... Barceloooonaaaa!!!
Culmea, fara sa ma intrebe, azi lumea s-a rotit din nou si ma ploua aducerile-aminte...
Barcelona este un oras european modern. Unic din mai multe puncte de vedere, sau iertati-mi
subiectivismul, UNIC din toate punctele de vedere. Epitetele, comparatiile, metaforele nu se vor
epuiza niciodata! Barcelona este oras cultural, artistic, exotic, modernist, fantezist... Incredibil,
tulburator, surprinzator, total, colosal, de neuitat. Trepidant, agitat, zgomotos... Si uneori
periculos. Dar pana la urma acest oras iti patrunde in fiinta si te robeste pentru vecie... Barcelona
captiveaza, te prinde in mreje si te subjuga!
Poetul catalan Joan Maragall numea Barcelona: marea vrajitoare... (La gran Hechicera)... Si cine
poate sa cante si sa descrie orasul mai bine? Pai, Pedro Pubill Calaf - Peret - cantaret, chitarist si
compozitor spaniol, creatorul rumbei catalane! Barcelona are putere! Barcelona tiene poder!
DECI, Barcelona este strajuita de doi munti incintatori: Tibidabo si Montjuc. Iar la picioarele lor
se tolaneste rasfatandu-se, MEDITERANA...
Este un noroc si un privilegiu sa cunosti acest oras. Sa-l cutreieri, sa-l respiri, sa te identifici cu
el. Numai stii ceva? Nu-ti uita ghetutele calatoare... sa-ti tina tovarasie... sa fie rezistente, usoare,
comode si daca se poate, sa si umble singure...
Totul este fascinant, dar pe noi (cei obisnuiti cu mult gri, cu iernile lungi si cenusii, cu ceata si
umezeala), ne impresioneaza especialmente clima. Este multa lumina, albastru, cald, insorit.

(Ma rog, stiti si voi cantecul nostru Un albastru infinit!) Mi-e draga Mediterana... mai bine zis
o iubesc... pe tarmul ei am petrecut cu privirea nenumaratele ambarcatiuni albe, vapoarele care
vin si pleaca pe carari de ape, zborul pescarusilor, am ascultat chemarea vantului si sufletul meu
s-a contopit cu albastrul-argintiu al valurilor si al cerului... Departe, in ametitoarele hauri, am
banuit cum plutesc tacute si cuminti roiuri de pesti.
Despre ce sa povestesc? De unde sa incep calatoria? Sa stabilim un punct de pornire. DA???
Sagrada Familia! Bine? Veniti cu mine! De la SAGRADA FAMILIA o iau agale inspre PASEIG
de GRACIA, spre Plaza de Catalunia, de unde...
(si aici, firul povestii, deocamdata se intrerupe. Dar povestile bune si frumoase nu se sfirsesc
niciodata, deci, va urma)...
Animai de dorina de a explora o lume misterioas am inclus pe lista obiectivelor turistice
i Acvariul din Barcelona. Ne-am ndreptat entuziasmai ctre acesta nc din prima zi a
excursiei noastre, nerbdtori s vedem creaturile pe care le cunoscusem pn atunci doar prin
intermediul documentarelor de la televizor.
Acvariul este situat n Moll d'Espanya del Port Vell i pute i ajunge n apropierea acestuia cu
metroul linia L3, cobornd la staia Drassanes ori L4, cobornd n sta ia Barceloneta sau cu
autobuzul v17.
Este deschis de la 9.30 pn la 23.00 n iulie i august, pn la 21.30 n iunie i septembrie i n
restul anului pn la 21.00.
Taxa de acces pentru aduli e de 18 euro (noi am avut o reducere de 20% cu Barcelona Card),
pentru copii ntre 3 i 12 ani preul este de 13 euro i pentru persoanele peste 60 ani este de 15
euro.
La momentul deschiderii, n 1995, a fost cel mai mare acvariu din Europa i n momentul de fa
e cel mai prestigios acvariu din lume care se axeaz pe Marea Mediteran, aadar se bucur de
muli vizitatori anual, ocupnd locul doi n topul obiectivelor turistice din Barcelona.
La intrarea n acvariu tuturor vizitatorilor li se face cte o poz, iar la sfr itul vizitei se poate
opta pentru achiziionarea acestei poze contra unei sume. Noi am hotrt ca pozele fcute de noi
sunt suficiente i nu e nevoie s mai adugm la taxa de intrare nc 8 euro pentru a a-numita
poz n gura rechinului sau 9 euro pentru poza de la Oceanarium.
Acvariul are 35 bazine care gzduiesc 11000 animale i peste 450 specii. Am avut ocazia s
vedem aici specii cunoscute i altele de care nu mai auzisem pn atunci, am vzut tot felul de
vieti, de la rechini la clui de mare, caimani, anemone, caracatie, stelu e de mare, ipari,
meduze, estoase, scoici, castravei de mare, molute, dragoni de mare, homari, peti Piranha,
petele chirurg, stavrid, calcani i muli ali peti.

Acvariile mediteraneene sunt 14 la numr i fiecare sunt nsoite de poze i informa ii privind
vietile marine pe care le gzduiesc. Aceste bazine reproduc diverse ecosisteme, cum ar fi: delta,
habitatele de lng coast, peterile i habitatele de coast nisipoase care adpostesc peti n
culori care s le permit s se camufleze.
n acvariile tropicale am avut oportunitatea s vedem specii caracteristice pentru reciful de
corali tropical, marele recif australian, Marea Caraibelor, Marea Roie sau pentru atolii tropicali.
I-am cunoscut aici pe cei mai periculoi peti tropicali, i-am admirat pe cei mai colorai pe ti ori
i ne-am minunat de lumea spectaculoas n care triesc.
Punctul cuminant al vizitei noastre a fost Ocenariumul, unic n Europa. A fost o experien
nemaipomenit pentru noi s strbatem tunelul lung de 80 metri, pe lng rechini care mai de
care mai periculoi i am ncercat aici s ne prindem n poze cu cei mai fioroi dintre ei.
Am descoperit i Planeta Aqua, o seciune educativ, care implic panouri interactive i jocuri
pe calculator. Aici se pune accent pe nsemntatea apei pe Pmnt i pe modalitatea n care unele
vieti marine s-au adaptat la cele mai neprielnice medii, cum ar fi la ntuneric i la frig. Tot aici
se poate nva despre simbioz i camuflaj i despre evoluia unor peti sau a unor reptile.
Cei mai drglai locuitori ai acvariului mi s-au prut pinguinii, mici i foarte frumo i, care
notau parc haotic dintr-o parte n alta a bazinului. n apropiere, ntr-un bazin din centrul
ncperii, se aflau i pisicile de mare.
O alt seciune educativ e i Explora! , care e n acelai timp i foarte distractiv ntruct
include activiti interactive i simulri prin care copii pot explora diverse habitate i pot nv a
despre lumea subacvatic. Copii au posibilitatea s descopere o peter subacvatic i s
investigheze relicvele unei epave sau pot explora plaje din Costa Brava. De asemenea, pot nv a
despre mlatini i psrile migratoare care triesc n ele. Noi am petrecut cel mai puin timp n
aceast parte din acvariu, dar m gndesc c pentru cei mici e fantastic.
Dup ce am terminat vizita, am descoperit i micul restaurant cu autoservire, de unde se pot
cumpra pizza, burgeri, salate, ngheat.
Acvariul dispune de strictul necesar la capitolul faciliti, cum ar fi vestiare, toalete i un
magazin de suveniruri, cu jucrii n form de peti tropicali sau de pinguini, magne i, cr i i alte
obiecte inspirate din lumea subacvatic.
Se poate lua parte, gratuit, i la hrnirea rechinilor din Ocenarium, a pinguinilor i a pisicilor de
mare. Se pot alege i alte activiti la acvariu, care necesit o rezervare n avans i pltirea unei
taxe adiionale - posibilitatea de a nota cu rechinii, petrecerea zilei de natere. n plus, copii ntre

8 i 12 ani pot dormi cu rechinii, mai exact pot petrece o sear la acvariu, avnd incluse, printre
altele, cina i micul dejun, jocuri i poveti despre rechini.
nchei spunnd c e un obiectiv frumos i c m-a bucurat s vd c se pune accent pe
reconstituirea habitatului natural al vietilor marine. Referitor la pre trebuie s spun c mi s-a
prut piperat n raport cu mrimea acvariului i, prin urmare, cu durata spectacolului, dar la
momentul achiziiei biletului eram prea curioi s descoperim lumea adncurilor ca s-l ratm. n
concluzie, acvariul a meritat vizitat o dat pentru c nu mai vzusem un ocenarium i pentru c
era plin de tot felul de vieti, unele fioroase, altele drglae sau sfioase, unele cu corpul oval,
cu feele turtite sau bombate, unele cu buline, altele cu dungi, care mai de care mai ciudate sau
frumoase, unele n culori cu adevrat spectaculoase.

M-am tot gndit cum s ncep relatarea mea din Barcelona i, ntr-o zi fr inspiraie, am nceput
s scriu... Multitudinea de informaii deja extistente pe site m-a determinat s recurg la date pur
logistice. Rezultatul: informaii seci, care nu au nicidecum legtur cu experiena mea n acest
ora... de suflet. Cci da, pot s i spun de suflet devreme ce i-am redescoperit aceeai savoare
care m-a vrjit cu ani n urm. Aa c mi-am zis: n mod clar, aa nu merge! . Trebuie s scriu
ceva care s reflecte Barcelona aa cum am vzut-o eu: vibrant, colorat, sinestezic.
Dup cum probabil ai ghicit din cele cteva relatri ale mele pe acest site, nu mi plac excursiile
organizate, nu mi plac tururile ghidate, nu mi place aglomeraia de turiti i nu rein pe termen
lung prea multe date istorice. mi plac plimbrile n voie pe strzi, mi place s insist asupra
detaliilor care mi capteaz atenia i s le ignor pe altele (chiar dac uneori acestea sunt
considerate eseniale), mi plac legendele i povetile locurilor pe care le strbat, mi place s
observ oamenii i modul lor de via, mi place s simt pulsul strzii.
Da, nainte de a pleca la drum, sunt cel mai organizat om posibil: citesc review-uri, caut
informaii fel de fel, mi fac planuri B (sau C), cu o frenezie demn de un comportament obsesivcompulsiv, ar spune cunosctorii :d. Dar odat ajuns la faa locului, mi recapt linitea i ncerc
s le ofer simurilor mele desftarea mult ateptat. Cci, dup cum i spuneam cuiva deunzi,
nici o mie de poze, de filme i istorisiri nu te fac s simi c ai fost acolo. Eu, cel puin, asociez
acest Am Fost Acolo cu o experien proprie. n parantez fie spus, am citit review-uri att de
frumos scrise, nct m-am simit ca i cum a fi fost acolo, dar chiar i aa, aceasta era o
experien mprumutat. Cnd eti acolo, tactilul, mirosul, vzul, auzul, gustul se mbin n aa
fel nct experiena ta devine unic. Iar mie, Barcelona mi-a solicitat fiecare sim n parte i le-a
combinat n aa fel nct s m fac s vreau s revin, iar i iar.

De la grdinile de pe Montjuic cu al lor miros de primvar, pn la ameitoarea explozie de

culoare din Sagrada Familia sau freamtul aproape continuu din subteran, Barcelona i asalteaz
simurile i te ndeamn s o asculi, s o priveti, s o atingi, s o miroi, s o guti. Pcatul
suprem! - care m trimite inevitabil cu gndul la celebra replic din Avocatul Diavolului;) cu care
mi-am i nceput acest manifest.
Am ratat voit multe locuri n Barcelona, alegnd s le explorez doar pe cele care mi se
potriveau mie sau care, cred eu, mi-au ntregit experiena n acest ora. Am ales arhitectura
sinestezic a lui Antonio Gaudi, care a transformat materia dur n csue de turt dulce, cuiburi
de rndunele, chiparoi sau animale marine. Am ascultat muzica murmurat de numeroasele
chipuri ale faadei Casei Batllo i am savurat ampania pe teresa Casei Mila. Am privit de pe
fundul abisului ctre crestele bazilicii Sagrada Familia i am simit atingerea rece a arpelui
ce se onduleaz pe Portal de Finca Miralles. Aproape c am gustat din erbetul fin de fructe de
pdure privind apele colorate ale Fntnii Magice i am auzit valurile mrii urcnd scrile Casei
Battlo. M-am teleportat la nceputul secolului trecut n cltoria cu Tramvia Blau i m-am ntors
la copilrie n Museu dAutmats de pe Tibidabo. Am experimentat o plimbare pe fundul mrii
n Aquarium i am descoperit latura terapeutic a esteticii ntr-un spital transformat n oper
arhitectonic.
Pe scurt, n Barcelona nu mi-a optit nimeni la ureche Look but don't touch. Touch, but don't
taste. Taste, don't swallow. Am auzit mai degrab uieratul amgitor al arpelui care m-a mpins
mai aproape de fructul interzis.
Barcelooonaaaa, Barcelooonaaa mi-a rsunat mult timp n urechi, dup ce, n toamna anului
trecut, m-am decis s valorific premiul obinut graie voturilor voastre. De ce Barcelona? Am
rspuns la aceast ntrebare ntr-un review anterior (vezi impresii).
Pe scurt, am plecat la drum mpreun cu o prieten i soul ei i ne-am cazat timp de cinci nopi
ntr-un apartament din centrul Barcelonei, Habitat Apartments ADN, n perioada 10-15 aprilie.
tiind c primvara este destul de capricioas n aceast parte a Spaniei ca i la noi de altfel -,
am nceput s verific zilnic prognoza meteo chiar cu dou sptmni nainte. i mare mi-a fost
suprarea s constat c pe msur ce ne apropiam de ziua Z, se nmuleau zilele cu ploaie. Deja
ncepeam s m gndesc cu regret c jumtate din planul meu va fi compromis de vreme. Dar,
surpriz! Cu dou zile nainte, prognoza s-a mbuntit subit, iar pn n ziua plecrii nu mai era
nici o zi cu ploaie, ci doar puin vnt la nceputul sejurului. Uraaaa! i prognoza s-a transformat
n realitate. Dei am plecat pregtii s nfruntm intemperiile (:D), nu a czut nici un strop de
ploaie.
i cum vremea a inut cu noi, s v povestesc i cum ne-am structurat vacana. Programul a fost
destul de ncrcat, iar picioarele noastre s-au cam resimit.
PROGRAMUL PE ZILE

Apartamentul fiind situat n apropiere de Piaa Spaniei, am decis ca prima noastr zi la Barcelona
s o dedicm Montjuic i Fntnei Magice.
A doua zi am mers dimineaa pe Tibidabo, dup care am vzut Hospital de Santa Creu i Sant Pau,
apoi Sagrada Familia. Dup lsarea serii, am fcut o plimbare de voie pe Passeig de Gracia,
pentru a vedea casele lui Gaudi luminate.
n cea de-a treia zi am vizitat dimineaa Casa Batllo i Casa Mila La Pedrera, iar dup-amiaz
ne-am plimbat n voie pe La Rambla, n Cartierul Gotic, n timp ce seara ne-am relaxat printre
rechini n Aquarium. Poate pentru c am mers mult pe jos, poate pentru c ne resimeam dup
zilele precedente, aceasta a fost cea mai obositoare zi pentru noi.
A patra zi a fost dedicat Montserrat, unde am plecat dimineaa devreme i ne-am ntors seara. Pe
lng mnstire, am fcut i cteva trasee.
A cincea zi a fost un tur de for, cu Figueres, Empuriabrava i Girona. Dar cu un pic de
organizare i verificare atent a mersului mijloacelor de transport n comun, am reuit s nu
pierdem pe drum mai mult timp dect am estimat. Iniial am vrut s nchiriez o main pentru
ziua aceasta, gsisem chiar o agenie online cu review-uri foarte bune pe tripadvisor, dar banca
din Romnia mi-a refuzat tranzacia. N-am mai sunat s verific de ce, i cum alte preturi gasite
de mine erau cu mult mai mari, am renunat la idee. n plus, preul cu asigurare i full-to-full
depea costul total al biletelor pentru patru persoane.
A asea i ultima zi, din care am petrecut n Barcelona doar jumtate, a fost dedicat
Stadionului/Portal de Finca Miralles (dup preferine) i Parcului Guell.
TRANSPORTUL
Pe toat perioada sejurului am circulat cu mijloacele de transport n comun i, pentru dou
persoane, ne-au fost suficiente dou cartele T10 (la care s-au adugat cltoriile din cadrul
biletului TransMonserrat), la preul de 9,95 euro fiecare. Nu am optat pentru Barcelona Card
pentru c ceea ce ne interesa pe noi nu intra n lista lor de gratuiti sau reducerile erau
nesemnificative. Dup calculele mele, am ieit mult mai ieftin cu cartela T10 dect cu BCN card,
bus turistic sau card de transport.
Reeaua lor de transport este foarte bine pus la punct, exist automate pentru cumprat bilete
simplu de folosit i indicatoare suficient de dese pentru a ti permanent unde te afli. Mie,
personal, mi s-a prut c este foarte uor s te orientezi cu ajutorul hrilor i al indicatoarelor.
Trebuie doar s deschizi bine ochii, s tii sensul n care vrei s mergi (pentru a nu grei intrarea
la metrou) s verifici dac automatele sunt pentru TMB (transportul metropolitan) sau RENFE
(transportul feroviar), dac accept card sau cash i totul merge strun. n plus, n metrou, tren
sau autobuz (probabil i tramvai, cu care eu ns nu am circulat), staiile sunt afiate i anunate.
Dup cum spuneam, biletele de cltorie se pot cumpra de la automate, care au meniu inclusiv
n limba englez, dar i din autobuze de la ofer. n acest caz se pot cumpra doar bilete cu o
cltorie.

Aa cum i spune numele, cartela T10 pentru o zon (care este suficient pentru a te deplasa n
centrul Barcelonei) are zece cltorii i poate fi folosit de mai multe persoane (este echivalentul
cartelei de metrou cu zece cltorii din Bucureti). Aceasta este valabil pentru sistemul de
transport integrat (metrou, FGC - Ferrocarrils de la Generalitat de Catalunya -, RENFE din zona
1, autobuz, tramvai - excepie face Tramvia Blau ctre Tibidabo -, funicularul ctre Montjuic a
nu se confunda cu telecabina - i trenul de la aeroport ctre ora). n sistemul integrat de
transport se pot folosi patru tipuri diferite de transport i se pot face trei schimburi. O cltorie
este valabil 75 de minute de la prima validare pn la ultima, cu o singur intrare la metrou.
De exemplu, la ntoarcere, noi am folosit o singur cltorie de persoan pentru a ajunge de la
staia de metrou Diagonal pn la aeroport: am mers cu metroul de la Diagonal pn la Barcelona
Sants, de unde am ieit pentru a ne recupera bagajele, dup care am luat trenul ctre aeroport.
Pentru Montserrat am optat pentru biletele TransMonserrat, cumprate de la automate, n preul
crora am beneficiat i de dou cltorii de metrou, pe care le-am folosit dup dou zile. Nu tiu
dac faptul c au funcionat a fost o ntmplare, dar putei ncerca s le folosii, n cazul n care
v rmn.
Metroul funcioneaz de luni pn joi n intervalul orar 05.00-24.00, vinerea 05.00-02.00,
smbta permanent, iar duminica pn la ora 24.00.
DEPOZITAREA BAGAJELOR
La plecare, noi am avut avionul destul de trziu, respectiv dup ora 19.00, iar check-out-ul
trebuia fcut pn n ora 11.00. Cldirea n care se afla apartamentul nu gzduia i sediul central
al ageniei, ca atare, pentru a lsa bagajele la ei, trebuia s strbatem jumtate de ora,
posibilitate pe care am exclus-o din start. Tipul care ne-a nmnat cheile apartamentului ne-a
lsat un numr de telefon al unei firme care, zicea el, n schimbul a 10 euro vine s i ia bagajele
i i le duce direct la aeroport la ora solicitat. Nu a putut s mi spun dac 10 euro de bagaj
(ceea ce mi se pare mai credibil) sau de tur, aa c n-am mai sunat s cer detalii. Cutasem de
acas un loc de depozitare i am gsit la gara Barcelona Sants, de unde oricum luam trenul spre
aeroport.
Dac zona v este la ndemn, cutai indicatoarele ctre Consignas i simbolul aferent i vei
gsi o ncpere destul de mare, pzit i cu dispozitiv de scanare ca la aeroport, unde exist
posibilitatea de a nchiria o cutie mic sau una mare. Sper s nu m nele memoria, dar pentru o
cutie mare, n care au intrat un troler mare si dou mici, am pltit 5,2 euro. Cele mici sunt puin
peste 3 euro. Cutiile mari (probabil i cele mici) sunt mai nguste la intrare i mai largi n
adncime ca s v facei o idee, seamn cumva cu o gheat, dar cu margini drepte ceea ce
ne-a permis s aezm toate bagajele ntr-una singur.
Pentru mai multe detalii despre alte locuri de depozitare a bagajelor din Barcelona, putei
accesa: barcelona-tourist-guide.c ... -barcelona.html. Este posibil ca preurile s fi crescut uor
fa de ce scriu ei aa cum a fost cazul n Barcelona Sants.
POSIBILE REDUCERI LA OBIECTIVE

Din cercetrile mele, aa cum precizam mai sus, BCN card nu mi s-a prut deloc avantajos.
Avnd n vedere c urma s vizitm multe dintre operele modernismului, mi s-a prut mult mai
avantajoas Ruta del Modernisme. Aceasta este un ghid cu itinerarii i prezentarea a 115 lucrri
ale arhitecilor modernismului din Barcelona Gaudi, Domenech, Puig i alii. Ghidul cost 12
euro i poate fi achiziionat online (barcelonabooks.com), de la birourile de turism sau de la
Centre del Modernisme. Ghidul este nsoit de o hart i de un set de vouchere care ofer diverse
reduceri la obiectivele prezentate i la unele restaurante sau baruri. Lista reducerilor o gsii aici
(rutadelmodernisme.com/def ... .aspx?Idioma=en), n coloana din dreapta. n schimbul altor 5
euro, primii aceleai vouchere i pentru nsoitor. Din ce am neles eu din exprimarea lor destul
de deficitar de pe site, pentru copiii cu vrste mai mici de 18 ani, aceste voucherele sunt
gratuite.
Din pcate, eu nu l-am mai gsit la birourile de turism (nici mcar la cel din Placa Catalunya,
care este cel mai mare), online nu l-am comandat pentru c era disponibil doar n catalan, iar n
weekend, centrul de la Drassanes (cel mai apropiat de traseul urmat de noi) era nchis.
Un alt discount pentru care am optat a fost Tibidabo Classic, care cost 11 euro de persoan i
include transport dus-ntors cu Tramvia Blau i funicularul plus Sky Walk (Museu dAutmats,
Miramiralls sala oglinzilor-, o atracie la alegere n Tibidabo Sky Walk). Biletul l-am
achiziionat de la biroul de turism.
Dac optai pentru aceast variant, verificai nainte programul de funcionare al Tramvaiului
Albastru. De exemplu, n perioada n care am mers noi, acesta funciona doar n weekend. Mai
multe detalii, gsii aici: tmb.cat/en/tramvia-blau.
Exist ns i alte posibiliti de a ajunge la Tibidabo, pe care le putei gsi
aici: tibidabo.cat/en/info-park ... ublic-transport
Coala A4, scoas la imprimant, pe care am primit-o la biroul de turism coninea biletele dusntors pentru Tramvia Blau (pe care trebuia s le decupm) i un voucher pentru funicular i Sky
Walk, care ne-a fost preschimbat n bilete la staia de jos a funicularului. Pentru Sky Walk am
primit fiecare cte dou bilete, pe care le-am folosit unul la Museu dAutomats i unul ntr-una
dintre atracii.
i nu n cele din urm a meniona biletele pentru Aquarium. Noi, fiind patru aduli, am optat
pentru pachetul de patru persoane achiziionat online, pentru care am pltit 16 euro de persoan
n loc de 20 de euro la faa locului. Biletul poate fi folosit n decurs de trei luni de la data
achiziionrii, nefiind condiionat de zi sau or.
Dup cum v spuneam ntr-un review precedent, n sejurul nostru n Barcelona am dedicat
exclusiv oraului dou zile ntregi i dou jumti de zi. Cum mie mi-a plcut n mod deosebit
arhitectura lui Gaudi, acesteia i voi dedica un review separat, iar aici m voi rezuma la celelalte
obiective vizitate de noi n Barcelona.
Fiind cazai foarte aproape de Piaa Spaniei i n regim self-catering (vezi impresii), primul lucru
pe care l-am fcut dup ce ne-am cazat a fost s ne facem nite cumprturi, unde altundeva

dect n centrul comercial Las Arenas (deschis de luni pn smbt n intervalul orar 10.0022.00). Inaugurat n 2011, cldirea este o fost aren pentru coride a crei faad dateaz de la
1900. Mall-ul are o teras circular, unde se afl mai multe restaurante i de unde ai o vedere
panoramic asupra oraului, dar mai ales spre MNAC (Muzeul Naional de Art din Catalonia) i
Fntna Magic. Mall-ul are, pe lng alte magazine, i un supermarket Mercadona, situat la
subsol.
i ca s mbinm utilul cu plcutul, am urcat direct pe teras pentru un prim contact vizual, de
sus, cu Barcelona. Pe teras se poate ajunge fie prin mall (gratuit), fie cu liftul panoramic din faa
cldirii, care cost un 1 euro. Mie, personal, liftul mi s-a prut o chestie de prostit turitii, aa c
am optat pentru prima variant. ncntai de ce am vzut, ne-am ntors i ntr-una dintre zilele
urmtoare pentru a vedea oraul luminat. Recunosc c voiam s vd Torre Agbar(luminat iarna
de vineri pn duminic ntre 20.00 i 23.00 i vara tot de vineri pn duminic dar ntre 21.00 i
24.00), dar nu m-a impresionat. Ca s nu mai spun c vederea era parial obstrucionat i de o
macara. Mai spectaculos luminat mi s-a prut Temple Expiatori del Sagrat Cor de pe Tibidabo.
Dar cum am uitat trepiedul acas, fotografiile pe care le-am fcut nu sunt foarte bune.
Dup-amiaza am avut n program Montjuic, unde am ajuns lund din Plaa dEspanya autobuzul
150, care circul la interval de 15 minute, ntre 07.00 i 21.00 i face 23 de minute pn la
Castel. Mai exist i varianta funicularului (inclus n sistemul de transport integrat) plus
telegondola (7,8 euro de persoan dus sau 11,5 euro dus-ntors; program 10.00-19.00), sau a
telecabinei din Barceloneta, despre care nu v pot oferi ns detalii pentru c nu le-am folosit.
Castell de Montjuic
Pentru noi a fost mai la ndemn autobuzul, cu care am mers direct la Castel. n perioada 1
noiembrie 31 martie, castelul este deschis ntre orele 10.00-18.00, iar n perioada 1 aprilie-31
octombrie, ntre 10.00 i 20.00. Preul unui bilet de intrare este de 5 euro, iar duminica dup ora
15.00, intrarea este gratuit.
n interiorul castelului am descoperit o prezentare detaliat a exploatrii Montjuic (mons judaicus
ntruct aici se afla cimitirul evreiesc al oraului) i istoria castelului. De pe zidurile sale am
admirat panorama asupra oraului.
Parcul Montjuic adpostete numeroase grdini, ntre care mai spectaculoase ar fi Grdina
Botanic i grdinile de cactui Jardins de Mossn Cinto Verdaguer, pe care noi ns nu am mai
apucat s le vizitm. Aici se afl i mai multe muzee, ntre care MNAC, Fundaia Miro, Muzeul
de Arheologie, Muzeul de Etnologie, Stadionul i Muzeul Olimpic, precum i Poble Espanyol,
un fel de muzeul al satului spaniol. La baza dealului, se afl Font Magica.
Dup cum v spuneam i anterior, eu aveam obiective clare la Barcelona, aa c nu am intrat n
toate muzeele i am ncercat s m rezum ceea ce eu am considerat specific pentru acest ora. Iar
unul dintre aceste locuri a fost Poble Espanyol.
Poble Espanyol

Dup cum precizam mai sus, acesta este un fel de muzeu al satului spaniol, dar foarte bine
exploatat, cu 117 cldiri din diferite regiuni ale rii. Preul unui bilet de intrare este de 16,5 euro
cu videoghid, 12 euro simplu, iar seara dup ora 20.00, biletul este 7 euro, fr videoghid inclus.
Noi am ajuns destul de trziu, aa c am luat turul de sear i ne-am plimbat n voie pe strdue.
Tot plimbndu-ne noi linitii, am descoperit i o strdu andaluz, care ne-a amintit de
concediul de anul trecut din sudul Spaniei. Per total a fost o experien plcut, n care am
descoperit multe informaii intersante, nu numai despre arhitectur, ci i despre tradiii populare
sau gastronomie.
Font Magica
i pentru c tot se nserase, ne-am mobilizat ultimele resurse pentru a merge la fntnile de la
baza Montjuic pentru a asista la spectacolul de lumin i culoare.
Fntna Magic funcioneaz dup cum urmeaz:
-31 martie 25 octombrie: de joi pn duminic ntre orele 21.00-23.30
-26 octombrie 4 ianuarie: de vineri pn duminic ntre orele 19.00-21.00
-7 ianuarie 19 februarie este nchis pentru mentenan
-20 februarie 30 martie: vineri i smbt ntre 19.00-21.00
Recunosc c m ateptam la o sincronizare ntre lumini i muzic i la un fundal muzical mai
clasic sau mcar la ceva instrumental, fie i comercial, dar am descoperit hituri moderne care, n
opinia mea nu prea se potriveau cu show-ul respectiv. Dar una peste alta, de gustibus non est
disputandum, aa c am ncercat s vd partea plin a paharului i s m bucur de culoare. Jocul
de lumini este ntr-adevr un spectacol, iar zgomotul apei oricum acoper mare parte din fundalul
muzical. Pentru a v face o idee, putei viziona un fragment din show
aici: youtu.be/KjnR7xkAaow.
Daca vrei s avei o vedere de ansamblu asupra fntnii, cel mai bine este s ocupai din timp un
loc pe scrile din faa MNAC. Cnd am ajuns noi abia dac aveai loc s arunci un ac. Dac dorii
s o privii mai de aproape (youtu.be/JU9N2hAvlJ0), atunci poziia ideal este chiar lng
fntn. Spectacolul poate fi vzut i de pe terasa din faa MNAC sau de pe terasa centrului
comercial Las Arenas, dar distana fiind destul de mare, nu mai pare la fel de impresionant ca
atunci cnd priveti de aproape.
Tibidabo
Pe Tibidabo am urcat n dimineaa zilei de smbt a vacanei noastre. Am optat pentru weekend
ntruct am vrut s experimentm i cltoria cu Tramvia Blau. Pentru aceasta am cumprat de la
biroul de turism pachetul Tibidabo Classic, despre care v-am vorbit ntr-un review precedent
(vezi impresii).

Nu am mers n mod special pentru parcul de distracii, ci mai ales pentru perspectiva asupra
Barcelonei i Temple Expiatori del Sagrat Cor, care domin acest deal. Biserica se viziteaz
gratuit, singura tax, de doi euro fiind perceput pentru urcarea n turn. Pentru c tot aveam
bilete, am urcat n Talaia, o atracie deschis n 1921 care i ofer panorame asupra Barcelonei
de la o nlime de 550 de metri peste nivelul mrii. Dup aceast experien, am decis c este de
prisos s mai urcm n turnul bisericii.
Tot n Sky Walk din Tibidabo am descoperit Museu d'Autmats, care dispune de o colecie de
peste 40 de piese din secolele XIX i XX. Un exemplu de astfel de pies putei vedea
aici: youtu.be/dHx_h7xdFeA.
La Rambla i Cartierul Gotic
Pe celebra La Rambla i n Cartierul Gotic vecin am mers ntr-o alt zi din cadrul sejurului
nostru, mai exact duminica i a fost mai mult o plimbare de voie. Am regsit La Rambla la fel de
aglomerat ca precedenta dat i am admirat cldirile de pe boulevard i din vecintatea acestuia.
Am ncercat s mergem n Mercat de la Boqueria dar, nelund n considerare faptul c era
duminica dup-amiaz, am gsit-o nchis. Doar mirosul specific ne semnala acolo prezena unei
piee. Am admirat din exterior i Palau Guell, dar am decis c ne este de ajuns ce vzuserm deja
n ziua respectiv din arhitectura lui Gaudi (n cursul dimineii am vzut casele Batllo i Mila).
n Carierul Gotic am rtcit pe strdue, fr a rata Placa Reial, cu celebrele felinare concepute
de Gaudi, apeductul i poarta vechiului zid roman, podul acoperit n stil neogotic dintre Casa
dels Canonges (reedina preoilor) i Palau de Generalitat sau Catedrala La Seu. Planul meu
includea i bisericile Santa Maria del Pi i Santa Maria del Mar, pe care nu le-am gsit ns
deschise.
Biletul de intrare n catedral cost 7 euro, ns se poate vizita i gratuit, n anumite interval
orare, n funcie de zile. Pentru mai multe detalii, putei accesa catedralbcn.org/index.php ...
emid=99&lang=en.
Cartierul La Ribera
Am ncercat s vizitm i Muzeul Picasso, care era gratuit duminica dup ora 15.00, ns coada
era imens, iar cnd am ajuns noi, biletele pentru urmtoarele ore erau deja epuizate. Exista
afiat un grafic electronic cu biletele disponibile. ntr-o oarecare msur anticipam aceast
situaie, aa c am tratat lucrurile ca atare i am mers mai departe. Iar mai departe a nsemnat
pentru noi Mercat Princesa, un loc de luat masa mai neconvenional dar care pentru mine a fost
destul de dezamgitor. Vzusem impresii foarte bune pe TripAdvisor, dar locul n sine nu m-a
impresionat deloc. Pe scurt, este vorba despre un spaiu amenajat n mod similar spaiilor de
restaurante din mall-uri, dar, chipurile, cu mncare specific spaniol, italian i japonez.
Conceptul n sine mi s-a prut interesant, cu o zon amenajat cu mese n mijloc, sub o cupol, i
mici restaurante pe margine. Mncarea mi s-a prut ns de fast-food, nicidecum ceva ce poi
savura cu plcere. n cazul n care cutai ceva specific iberic, aa cum era prezentat acest loc, eu
nu l-a recomanda.

Parc de la Ciutadella
Acesta este cel mai mare parc din Barcelona i se afl pe locul unde odinioar se ridica o citadel
construit pentru expoziia mondial din 1888. Unele dintre structurile originale au rmas,
precum Umbracle (sera pentru plante tropicale) i Hivernacle (sera), precum i cldirea
restaurantului proiectat pentru expoziie de Llus Domnech i Montaner - Castell dels Tres
Dragons - i care acum gzduiete Museu de Zoologia. Tot n parc se afl Parlamentul Catalan i
Parc Zoologic. Noi peste grdina zoologic am srit cu succes, dar cldirea parlamentului chiar
ne-a impresionat plcut. n plus, n parc se afl i Cascada lui Gaudi, care dac nu ar avea zonele
acelea aurite ar fi chiar drgu. Aa cum este ea n prezent ns, m-a dus inevitabil cu gndul la
binecunoscutele palate cu turnulee de pe plaiurile mirotice.
L'Aquarium
Trecnd peste aceast experien, un alt obiectiv pe lista noastr a fost acvariul. Dei eram
obosii dup o zi de plimbare pe jos, acesta a fost un loc relaxant, unde am admirat numeroase
specii de peti, crustacee sau cefalopode, dar i rechini, delfini sau pinguini (aceeai specie
Humboldt pe care am descoperit-o i anul trecut n Peninsula La Magdalena din Santander).
Recunosc c, la un moment dat, ajungnd la primul tunel, am simit o uoar dezamgire vznd
c acesta este doar pe jumtate format din sticl. Eram un pic nedumerit, avnd n vedere c
imaginea pe care eu o aveam n faa ochilor nu corespundea nicicum cu ceea ce vzusem n
fotografii, dar am conchis c probabil memoria mi joac feste i iar am mers mai departe. i nu
mic mi-a fost mirarea s dau i peste mult ateptatul tunel complet, n care am admirat rechinii
i pe care l putei vedea aici: youtu.be/pKau4xbGYbs.
Portul i Monumentul lui Columb le-am vizitat fugitiv n drum spre metrou. Marea de oameni
din port ne-a fcut s trecem ns rapid de aceste zone, iar oboseala acumulat ne-a ndemnat s
ne ndreptm ctre cas. Pentru cei doritori s urce n impozanta coloan a lui Columb, preul
unui bilet de acces este de 4 euro de persoan (program 08.30-20.30). Noi am ajuns dup ora
nchiderii, aa c nu am mai urcat. N-am regretat ns, deoarece am vzut Barcelona de sus din
multe alte zone, iar aceast experien nu ne-ar fi adus prea multe n plus.
A fost odat ca niciodat, c de n-ar fi, nu s-ar povesti. A fost odat un copil bolnav de
reumatism, boal care l mpiedica s se joace cu ceilali copii, astfel c a deprins obiceiul de a
face plimbri lungi n natur, ce i-au dezvoltat simul de observaie i i-au devenit surs de
inspiraie. Iar acest copil se numea... Antoni GAUDI, cel care va deveni cunoscut drept arhitectul
cldirilor ce tiu s spun poveti.
I-am acordat diploma unui nebun sau unui geniu. Timpul ne va edifica, afirma directorul
colii de Arhitectur din Barcelona atunci cnd i-a nmnat diploma de arhitect lui Gaudi, n
1887.
Primele proiecte ale lui Gaudi au fost lampadarele din Placa Reial, iar prima comand important
a fost cea pentru Casa Vicens. apte dintre operele sale sunt incluse n patrimoniul UNESCO:
Parcul Guell, Palatul Guell, Casa Mila, Casa Vicens, faada Naterii i cripta din Sagrada

Familia, Casa Batllo i cripta Coloniei Guell. Multe dintre ele sunt rodul prieteniei care l-a legat
de industriaul Eusebi Guell, cel care i-a oferit posibilitatea financiar de a realiza aceste opere.
Principalele opere ale lui Gaudi majoritatea situate n Barcelona - care au rezistat de-a lungul
timpului sunt urmtoarele:
-Cascada din Parc de la Ciutadella (1877-1882)
-Casa Vicens, Carrer de les Carolines 18-24, Barcelona (1883-1888)
-El Capricho, Comillas (1883-1885)
-Finca Guell, Avinguda de Pedralbes 7, Barcelona (1884-1887)
-Temple Expiatori de Sagrada Familia (1884-1926)
-Palau Guell, Carrer Nou de la Rambla 3-5, Barcelona (1886-1889)
-Palacio Episcopal, Astorga, Leon (1887-1894)
-Colegio Teresiano, Carrer Ganduxer 41, Barcelona (1888-1890)
-Casa Fernandes Andres, cunoscut i sub denumirea de Casa de los Botines, Plaza de San
Marcelo, Leon (1891-1894)
-Casa Calvet, Carrer Casp 48, Barcelona (1898-1904)
-Cripta din Colonia Guell, Santa Colonna de Cervello, Barcelona (1898-1915)
-Torre Bellesguard, Carrer Bellesguard 16-20, Barcelona (1900-1902)
-Parcul Guell, Barcelona (1900-1914)
-Poarta proprietii Miralles (Portal de Finca Miralles), Passeig de Manuel Girona 55,
Barcelona (1901-1902)
-Restaurarea catedralei din Palma de Mallorca (1903-1914)
-Casa Batllo, Passeig de Gracia 45, Barcelona (1904-1906)
-Casa Mila-La Pedrera, Passeig de Gracia 92, Barcelona (1906-1910)
Dar pe ct de mree i-au fost realizrile, pe att de nensemnat i-a fost sfritul. Astfel, la 7 iunie
1926, n timp ce se ndrepta ca de obicei spre biseric pentru a se ruga, trecnd pe strada Gran
Via de les Corts Catalanes, Gaudi a fost lovit de un tramvai, i a rmas zcnd incontient.
Considerat un ceretor pentru c nu avea asupra lui actele de identitate i din cauza aspectului

su neglijent (caracteristic pentru viaa ascet pe care a adoptat-o la btrnee, cnd s-a dedicat
exclusiv proiectului Sagrada Familia), el nu a fost salvat imediat, pn cnd un gardian a oprit un
taxi care l-a dus la Hospital de la Santa Creu. n ziua urmtoare, capelanul de la Sagrada Familia
l-a recunoscut, dar era prea trziu pentru a se mai face ceva pentru el. Gaudi a murit la 10 iunie
1926, la vrsta de 73 de ani i la apogeul carierei.
Revenind la operele sale din Barcelona, noi nu le-am vizitat pe toate, ci doar o parte dintre ele,
despre care v voi povesti n cele ce urmeaz.
TEMPLE EXPIATORI DE LA SAGRADA FAMILIA
Despre Sagrada Familia i istoria sa se pot scrie pagini ntregi, dar eu v-am promis poveti
despre form i culoare. Aa c m voi rezuma la a reaminti pe scurt c procesul de construcie a
acestei bazilici cu alur de catedral a nceput n 1882, iar Gaudi a fost cooptat n 1883, cnd a
transformat cu totul proiectul, combinnd stilul gotic cu Art Nouveau. Construcia a progresat
greu (la moartea sa, nici un sfert din proiect nu era terminat) ntruct s-a bazat pe donaii private
i a fost nterupt n timpul rzboiului civil spaniol.
Bazilica are trei faade, extrem de diferite una de cealalt: faada Naterii (spre est), construit
prima i care celebreaz naterea lui Iisus, faada Patimilor (spre vest) denumit dup patimile lui
Iisus (durerea, sacrificiul i moartea), i faada Gloriei (spre sud), care va fi principala intrare n
bazilic i care simbolizeaz originile omului, problemele sale i drumul ctre Dumnezeu.
Cnd am vzut prima dat Sagrada Familia m-a ocat pur i simplu diferena dintre cele dou
faade terminate cea a Naterii i cea a Patimilor. Liniile drepte, dure, lipsite de orice ornament
de pe faada Patimilor mi-au transmis pe loc intensitatea scenei reprezentate.
Exteriorul este impresionant, dar i mai impresionant mi s-a prut interiorul. Imaginea creat de
interiorul bazilicii este cea a unei vaste i impozante pduri ptrunse de o lumin misterioas
pentru c sursa ei este greu de identificat. Numeroasele vitralii ale bazilicii arunc fascicule de
lumin colorat pe coloane i tavanele neregulate, crend impresia unui curcubeu. Cred c am
petrecut mai mult de o or tot uitndu-m la cum se schimb culoarea i intensitatea luminii i la
detaliile alese cu cea mai mare grij. Dar pentru a asista la spectacolul luminii ce ptrunde prin
vitralii, cea mai bun perioad din zi pentru vizit este dup-amiaza spre sear. Noi am avut
biletele rezervate de la ora 16.45, dar abia pe la ora 18.00 am remarcat c lumina se intensific i
formele prind contur.
Ca informaii turistice, a mai preciza c mai tot timpul anului cozile la intrarea n bazilic sunt
destul de mari, o opiune pentru evitarea lor fiind rezervarea biletului online, la acelai pre cu cel
de la faa locului. Rezervarea se face pe acest site
n cazul cumprrii biletelor online, tot ceea ce trebuie s facei este s v prezentai cu 15
minute nainte de ora rezervrii, cu biletul tiprit, i s v aezai la coada special pentru cei
care dein deja bilete (considerabil mai scurt nou ne-a luat aproximativ 10 minute pn am
intrat). Singurul inconvenient este c trebuie s v stabilii nc de la nceput ziua i ora pentru
care vrei s facei rezervarea.

Dac vrei s urcai n turn, putei opta fie pentru turnul de pe faada Naterii, fie pentru cel de pe
faada Patimilor. Putei urca n amndou, cu bilete achiziionate separat, dar, n opinia mea, nu
merit osteneala i ateptarea pentru fiecare n parte (pentru c da, i aici se formeaz coad). n
cazul rezervrii online trebuie s v decidei nc de la nceput i n privina acestui aspect. Cei
mai muli opteaz pentru turnul de pe faada Naterii (ceea ce am fcut i noi) panorama fiind
mai interesant de aici dect de pe faada Patimilor. n turn se urc n mare parte cu liftul, iar de
cobort se coboar pe scri. Scrile sunt sub form de cochilie de melc, i pe alocuri destul de
nguste, iar podul care leag cele dou turnuri de pe faada Naterii a fost securizat. La coborre,
noi ne-am oprit n dreptul uilor instalate la nivelele intermediare i am aruncat o privire n
interiorul bazilicii - un fel de incursiune n viitor pentru c bnuiesc c intenia este de a se crea
un culoar similar celui din bazilica San Pietro din Vatican pentru admirarea cupolei mai de
aproape i a interiorului de la nlime. Din pcate, geamurile erau destul de murdare, aa c
pozele nu mi-au ieit strlucit.
CASA MILA LA PEDRERA
Fascinat de opera lui Gaudi, am plecat de acas cu gndul de a vizita cele dou case
emblematice pentru arhitectura modernist catalan. Am optat s le vizitez pe amndou, ele
fiind practic operele de maturitate ale arhitectului. Pentru Casa Mila, biletul de intrare pentru
vizita de zi cost 20,5 euro, dar pentru mai multe informaii putei accesa site-ul oficial.
Casa este format de fapt din dou case, conectate doar de faad, parter i acoperi. Fiecare are
propria curte interioar i propria intrare. Construcia casei a fost comandat de industriaul Peer
Mila i Camp.
Impresionante pentru aceast cas sunt faada i terasa. n locul policromiei obinuite, Gaudi a
ales de aceast dat un singur material, piatra, care i-a adus denumirea ironic la momentul
respectiv - de La Pedrera (cariera de piatr). Casa creeaz iluzia unei entiti arhitecturale
desprinse dintr-un peisaj arid, precum zona stncoas San Miguel de Fai, situat la circa 20 de
kilometric de Barcelona i binecunoscut de Gaudi.
Casa Mila a fost conceput ns iniial ca un omagiu adus Fecioarei Maria, a crei imagine urma
s ncoroneze faada. Sculptorul Carlos Mani a realizat schia pentru o statuie n care Fecioara
Maria l purta n brae pe Pruncul Iisus i care urma s fie realizat din piatr, metal poleit i
sticl. Aceste fapte permit o interpretare diferit a cldirii: ondulaiile faadei, care descresc ca
mrime ctre etajele superioare, ar putea reprezenta valurile Mrii Mediterane care se apropie,
descresc i n cele din urm dispar la picioarele Fecioarei Maria. Dar din cauza revoltelor
anticlericale din iulie 1909 care au condus la distrugerea a aproximativ 50 de lcauri religioase,
omul de afaceri pentru care a fost construit Casa Mila a abandonat idea sculpturii i a micului
turn dedicate Fecioarei Maria.
Dezamgit de reacia sa, Gaudi i-a pierdut interesul pentru proiect, cednd coordonarea lui
unuia dintre asistenii si, tnrul arhitect Josep Maria Jujol, el dedicndu-i fora spiritual
bazilicii la care lucra deja de 20 de ani i a crei terminare prea imposibil.

Terasa Casei Mila este o lume de basm, poate unul dintre cele mai vistoare proiecte ale lui
Gaudi. Aceasta ia forma unei poteci exterioare, cu o suprafa neuniform, care ncercuiete dou
curi interioare, fr elemente de siguran (motiv pentru care, dac plou, este nchis). Terasa
este plin de couri i guri de ventilaie transformate n siluete misterioase cu coifuri. Alte
interpretri asimileaz aceste siluete unor sticle de ampanie. (Bibliografie: Philippe
Thiebaut, Gaudi. Builder of Visions)
CASA BATLLO
Casa Batllo este opera emblematic a lui Gaudi, care mie, personal, mi-a plcut foarte mult.
Videoghidul oferit gratuit odat cu achiziionarea biletului de intrare (21,5 euro de persoan)
permite descifrarea limbajului arhitectului, oferind posibilitatea de explorare a mobilierul i
animaii pornind de la formele organice i naturale ale cldirii. Un exemplu a ceea ce ofer acest
videoghid putei urmri ntr-o prezentare video pe site-ul oficial.
Casa aflat pe Passeig de Gracia la numrul 43 a fost construit iniial de Emilio Sala Cortes, n
1877 i a fost achiziionat de Josep Batllo Casanovas n 1903, care i-a ncredinat lui Gaudi
misiunea de a lucra la ea. Planul iniial era ca aceast cldire s fie demolat, dar pn la urm sa decis ca ea s fie renovat.
Casa este plin de elemente ale arhitecturii organice a lui Gaudi, vesel, colorat i cu tem
marin. Gaudi i-a oferit o faad original, fantastic i plin de imaginaie, comparat pictural
cu Nuferii lui Claude Monet. El a nlocuit faada original cu o compoziie nou de piatr i
sticl - trencadis. Don Antoni sttea n mijlocul strzii n faa casei i striga de acolo unde
trebuia s punem diversele piese. Dar, pentru zidari, care erau obinuii s lucreze cu mozaicul
clasic, nu a fost uor s se adapteze noii tehnici, mai ales c lucrau cu att de multe culori. De
multe ori trebuia s dm jos poriuni ntregi pn cnd se declara mulumit, povestete unul
dintre muncitori (Philippe Thiebaut,Gaudi. Builder of Visions).
Casa Batllo face parte din aa-numitul Mr al Discordiei (Manzana de la Discordia) , apelativ
care se refer n principal la rivalitatea profesional dintre Domenech i Montaner, Puig i
Cadafalch i Antoni Gaudi. Cnd Gaudi a preluat comanda casei Batllo, el tia deja ce
construiser ceilali doi arhiteci. Cronologic, prima construit a fost Casa Amatller. n 1898,
industriaul Antoni Amatller i-a ncredinat comanda arhitectului Josep Puig i Cadafalch, care a
decis s i dea edificiului aerul unui palat gotic urban. A doua a fost Casa Lleo Morera, realizat
ntre 1902 i 1905 de Lluis Domenech i Montaner. i aceast lucrare a reprezentat renovarea unei
case construite n 1864. Ultima a fost Casa Batllo, o bijuterie arhitectural cu o simbolistic
aparte. Potrivit uneia dintre interpretri, aceasta ar fi o alegoriei a luptei Sfntului Gheorghe
(Sant Jordi, protectorul Cataloniei) cu balaurul, reprezentantul rului. n aceast interpretare
balcoanele sunt fragmente de cranii, iar pilonii ferestrelor apartamentului principal sunt oasele
victimelor balaurului. Coloana vertebral a balaurului se regsete n balustrada ce duce la
apartamentul personal al lui Jose Batllo, de la etajul al treilea. Crucea din vrful turnului cilindric
de pe acoperi ar putea reprezenta mnerul unei sbii.

Alte legende aseamn faada cldirii cu un carnaval: acoperiul seamn cu plria unui
arlechin, mozaicul colorat trencadis pare confeti, iar forma balcoanelor seamn cu nite
mti.
Dar dincolo de toate aceste legende, Casa Batllo rmne una dintre cele mai impresionante opere
ale arhitectului.
PARCUL GUELL
Eeei, cu Parcul Guell este o alt poveste. Aici nu o s v povestesc prea multe pentru c, din
nefericire pentru noi, nu am reuit s intrm. S v spun i de ce: se pare c au introdus o limit
pentru numrul vizitatorilor, motiv pentru care atunci cnd am ajuns noi, pe la ora 12.00-13.00,
mai erau bilete doar pentru ora 18.00. Nu tiu dac a fost o excepie o zi deosebit de
aglomerat sau dac aceasta este regula, cert este c noi am lsat parcul pentru ultima zi, iar n
jurul orei 19.00 aveam avionul de ntoarcere. Prin urmare, nu se punea problema unei vizite a
parcului la ora 18.00. Ca s nu pii ca noi, ncercai s avei n vedere acest aspect i s v
facei planurile astfel nct s nu ratai parcul. Putei, de asemenea, s achiziionai biletele online
exist chiar un mic discount. Noi ne-am bazat pe faptul c aprilie nu este chiar n sezon, c
Patele Catolic deja trecuse, aa c nu am cumprat biletele online (dei mi trecuse prin cap la
un moment dat s fac acest lucru). Preul unui bilet este de 8 euro de persoan la faa locului i 7
euro pe site. Dezavantajul achiziionrii online este c v condiioneaz de zi i or.
Dar dac prea multe detalii despre interiorul parcului nu are rost s v prezint, amintirile mele
datnd de acum muli ani n urm, v pot oferi ns cteva informaii despre cum se poate ajunge
n parc cu mai puin efort depus. Astfel, dac folosii metroul, varianta optim ar fi s cobori la
staia Vallcarca i s v ndreptai ctre scrile rulante de pe Baixada de la Glria. Dac venii pe
partea aceasta, n drumul ctre intrarea n parc vei trece i pe lng indicatorul ctre Tres Cruces,
o colin pe care ar fi trebuit s fie construit o capel, potrivit planurilor iniiale. Drumul pn la
monument este de doar cteva minute.
PORTAL MIRALLES
Portal Miralles este o poart i un gard ale Casei Miralles, construite de Gaudi pentru industriaul
Hermenegild Miralles i Angls. Gaudi a proiectat doar gardul i poarta proprietii, casa fiind
construit de asistentul su, Sugraes Domnec i Gras. Proiectul dezvluie o influen baroc,
fiind realizat n paralele cu Casa Calvet.
n prezent se mai conserv o parte din zid, cu form ondulat i acoperit de un gard de srm sub
forma unei plase pescreti. Poarta are un acoperi, iar n vrf troneaz clasica cruce gaudian
din fier forjat. Aceasta a fost reabilitat n 2000, cnd s-a inaugurat i o statuie n mrime
natural a lui Gaudi, realizat de Joaquim Camps.
Cam aceasta a fost incursiunea noastr n regatul lui Gaudi. Dei plnuiam s fie ceva mai lung
(aveam pe list i Torre Bellesguard, la care nu am reuit s mai ajungem, din lips de timp), a
fost cu siguran una foarte plcut.

Dialoguri mai mult sau mai puin imaginare sau cum s convingi pe cineva s mearg la
spital n timpul vacanei
Pfff, nu ne era de-ajuns un user care a ajuns prin spitale pe alte meleaguri (@Aurici, mi pare
tare ru de panie, off topic, fie vorba), acum i tu spui c ai fost la spital? , parc v i aud
ntrebndu-m. Da, o s v rspund misterios, dar nu un spital oarecare; ns n sinea mea
am s completez: dac ai ti ce uimit am fost eu, cnd am aflat de acest spital.
Cum a nceput totul? S v spun drept, nu mai tiu exact e la fel ca n dilema cu oul i gina. n
perioada n care strngeam ultimele informaii pentru vacana noastr din aprilie, verificam n
paralel TripAdvisor i AmFostAcolo. Aa c nu mai tiu exact cum s-au petrecut lucrurile de mam decis fr cale de ntoarcere c vreau neaprat s merg... la spital. Cert este c nu pot nega
contribuia lui @danup, care n februarie a publicat o fotografie a spitalului, ce mi-a atras atenia.
Pn aici, toate bune i frumoase, eu eram deja hotrt, dar cum s-i conving pe ceilali? M i
vedeam spunndu-le: eu a vrea s vedem i un spital. Un spital??? Pi ce, noi mergem n
Barcelona s vedem un spital?? . i ntr-o oarecare msur aveau dreptate, totui acesta nu era
un spital oarecare, iar eu voiam s-l vd i pace. Ce s-i fac, a fost chimie. Buun, atunci hai s
purcedem la munca de convingere. i am purces...
Hmmm, un spital... Eti sigur c este vorba despre un spital? i n plus, ce s facem acolo? ,
am fost ntrebat, evident.
... Pi... s vedei... este o cldire cu o arhitectur foarte frumoas (la vremea respectiv habar
n-aveam c de fapt nu e o cldire ci un ora n ora), care chiar merit osteneala. Iar preul
este mic-mic: doar 8 euro. i putem avea i discount dac achiziionm Ruta del Modernisme,
chiar de 50 la sut, m-am nsufleit eu.
Bine-bine, dar ce este aa interesant la acest spital? , au continuat ntrebrile.
Hmmm, nu prea tiu s v zic exact, dar nu vrei s vedem mpreun? Este aproape de Sagrada
Familia, mi-am ncercat eu una dintre ultimele arme.
Ai i tu mcar nite poze? , a venit imediat replica.
Ar fi cteva... dar nu prea multe. Nu sunt foarte multe poze i informaii disponibile pentru c
s-a deschis recent spre vizitare, am continuat eu, gndidu-m n acest timp unde pot s gsesc
eu cele mai bune poze fcute din cele mai bune unghiuri pentru a-i convinge.
Da, bine, cldirea nu arat ru, dar pe interior e ceva? Sau mergem s citim trei vorbe, s
vedem patru perei i gata? , nu s-au lsat ei. Norocul meu este c gsisem nite fotografii cu o
galerie i ceea ce mi se prea la momentul respectiv a fi un lobby, muniie pe care am livrato imediat.
Crezi tu c merit? , m-au ntrebat sceptici.

Cu siguran! , am rspuns eu, srbtorind deja victoria.

Bine, fie. Haide s-l vedem!
i aa a nceput aventura. Iar ceea ce a urmat, mi-a confirmat prima impresie: spitalul acesta nu
este un spital, este o oper de art. i ca s v conving i pe voi (c siiiigur v-am fcut curioi), o
s v ofer i cteva...
Informaii despre spital
Originile spitalului Santa Creu i Sant Pau dateaz din 1401, cnd Consell de Cent (predecesorul
Consiliului Municipal) i corpul clerical au decis ca cele ase spitale care existau la momentul
respectiv n Barcelona s fuzioneze i, n cadrul unui proiect social, au comandat construcia
Hospital de la Santa Creu (Spitalul Sfnta Cruce, n traducere), cldire care n prezent
adpostete Biblioteca de Catalunya i care se afl n cartierul Raval, undeva destul de aproape
de La Rambla. La sfritul secolului al XIX-lea, creterea demografic a capitalei catalane i
progresele nregistrate de medicin au fcut ca spitalul s par prea mic. Prin urmare, s-a decis
construirea unui nou spital. i, graie resurselor financiare puse la dispoziie de bancherul Pau
Gil i Serra, la 15 ianuarie 1902 a fost pus prima piatr a noului centru spitalicesc, dup un
proiect al arhitectului Llus Domnech i Montaner. Construcia spitalului s-a ncheiat ns abia
n 1930, cnd a fost deschis oficial sub numele de Hospital de la Santa Creu i Sant Pau (Spitalul
Sfnta Cruce i Sfntul Pavel dorina bancherului fiind ca spitalul s fie dedicat Sfntului
Pavel). Acesta a funcionat ca atare pn n 2009, cnd activitatea medical a fost transferat n
noua construcie din extrema nord-estic a ansamblului arhitectonic. n 2010 au nceput lucrrile
de renovare, iar n februarie 2014, acesta a fost deschis spre vizitare. Complexul a intrat n
patrimoniul UNESCO n 1997.
Proiectul iniial al lui Llus Domnech i Montaner prevedea construira a 48 de pavilioane, dar
numrul lor a fost redus n cele din urm la 27, dintre care doar 16 erau n stil Art Nouveau.
Dintre acestea, 12 au fost construite de arhitect, iar restul de fiul lui, Pere Domnech i Roura. De
fapt, acest proiect a fost pentru Llus Domnech i Montaner un fel de Sagrada Familia pentru
Antoni Gaudi. A lucrat la el pn cnd a murit, n 1923. De altfel, cele dou cldiri sunt destul de
apropiate una de cealalt (noi am parcurs distana dintre ele pe jos n aproximativ 15 minute) i
parc se contempl de la distan.
Pentru construcia acestui spital, Domnech i Montaner a alocat ca spaiu echivalentul a nou
blocuri din Eixample, suprafa pe care a construit pavilioane separate, cu specialiti medicale
diferite i legate ntre ele prin tunele subterane cu o lungime total de un kilometru. Arhitectul a
prevzut n proiectul su o suprafa de 145 de metri ptrai pentru fiecare pacient, incluznd
spaiul verde, carela vremea respectiv depea cu mult capacitile celor mai bune spitale
europene, se poate citi n broura de prezentare. Dar, aa aduga eu, o suprafa care o
depete cu mult pe cea a unui bucuretean sntos (cu tot cu spaii verzi incluse), baca pe a
unui bolnav.
Dintre cele 12 pavilioane construite de Domnech i Montaner, ase au fost restaurate, iar la alte
dou se lucreaz. Iar de vizitat, se viziteaz Pavilionul Sant Rafael, Pavilionul Sant Jordi i

Pavilionul Administrativ. Pe site-ul oficial (santpaubarcelona.org/en) exist precizarea c

itinerariul poate fi schimbat n funcie de disponibilitatea spaiului.
n linii generale, Domnech a creat un plan n jurul a dou axe una vertical i una orizontal,
care constituie o cruce evident, emblema fostului spital Santa Creu. Aceast cruce simbolizeaz
i rezum, de asemenea, istoria spitaliceasc a Barcelonei i valorile alegorice ale Evului Mediu.
Cele trei pavilioane centrale sunt concepute s fie mai nalte dect restul pentru a marca axa
principal nord-sud. Toate trei au o arip central i dou laterale. Faada Pavilionului
Administrativ este o od nchinat spiritualitii, cele trei aripi ale sale constituind forma fiinei
supreme care i ntmpin cu braele deschise pe cei care intr n complex.
Vizita noastr
Revenind la experiena noastr, intrarea n complex este la intersecia dintre strzile Sant Antoni
Maria Claret i Cartagena. Dac venii cu metroul, cobori la staia Sant Pau Dos de Maig (L5,
linia albastr), dac preferai autobuzul, putei opta pentru unul dintre urmtoarele:
H8,19,20,45,47,50,51,92,117,192.
Dup cum v spuneam mai devreme, nu vzusem prea multe fotografii cu acest spital i habar nu
aveam ce urma s vd la faa locului. Iar primul impact a fost cu faada Pavilionului
Administrativ. Wow! , am exclamat imediat ce m-am aflat n faa intrrii. Am cscat un pic
gura, felicitndu-m nc o dat (evident!!! :d) pentru c mi-a reuit munca de convingere i apoi
d-i cu poze, doar-doar de-o iei o panoram. Evident c eram mult prea aproape i n-a ieit, o
imagine mult mai bun o obinei dup ce traversai strada.
Dup ce mi-am fcut treaba de mic japonez, am nceput i vizita. Am cumprat biletele, am
primit odat cu ele i nite autocolante pe care a trebuit s ni le lipim pe haine, am trecut prin
filtrul de securitate i iat-ne n spital.
Prima dat ne-a ntmpinat un hol de expoziii, unde am admirat o machet a spitalului. Acesta a
fost practic primul contact cu ce ne atepta mai departe dar care nu a tirbit cu absolut nimic
uimirea i ncntarea pe care am resimit-o la ieirea n curtea spitalului. Dar despre asta, v
povestesc mai trziu. Dup ce am studiat macheta i am citit cteva informaii pe panourile de
prezentare, am cobort ctre tunele.
TUNELELE
Pentru a asigura asisten rapid i eficient bolnavilor i pentru a facilita mobilitatea pacienilor
i a personalului medical, complexul a fost prevzut cu o reea de galerii subterane cu o lungime
total de peste un kilometru. Aceste tunele conectau pavilioanele ntre ele i permiteau asigurarea
serviciilor interne, precum distribuirea hranei, a lenjeriilor sau a medicamentelor. Uimii de cele
descoperite pe panoul de prezentare, am traversat i noi o poriune de tunel, aa cum ne indica de
altfel planul de vizitare. Cnd, deodat, zresc cu coada ochiului o siluet cel puin ciudat. M
uit n stnga, m uit n dreapta, nimic. Dispruse. Mi s fie! Acum am i vedenii? tiu c sunt
ntr-un spital, dar ce s caute ACUM un medic aici? Dar pn s apuc s mi pun i alte ntrebri,
primesc n sfrit i rspunsul. Dar pentru a pstra suspansul, nu o s v spun despre ce este

vorba, cu siguran vei descoperi la faa locului. Ce spunei? Nu v place? Bine, treac de la
mine. (Curioii pot accesa urmtorul link:youtu.be/2Nzy0nbgPuI; cei care vor s se lase
surprini, pot trece mai departe).
GRDINILE
Venindu-mi n fire dup aceast experien, am ieit din tunel i am dat de... curtea spitalului. i
ce minunie de curte. Grdini peste grdini cu portocali i flori, pavilioane colorate i totul de o
simetrie perfect. Cci dl. arhitect s-a gndit la toate. Conceptul de spital-grdin era nou la
momentul construirii complexului, devreme ce zonele n aer liber pentru pacieni nu erau
considerate o necesitate. Domnech a proiectat dou grdini per pavilion care au fost plantate n
timpul fazei de construcie (1909-1914). Scopul lui era s creeze o atmosfer vesel i optimist
care s aline suferinele pacienilor i ale familiilor lor i s contribuie la procesul de vindecare.
n plus, plantele (lavand, rozmarin, dafin i alte plante medicinale) i copacii (portocali, castani,
tei) aveau ca scop s purifice aerul, eliminnd bacteriile, praful i gazele toxice, s in umbr
vara i adpost iarna. n prezent, dintre copacii iniiali au mai supravieuit doi palmieri de la
intrare (dintre care unul nu mai avea frunze) i portocalii. Curioii care vor s aib o imagine de
ansamblu asupra curii spitalului pot accesa link-ul urmtor: youtu.be/H3kkqEd9F_g.
PAVILIONUL SANT RAFAEL
Dup ce am admirat n linite curtea spitalului, ne-am ndreptat spre urmtorul obiectiv indicat
de plan i anume Pavilionul Sant Rafael. Acest pavilion a fost construit ntre 1914 i 1918 i
gzduia iniial departamentul de traumatologie, cu un total de 44 de paturi. Pavilionul este
decorat cu litera R, n onoarea lui Rafael Rabell care a finanat construcia acestuia mpreun
cu fiica sa. Pavilionul nu a fost restaurat, ci s-au ndeprtat doar elementele adugate de-a lungul
anilor pentru a-i recpta volumul iniial. Pavilionul are i o fotografie de mari dimensiuni care
ilustreaz modul n care era folosit spaiul.
PAVILIONUL SANTA APOL-LONIA I SANT JORDI
Urmtorul pavilion vizitabil este Santa Apol-lonia i Sant Jordi, format de fapt din dou
pavilioane, cele mai mici din tot complexul. Acesta a fost construit ntre 1902 i 1912 i a fost
conceput iniial pentru examinarea pacienilor. Ulterior i s-au dat i alte destinaii, cum ar fi
urgene sau pediatrie. n prezent, pavilionul gzduiete diverse expoziii temporare.
PAVILIONUL ADMINISTRATIV
Acesta este cel mai mare pavilion din complex i cel mai bogat n ornamentaii. Construit ntre
1905 i 1910, acesta a fost conceput ca intrare principal i sediu al administraiei spitalului,
unde se fceau i internrile. Domnech a nzestrat acest pavilion cu multe elemente simbolice,
aici regsindu-se stemele Barcelonei i Cataloniei, Crucea Catedralei din Barcelona i Crucea
Sfntului Gheorghe (Sant Jordi), toate elemente incluse n emblema Spitalului Santa Creu. Etajul
are mai multe sli, ntre care un amfiteatru, dar i o galerie cu spaii vitrate largi.

Ajuns n acest pavilion, m tot uitam n stnga, n dreapta i mai c nu-mi venea s-mi cred
ochilor. Cum poate s arate astfel un spital? i ce mini deschise au avut cei care au autorizat
funcionarea lui! Nici dup ce am ajuns acas nu am ncetat s m minunez. i ca s v
convingei c nu spun chiar poveti, v invit s vizionai i pozele ataate.

Ei, ce zicei? V-am convins s l vedei?

Am stat n cumpn o vreme dac s mai scriu sau nu acest review dar m-am gndit c a avea
cteva informaii utile pentru cei care vor s fac i nite drumeii pe lng vizitarea mnstirii.
Aadar, pentru vizitarea Montserrat, noi am alocat o zi ntreag. Ne-am trezit dimineaa devreme,
cu gndul s prindem trenul de 08.16 (pentru orarul trenurilor putei accesa acest site; este ntradevr din iulie 2012, dar orele sunt nc valabile). Nu aveam bilete i nici nu tiam exact de la
ce peron pleac trenul, aa c ne-am luat o marj de aproximativ o or, ca s prindem i locuri.
Biletele nu sunt cu loc pe aceast rut i, n perioadele sau intervalele orare aglomerate, este
posibil s nu gsii locuri dac ajungei pe ultima sut de metri; drumul dureaz o or. Dar cum
de la apartament i pn n Placa dEspanya, de unde am luat trenul, am fcut doar 7 minute, iar
la automate nu era coad, - aa c achiziionarea biletelor a durat alte aproximativ 5 minute -, am
reuit s prindem chiar trenul de 07.16.
TRANSPORT
Pentru a merge la Montserrat, trebuie s luai trenul FGC din Placa dEspanya. n diagonal fa
de centrul comercial Las Arenas, pe partea dreapt cum v uitai spre Font Magica, exist un
ascensor pe care scrie mare Montserrat. Putei cobor cu el, iar de acolo urmai indicatoarele
ctre FGC (simbolul este un dublu S orizontal, pe fond portocaliu). Dac optai pentru coborrea
pe scri, urmrii acelai simbol. Odat ajuni n subteran, o s vedei i automatele de bilete, de
la care putei cumpra tichetul preferat. Noi am optat pentru TransMontserrat, la preul de 29,30
euro de persoan. Acesta include (dus-ntors) biletul de tren, telecabina sau cremaliera,
funicularele ctre Santa Cova i Sant Juan i acces la show-ul audiovizual din complexul
mnstirii. Accesul n mnstire i la Madona Neagr este gratuit. Pentru alte opiuni, putei
consulta site-ul fgc.cat. Singura precizare, pe care au fcut-o i numeroi ali useri nainte, ar fi
c trebuie s optai nc de la nceput pentru telecabin sau cremalier pentru a urca pn la
mnstire (acelai mijloc de transport fiind valabil i la ntoarcere). n cazul n care alegei
telecabina, cobori la staia Aeri de Montserrat; dac optai pentru cremalier, atunci mai
mergei o staie, pn la Monistrol de Montserrat. n sezon, prima telecabin pleac la ora 09.40.
Aceasta parcurge distana pn sus n 5 minute, iar frecvena cu care circul depinde de numrul
de pasageri. Pentru mai multe detalii, putei accesa site-ul oficial. Despre cremalier nu v pot
oferi detalii, ntruct noi am preferat telecabina. Mai multe detalii putei gsi ns aici.
TRASEU SANT JOAN vf. SANT JERONI PLA DELS OCELLS MNSTIRE
Lungimea traseului: 7,5 kilometri

Diferena de nivel: 320 de metri

Dificultate: zone cu urcu dificil
Durata estimat: 2h50 (noi am parcurs traseul n 4 h, cu o oprire pentru picnic)
n cazul n care v decidei s urmai acest traseu, luai-v suficient ap la voi pentru c pe
parcurs nu exist surse de ap, iar n cea mai mare parte poteca traverseaz zone expuse la
soare.
Plecnd dimineaa devreme, am ajuns printre primii la Aeri de Montserrat, dar n faa noastr era
un grup (venit probabil cu autocarul), aa c am urcat n cea de-a doua telecabin, care a venit la
09.45. Drumul pn sus este spectaculos, iar telecabina are suficiente ferestre pentru a putea
vedea fiecare cte ceva. i mai spectaculos este ns drumul de ntoarcere, de unde se vede mult
mai clar staia de funicular Santa Cova i drumul ctre capel, aa cum se poate remaca n
filmuleul ataat.
Odat ajuni sus, nu am pierdut prea mult timp, ntruct soarele puternic obtura mare parte din
peisaj, i ne-am ndreptat mai nti ctre biroul de turism pentru a procura o hart cu trasee (a
fost necesar s cerem explicit hart cu trasee, ntruct ne ofereau o hart a mnstirii), dup care
ctre funicularul de Sant Joan. Orarul de funcionare pentru funicular l gsii aici.
Drumul cu funicularul dureaz aproximativ 10 minute. Pentru c nu aveam timp de pierdut, am
reperat rapid indicatorul ctre Sant Jeroni (n partea dreapt la ieirea din staia de funicular), iar
la 10.40 eram deja intrai n traseu. Dar dac durata traseului estimat pe marcaje era de
aproximativ o or pn pe vrf, noi am parcurs distana n aproximativ 1h45, cu multe opriri
pentru poze i admirat peisajul.
i cum acesta a fost primul nostru traseu montan pe anul 2015, iar vremea a inut cu noi, ne-am
bucurat din plin de mirosul proaspt de primvar i de linitea tulburat doar de clopotele
mnstirii. Cci destul de repede dup ce am nceput drumeia, am descoperit o potec protejat
de o balustrad de protecie de unde se putea vedea mnstirea n vale, Elefantul i
Maimua (dou pietre care seamn cu aceste animale) undeva n dreapta i totul pe fondul
sunetului de clopote care tulbura din cnd n cnd linitea. A fost foarte plcut i aproape c a
compensat faptul c am pierdut momentul n care a cntat Corul de biei Escolania (13.00).
Poteca ne-a purtat apoi printre stnci pn la o zon protejat de o balustrad de lemn de unde
am avut primul contact vizual cu vrful Sant Jeroni. Am mai ntlnit un punct de belvedere cu
deschidere ctre cealalt parte a muntelui, dup care am intrat n pdure pn la schitul Sant
Jeroni, care nu este ns funcional. De aici, marcajul ne indica aproximativ 10 minute pn pe
vrf, dar urcuul constant i cu multe trepte ne-a fcut s parcurgem distana rmas n circa 20
de minute.
Vrful Sant Jeroni are o altitudine de 1.236 de metri i este marcat printr-o zon cimentat i
ncercuit de balustrade, de unde se poate admira peisajul la 360 de grade. Dup ce am zbovit o
vreme pe vrf i am fcut i o pauz de picnic, am pornit pe drumul de ntoarcere. Prima parte a

acestuia este comun cu cel de la urcare, pn la o bifurcaie unde am luat-o la stnga, ctre Pla
dels Ocells. Pe parcurs apar mai multe bifurcaii, dar urmnd indicaiile hrii nu ai cum s te
rtceti.
Pe acest drum ne-am ntlnit cu destul de multe persoane (mai ales spre finalul su) care
intenionau s urce de la mnstire spre vrf, multe dintre ele abandonnd ns din cauza
urcuului susinut. i aici am ntlnit multe trepte i deschideri ctre vale, prilej pentru alte
numeroase pauze de poze. Cu toat ntrzierea ns, dup aproximativ patru ore am ajuns
n Placa de lAbad Oliba, unde se afl o statuie a fondatorului mnstirii, clugrul benedictin
catalan Abad Oliba.
MNSTIREA MONTSERRAT SANTA COVA
Lungimea traseului: 2,7 kilometri
Diferena de nivel: 120 de metri (noi am luat funicularul, iar drumul de la funicular la peter
este pe curba de nivel)
Dificultate: urcu accentuat la ntoarcere, care poate fi evitat prin folosirea funicularului
Durata estimat: 1h10 (noi am parcurs traseul n aproximativ 1h, cu oprire la capel i
folosind funicularul i la dus i la ntors).
Revenind la ce povesteam anterior, nainte de a ajunge n pia, ne-am oprit la bifurcaia dintre
drumul ce coboar de la Sant Jeroni i cel denumit Via Crucis drum presrat cu statui cu tem
religioas care duce la Capilla de la Soledad. Curioas din fire, am dat o fug i pe acest drum,
ns dup cteva sute de metri am decis s m ntorc, ntruct ceilali m ateptau s mergem la
Santa Cova.
Ajuni n Placa de lAbad Oliba, ne-am refcut proviziile de ap i ne-am ndreptat ctre
funicularul de Santa Cova. Pentru orarul de funcionare, preuri sau alte detalii, putei accesa
acest site.
Santa Cova (sau Peterea Sfnt) este locul unde a fost descoperit Madona Neagr care se afl
acum n mnstire. Pe acest loc i integrnd grota a fost construit o capel, n interiorul creia
vei descoperi o replic a celebrei statui. Nu mai insist asupra legendei pentru c s-a scris destul
de mult pe acest subiect. A vrea s precizez ns c petera este situat mai jos de mnstire, iar
drumul de la funicular la peter este cimentuit i dedicat Sfntului Rozariu i celor patru
categorii de mistere: Misterele Bucuriei, Misterele Suferinei, Misterele Gloriei Divine i
Misterele Luminii. Pe tot parcursul drumului se ntlnesc statui cu tem religioas realizate de
Antoni Gaudi, Josep Puig i Cadafalch i ali artiti moderniti.
Drumul se poate parcurge fr dificultate, vederile spre vale i spre traseul de telecabin sunt
spectaculoase, iar simplitatea i austeritatea capelei te ndeamn la meditaie. Capela nu este
izolat, ci integrat ntr-un mic complex i deschis permanent. Dup ce ne-am recules o vreme,

ne-am ntors pe acelai drum, am luat funicularul pn sus, dup care ne-am ndreptat ctre
urmtorul traseu.
MNSTIRE DEGOTALLS MNSTIRE
Lungimea traseului: 3,2 kilometri
Diferena de nivel: 20 de metri
Dificultate: foarte uor
Durata estimat: 50 de minute (noi l-am parcurs n aproximativ 40 de minute, cu o scurt
oprire la captul traseului).
Pe acest ultim traseu ne-am aventurat doar eu i soul meu, ntruct prietenii notri s-au declarat
mult prea obosii pentru nc o drumeie. Era deja destul de trziu, aa c nu am zbovit prea
mult pentru a face poze i a admira peisajul, motiv pentru care am reuit s scoatem un timp mai
bun dect cel estimat. Traseul ncepe n faa cldirii Mirador dels Apostols (unde exist i un
punct de belvedere de unde poate fi admirat drumul ctre Santa Cova), unde vei gsi indicatorul
spre Degotalls. Traseul urc uor n stnga, dup care urmeaz curba de nivel, fiind accesibil
pentru oricine. Acesta este amenajat n cea mai mare parte cu o balustrad de protecie din lemn,
este presrat cu fresce i plin de vegetaie - chiparoi i ali copaci pe care nu i-am identificat.
Plimbarea este foarte relaxant i panorama se deschide asupra drumului de acces auto pn la
mnstire. Traseul se termin brusc cu un perete de stnc i un punct de belvedere, iar pentru a
v ntoarce trebuie s urmai aceeai potec.
MNSTIREA MONTSERRAT
Odat parcurs i acest ultim traseu, ne-am recuperat prietenii care se opriser ntre timp la o
cafea i am mers s vedem, n cele din urm i mnstirea. Avnd n vedere c ora era destul de
trzie, undeva n jur de 17.00, erau foarte puine persoane n interior, iar coada ctre Madona
Neagr a fost foarte scrut. i ca ziua s fie complet, am mers s vedem i show-ul audiovizual
unde am ascultat i Corul de biei Escolania (nregistrri, dar pentru tot ceea ce am reuit s
facem n ziua respectiv, eu m-am declarat mai mult dect mulumit).
i dac dimineaa, la 09.45 plecam cu telecabina spre vrfurile acestui munte, seara, la ora 18.40
eram din nou n staia de telecabin, de unde am aruncat o ultim privire spre stnci i ne-am
ndreptat (prin pasajul subteran) ctre staia de tren. Cam aceasta a fost aventura noastr de o zi
la Montserrat.
Webmaster, dac este posibil, v rog s ataai urmtorul clip: https://youtu.be/5t5qGpiQHqU
Grdina Zoologic din Barcelona se gsete n Parcul Ciutadella i se poate ajunge aici cu
metroul L1, cobornd la staia Arcul de Triumf, cu metroul L4 cobornd la Ciutadella, cu
autobuzele 14,39,40,41,42,51,71,92,141, b20, b25 i v21 sau cu metroul de suprafa T4,
cobornd n staia Ciutadella/Vila Olimpica.

Preul este de aproximativ 20 euro pentru aduli (am avut o reducere de 20% cu Barcelona
Card), pentru copii ntre 3 i 12 ani este de 12 euro, persoanele peste 65 ani pltesc 10 euro, iar
persoanele cu dizabiliti 5,65 euro. Exist i reduceri pentru grupuri/familii i abonamente
anuale pentru cei care sunt membrii ai clubului zoo. Se poate opta i pentru tabere de vacan sau
pentru serbarea zilei de natere la zoo. De asemenea, se poate face rezervare i pe site, dar cnd
am fost eu nu era vreo coad interminabil ca s fie absolut necesar o astfel de rezervare n
prealabil, principalul avantaj al acesteia cred c e constituit de reducerea de 10%.
Preul e un pic piperat, ca la majoritatea obiectivelor din Barcelona, dar atunci am considerat c a
meritat, ntruct grdina dispunea de 315 specii i n total de 2200 animale, de pe toate
continentele, pe care le puteam vedea fr s cltorim n habitatul lor natural.
Totodat, grdina are ceva n plus fa de un parc oarecare, nu ofer doar posibilitatea unei
plimbri prin natur, ci i printre animale, unele necunoscute, unele nfricotoare, unele
frumoase. Pentru mine a fost o grdin deosebit fiindc nu mai vzusem pn atunci unele
animale, cum ar fi cangurul alb, tapirul, varanul de Komodo, estoasele din Galapagos sau
furnicarul gigant. Am admirat n parcul zoo i statuile, bufniele i punii care se plimbau
nestingherii i i etalau frumoasa coad n form de evantai.
La Parcul Zoo din Barcelona eu am fost n 2013 i acum m-am bucurat s citesc c se fac ni te
mbuntiri i extinderi i c va fi i mai mult spaiu pentru animale. A fost deschis n 1892, iar
astzi este vizitat de peste 1 milion de oameni anual. i la Zoo, la fel ca i la acvariu, se pune
accent pe educaie, pe recreerea habitatului natural al animalelor i pe ngrijirea i conservarea
faunei.
Programul e permisiv ntruct grdina e deschis de la 10 dimineaa, iar ceea ce variaz pe
parcursul anului este ora de nchidere: ntre 1 ianuarie i 28 martie se nchide la 17.30, ntre 29
martie i 15 mai la 19.00, ntre 16 mai i 15 septembrie la 20.00, ntre 16 septembrie i 24
octombrie la 19.00, ntre 25 octombrie i 31 decembrie la 17.30, cu meniunea c de Craciun este
deschis pn la prnz.
Parcul zoo are dou intrri, iar lng acestea se afl i dou vestiare, n caz c vizitatorii doresc
s-i lase bagajele ct timp se plimb prin grdin, i dou parcri pentru biciclete. Tot la
capitolul faciliti, grdina beneficiaz i de un magazin cu suveniruri, un centru de informare,
serviciu medical, zone cu wi-fi i toalete.
De asemenea, cei care merg cu copii se pot bucura de spaiile de joac sau pot face poze haioase
folosind diverse decupaje n panourile cu animale.
n interiorul grdinii se gsesc i cteva locuri de luat masa, cum ar fi diverse standuri, barurile
Terrarium, Savanah Trattoria, Farm i restaurantul Las Aguilas i de la acestea se pot cumpra

fripturi, salate, pizza, sandviuri, pui la rotisor, mncare mexican, buturi sau deserturi. Exist i
cinci zone destinate pentru picnic, pentru cei care doresc s-i aduc mncare de acas.
Grdina se poate strbate mergnd pe jos, aa cum am fcut noi, sau se poate opta pentru o
plimbare cu un trenule ori cu mainue. La trenule preul e 3,25 euro pentru adul i i 2,65 euro
pentru copii i pensionari i e bine de tiut c acesta face doar patru opriri n traseul su prin
grdina zoo. Preul pentru mainue variaz i n funcie de numrul de locuri pe care acestea l
au: o mainu cu 2 locuri cost aproximativ 16 euro/or, una cu patru locuri cost n jur de 26
euro/or.
i ca amenajare mi-a plcut, multe animale nu erau n cuti, ci n spaii delimitate de an uri sau
garduri. n grdin am constatat c se pune accent pe recreerea unui habitat ct mai apropiat de
cel natural al animalelor, de exemplu n casa reptilelor pe temperatura i umiditatea potrivit.
Lng locuina fiecrui animal se gsesc i cteva cuvinte despre acesta i pe o hart sunt
marcate rile de origine.
n continuare vreau s las la o parte aspectele generale legate de parc i s ma axez pe animalele
ntlnite aici. Pentru o mai bun organizare a timpului i pentru a nu rata vreun animal sau vreo
zon care v intereseaz, eu recomand s nu uitai s luai de la intrare harta grdinii.
Odat intrai n grdina zoologic, pe partea dreapt am nceput vizita cu Grdina Palmierilor,
care ne prezint cei mai frumoi papagali, n culori care mai de care mai vii, printre care
papagalul cu coada roie, papagalul cu obrajii galbeni din Ecuador, papagalul cacadu alb,
cacadu triton, cacadu cu creasta galben-sulf, cacadu cu creasta galben-verzuie, papagalii macaw
cu faa roie, macaw hyacinth (albastru), macaw militar, papagalul auriu, turaco, porumbei,
ciocnitoare i graur. Lng aceasta se aflCasa Psrilor, unde se pot vedea psri din mai
mult de 70 specii diferite. Am descoperit i cel mai mare animal marsupial, originar din
Australia, i anume cangurul rou.
A urmat Pavilionul Gorilelor, unde existau programe interactive prin se pot descoperi aspecte
interesante din viaa gorilelor.
Apoi am trecut pe lng mangust i n stnga am vzut zebra, apoi struul i dromaderul. Tot n
aceai zon nu am ratat nici cioara, oaia cu coam, estoasa lui Hermann, muflonul, care imediat
ne-a atras atenia prin coarnele spiralate, vulturul egiptean, mandrilul sau barza alb.
n continuare am cunoscut i maimua paianjen, iar de aici, n dreapta, se aflau zonele
intitulate Aquarama i Amfibienii.
Ce ne-a ncntat foarte mult a fost spectacolul cu delfini, al crui pre e inclus n pre ul pentru
zoo. Nu mai vzusem pn atunci un astfel de spectacol aa c ne-am ndreptat entuziasma i

ctreDelfinarium. Cnd am ajuns se strnsese destul de mult lume, dar a fost loc suficient
nuntru. Spectacolul dureaz 30 minute i are loc n timpul sptmnii, n afar de ziua de luni,
la orele 12.30 i 16,30, iar n weekend la 12.00,15.30 i 18.00; programul e men ionat i pe harta
grdinii pe care ne-au dat-o de la intrare. Exist i spectacole cu lei de mare, n fiecare zi la
13.30.
Am lsat n urm zona cu delfinii i trecnd pe lng pinguini i porumbei, ne-am ndreptat
ctre Terra de Dragones, care e o cldire ce recreaza habitatul unor animale ca dragonul de
Komodo i muntiacii, pe care nu-i mai vzusem pn atunci i care artau ca nite cerbi mai
mici.
Fr s fie nevoie s cltorim n Africa ne-am bucurat s vedem i rinocerii, elefan ii africani,
graioasele girafe i drglaele suricate. n apropiere am vzut i elanul american i cmila
bactriana, cu dou cocoae.
Pentru prima oara am admirat i broatele estoase gigantice i pe cele din Galapagos, pe care le
vzusem dect n documentare, dar nu am ratat nici broasca estoas mediteranean, pelicanul i
portocaliul flamingo american, care era tare simpatic stnd ntr-un picior. Am trecut i de ursul
brun pentru a ajunge la simpaticii pinguini, originari din Chile i Peru i la foc i leul de mare.
Dup Terrarium (Casa Reptilelor) , unde am vzut iguane, caimani, broscue, pitonul, boa,
crocodilul pitic, crocodilul siamez, crocodilul cubanez, aligatorul chinezesc, boa de nisip, arpele
Taiwan Beauty, vipera aspis i diveri peti, am poposit s bem o cafea i s ne odihnim puin.
Lng Terrarium se gsete Galeria Maimuelor, unde am vzut maimua roie, siamangul,
macacii Barbary, cimpanzeul, lemurianul, gorila i urangutanul.
Ne-am ndreptat apoi ctre lupul iberian, antilopa Bongo, lebda cu gtul negru, panda rou
(despre care am aflat c e nrudit cu ratonii i nu cu urii), hipopotamul, guanaco (un fel de
lam), impala, hiena cu pete, tapirul bazilian, roztoarea mara de Patagonia, porcupinul,
capibara, bizonul european, bivolul de pdure i zimbrul.
Mai departe am ajuns la Piscina Amfibienilor, unde am vzut broscue otrvitoare, cu negru i
verde, galben i albastru, salamandre i broasca moaa.
La Ferm copii pot atinge unele animale i pot nva cum pot avea grij de animalele domestice
ntr-un mod ct mai responsabil (putei ntreba la ce ora au loc prezentrile) sau pot beneficia de
face - paint sau pot face plimbri cu poneii. Printre animalele de aici se numr mgarul, porcul,
oaia, calul, vaca, oarecele, iepurele i capra. De aici am continuat ctre antilopa Nilgai, gazel i
elan.

Partea mea preferat din orice grdin zoologic e cea cu animalele periculoase, cum ar fi cele
din Casa Felinelor - jaguarul, ghepardul i leopardul.
Mai departe am dat de Colul Papagalilor, de Vultur, antilopa Oryx, cerbul axis, piciorong i
nag.
Grdina mai are i o facilitate denumit Open Classroom, care n esen e o sal n aer liber, i
una intitulat Casa Maimuei Titi (CasaTamarin) , unde am vzut pe lng maimuele Titi i
drglaa maimu pitic i amuzanta maimu Tamarin, neagr i cu mustile albe.
Am ncheiat cu gazela, tigrul sumatran, leul, nutria, cinele de preerie i vidr, dar nu nainte de a
descoperi i furnicarul gigant.
n concluzie, plimbarea prin grdin a fost foarte plcut, relaxant si ne-am bucurat c am
hotrt s-o strecurm printre operele lui Gaudi, Montjuic i Tibidabo. E o grdin curat,
ngrijit, destul de bine organizat i cu diverse specii de animale si e printre cele mai frumoase
gradini zoologice pe care le-am vazut.
Sursa de inspiraie i locul unde putei gsi i mai multe informaii referitoare la zoo si la
animalele de acolo e chiar site-ul acesteia:zoobarcelona.cat/en/home
Un apartament cochet, foarte aproape de Placa d'Espanya

Dup cum v spuneam anterior, n Barcelona am stat cinci nopi, pe care le-am petrecut ntr-un
apartament cochet i foarte bine plasat. Dar credei c a fost aa simplu? Ei bine, nu! Sau cel
puin nu fr nite mici periperiii.
Imediat ce am rezervat biletele de avion, am nceput s caut cazare. i, cum eram ntre prieteni,
am zis c cel mai bine (i mai ieftin, pentru c, n parantez fie spus, Barcelona lui 2015 mi s-a
prut destul de scump) ar fi s nchiriem un apartament. Zis i fcut. M pun temeinic pe cutat
(pe TripAdvisor) ceva curel, la un pre rezonabil, departe de zonele ru famate ale oraului i
cu acces facil la metrou. Gsesc cteva oferte, trimit mesaje, selectez din ele i pn la urm, n
deplin consens, alegem un apartament din Eixample, foarte aproape de Sagrada Familia. Pltesc
avansul i stau linitit pn n martie, cnd trebuia pltesc i restul.
ntre timp mi fac programul pornind de la aceast zon, mi rezerv i nite bilete online, cnd,
ntr-o zi de pe la nceputul lui martie, primesc un mail
n care eram anunat c proprietarul mi-a anulat rezervarea. Rmn masc! Mai citesc o dat i
parc tot nu mi vine s cred. Dup ce mi revin din ocul iniial, ncep s i procesez informaia.
Proprietarul mi explic n mesaj c are nite lucrri de renovare pe care firma nu o sa le termine
n timp util, motiv pentru care se vede nevoit s ne anuleze rezervarea. Drept s v spun, mie mi

s-a cam prut cusut cu a alb aceast explicaie, dar cum pltisem prin TripAdvisor cu secure
payment i banii urma, n mod normal, s i primesc, am decis s m focalizez pe gsirea rapid
a unei alternative, pentru c timpul era scurt, ofertele bune se epuizaser, iar preurile deja
crescuser. Dup nc vreo zi i jumtate alocat cutrii, am gsit Habitat Apartments ADN.
Preul nu era cu mult mai mare dect cel al apartamentului precedent, review-urile pozitive, iar
poziia foarte bun, respectiv la cteva minute de Placa d'Espanya, mai exact lng piaa i gura
de metrou Hostafrancs. Mai c nu mi venea a crede. Dar cum gsisem respectivul apartament pe
Booking, care nu m-a dezamgit niciodat pn acum, am decis s fac rezervarea. i avnd n
vedere c mai era destul de puin pn plecam, am optat pentru plata integral n avans, care ne-a
scutit aproape 100 de euro. Preul a fost 508 euro/ 5 nopi, n perioada 10-15 aprilie, la care s-a
adugat taxa turistic de vreo 14 euro. Nu mi-au blocat niciun leu pe card ca depozit (i nici cash
nu mi-au cerut) i nu am pltit separat pentru curenia de la final. Concluzia: nu ntotdeauna ce
ncepe prost se sfrete prost.
LOCALIZARE
Agenia are apartamente n mai multe zone din Barcelona, precum i n mai multe orae
europene, dar eu o s m refer strict la cldirea ADN din zona Sants.
Aceasta se afl la aproximativ 15 minute de mers pe jos de gara Barcelona Sants i la mai puin
de 10 minute de mers pe jos de Placa d'Espanya, pe strada Creu Coberta. La o distan de cteva
zeci de metri se afl piaa Hostafrancs i gura de metrou Hostafrancs (pe linia L1). n apropiere
se afl nite magazine deschise pn trziu (gestionate de arabi i cu preuri aleatorii) iar n Piaa
Spaniei, n mall-ul Las Arenas se afl Mercadona.
n review-urile de pe Booking am vzut c unele persoane se plngeau de trepidaii, cldirea
fiind situat foarte aproape de gura de metrou. Eu nu le-am simit, poate i pentru c ajungeam
trziu i dormeam butean. Dar la ct de ciuruit este Barcelona n subteran, cred c asta este o
problem general.
Intrarea n cldire este un pic camuflat, n fa fiind o teras. Dar numrul strzii este vizibil, iar
pe ua de la intrare este un afi cu numele ADN BCN. Cldirea are patru etaje i nou
apartamente, unele cu un dormitor, altele cu dou, dispuse cte dou pe fiecare etaj, cu excepia
parterului, unde se afl un singur apartament. Fiecare apartament, exceptndu-l pe cel de parter,
are balcon sau teras.
Noi l-am rezervat pe cel de la parter dar la faa locului ne-au spus c acolo se fac nite lucrri i
c o s stm n apartamentul de la etajul 3, ceea ce nu pot spune c m-a deranjat. Asta mai ales
pentru c abia dup ce fcusem rezervarea vzusem c, la apartamentul de la parter, accesul la
unul dintre dormitoare se fcea prin baie.
Revenind la cldire, scara este destul de ngust dar curat i exist i lift. Pn la lift, urci cteva
trepte (ei zic 20; eu nu le-am numrat). Am vzut, din review-urile de pe Booking, c multe
persoane erau nemulumite de faptul c scara este ngust. Pe mine nu m-a deranjat ctui de
puin acest aspect, dar fiecare tie mai bine ce caut, ce l mulumete i ce nu.

PERSONALUL
Cu personalul am interacionat destul de puin. Am stabilit prin e-mail ora de check-in, ei nefiind
permanent acolo. La ora stabilit, noi ne-am nfiinat la apartament, unde ne-am ntlnit cu un
reprezentant al ageniei (a trebuit s sun la ei s le spun c suntem n faa cldirii, pentru c tipul
ne atepta n apartament, dar zic eu c acesta este un detaliu nesemnificativ). Avnd n vedere c
le-am cerut s facem check-in-ul la ora 12.00 (ora lor de check-out fiind 11.00), apartamentul era
n plin curenie. Am semnat actele, am primit cheia, am pltit taxa de ora i ne-am vzut de
ale noastre. Mai exact, ne-am lsat bagajele i am mers s ne facem cteva cumprturi pentru
zilele urmtoare. Cnd ne-am ntors, totul era lun.
APARTAMENTUL
Apartamentul este destul de micu, are dou dormitoare, o baie i buctrie deschis, dar totul
aranjat foarte ergonomic. Nu exist hol, iar ua de intrare ofer acces direct n living, dotat cu o
canapea cu dou locuri, dou taburete, un televizor i un balcona destul de mic - cu vedere
spre Creu Coberta. n prelungirea livingului este amenajat un loc de luat masa cu o mas
transparent (de plastic) i patru scaune, dup care vine buctria.
Apartamentul dispune de reea WiFi cu parol, care merge foarte bine i sistem de
nclzire/rcire prin perei. Exist ns i o aeroterm micu imediat lng ua de intrare.
Buctria este desprit de dining printr-o mas i dou scaune de bar. Mobila este alb
integral, iar frigiderul este ncorporabil (i destul de ncptor, spre suprinderea mea). Exist o
plit electric, hot, cuptor cu microunde ncorporat i el (eu m-am pclit ntr-o prim faz
creznd c este cuptor electric), main de splat vase, cafetier, espressor cu pastile (care nu
funciona :D), fierbtor de ap, toaster. Farfuriile sunt cte ase din fiecare, albe, modelul Ikea,
tacmurile tot cte ase, sunt destule tigi, oale, ibric, desfctor de sticle de vin, cuite pentru
gtit i toctor (sper s nu fi omis ceva).
Am primit dou pliculee de ceai, dou pastile pentru espressor (nu tiu de ce dou, devreme ce
noi eram patru, dar iari a fost un detaliu pe care la momentul respectiv l-am ignorat cu graie),
o sticl foarte mic de ulei de msline, una de oet, detergent lichid (cam prea lichid a spune eu)
de vase, o pastil 3 n 1 pentru maina de splat vas, un burete, o lavet, un prosop de buctrie.
Coul de gunoi avea un sac i ne-au mai lsat unul de rezerv i cam att cu buctria.
Dac avei nevoie s ducei gunoiul, exist tomberoane n spatele cldirii. O luai pe prima
strdu pe lng cldire i sigur le descoperii. mi imaginez c nu o s avei disponibilitate
pentru colectarea selectiv, aa c putei s v ducei direct la cel pentru gunoi menajer, care,
dac nu m nel, este gri.
Baia este i ea micu dar foarte curat, cu instalaii noi i prevzut cu ventilator electric. Cred
c a fost singura cabin de du din toate locurile n care am stat care avea nchidere etan. Apa
cald avea presiune i era chiar cald. Am primit un set de prosoape fiecare, foarte curate, spun,
gel de du i ampon nu le-am folosit, aa c nu v pot da detalii despre ele. Masca de chiuvet
are dou sertare, ntr-unul aflndu-se un usctor de pr.

Dormitoarele sunt dou la numr, unul cu pat matrimonial, unul cu paturi twin, dar spaiul este
foarte mic. Fiecare este prevzut cu cte un dulap de haine, n care am descoperit cte o pilot
suplimentar, cu noptiere i televizor, iar dormitorul matrimonial cu seif. Dormitorul
matrimonial are i o teras cu vedere spre curtea interioar. Terasa are o mas i dou scaune, iar
n capt are un spaiu tehnic unde se afl maina de splat rufe i fierul de clcat. Lenjeriile erau
foarte curate, iar pernele i saltelele foarte confortabile.
Dormitoarele au vedere spre curtea interioar, fiind ferite, astfel, de zgomotul strzii. Mie mi s-a
prut c geamurile izoleaz fonic destul de eficient, dar faptul c sunt amplasate n partea opus
fa de strad, este cu att mai bine.
Pornind de la comentariile i nemulumirile de pe Booking, a vrea s precizez c prosoapele i
lenjeriile intr n preul de nchiriere. Se pltesc doar seturile suplimentare. Nefiind hotel,
prosoapele i lenjeriile nu se schimb dect la sfritul sejurului (le poi schimba singur n cazul
n care ceri seturi suplimentare) i tot atunci se face i curenie. n rest, te descurci singur.
n concluzie, noi ne-am simit foarte bine n acest apartament, iar localizare a fost excelent
pentru programul nostru.
PS: De data aceasta am venit i cu poze :))!

Am stat la H10 Marina Barcelona n Mai 2013, timp de 5 nopi. Barcelona m-a cucerit definitiv
n aceste 6 zile, iar la H10 m-a ntoarce oricnd.
H10 Marina Barcelona face parte din grupul H10, care are hoteluri nu doar n Spania, ci i n
Italia, Marea Britanie, Germania, Portugalia, Mexic, Cuba sau Republica Dominican. n Spania
cele mai multe hoteluri H10 se regsesc n orae ca Barcelona, Madrid sau pe insule ca Tenerife,
Lanzarote, Fuerteventura i Mallorca.
n Barcelona exist 11 hoteluri H10:
H10 Universitat
H10 Rac del Pi
H10 Marina Barcelona
H10 Montcada
H10 Itaca
H10 Catalunya Plaza

H10 Casanova
H10 Urquinaona Plaza
H10 Port Vell
H10 Art Gallery
H10 Metropolitan
Adresa exact a hotelului H10 Marina Barcelona este Avenida Bogatell, 64-68 E-08005Olympic Village-Barcelona, iar ca i coordonate menionez: +2 11' 32.85"; +41 23' 34.48".
Hotelul se afl la 100 metri de staia de metrou Bogatell (L4 care face legtura cu centrul
oraului), la 300 metri de staia de metrou Marina (L1) i la 15 km de Aeroportul din Barcelona.
De la aeroport se poate lua taxiul sau autobuzul 602 ori 614 pn la Estaci del Nord, iar de
acolo mai sunt vreo 10-15 minute de mers pe jos.
Se poate ajunge cu uurin de la hotel la unele obiective turistice. La 1 km de hotel se
afl Plaja Barcelonetta, noi am mers pe jos pn la plaj i astfel ne-am bucurat de o plimbare
ntr-o zon foarte frumoas i curat. La 15 minute de hotel e Arco de Triunfo de Barcelona, care
marcheaz una dintre intrrile n Parcul Ciutadella, cel mai mare parc al Barcelonei, i se poate
ajunge aici pe jos sau cu autobuzele B20 sau B25 din staia Almogvers - Joan d'Austria sau
folosind linia de metrou L1. n interiorul parcului, la 800 de metri de hotel, se gse te Barcelona
Zoo. Aici se poate ajunge foarte uor mergnd pe jos mai puin de 10 minute sau lund metroul
de suprafa T4, din staia Marina pn la staia Ciutadella/Vila Olmpica.
Impresionanta Sagrada Familia e la 2 km de hotel i se poate ajunge aici cu autobuzul v21,
cobornd la staia Marina-Valncia. Pn la L'Aqurium de Barcelona, unul dintre cele mai mari
acvarii din Europa, sunt 2,5 km i de la hotel se poate lua metroul L4 din sta ia Bogatell. Acea i
distan e i pn la Plaa Catalunya, iar legtura e fcut de autobuzul H16, luat din staia
Marina. Pn la dou dintre creaiile faimosului Gaudi, La Pedrera, cu faada sa deosebit i
acoperiul unic, suprarealist, i Casa Batll sunt n jur de 3,5 km i se poate lua metroul L4 din
staia Bogatell, iar apoi se coboar la Passeig de Grcia.
Rezervarea am fcut-o pe site-ul hotelului:h10hotels.com/en/barcelon ... arina-barcelona, care e
foarte bine pus la punct, i am ales varianta cu anulare gratuit i plat la hotel. Am rezervat
camera fr mic-dejun, dar pentru cei interesai acesta cost 15 euro/zi.
Prima impresie a fost foarte plcut, hotelul e modern, primitor, arat foarte bine att din afar,
ct i n interior.

Holul e spaios, foarte frumos aranjat, are canapele din piele i msu e cu reviste, multe pliante
cu obiectivele din Barcelona, cntar pentru verificarea greutii bagajelor, 3 lifturi funcionale (cu
un perete de sticl) i un bar, La Llum, unde se pot comanda att buturi, ct si gustri.
La recepie erau suficieni angajai, foarte zmbitori i amabili, care, n timpul formalitii de
checkin, ne-au oferit ampanie.
Hotelul dispune de 235 camere i se poate opta pentru camere standard, suite junior i suite
junior cu teras.
Noi am ales camera standard, care includea un pat dublu, televizor LCD Samsung, minibar, aer
condiionat, seif, wi-fi, telefon. Camera era impecabil, frumos decorat, elegant, spa ioas,
izolat fonic, avea podeaua din parchet i perdele transparente. Patul era confortabil, cu lenjerie
alb, foarte curat i patru perne. Lng pat se gseau dou noptiere, iar deasupra acestora cte
dou veioze. Camera beneficia de prize suficiente i bine amplasate, iar n mobilier mai erau
incluse o msu cu dou fotolii i o comod, pe care era aezat televizorul. Sub comod se gsea
un mic frigider cu buturi i dulciuri, ns noi ne-am aprovizionat de la un supermarket aflat la 3
minute de hotel. Pe perei existau i tablouri, iar toate piesele de mobilier i decor construiau o
atmosfer plcut. La intrare n camer, pe partea stng, era ifonierul, ncptor, cu multe
umerae, pturi de rezerv, iar pe partea dreapt era baia.
i baia era destul de spaioas, funcional, cu faiana n nuane de cafea cu lapte. Baia beneficia
de cad (i aici un geam delimita o bun poriune din cad de restul bii), wc i lavoar. Blatul de
la chiuvet era foarte spaios, pe acesta am gsit foarte multe recipente cu gel de du, ampon,
spun, a dentar, loiune de corp, casc de pr i dou pahare n ipl. Baia mai era dotat i cu
telefon, usctor de pr i nc o oglind mobil, mai mic.
Noi ne-am concentrat pe vizitarea oraului aa c o camer standard a fost mai mult dect
suficient, dar se pot alege i suite. Din cte am citit eu, ceea ce ofer n plus o Suit junior este
acces gratuit la Centrul Spa Despacio i o reducere de 15% la toate tratamentele, o sticl de vin
la comandarea meniurilor a la carte la restaurantul Donissos, check-in i check-out personalizat,
mic-dejun, acces la Privilege Lounge cu open bar, calculator, play station, cadou de bun-venit i
trepdu.
Curenia se fcea n fiecare zi i exista pe noptier i o mini-fis de notare a persoanei care
fcea curenia. Mi-a plcut aspectul acesta, se vedea c erau interesai de feedback-ul primit din
partea clienilor.
Internetul a funcionat foarte bine i n camer i preul acestuia era inclus n pre ul pltit pentru
cazare.

Hotelul are un centru Spa Despacio, pe care noi nu l-am folosit, dar unde am aflat c accesul
cost 16 euro i se pot alege:
Tratamente corporale cu ciocolat, caviar, tratamente faciale (exist un salon de
nfrumuseare);
Aromaterapie;
Tratamente de relaxare corporal;
Piscin nclzit;
Jacuzzi, saun i baie turceasc;
Masaj cu caviar, pietre fierbini;
La sala de fitness accesul se face gratuit. Pe lnga piscina din interior, mai exist i o
mic piscin pe acoperi; am urcat aici ntr-o zi, mai mult de curiozitate, ntruct la sfritul lui
mai btea vntul i nu era suficient de cald pentru o baie. Tot pe acoperi e i un bar Skyline.
Printre serviciile oferite de hotel se mai numr serviciile de spltorie, clctorie, camera de
bagaje, nchirieri de maini sau biciclete, posibilitatea folosirii celor patru sli de conferin.
n concluzie, e un hotel destul de scump, dar impecabil i, n cazul nostru, preul acestuia s-a
compensat cu preul avantajos al biletelor de avion. n final nu am avut nicio nemul umire legat
de cazarea n sine, sau de servicii, mie mi se pare un hotel de nota 10.
Cazare Rialto 3* Barcelona - Foarte aproape de asteptari

La ultima noastra iesire de grup am convenit ca vom alege pentru cazare in orasele mari prin care
ajungem, o pozitie cat mai centrala, pentru a evita oboseala drumului si timpul pierdut catre o
locatie spre marginea orasului. Avantajul principal insa ar fi posibilitatea de a te bucura de oras,
seara, ceea ce in alte situatii ne-a lipsit si nu ne mai doream.
Am ales sfarsitul lui martie pentru o iesire de 5 nopti la Barcelona si pentru cazare am votat
pentru hotel Rialto pe care l-am gasit pozitionat destul de bine si pentru care am platit 327
EUR/familie (cazare cu mic dejun). Am avut un zbor bun si am ajuns la hotelul Rialto destul de
usor.
Din aeroport ne-am cumparat cartela T10 si cu o singura calatorie am ajuns cu trenul (o jumatate
de ora) pana la statia Passeig de Gracia, de unde am luat metroul, linia 3 (2 statii), pana la statia

Liceu (pe Rambla). Pe la jumatatea faimosului bulevard Rambla, in stanga, cum te duci spre
port, se face strada Carrer de Ferran, catre Cartierul Gotic, iar la numarul 42 se afla hotelul
Rialto. Pozitie foarte buna care ne-a ajutat sa facem in Barcelona, mai mult decat am sperat.
Formalitatile de check-in au decurs ok, dupa plata taxei de oras (7,15 EUR/persoana), personalul
de la receptie a fost amabil, dar nu a dat pe afara. Ni s-au parut usor plictisiti, dar ulterior, cand
am cerut informatii am beneficiat de toata amabilitatea lor. Am luat bilete pentru Barcelona din
octombrie 2014 si am rugat agentia cu care mergem de obicei sa faca toate demersurile pentru a
avea camere cu vedere la curtea interioara a hotelului pentru ca ar fi mai linistite decat cele cu
vedere la strada, conform sugestiilor unui coleg AFA-ist. Total gresit pentru noi.
Am fost un grup de 18 persoane si am avut 9 camere. Am fost cazati la etajele 2,3 si 4 si nici o
camera n-a semanat cu alta. Ele au fost total diferite, de la foarte bune la cea mai proasta, camera
200 fiind una pe care va sfatuiesc sa n-o alegeti. Are o problema la canalizare, iar in baie a fost
un miros nu tocmai placut care se resimtea si in camera chiar daca ventilatorul din baie a mers
non-stop cat am stat acolo. In plus are un balcon de care ne-am bucurat cand l-am vazut, dar el
da intr-o curte interioara a ghenei de gunoi, asa ca este imposibil de folosit. De acolo nu veneau
mirosuri (sau cine stie peste zi cand noi nu eram acolo) dar era o curte foarte, foarte,
FOARTE, urata, cu gunoaie pe jos.
Hotelul functioneaza intr-o cladire istorica, are peste 200 de camere, holurile sunt inguste si
intortocheate iar numerotarea camerelor nu are nici o logica. Camera 200, de ex, este situata intre
camera 226 si 230 si mergi ceva pe holurile acelea incepand de la lift. In schimb, prima camera
de la lift este 211!!! In fine, nu asta a fost important, ni s-a parut doar o ciudatenie si nu am
inteles ce logica au avut cand au facut numerotarea camerelor. Ne-am bucurat de receptie nonstop si de spatiile generoase, mobilate cu gust, care au reprezentat locul nostru de intalnire.
Deci, camerele diferite, de la foarte mici la destul de mari. Pentru ca le-am vazut pe toate 9 pe
care grupul nostru le-a avut pot spune ca au fost diferente majore. Unele cu mobilier si bai noi,
moderne, mari, altele cu mobilier mai vechi si in camera si in baie, unele cu balcon, altele fara,
unele chiar fara geam, fara nici o sursa cu exteriorul. Colegul care a recomandat camerele care
dau in curtea interioara, n-a remarcat ca hotelul este sofisticat si are mai multe curti interioare si
doar una singura este ok. Restul sunt cu vedere in ganguri foarte inguste dar nu este o problema
asta, dar sunt si cele (destule), care dau in curtea interioara a ghenei de gunoi, care este horor.
Grupul nostru a avut si o camera la strada si am remarcat ca, intr-adevar, se auzea galagia strazii
cand deschideai geamul dar cand il inchideai nu se mai auzea nimic, ceea ce ma face sa cred ca
nu trebuie sa ne ferim de camerele la strada. Cei care au stat in acea camera au spus ca nu i-a
deranjat nimic.
Am avut o vreme superba in toate cele 6 zile cat am stat in Barcelona (intre 18 si 25 de grade,
racorica seara si dimineata) si in fiecare dimineata plecam de la hotel la 9.30 si ajungeam in
camera la 11 spre 12 noaptea, asa ca nu mi-am dorit decat ca la intoarcere sa gasesc o baie si un
pat bun. Cum am mai spus si alta data facem diferenta intre un sejur de relaxare, unul de turism
cultural, vacanta anuala, sejurul ocazionat de sfarsitul anului, s. a. m. d. Pentru fiecare avem alte
criterii si cautam locatiile de cazare diferit. Asa ca pentru excursii de turism cultural mie imi
trebuie o camera curata, amplasata cat mai bine, ceea ce Rialto mi-a oferit cu

prisosinta. Curatenia s-a facut zilnic, cu pat aranjat frumos, pijamale aranjate cu model, ne-au
fost schimbate lenjeria si prosoapele, am avut senzatia ca zilnic, dar n-as baga mana in foc.
Camera are seif dar nu din acela cu cifru ci cu cheie pe care trebuia sa o soliciti de la receptie,
contra-cost. Nu am avut nevoie, am lasat in camera orice, telefoane, lucruri, chiar si bani si nu sa intamplat nimic (nu ca v-as sfatui sa faceti asta). Una peste alta mie mi-a placut si daca as mai
ajunge in Barcelona, as alege hotelul, fara discutie.
Micul dejun a fost altfel decat oriunde pe unde am mai fost eu. Locul unde mancam este la
subsol si are o suprafata foarte mare. Incaperea este formata din mai multe separeuri, cu arcade,
mese de 2,4, sau rotunde de 8 persoane, iar ca sa va faceti o parere, imaginati-va o crama de pe la
noi, cam asa arata. Mult personal, foarte atent la orice, inclusiv o persoana care prajea permanent
paine ca sa nu se stea la coada cumva. Ca si mancare, nu are rost sa insir tot ce era acolo in
fiecare dimineata, pentru ca erau multe. Vreau doar sa va spun ca in afara de raciturile cu care
suntem obisnuiti la micul dejun, mezeluri crud-uscate, branzeturi, oua, cereale, ceaiuri, gemuri,
patiserieerau feluri de mancare calda. Primele 2 zile am avut un miel la tava si eu, personal,
n-am mancat in viata mea un miel pregatit mai bine, apoi au fost pui, porc, vita, la tava, cu
ciuperci si niste sosuri de ne-am lins pe degete, paella, tortellini. Cine a putut sa duca, a luat si
micul dejun si pranzul.
La plecare, pentru ca aveam avion la ora 19, am eliberat camera si am beneficiat de serviciu de
bagaje intr-o camera la receptie fara sa platim nimic in schimb. Astfel ca, ultima zi a fost si ea
destul de plina, neavand grija bagajelor. Spre aeroport am mers pe ruta deja cunoscuta: metrou
linia 3 de la statia Liceu, 2 statii pana la Passeig de Gracia si de acolo trenul pe care scrie R2
Airport, o jumatate de ora, totul cu o calatorie din cartela T10. O sa amintesc si in reviewul de
calatorie dar spun si aici ca este foarte important in Barcelona, sa stii directia in care mergi cu
metroul, ca sa intri pe unde trebuie. Fata de alte orase, unde intri in statii de metrou si de acolo te
indrepti catre un sens sau altul urmarind indicatiile, la Barcelona sunt foarte multe statii de
metrou care au intrari diferite pentru fiecare sens, asa ca trebuie musai sa stii directia de mers in
care ai de ajuns, inainte de a intra. Noi nu am avut incidente pentru ca in avion am vorbit tot
drumul cu o romanca extrem de vorbareata si de amabila, care statea de 13 ani in Barcelona si
care mi-a impartasit o gramada din experienta ei acolo, printre care si acest amanunt important.
Tot ea mi-a spus ca cea mai avantajoasa forma de transport este cartela T10, lucru confirmat si de
un alt roman pe care l-am gasit in statia de tren unde lucra, ajutand oamenii sa se descurce cu
bancomatele de achizitionat bilete de calatorie. De asemenea, trebuie retinut, ca un bilet de
calatorie din cartela T10 te ajuta sa mergi intr-o ora si un sfert cu oricate mijloace de transport cu
conditia sa nu il repeti. Noi am ajuns la hotel cu o singura calatorie folosind trenul si apoi
metroul. Deci, va recomand trenul de la aeroport ca sa ajungeti la hotelul unde sunteti cazati care
va costa o calatorie din cele 10 ale cartelei si nu autobuzul care costa 5,90 EUR pana in piata
Catalunya si daca nu stati acolo mai platiti inca un metrou ca sa ajungeti unde aveti nevoie. Iar
timpul este acelasi, lucru confirmat de romanca din avion dar si de receptia hotelului atunci cand
am intrebat (drumul de la aeroport pana la hotelul nostru a durat o ora).
Daca as mai ajunge la Barcelona, ceea ce nu cred in viitorul foarte apropiat, as alege, cu
siguranta, hotel Rialto. Pentru curatenie, pentru micul dejun, pentru pretul destul de accesibil dar
mai ales pentru pozitie.

O nestemat a Barcelonei: Mnstirea Pedralbes

Ilustraie muzical - fond sonor/video consultare impresii:
Hiperturistic, aa cum este fr umbr de ndoial, despre Barcelona s-ar putea crede c nu mai
are nimic de ascuns: toat lumea tie de Gaud, de Sagrada Familia, Parcul Gell i casele n
stil modernista proiectate de el. i cine n-a auzit de Ramblas, de dealul Montjuc sau de muzeul
Picasso? i totui, oraul nu-i dezvluie cu uurin toate tainele; pe unele trebuie s le caui cu
rbdare, despre altele poi avea ansa s-i povesteac cineva.
Aa ni s-a ntmplat i nou: am aflat de El Reial Monestir de Santa Mara de Pedralbes de la
un prieten recent ntors din Barcelona, care ne-a descris cu lux de amnunte mnstirea. Cum
urma ca n drum spre sudul Franei (regiunea Languedoc-Roussillon) s poposim n Barcelona,
am inclus imediat n planul nostru de vizite acest obiectiv. i nu am regretat nicio clip.
Dei trecut n toate ghidurile turistice, mnstirea nu este foarte cunoscut. Puin lume se abate
pn aici: este departe de centru, n partea de nord a oraului, n cartierul Pedralbes, un fost sat
asimilat Barcelonei n secolul al XX-lea. Cel mai uor se ajunge cu autobuzul turistic sau cu
trenul FGC R6, staia Reina Elisenda. Noi am preferat s lum un autobuz obinuit, cu care am
strbtut aproape n ntregime Avinguda Diagonal, una dintre cele mai lungi i mai largi artere
din ora, mrginit n partea opus centrului de blocuri de locuine. Am cobort la staia Palau
Reial i am trecut pe lng Palau Reial de Pedralbes, fosta reedin a lui Franco atunci cnd se
afla la Barcelona, care gzduiete acum Muzeul Ceramicii i Muzeul de Arte Decorative. Am
mers puin pe jos, dup care am luat autobuzul 64 i am ajuns aproape de mnstire. Adresa ei
este Baixada del Monestir nr. 9. Este deschis de mari pn vineri ntre orele 10-17, smbt de
la 10 la 19, duminic de la 10 la orele 20; este nchis lunea i n zilele de 1 ianuarie, 1 mai, 24 i
25 decembrie. Biletul cost 7 euro.
Cartierul Pedralbes cuprinde strzi linitite, cu case frumoase i ngrijite, nconjurate de mici
grdini. De altfel, naintea scrilor ce urc spre intrare i camuflnd zidurile mnstirii se afl un
scuar plin de verdea, cu leandri i buganvilea, unde ne-am odihnit i noi un pic la plecare,
alturi de cei ali civa turiti.
Construcia mnstirii Pedralbes a nceput n 1326, n satul Sarri, aflat la acel moment departe
de ora. ntemeietorii au fost regele Jaume II i soia sa, Elisenda de Montcada, care ar fi vrut
astfel s-i spele pcatele. A fost destinat ordinului clariselor, dup numele sfintei Clara de
Assisi, cea care a fondat acest ordin monahic n anul 1212, i este i acum funcional, chiliile
fiind locuite de maici. Din acest motiv inuta decent este obligatorie, la fel i pstrarea linitii n
incint. Jaume a nchinat biserica mnstirii Sfintei Fecioara Maria. Dup moartea lui, survenit
n 1327, regina Elisenda i-a petrecut aici ultimii 37 de ani de via.
Numele Pedralbes deriv din latin, mai precis de la petras albas (pietre albe). Mai muli
arhiteci au colaborat la ridicarea mnstirii, printre care Ramn Despuig i Berenguer de
Montagut, care au semnat i proiectul pentru Basilica Santa Mara del Mar, din zona veche a
Barcelonei. Echilibrul volumelor, elegana i simplitatea caracterizeaz ambele edificii.

Fiind construit pe parcursul unui singur an, mnstirea nu a fost influenat de alte stiluri
arhitectonice i este considerat un exemplu gritor i de mare omogenitate al artei gotice
catalane. Minunat este claustrul cu arcade, nlat pe trei nivele. Grdin din curtea interioar a
fost plantat cu portocali, chiparoi, palmieri i plante aromatice i are ntr-un col o fntn
renascentist la care am surprins un porumbel bnd ap, iar n altul un mic bazin. Linitea este
desvrit: n afara susurului apei din fntn nu vei auzi nimic.
n interiorul bisericii se afl sarcofagul reginei Elisenda, cu latura dinspre claustru nfind-o
n chip de vduv ndurerar i cu cea orientat ctre biseric ca regin. Mai sunt i alte
morminte, ale stareelor mnstirii. Capela Sfntului Mihail cuprinde picturi murale valoroase
datnd din 1343 i nfind scene din vieile lui Iisus i Fecioarei Maria.
Se mai pot vizita i alte ncperi: buctria, refectoriul (sala de mese) i cmara. Muzeul
amenajat n fostul dormitor expune remarcabile lucrri de art religioas, precum i obiecte
folosite de micue n traiul de zi cu zi.
Mai presus de orice, Mnstirea Pedralbes este ns o oaz de linite ntr-un ora altminteri
zgomotos, cu un ritm de via extrem de trepidant.
Cum n interior nu am avut voie s filmm sau fotografiem, l rog pe Webmaster s ataeze
urmtoarea ilustraie video-muzical:

Cazare lng fntnile magice

Este un hotel bine pozitionat la cinci minute de piata Spaniei si 10 de fintanile magice de muzeul
de arta catalana si 15min de stadionul pe care sa desfasurat olimpiada 92, turnul telefonica, satul
spaniol si alte obiective si cel mai important statia de Metrou P Spaniei legatura cu tot orasul si
pt cine vrea legatura cu Monseratt.
De la aeroport se ia auto 46,2e la sofer si daca iei t10 din aeroport dar e mai greu 1e, si cobori la
statia Santa dorotea se anunta si scrie in auto (penultima inainte de P spaniei) si apoi 2 str inapoi
in sus si ai ajuns la hotel sau alt pc usor de orientare pd principala peste str este o biserica si in
dreptul ei o iei pe str in sus 50m si ai ajuns la hotel, la plecare spre aeroport statia auto 46 este
chiar linga biserica deci 5om de hotel si ai deja t10...
La hotel camera este perfecta, mare si cel mai important are chicineta utilata, iar pe principala
multe alimentare si aprozare la preturi fff bune.
Deci are f multe atouri iar pretul daca il iei devreme ok deci recomand...
De retinut ca aerobusul de la aeroport este 6e deci luati 46 chiar daca face 15 min in plus.

De retinut taxa municipala la 3* pe noapte pe pesoana este 0,72 e ,sa stie tot omul...
Nu vreau sa scriu despre obiective, ci cite ceva din experienta mea despre Barcelona, pt ca multe
preturi sunt de domeniul trecutului, si asa omul sa isi faca ceva calcule:
- luati aerobusul de la aeroport in centru cu 5,90e sau auto 46 cu 2e la sofer sau 1e cu t 10 luat
din aero pina la Piaa Spaniei si de acolo cu metroul;
- la Acvariu intrarea este de 20e;
- la Muzeul de ceara 15e;
- la parcul Guell 8e sa intri in zona unde poti face poze cu obiectivele altfel ai facut drumul
degeaba;
- pt Monseratt luati trenul din Piata Spaniei, intrarea dinspre moll, linia R5 sub metrou, 30e si
intra drumul dus intors, cremaliera si plimbarea cu cele 2 funiculare si drumul cu metroul la
intoarcere la hotel (pont incercati cartela si a 2a zi la metrou);
- pt Sagrada intrarea este 14e si coada merge destul de repede;
- pt plimbari cu vaporasul din port 7e - 40 min, 15e - 90 min deci alegeti;
- taxa de municipiu 0,72 noapte/pers, la 3*
- la MNAC 12e;
- la muzeul Caixa forul linga fintini 12e nu gratuit
- la stadionul olimpic este gratuit
- pt biserica La Seu vizitati intre 8-10,17-19 sa prindeti gratuit;
- pt biserica Santa Maria del mar vizitati pina in 12 apoi se inchide pina dupa masa si in spatele
ei aveti o galerie gratuita cu ruinele Barcelona 1700, si pe linga ea ajungeti usor la arcul de
triumf si zoo - verificati harta
- tichetele t10, sunt 10e (rotund)
- deci toate preturile trebuie actualizate cu citiva euro si calculativa excursia...

Cazare buna

Hotelul Teatre Auditori ne-a gazduit 5 nopti la inceputul lunii februarie. Este un hotel de 3 stele
situat pe strada Ribes la numarul 71. De la aeroport, dupa achizitionarea unui bilet T10 cu zece
calatorii la pretul de 9.95 euro (un bilet cu o calatorie este 2.15 euro) ne-am urcat in trenul R2 si
am coborat la statia Clot. De acolo am luat un taxi care pentru 11 euro ne-a lasat in fata hotelului.
Aici formalitatile au fost rapide, am intrat in posesia cartelei de acces, am achitat 7.5 euro de
persoana taxa de oras.
Camera primita era la etajul trei cu vedere spre strada Ribes care are un trafic destul de scazut.
Camerele nu au balcon in schimb au ferestre mari si luminoase. Erau doua paturi, unul de
135x190 si unul de 900x130 despartite de o noptiera fixata in perete, deci nu le puteai apropia.
Intre camera noastra si camera vecina era o usa dubla care se putea deschide sau bloca din
ambele sensuri, deci pentru o familie numeroasa cele doua camere se puteau transforma intr-un
apartament. Se mai gasea o masa cu doua scaune, sifonier cu un mic seif in el, un portbagaj, un
TV cu multe programe si cel mai mic frigider pe care l-am vazut pana acum. Semnalul wi-fii
destul de bun, parola am primit-o la receptie odata cu cardul. Baia era maricica si cel mai
important pentru mine, cabina de dus era foarte spatioasa, urasc dusurile cu un spatiu minuscul in
care abia poti sa te intorci.
In perioada in care am fost cazati se facea curatenie zilnic, se schimbau consumabilele si
prosoapele, mai putin lenjeria, dar nici nu am solicitat asa ceva.
Micul dejun se servea intre orele 7.30-11.00, era diversificat iar produsele erau gustoase. Din
fotografii poate pare saracacios, pentru ca era putin din fiecare produs dar se completa imediat pe
masura ce se consumau.
Personalul amabil, receptia dotata cu tot felul de pliante si harti tocmai bune pentru a te ajuta in
alegerea obiectivelor. Cele mai apropiate obiective sunt La Monumental si Sagrada Familia
situate la 4-5 minute de mers lejer. La 2 minute de hotel este o statie de metrou, Marina, pe L1
rosu, cu legaturi spre toate splendorile Barcelonei. La sfarsitul vacantei drumul pana la aeroport
l-am parcurs cu taxiul, cursa a costat 37 de euro si a durat 25 de minute.
Ca si concluzie, noi am fost multumiti de cazarea oferita de acest hotel si vi-l recomand!
Calatorii frumoase va doresc!
Am fost acolo si as vrea sa mai ajung acolo!
Inainte de a vizita aceasta locatie mi se parea imposibil ca un om sa isi poata pune amprenta in
asemenea masura asupra unui oras asa cum a facut-o Antoni Gaudi, acest vizionar avangardist
chiar si pentru vremurile noastre. M-as bucura daca s-ar putea indeplini dorinta catalanilor ca la
implinirea a 100 de ani de la moartea arhitectului Barcelonei, Sagrada Familia sa fie finalizata in
2026.

In randurile care vor urma, vreau sa va prezint modul in care am reusit sa bifam cateva obiective
mai putin cunoscute si evident mai putin aglomerate ale Barcelonei, dupa ce le-am trecut in
revista pe cele stiute de toata lumea.
Am plecat de dimineta spre Montjuic, Muntele Evreilor cu gandul de a vizita castelul. Cand am
ajuns in locul din care se putea lua funicularul sau telefericul spre castel, am constatat cu surpriza
ca acestea nu functionau pentru urmatoarele trei saptamani, banuiesc ca din cauza unei revizii. In
apropiere era un taximetrist care vana surprinsi ca noi si ne-a propus ca pentru 2 euro de caciula
(eram 4 persoane) sa ne duca la castel. Cum picioarele noastre protestau deja dupa primele doua
zile de utilizare intensa am acceptat oferta taximetristului. Pe drum acesta ne-a spus ca urma sa
se intalneasca cu un grup de turisti carora urma sa le faca un tur al orasului la obiective mai putin
cunoscute pe o durata de 3-4 ore contra sumei de 100 euro, un pret mai mic decat 4 bilete la busul turistic. Tot el ne-a indrumat catre un mic restaurant pentru niste tapas-uri veritabile. Cu o zi
inainte mancasem pe Rambla niste porcarii de tapas si o paella de toata jena. Restaurantul se
numeste Taktika Berri si este la intersectia dintre Carrer de Valencia si Carrer de Muntaner. Un
tapas costa 1.5 euro si platesti la sfarsit in functie de cate scobitori ai in farfurie. De precizat ca ar
trebui sa fiti la ora 13.00 fix acolo, pentru ca atunci deschide si in 5 minute nu mai ai loc de
localnici.
O alta locatie pe care o recomand pentru pranz este Restaurant Giardineto de Gracia, situata la
intersectia Carrer de Sant Lluis si Carrer de Joan Blanques. Un pranz cu paella, pizza, mix gril,
desert si sangria pentru patru persoane a costat 85 de euro si a fost absolut delicios.
Pentru ca omul ne-a castigat increderea cu recomandarile lui pentru servit masa, care si-au atins
scopul l-am solicitat si pentru turul discutat. Acest tur a fost deliciul vacantei, omul sa dovedit o
minienciclopedie ambulanta, stia tot despre orice obiectiv pe langa care treceam, vorbea
castiliana, catalana, engleza franceza si italiana si era taximetrist de 31 de ani in Barcelona!
Am vazut case construite de Gaudi si care erau acum locuinte particulare sau scoli, Poarta cu
Dragon a lui Gaudi, manastirea Santa Maria de Pedralbes, spitalul Sant Pau, gara feroviara,
catedrala Santa Maria del Mar, Palau de la Musica, Portul Olimpic, Parcul Ciutadela, Arcul de
Triumf, etc. La fiecare obiectiv am coborat, am facut poze, ne-a explicat ce si cum si la bifat pe
harta in cazul in care doream sa il vizitam in amanunt in zilele urmatoare. Aceasta metoda mi sa
parut foarte buna pentru ca apoi am putut vizita exact ce ne-a placut, scutind astfel o groaza de
timp.
Barcelona mi-a placut foarte mult, vremea a fost OK pentru februarie cu temperaturi in jur de 10
grade, de aceea va invit sa o vedeti sau sa o revedeti!
Calatorii frumoase va doresc!

Hola, Barcelona!

O alta calatorie, un alt vis implinit!

Cum sa va descriu frumusetea, curatenia, vivacitatea, veselia acestui loc? Nu am sa detaliez
foarte mult, obiectivele culturale sunt binecunoscute si prezentate in amanunt in foarte multe
locuri, noi am optat pentru vizite dimineata si plaja dupa-amiaza, avand si avantajul locatiei
aproape de Barceloneta. Pentru transport, am ales Transport Pass-urile de 9,25 e, am folosit 4.
Ne-am structurat programul astfel:
Ziua 1 Zbor calm (Blue Air, bilete luate din noiembrie, 1200 lei dus intors 4 persoane) peisaje
minunate, apartament frumos, muni de ngheat si, n finalul primei zile, plaj si mult, mult
soare!
Ziua 2: intalnire minunat cu geniul, culorile si formele lui Gaudi la Sagrada Familia, Casa Mila
si Casa Batlo, apoi plimbare pe Passeig de Gracia, La Rambla si Pia a Boqueria, masa la La Vaca
Paca si un pic de shopping la Il Cortes Ingles. Superrr!!
Ziua 3: Ce zi! Plaj, apoi Muzeul Picasso, Catedrala La Seu, Montjuic la pas, MNAC, Fantanile
Magice, Piata Spaniei si Arcul de Triumf. Absolut minunat, dar sntem frni de oboseal!
Ziua 4: Port Aventura, o adevrat aventur!
Ziua 5: Zi lung si frumoas, cu vizit la Camp Nou (Cosmin in extazz), Piaa Spaniei pentru la
Las Arenas (Alice in eztaz) si minunatele Turnuri Venetiene, apoi plaj si din nou Rambla, pn
n port, Columna lui Columb si Los Golondrinos, plimbare lung... si somn intensiv!
Ziua 6: Astzi, Barcelona ne-a ncntat cu Parcul Ciutadella, Grdina Zoologic, Acvariul si,
normal, nelipsitele ore de plaj si de balaceala
Ziua 7: O zi minunat incepe cu o plimbare prin Parcul Guell, continu cu o partida de fotbal pe
plaj si se termin cu o bere maaaaare pe Rambla
Ziua 8: Plecm acas. Aadar, ncepem ziua cu somn, admirm marea de sus, iar somn, mas,
somn, aeroport, somn si tot asa pn acas...
Stiu, mai erau multe de vazut, Monseratt era in planuri, dar... avem motive sa ne intoarcem! Fins
aviat, Barcelona!
Parca am stabilit ca punct pornire Catedrala SAGRADA FAMILIA. Cine nu a auzit de ea? Este
monumentul cel mai vizitat din Spania, depasind Alhambra din Granada si Muzeul Prado din
Madrid.

Oare as putea sa mai spun ceva nou? Nu cred... dar, cine merge la Barcelona, musai sa vada
Sagrada! Sa o inconjoare... o data, de doua ori, de multe ori, de cate ori poate, dupa puteri si dupa
timp!
Ce impresie coplesitoare poate sa-ti lase acest monument asa zis modernist, facut acum mai bine
de o suta de ani de catre Gaudi! Ce idee traznita, fantezista, socanta i-a venit artistului catalan!
43 de ani a supravegeat maestrul lucrarile. Dar intr-o zi, fatidica zi, batranul cu hainele ponosite
si in neoranduiala, cu fata supta, cu ochii dusi si cu mintea absorbita, vuind de planuri,
masuratori si ganduri a fost zdrobit de un tramvai...
La Sagrada se lucreaza si in prezent pentru a definitiva ceea ce Gaud nu a apucat sa termine.
Planurile dupa care trebuia terminata Minunea Minunilor au ars in epoca dictaturii franchiste.
Pana la urma o comisie internationala de experti, dupa indelungi si inflacarate dezbateri, a hotarit
si a adoptat un plan de atac pentru a o termina. Se pare, (numai se pare) ca va fi terminata 2041
(desi entuziastii au crezut ca in 2021 va putea fi admirata varianta finala). Ce dimensiuni colosale
va avea! Inaltimea de 170 m, (cu un metru mai mic decat a unui deal de lng Barcelona,
deoarece Gaudi considera c lucrarea sa nu trebuie s fie mai mare dect cea a lui Dumnezeu),
60 de metri latime si interiorul va putea primi peste 13000 de oameni. Si pe o arie considerabila,
toate cladirile din jur vor disparea, astfel incat acesta capodopera sa aiba perspectiva necesara ca
sa poata fi admirata in toata splendoarea ei.
Sagrada Familia este frumoasa in intregime, dar si in fiecare detaliu. Este o imbinare bizara de
stiluri si improvizatii. Stilul neo-gotic, semet si auster este combinat cu cel arab, dar mesterulmaestru s-a inspirat din natura, din unduirea valurilor, din forma misterioasa a pesterilor. Piatra
curge, se unduieste, serpuieste. Mi s-a parut ca si vantul, cu nenumaratele lui fete, sta pitit pe
undeva si zburataceste uneori peste ziduri. Poti sa privesti la Sagrada de mii de ori si de fiecare
data vei descoperi altceva, ceva care te uluieste si socheaza. Doamne, am bagat de seama ca pe
anumiti pereti atirna sopirle, serpi si melci... La una dintre intrari, pe doi stalpi isi dorm somnul
etern doua broascute testoase. Are si balcoane, si fluturi, si porumbei albi, iar turlele care se
semetesc pina la cer, in loc de cruce, au flori! Acolo sus, undeva intre cer si pamint odihneste o
micuta fecioara, ca o lacrima de clestar si un Crist cu suferinta patimilor infipta in trupul din
piatra alba.
Linga acest monument al umanitatii se afla un mic lac cu apa limpede pe care plutesc ratuste albe
si gaste pufoase si lenese. Lacul este inconjurat de un parculet cu plante exotice, ficusi ai caror
coroana intrece pe cea a unor batrini stejari, tot felul de "palmas" (palmieri) cu trunchiurile
subtirii si inalte sau mici si butucanoase. Pe un mal ard florile rosii ale trandafirilor japonezi... Pe
margine sint banci care privesc inspre "Nemaivazuta" si in fiecare zi aici se aduna si discuta
pensionari, femei cu bebelusi in carucior, studentii care isi rasfoiesc cursurile si maninca un
bocadillo (sandwici). Si nu lipsesc vesnicii indragostiti care merg tinindu-se de mina si privinduse in ochi.

Am stat si eu in parculet... admirind aceasta parte a bisericii, (Fatada Nasterii) si tot nu am reusit
sa vad, sa cuprind si sa inteleg toate amanutele. Formele sunt foarte diferite de cele a bisericilor
obisnuite. Stai perplex in fata unei geometrii neobisnuite... curbe abstracte... si linii oblice.
Realizezi cu greu si nu imediat ca o cladire poate fi realizata si pe directii care nu sunt neaparat
numai pe vericala si orizontala. Acest lucru il observi mai in detaliu cind ai ajuns si la fatada
opusa, cea dinspre vest (Fatada Patimilor).
Si iata ce-mi spune El Cientfico, (stiintificul, adica omul de stiinta, savantul), care m-a purtat in
buzunarul de la piept, pe vremea cand nu puteam iesi amandoi din tara, iar apoi, dupa 90,
vremurile s-au schimbat si l-am insotit de-adevaratelea si vai, cat am fost incantata si cat m-am
minunat si bucurat de tot si toate!
Deci, de la El Cientfico citire: Fizicienii, care au studiat monumentul si cu simtul practic al
echilibrului au constatat ca arhitectul catalan a utilizat pentru prima oara in lume teoria fortelor
inverse. Pe scurt, Gaudi ar fi realizat schema bisericii din sfori si a atirnat-o cu capul in jos.
Acolo unde el prevedea ca vor exista sarcini importante de sustinut a atirnat greutati si a studiat
in felul acesta directiile de propagare a fortelor de intindere prin masurarea unghirilor intre
sforile de sustinere. Aceste unghiuri le-a folosit intocmai, (atunci cind a inceput constructia reala
a templului), stiind ca fortele se vor propaga dupa aceleasi directii dar in sens invers.
Daca ai timp si rabdare sa stai la coada ca sa-ti cumperi bilet de intrare poti sa vizitezi in interior
cripta unde este inmormantat Gaudi. Un lift te poate duce intr-unul din turnuri de unde poate fi
admirata toda la Barcelona (toata Barcelona).
As putea concluziona? Bizara. Stanie. Halucinanta. Coplesitoare. Incredibila. NEMAIVAZUTA.
UNICA si adjectivele, metaforele, epitetele, comparatiile si toate celelalte figuri de stil, cred
ca, niciodata nu s-ar termina!
Si am o amintire pe care nimeni si nimic n-o sa mi-o stearga din suflet si din memorie, niciodata!
Tarziu intr-o seara, intorcandu-ma acasa (locuiam pe Calle Marina, la un minut de Sagrada), intre
doua turnuri s-a oprit pentru o clipa luna-lunera in vesmintele ei de Crai Nou. Si de-abia atunci
am constientizat intelesul versurilor din poezia populara a Mesterului Manole: "Manastirenalta, / cum n-a mai fost alta... " si am murmurat cantecul lui Ciprian Porumbescu al nostru:
Crai nou, Crai nou, Crai nou, / la noi, la noi, la noi, /BINE-AI VENIT! . Si m-a cuprins o
tristete mare, mare, mare mare cat un ocean. Va mai adasta Craiul Nou intre turnurile Sagradei
si in 2041, si in 2100 si in... Noi singuri nu vom fi si-a doua oara, vorba poetei Magda
Isanos.
Si m-am gandit ca...

Si aici, firul povestii, deocamdata se intrerupe. Dar povestile bune si frumoase nu se sfirsesc
niciodata, deci, va urma...
.si m-am gandit ca bine ar fi ca de maine sa iau Barcelona la pas, cu ghetutele-calatoare cele
singur-umbatoare, inarmata cu harta orasului, cu tarjeta (cartela) de metrou si cardul cel de toate
zilele, cu cheia de la apartament, cu o fituica cu numele si adresa mea, cu rucsacelul in spate, in
care am o sticla de apa, un bocadillo si un mar.
Zis si facut! Culmea este ca NU M-AM RATACIT cu toate ca in Barcelona este o circulatie de ti
se face parul parmanent, in permanenta!
Esti la un stop. Cand se face Verde pentru cei cu roti si cai putere se face un zgomot infernal, de
parca: pe pamant lor li se pare/ ca se naruie tot cerul! In sfarsit, vine Verdele tau, biet pieton
se face o liniste de catacomba, da tre sa o iei cu harnicie la sanatoasa ca mintenas te prinde
Uraganul Circulatia este IN-FER-NA-LA!!!
Iata ca ghetutele calatoare au luat-o agale pe strada Rosell. Intamplator pe acesta strada. Nimic
nu se poate compara cu mersul pe jos. Atunci poti admira si te poti bucura de multe detalii, pe
care in fuga autobusului, trenului, motocicletei sau chiar a bicicletei nu poti sa le observi.
Barcelona este un mare oras european modern. Unic din mai multe puncte de vedere, sau iertatimi subiectivismul, unic din toate punctele de vedere. Pe la mijlocul secolului trecut, datorita
numarului mare al populatiei trebuia luata o masura radicala pentru a crea ceva util si frumos. Si
atunci a venit Cerd care a creat planul modern al orasului.
Cine a fost Ildefonso Cerd Suer? Ia, acolo, un catalan si el, da' un catalan vero! Inginer,
jurist, urbanist, economist si om politic. Este considerat fondatorul urbanismului modern dat
fiind faptul ca a scris Teora general de la urbanizacin (precis ati inteles, teoria urbanizarii
generale). Cel mai important proiect al lui fost REFORMA urbanistica a Barcelonei. Din pacate,
Cerd n-a fost un invingator, a muncit ca un apucat, dar fara glorie. Planurile sale nu s-au bucurat
de apreciere. A sfarsit ruinat si sarac (primaria din Barcelona nu i-a platit leafa meritata) si,
pupaza peste colac a avut tot felul de probleme familiale Uf! A trebuit sa treaca un secol ca
sa i se recunoasca rolul si importanta.
Ei bine, Cerd a desenat o retea de strazi paralele cu Marea Mediterana, strazi taiate de altele
perpendiculare, pe care s-au ridicat blocuri cu 5 etaje cu colturile tesite. Acest plan, perfect
geometric era traversat de 2 mari bulevarde diagonale, care se numesc La Diagonal si La
Meridiana si care se intilnesc in Piata Gloriei Catalane. Ideea pe cit de simpla a fost stralucita,
pentru ca azi, dupa mai bine de 150 de ani a facut din Barcelona un oras practic. Se circula
repede, te descurci usor, fara multa bataie de cap, totul este simplu, logic, schematic si in acelasi
timp frumos.

Blocurile construite sint asemanatoare, toate avind 5 etaje, dar mergind despacito (incetisor, la
pas) obervi o mare varietate in asa-zisa lor unitate. La fiecare gasesti altfel de balcoane, care sunt
in general dreptunghiulare, dar difera citeodata cu un detaliu, alt fel de-a aseza fierul, un alt fel
de infloritura, oval sau cerc. Blocurile sunt in diferite culori, in special multe nuante de verde si
galben, cu nastrusnice inflorituri artistice din piatra. Si nu lipsesc florile naturale si micute plante
exotice... care mai de care.
Si uite-asa, as putea traversa toata Barcelona cu ghetutele cele calatoare fara sa simt cum a trecut
timpul, fara sa fiu obosita si sa ma tooooot uit si sa ma tooooot minunez pina la epuizare si...
culmea, sa nu ma mai satur. Si numai mirosul imbietor de cafelito cu lapte, de tot felul de
specialitati de patiserie, de prajeli cu tot felul de arome mi-au adus aminte ca de, s-a facut de
mult ora mesei (cum de n-am observat ca pe strada sint atit de putine persoane, ca barurile si
terasele s-au umplut la refuz, ca magazinele s-au inchis pentru pauza de masa) si ca eu, cam
flamanda, (am uitat si de bocadillo din rucsacel), cu harta in mina si cu cativa banuti in buzunar
ma mai uit admirativa la celi cladiri misto...
Si aici, firul povestii, deocamdata se intrerupe. Dar povestile bune si frumoase nu se sfirsesc
niciodata, deci, va urma...
Ei, si dupa ce am luat Barcelona agale la pas, de am uitat de foame, de sete, ba chiar am uitat si
cum ma cheama (uitandu-ma la celi frumseti) ma simt datoare sa va povestesc un pic si despre
transportul in Barcelona.
Poti circula cu o infinitate de mijloace: autobuz, metrou, bus turistic, tren, motocicleta, bicicleta,
role, elicopter, avion, barca, vapor iar pentru zonele mai inalte cu telecabina si funicularul. Daca
vrei, poti circula si cu balonul cu aer cald. Si stiti de ce? Pentru ca domnii catalani sufera de
orgoliu, da, dar un orgoliu constructiv si pozitiv. Fac totul pentru OM, dar si pentru a fi un piiiiiic
mai suuuuus decat rivalii lor de la Madrid! (si va spun asa, cu glas firav, sa nu ma auda nime... si
SUNT) !
Ca suprafata, Barcelona este cam de marimea Clujului. Este strajuita de doi munti incintatori:
Tibidabo si Montjuc. Spatiul fiind limitat face fata cu greu numarului mare de locuitori, asa ca
pana si pe culmea acestor munti se catara cartiere de locuit. De multe ori, strazile au o panta
serioasa si ma minunez de maiestria si indeminarea celor care conduc mijloace de transport in
comun si urca . ca pe casa, (noroc ca la Barcelona ninge o data la zece ani).
Sistemul de transport este foarte bine pus la punct. In prima zi cand am ajuns, in Gara Sants,
Zaharie, (El Cientfico) m-a asezat in fata unei harti uriase, cam cit un perete, si mi-a spus:
- Vezi, trebuie sa stii sa folosesti aceasta harta, daca vrei sa te deplasezi unde ai chef.
Am ramas perplexa, apoi am simtit nevoia de fuga.

- Dumnezeule, cum sa ma descurc in paienjenisul asta de linii? Nu pot, nu stiu, nu ma duce

capul! Mai bine plec inapoi, nu ma voi descurca niciodata.
Dar, cu rabdarica si calm am vazut ca liniile sint de diferite culori, linie rosie, albastra, galbena,
mov, verde si alte culori. Toate 11 sint liniile de metrou, care trec pe sub pamint. Peste tot gasesti
harti mai mici, clare si explicite, care te lamuresc unde esti. Tu trebuie sa stii numai unde vrei sa
ajungi.
Cata munca s-a depus aici, cum au scormonit pe sub pamint cu tot felul de masini si utilaje, cum
au zidit, cum au construit. Sisifica munca. Cu tenacitate, cu harnicie, cu zor, cu inversunare...
Unele linii sint la un etaj sub pamint, altele la doua, trei etaje, si (ca sa ajungi la obectul care o
zbugheste ca nebunu dupa ce te-ai urcat in el), trebuie sa cobori, sa urci, si tot asa. Este un
paienjenis, o intretaiere, liniile se unesc, se despart si te minunezi cum mintea omului a putut sa
creeze acest labirint care, de fapt, este logic, ordonat. Si iar urci, iar cobori, treci prin tot felul de
coridoare. Noroc ca majoritatea scarilor sint rulante, pui piciorul si scara te duce... Tare bine se
potrivesc aici versurile lui Paunescu Eu sunt un om pe niste scari.
Pentru mine, venita de la Cluj, fara metrou si cu mijloace de transport hodorogite era de mare
mirare ce vedeam... (acum, dragii mei, multe s-au schimbat si la Cluj, se incearca de vreo
jumatate de an modernizarea transportului cu sistem electronic, in statii avem marcate niste
triunghiuri care obliga autobuzele sa opreasca numai la punct fix (slava domnului, cum fugeam
de la piata cu sacosele incarcate sa prind autobuzul oprit la... sa zic? , dracu-n praznic) si, pe
deasupra, avem si niste autobuze mauve-brandusa de mai mare dragu care functioneaza pe langa
cele vechi, arhaice si de demult, (da stati o tzara, ca s-or mai tomi lucrurile, ca si bunu
Dumnezeu facut-o lumea asta in 7 zile. No ase-i?) Si sper din tot sufletul ca se vor afisa si niste
harti si scheme ale liniilor de transport, asa, macar de dragul strainilor care ne viziteaza orasul.
Dar sa revin. Si daca afara este frig, inauntru este cald, iar daca afara este cald, inauntru este
racoare si miroase frumos. Metroul vine cu o ritmicitate bine definita. Timpul cel mai scurt este
de un minut iar cel mai lung este de maximum de 10 minute, depinde de zi si de ora, (in zilele de
sarbatoare si la orele mai inaintate vine mai rarisor). Si peste tot sint tablite electronice care te
anunta peste cate minute si secunde vine urmatorul. De undeva, din tavan, ploua cu muzica
calda, linistitoare, antistress. Ca sa nu te plictisesti, intre timp poti sa privesti pe ecranele
televizoarelor, unde se fac anunturi despre starea vremii, se transmit scurte stiri de interes
national, local si chiar international. Se anunta premiera unui film sau a unei piese de teatru, sau
ti face demonstratia unei retete culinare. Dupa ce ai urcat, ocupi un loc (cu exceptia orelor de
varf), si in timp ce metroul serpuieste ca fulgerul pe sub pamint esti anuntat ce statie urmeaza si
poti sa vezi asta si pe o harta pe care se aprind beculete. Sint peste 120 de statii de metro.
Si ce-i fain si normal este ca pe scarile rulante te asezi pe numai partea dreapta, auziti? , NUMAI
pe partea dreapta, (ca mai este cate un barcelonez care se ia la intrecere cu timpul) ca sa se poata
urca sau cobori pe langa tine. Si daca vezi vreunul, cascat, care ocupa tot spatiul apoi sa stiti ca-i
vinitura, ori de-a nost... nu se grabeste si nici ca-i pasa de altii!

Cum e Barcelona? E ca un musuroi de furnici cu nenumarate galerii, culoare, tuneluri. Deasupra

este un oras. Trepidant, agitat, nervos. Dedesupt mai sint vreo trei orase. De multe ori, liniile de
metrou se intretaie cu cele de tren. Sub pamint exista gari. Vin si pleaca trenuri! Si trenurile vin
cu precizie de cronomtreu, elegante, spatioase, silentoase. Te urci in ele simplu. Ei, la tren nu
exista scari, (vaaai, la noi trebuie sa te catari, sa te ageti, nu-i bai ca nu te lasa fusta sau blugii cei
stramti, sau batrinetea cu artrozele, coxartrozele, sau rotunjimile si lipsa de ezercit). Nu,
duduci, doamne si domni, cind urci in tren faci un pas, atat, si iata-te in tren... Si unde sint
bagajele, sacii, straitile, hainele trase in ingesuiala? Unde-s fetele agitate si nervoase? Unde-s
privirile incruntate? Nu-s duducilor, doamnelor si domnilor. Nu-s! Nu sunt! Exista numai un
termometru electronic care iti arata temperatura in interior si cea din exterior, o schema cu puncte
colorate (ce ai parcurs si cit mai ai de parcurs) si voce cultivata, calda care te anunta ce statie
urmeaza. Si o muzica ca un balsam pentru suflet, creier si urechi te invaluie. Si dupa un timp,
trenul iese ca serpelede sub pamint... la lumina!
Autobuzele circula nu la minuta, ci la secunda! Si vin autobuzele, vin... (pe unele circuite cea
mai mare pauza intre ele este de 8 minute), dar peste fix 8 minute, apar, stralucitoare, curate,
rapide. Soferii sunt imbracati cu pantaloni gri, la dunga de te tai in ea, camasa alba cu dungulite
bordo, jerseu bordo. Aceasta uniforma care este foarte eleganta este completata de o scurta de fis,
tot bordo, (poate acum s-o fi schimbat uniforma, dar asa era pe vremea mea, cand ma buluceam
si eu pe-acolo si tot urcam pe niste scari). Soferii opresc numai in statie, daca in fata s-a oprit
alt autobuz asteapta pana pleaca si doar apoi se opreste exact la punctul fix. Pasagerii se urca
cuminti numai pe usa din fata, baga o carteluta care se magnetizeaza si scoate un scurt fluierat, se
indreapta spre spate unde ocupa loc. Daca vrei sa cobori, de pe oricare loc te-ai afla, gasesti la
indemina butoane pe care apesi ca sa anunti ca vrei sa cobori. Si cobori numai pe usa din mijloc
si pe cea din spate. Asa ca nu am vazut ingramadeala, basculada si nici persoane cu sau fara
bagaje, care se imping ca sa urce sau sa coboare inaintea celuilalt.
(Si ma veti intreba da ce-i nou, ca asa este si la Geneva, si la Mnchen si la Paris si in toate
orasele civilizate La ei, DA, dar la noi, BA! Si imi zic, ia sa vedem partea plina a paharului, va
fi si la noi, soon, dar oare eu voi mai apuca fericitul timp in a mea tarisoara!?)
Daca esti turist de o zi, de trei, de sapte... apoi musai sa-ti iei un card, tarjeta (citeste tarheta)
de calatorie. Cu tarjeta esti stapan absolut, sari dintr-un mijloc de transport intr-altul cu
sprinteneala si eleganta. Si ai si tot felul de avantaje, reduceri. (vezi pe internet) Pentru mine,
turist pe mai multe luni cel mai convenabil era tarjeta pentru o luna, pe care mi-o toooooot
prelungeam.
Si uite asa, iubitilor, (cum zicea Mitropolitul Bartolomeu al nostru) prin inlantuirea rationala a
legaturilor mijolacelor de transport, in vreo 40 de minute poti sa cobori de pe muntele Tibidabo
(unde Barcelona ti se tolaneste la picioare) la plaja si la Mediterana cea albastra. Intr-un mod
simpu, logic, concis, matematic as spune, fara truda si stres. Ce senzatie formidabila! De
lunecare, de curgere, de zbor! (Acum as face o mica observatie personala. In metroul din
Barcelona nu am vazut fete zambitoare si calatorii nu socializeaza asa cum am vazut pe
mijloacele de transport la Sevilla, de, au alta mentalitate, ei, catalanii se iau la intrecere cu
timpul).

Permisa-mi fie divagatia, iar fac o mica paranteza de pe mioritice plaiuri! De mandra mirare este
faptul ca poti sa-ti schimbi mentalitatea cand esti impactat de mijloacele de transport. Asa a
patit El Cientifco. Saracu... S-a dus in Japonia un om si s-a intors... altu. Dupa ce a dat piept cu
circulatia halucinanta din Tara Soarelui Rasare (unde cam 90 la suta din indicatoare erau in limba
japona), numai ce-l vad intr-o dimineata, cu pantofii sport, cu rucsacelul in spate... pornind
avantat spre serviciul lui, la Institut. 20 de minute de mers repejor, apoi urcat in autobuzul 30
mauve-brandusa, tot vreo 20 de minute. Rezultatul? Crescut optimismul si imbunatatit radical
starea de spirit. Scazut niste kilograme. Miscare. Protectia mediului. Ecologie. Sanatate. Si stiti
ce mi-a zis?
- Cum pot eu, persoana de 90 de kg sa car dupa mine o greutate de peste 1500 de Kg? (cred ca ati
inteles ca se referea la draga si adoratissima lui masina p. p. proprietate personala -).
Toate minunile tin 3 zile, dar in cazul acesta au trecut deja 4 ani si iata... adidasi, rucsacel,
zambetul pe buze, pupic de despartire, mers sprintar, autobuzul 30 mauve-brandusa... si tot asa...
zi de zi!
Macar de s-ar molipsi cat mai multi romanasi!
Acuma trebuie sa va spun: adis... si nos vemos (pa, servus, la revedere).
Ghetutele mele calatoare maniatu-s-au tare-tare pe mine ca le-am neglijat in relatarea de fata:
- Hei, surorelelor, nu fiti morocanoase, las ca ma revansej fata de voi, data viitoare...
Si aici, firul povestii, deocamdata se intrerupe. Dar povestile bune si frumoase nu se sfirsesc
niciodata, deci, va urma. ...

Hotel Novotel Barcelona City

Am avut bucuria sa vizitam pentru a doua oara Barcelona in perioada 24-28 mai 2014. La prima
vizita am locuit in zona Plaza Espanya si, initial, ma gandeam sa rezerv tot acolo fiind
familiarizati cu zona. Cautand de zor o cazare pentru doi adulti si un copil de aproape 16 ani care
sa se incadreze intr-un buget rezonabil, am gasit o oferta pentru acest hotel:90 euro/noapte
camera tripla cu mic dejun inclus. De retinut pentru familiile cu copii:acestia sunt cazati gratuit
in camera parintilor si beneficiaza de mic dejun daca au varsta pina la 16 ani.
Hotelul este situat la 50 m. de Torre Agbar pe Avenida Diagonal nr. 201.
Venind dinspre aeroportul El Prat am ajuns relativ usor cu metroul L1 linia rosie pina la statia
Glories aflata cam la 300 m de hotel. In zona circula tramvaiele liniei T4 si autobuzele liniei 62.

Este o cladire moderna cu 19 etaje, iar la ultimul nivel este o terasa superba si piscina hotelului
deschisa in functie de sezon de lainceputul lunii iunie pina la jumatatea lui septembrie. Vederea
este fabuloasa atat de sus cat si de la fereastra camerei, hotelul fiind situat relativ aproape de
Sagrada Familia. Traversand strada se ajunge la Centrul Comercial Glories unde sunt o multime
de magazine pentru aproviozionare (Carrefour), restaurante si zona de shopping.
Camerele sunt elegante si suficient de mari, noi am avut o camera tripla, mobilierul si finisajele
de calitate, standardele de 4 stele fiind respectate. Sunt dotate cu acces gratuit la Wi-Fi i TV cu
ecran plat i canale prin satelit, safe si aer conditionat. Exista faciliti pentru prepararea de ceai
i cafea in camera. Curatenia este fara repros. La fel ca si amabilitatea personalului.
Am avut micul dejun inclus si a fost o varianta foarte buna, altfel fi costat 17 euro/persoana si mi
se parea cam mult. Cred ca a fost cel mai bogat mic dejun servit intr-un hotel si practic nu lipsea
absolut nimic. Restaurantul unde serveam masa este situat la parterul hotelului si, in fiecare
dimineata, o domnisoara draguta intampina clientii hotelului la intrarea in restaurant si ii
conducea pe fiecare la o masa adecvata numarului de persoane din grupul respectiv. Nu doar ca
aveam o multime de variante pentrumicul dejun dar la dispozitia clientilor statea si bucatarul care
gatea permanent in functie de solicitarile oaspetilor.
In afara orelor destinate micului dejun resataurantul Claravia este deschis in regim a-la-carte si
are specific mediteranean.
Recomand hotelul tuturor celor care viziteaza Barcelona fiind o alegere inspirata atat pentru un
city break cat si pentru o vizita mai lunga.
Sa fiti sanatosi si va aveti parte de calatorii de vis!
Am petrecut 2 zile superbe in Barcelona, in mijlocul lui ianuarie.
Rezervarea am avut o la hotel Catalonia Sqare, chiar in Piata Catalanya.
Desi aveam o dbl am primit un junior suite cu demipensiune inclusa si bauturi free. Curatenie
impecabila, chiar de 2 ori pe zi verificau camera. Receptiinerii f bine pregatiti si amabili, ne au
ajutat cu tot ce am solicitat.
Micul dejun nu l am luat aici pt ca era 20 euro/zi de pers insa langa hotel erau 3-4 cafenele cu
servire mic dejun, una chiar vieneza si starbucksul la 2 min.
La cafenea micul dejun complet era 5-6 euro/ pers.
Deja vacanta era si mai frumoasa cand am primit vestea. Am ales hotelul dupa scorul de 9,3 pe
booking si s a dovedit a fi lozul castigator.
Hotelul are parcare proprie, doar 19 e/zi, un cost rezonabil pt Barcelona.

Imediat cum parasesti holul, este piata catalonya, cea mai animata zona a orasului.
Hotelul are o piscina pt vara in spate, e mica insa buna in zilele calduroase.
Aici sunt si City busurile pt vizitarea orasului sau numeroasele busuri interene/metro, etc.
Cu 27 e sau 36 / zi de pers, poti alege 1 sau 2 zile de vizitare a orasului cu CityBus.
Noi am ales o zi si am facut circuitul complet cu 2 opriri la Sagrada Familia si Camp Nou.
Un tur complet dureaza cam 3 ore sau mai mult si sunt 2/3 linii.
Camera a costat 130 euro/zi fara mic dejun dar cu demipensiune inclusa si free drinks.
Cu siguranta tot aici vom reveni, un hotel superb, luxos, asa cum cautam... si totusi fara fitze si
figuranti ca la marile hoteluri de 5 stele.
Barcelona n dou zile

Povestea mea n Barcelona a nceput dat fiind c tocmai mi se anulase un circuit turistic; aa c
am ncercat s gsesc o modalitate prin care s m detaez de vestea primita de la agenie, mai
ales c de luni intregi ateptam aceast vacan. i cea mai bun modalitate pentru a face s-mi
treac supararea a fost o iesire de weekend. Dar cum timpul era limitat, nu mi-am permis sa ma
gndesc la o destinaie mai ndeprtat, aa c am hotarat sa vizitez ceva de prin partile noatre,
ale europenilor. Despre Barcelona, mi povestea n urm cu un an o colega care a fost, c a vazut
o biserica foarte frumoasa. Nu-i amintea cum se numete, ins aceea i-a plcut in mod deosebit.
Ajuns acasa am cautat pe internet i am gsit foarte multe postri despre Sagrada Familia. A
doua zi i-am spus ei i mi-a zis c din punctul su de vedere i Sagrada Familia e frumoasa, ins
ea a vazut una i mai frumoas. Oricum, mie mi-au placut pozele si clipurile pe care le-am vazut
pe internet i am decis c Sagrada Familia trebuie neaprat vazuta! Asa c, iata-m in oraul lui
Gaudi! Iar odat ntoars n ar, aveam s constat c intr-adevar, colega mea avusese dreptate,
acea biseric (catedrala) de care spunea ea, m-a fascinat i pe mine, cu toate ca am vazut-o doar
de la distanta. Este vorba de Esglesia del Sagrat Cor Tibidado, care de la distana te fascineaza
pur i simplu prin coloritul alb in lumina puternic dar i prin aezare (fiind situata la o inaltime
de peste 500 m deasupra orasului). ns, timpul scurt pe care l-am avut la dispozitie (dou zile),
m-a impiedicat sa ajung acolo. Cu sigurana, sper ca intr-un viitor, vizitnd Mrea. Monserat, sa
revin in Barcelona, numai si numai pentru Esglesia del Sagrat Cor Tibidado.
Asadar, "narmata" cu o harta si cu multa rabdare, incaltata adecvat unor zile de mers pe jos din
plin, am prasit hotelul pentru a descoperi orasul lui Gaudi. Trebuie s tii ca eu am ales sa merg
pe jos, ins de la un obiectiv la altul se pot utiliza autobuzele turistice sau metroul, care sunt
rezonabile ca si pret. nsa eu am ales sa merg pe jos, pentru a acoperi cea mai mare parte a
orasului, pentru a vedea ct mai multe lucruri despre un ora si nite oameni de care numai la

televizor auzisem. Prima mea oprire a fost, evident, la Catedrala Sagrada Familia(Sfanta
Familie), o constructie inceput din 1882 si neterminat (se presupune ca va fi terminata in
2026), cu 18 turnuri de marimi diferite :12 sf. apostoli, 4 sf. evanghelisti, unul Maica Domnului
iar cel mai inalt, Iisus. Despre cel din urma se spune ca se doreste a avea inaltimea de 150 m,
pentru a fi mai mic cu un metru dect cel mai nalt deal din zon, ntrucat, spunea arhitectul
Gaudi, ca prin creaia sa, nu poate atinge naltimea creaiei lui Dumnezeu. Nu am vazut
interiorul, iar asta nu din cauza sutelor de turiti care ateptau deschiderea la intrarea din spate, ci
a macaralelor care ii plimbau braele ncrcate pe deasupra zonei. De acolo am urcat Dealul
Caramel, pe o strdua numai bun pentru exersat pornirea in rampa... n sfarit, am ajuns
la Parcul Guell, oaza de relaxare creat de Gaudi, o combinaie ntre plante exotice, terase
suspendate i neaprat, mozaicuri colorate, de unde se deschide o panoram fascinant asupra
oraului. Cobornd din parc dup aproape o or de mers pe jos, am ajuns la Casa Mila, o alt
opera a lui Gaudi, cas de locuit construit la comanda unui bogta al oraului, cu o faad mai
deosebit. Mai jos de aceasta este Casa Battlo, despre personal, m-a fascinat mai mult, pentru ca
m-a dus imediat cu gndul la casa de turt dulce din Hansel si Gretal. n orice caz, ambele
obiective pot fi vizitate i v recomand s urcai pe acoperi, pentru c acoperiurile sunt mai
spectaculoase dect faadele i interioarele.
Dupa o or de pauz la hotel, am pornit din nou prin Barcelona. De data asta, mi-am propus sa
descopr ntinsa i albastra Mediterana. Pan acolo am trecut pe langa Torre Agbar (cladire
comerciala, luminata noaptea rosu/albastru), 142 de metri, inconjurata de strazi suspendate. Pe
str. Avinguda Meridiana si apoi pe Carrer de la Marina, printre palmieri umbroi, am cobort spre
mare, intrarea in Portul Olimpic, fiind "strajuit" de doi uriasi, Hotel ARTS si, respectiv, Torre
Mapfre. Dup o perioad de admirat marea si iahturile, am decis ca nu pot s m mulumesc doar
privindu-i pe alii plimbandu-se pe btrna i albastra mare, aa c am pornit spre Portul Vell,
locul unde se fac mbarcari. Nu am vizitat acvariul, dar pentru cine vrea s tie, acesta este in
Portul Vell, unde mai e i un cinematograf IMAX. De data asta, am decis sa ies pe mare cu o
ambarcaiune cu pnze si cu muzic de saxofon live la bord. Nu ne-am ndeprtat mult de rm,
ns ntr-o or jumtate am avut timp s vad oraul i mprejurimile i de pe mare. La ntoarcere
spre hotel am vzut Columna i am strbtut bulevardul Rambla, cea mai circulat strad din
Barcelona, am vizitat Parc de la Citadella cu Parlamentul Cataluniei, Arcul de
triumf si Cartierul Gotic, unde strduele sunt att de nguste inct nu cred c soarele reuete
s ptrund nici cateva minute ntr-o zi ntreaga. Dup o noapte n care am dormit nentoarsa,
iata-m n cea de-a doua zi a cltoriei mele. Nu mai aveam energia din prima zi, si dimpotriva
aveam o mare, mare febra muscular, dar nca aveam rabdare i dorinta de a mai vedea si alte
locuri. Aa ca am pornit de la hotel pe Carrer d'Arago pana la Dona I Occel, unde mi-a placut
mult de tot un uria de sticla de culoare roz, reprezentand sediul unei bnci. De acolo, am mers
puin si am ajuns in Parcul Industrial, cu scri albe i un lac superb nconjurat de slcii. n drum
spre Montjuic, pe rnd am trecut pe langa Palatul National, sediul Muzeului de arta si cultura, o
cladire cu o arhitectur impresionant, cu grdini si fntni, unde seara ncepe spectacolul de
lumin si muzic al fntnilor. Pe acelai deal am vizitat Palatul Sant Jordi cu Gradina
Botanic. Pe lang Stadionul Olimpic doar am trecut aruncnd o privire, fr sa fac vreo poz,
ntrucat, din pcate, acesta nu intra n domeniul meu de interes. Tot acolo, in varf, se afla castelul
Montjuic, mai n ruin dar cu nite frumoase grdini i cu o superb panoram asupra
Mediteranei.

i, cam aceasta este Barcelona in 2 zile. Poate nu e mult i cu sigurana mai sunt i altele de
vzut, dar mai poate fi si o data viitoare, pentru restul si pentru... aprofundare...
Oricum, pentru Barcelona nu ai nevoie de ghid sau de cunostine in ora care sa-i arate unde s
mergi. Eu am mers singura, fr ghid i mi-a fost mai mult dect suficent hart.
Ce nu mi-a plcut deloc, a fost modul in care localnicii trateaz turitii. Catalanii sunt o specie
mai rebel a spaniolilor, care de fapt nu se prea consider spanioli. Trebuie s tii limba catalan
(diferita mult de cea spaniola) ca s vorbeasc civilizat cu tine. Aa ca daca mergei in Barcelona,
s nu va speriai dac vrei s cumparai ceva si comandai in englez dar v spun c v onoreaz
comanda doar daca vorbii n limba lor. Asta nu doar c nu mi-a placut, dar m-a dezgustat, pentru
ca Barcelona, un bogat ora, port la Marea Mediteran, cu un comer foarte bine dezvoltat, dei
apreciaz c nu are nevoie de bani din turism, face totui muli bani din acest sector, dar trateaz
urt strinii. n rest, poate Barcelona nu e cel mai spectaculos ora din lume, dar e un ora foarte
frumos, cu multe locuri ce trebuie vzute!
Sunt orase de care te indragostesti pe loc si altele care te lasa rece Despre unul din a doua
categorie, va scriu mai jos.
A trecut un an si ceva de cand am vizitat acest oras si in tot acest timp am ocolit sa-mi scriu
parerile despre el parca prea il lauda toata lumea si de ce sa fiu eu ala care sa scriu altceva? Pai
uite de-aia, ca asta e scopul pe aici. Asa ca daca cineva e fanul acestui oras, daca cineva suspina
numai cand ii aude numele sau se viseaza inca prin fata la strambatura, poate inchide pagina
dupa aceste cateva randuri, ca nu va urma o ridicare in slavi a unui oras cu care eu personal nu
am rezonat mai deloc. Nu vreau sa fiu eu mai hat decat majoritatea, dar sunt pareri personale,
cu bune si cu rele, asa ca daca tot cititi si mai jos macar va rog sa le respectati, ca nu caut
polemici.
Am ales Barcelona intr-un moment in care aveam ceva banisori prin casa si voiam sa facem ceva
nemaifacut, adica sa mergem intr-un parc de distractii. Iar cum Portaventura (vezi impresii) ni sa parut -si a fost- cea mai buna alegere, am zis sa legam distractia cu 3 zile de ceva vizite si
plimbari prin orasul cel atat de laudat.
Barcelona este un oras frumos, nimic de zis. Dar si foarte aglomerat. Dar si foarte locuit de tot
felul de specimene parca totusi Turnul Babel nu era aici, nu? Pai te intrebi asta sigur daca dai o
tura pe Rambla. Sincer, nu stiu si nu inteleg de ce atatia oameni pot lauda un crampei de bulevard
atat de aglomerat de parca esti la o deschidere de Carrefour in Braila. Asa haos si atat balamuc
nici sa stai sa pui in scena nu iti va reusi vreodata va dau cuvantul ca m-am simtit ca intr-o
duminica dimineata in targul de masini Vitan. Recunosc, este curat, frumos aranjat, cu pomisori
si bancute, cu circulatia auto deviata pe exterior si pietonala pe mijloc, dar nu ma puneti acum sa
laud nush ce cladire de pe margine fie dansa teatru sau muzeu, ca nu tine. Daca nu ar fi La
Boqueria, acea superba piata unde sa iti mai poti clati ochii si papilele gustative, parca ti-ar parea
rau ca ai indurat sa mergi cu 5 minute pe ora (vorba unui mucalit) ca sa ajungi in sfarsit intr-un

loc in care sa iti poti linisti putin urechile asaltate de urletele celor ce incearca sa iti vanda ceva
(in timp ce colegii lor incearca sa te faca la buzunare/poseta/rucsac) locul ala e Port Vell. Eeee,
aici sa stii ca aia nu e Columna lui Traian, ci doar un fel de copie - asta e a lui Columb; si dupa
ce te oftici ca e coada la incalecat leii aia din piatra ce pazesc coloana si nu poti sa iti faci si tu o
poza calare pe len, poti sa te plimbi pe acolo pe promenada pana la mall-ul MareMagnum,
unde stai peste 30 de minute la coada la buda. Oricum, zona Port Vell e chiar misto fata de
nebunia de pe Rambla, te poti plimba linistit admirand yacht-urile si vaporasele, te poti intinde
pe traversele din lemn pentru a-ti indrepta putin oasele.
Nu pot spune nimic naspa despre Font Magica Zona este absolut superba, asta si multumita si
Expozitiei Mondiale cu ocazia careia s-au construit fantanile, dar macar o au pe zona si e a lor.
De la Plaza de Spagna si pana la MNAC este o adevarata feerie de apa si lumina, culminand cu
fantana mare, unde se adauga si muzica e si mai mare distractia daca sunt rafale de vant, sa
vezi cum se fac multi fleasca :)) in momentul jetului central (cum naiba nu s-or gandi ca intr-o
piata plina ochi, pe cativa metri e absolut liber si ei se opresc fix acolo nu stiu). La fel, nu pot
spune nimic naspa despre stadionul Nou Camp poate in afara de pretul biletului de intrare, 26
euro/pers este absolut impresionant. Turul e un scump: muzeul imens, tur de stadion cu
coborare pana la nivelul gazonului, vestiarele echipelor (cel al echipei vizitatoare e horror, parca
e la noi in divizia C), sala de conferinte de presa, urcare pana la masa presei/comentatorilor - cel
mai inalt nivel din stadion de unde culmea, se vede perfect terenul. Inca ceva misto: Sagrada
Familia: mereu neterminata, dar interesanta in nebunia ei (sau a aluia care a gandit-o mai bine
zis). Mi-a placut ca la ei zboara papagali prin pomi (in afara de aia care tipa pe Rambla), nu
vrabii sau ciori (la fel, in afara de).
Hai si cu d-astea mai reci acum Nu m-a facut mama gaudist. Asta e, dar nu ma pot prosterna in
fata unor cladiri construite de un zanatec ce nu e inteles nici la 88 de ani de la moartea lui de
nimeni absolut. Pai se inventa ozeneul intre timp, ajunseram pe luna? , facuram razboaie zeci,
inventara astia internetu si jde gadgeturi, dar nimeni nu se prinde ce dreaq a vrut sa faca ala cu
catedrala lui? (Pun pariu ca daca o termina astia, nu o mai viziteaza nimeni!). Asa ca ale lui case
nu m-au dat pe spate si nu m-au pacalit sa stau la coada pana s-o iau razna si sa mai dau si bani,
multumindu-ma a le boteza (la strambatura si casa butter) si a le poza de pe afara, savurand
cozile de la intrare si privind o bere la vreo terasa (sau invers).
Ce mi-a mai placut sistemul de transport foarte bine pus la punct, atat cel public cat si cel
turistic (3 linii hop on-hop off). Curatenia orasului: desi am mai spus-o, o repet. Multa verdeata,
bancute sa-ti tragi sufletul si sa-ti odihnesti picioarele. Peste tot impresia de a te simti in
siguranta.
Iar ceva rece, ca nu laudam mereu mi s-a parut un oras scump. Sincer, chiar mi s-a parut
scump si mult prea mediatizat, mult prea laudat pentru ce ofera. Ai senzatia ca nu reprezinti decat

un portofel umblator, iar toti vor sa il scotoceasca. Servicii slabe la preturi mari, servicii bune la
preturi exorbitante.
Cireasa de pe tort e una buna: Barri Gotic, vechi cartier al orasului. A fost zona in care ne-am
simtit cel mai bine si in care ne-am petrecut foarte mult timp, in cele 3 zile pe plaiuri catalane.
Placa Reial e Locul, singurul de altfel pentru care as reveni in Barcelona (in afara de aeroport, in
drum spre alte destinatii).
N-am scris despre muzee. Nu am de ce, pentru ca la fel ca si la gaudism, nu m-au atras deloc;
cunosc destule persoane care au vizitat o galagie de muzeuse pe acolo si le lauda atat de tare, dar
nu au calcat vreodata intr-un muzeu bucurestean. Am preferat sa ne plimbam cat era ziulica de
lunga, sa ne oprim pe la terase din sangria-n bere si inapoi, sa papam prin oras si s-o mai
schimbam putin, din estrella in sangria, am vazut foarte multe alte locuri, dar tot n-am rezonat
deloc in catalana. Asta e, rezonanta urma sa apeleze la noi in celelalte zile petrecute in Salou si
Portaventura, dar noi nu aveam iDaca tot eram in Barcelona (vezi impresii) pentru 3 zile, trebuia
sa mai si papam undeva, nu? Iar daca ziua mancam pe unde apucam, indiferent de zona si conta
macar sa arate bine terasa, seara am zis sa papam undeva mai aproape de casa. Iar cu noi am
stat la intersectia Passeig de Gracia cu Av. Diagonal, am gasit destul de aproape de noi, la vreo
10 minute in plimbare lejera, restaurantul japonezo-chinezeco-european Wok Yutaka. Ca si
adresa se aflape Carrer del Rossell, 307 (sau Calle Rossellon 307), chiar pe colt e aproape si
de Sagrada Fami (g) lia, pentru cei infometati aflati prin zona.
Restaurantul, de tipul all you can eat, nu este deschis toata ziua, doar cateva ore la pranz si
cateva ore seara. Pentru a papa la pranz cica ti-at scoate din buzunar 9.5 euro, dar nu l-am
incercat decat pentru cina, la care plateam cate 15 euro de persoana, fara bauturi. Poate parea
mult unora 15 euro de persoana, dar depinde si pentru ce platesti
Acu daca io nu mai fusei niciodata intr-un platesti si manci pana crapi d-asta, habar nu aveam
la ce sa ma astept. Asa ca am intrat cam cu morcovel, ne puseram la o masa mai dinspre iesire
(daca o trebui sa fugim?) si hai sa vedem ce naiba o fi pacilea. Te zgaiesti in meniu si iti alegi
ceva de beut, ca altceva nu gasesti in el, vine baietul si ii comanzi o bere (la fiola de 330ml, la
naiba) si o apa pentru domnita (ambele vreo 6-8 euro) dar macar apa e la jumate. Apoi iti iei
inima-n dinti si te apuci la explorat carciuma si ce vezi?
Fix la intrare in dreapta, dulciuri, bombonele si acadele si-ti trece prin cap Ce dreaq mancam
noi aici? . Nooo, ca alea-s doar pentru cand pleci, nu pentru venire.
Ia mai fa tu cativa pasi in fata si dai peste vitrinele cu peste marinat, salate, tot felul de melciscoici-raci (craci nu, ca aia is numa in cantec) gata gatite. Dar tot aici apare din cand in cand
cate un homar imens si gata taiat, doar sa iti alegi dintrinsul nu credeam daca nu vedeam
homaraii aia imensi, neam!

Si cum loc mai e destul in fata ta, ajungi si la cele fresh, ca proaspete poate nu iti suna bine. Iar
aci gasesti de la toate legumele bunicii (rosii, vinete, ciuperci, ardei gras) pana la alea mai
moderne (broccoli, jalapenos sau chestiile alea verzi gen ramuri aka sparanghel). Insa de aici te
napadeste carnaraia marina, ca se afla fix deasupra leguminoaselor astea. Si ai cam asa: vreo 3
feluri de peste file (am recunoscut doar somonul), vreo 3 feluri de scoici, calamari stive, creveti
proaspeti (daia giant), si gri si roz, ca sa nu se supere vreunul si tot felul de frigarui din
muxturi marine. Mai sunt multe chestii pe acolo, dar astia nu au etichete cu nume asa ca daca nu
le recunoscui, nu le scrisei.
Mai faci cativa pasi, treci de bucatarul japonezo-chinezo-coreean si ajungi la europismele
noastre, tot crude si astea: piept de catre pui si pulpe tot de la zburatoare, ceafa de catre porc,
vaca in vreo 2 feluri si culmea: carnati.
Cum ai ajuns in capatul carciumii si toate pana acu fusera pe dreapta, te intorci si hai sa vedem si
ce e pe cealalta dreapta treci de culoarul catre sala de mese din spate si ajungi la vitrina cu
chinezisme gatite si tinute la cald: pachetele de primavara/toamna (depinde de colectie), tot felul
de noodlesi, ceva carnite in sosiri asiatice, niste chiftelute d-ale lor, etc.
Hai gata ca ai vazut tot, treci inapoi catre masa. Dar ce poti? Noooo, ca treci pe langa vitrina
cu dulciuri, unde se afla jde feluri de prajituri, cateva feluri de inghetata, topinguri destule,
fructe proaspete cateva feluri si vreo 3 feluri de compot.
Gataaaaaa! Ai facut recunoasterea, ii povestesti si jumatatii tale cum sta treaba si ii dai drumul la
masa, ca in jurul tau se indoapa lumea cu sushi si cu creveti imensi, iar tu stai sa te plimbi. Asa
ca iti iei o farfurie, iti pui pe dansa tot ce doresti dintre alea crude (carnuri, legume, ce vrea
muschii tai) si i le dai japonezo-chinezului care ti le prepara in cateva minute de te lingi pe
degete. Iar daca nu ti-a ajuns, mai dai inca o tura, doua, pana te tragi pe maini Cu alea calde
sau cu deserturile stiti toti ce sa faceti: nu le dati bucatarului, le duceti la masa si va bucurati de
ele.
Pentru varietatea de chestii marine, sushi, homar, etc pretul nu este deloc mare, ba din contra!
Recomand tuturor acest restaurant, manca pana pici jos :)
nca de unde sa stim.

Ce am facut noi 3 zile in Barcelona

Am ajuns n Barcelona cnd se nseara, dar strzile erau animate, pline de maini i oameni. Neam cazat (n Alguera Apartaments Industria), i primul lucru a fost s ies pe teras s iau pulsul
zonei. De aici vedeam bulevardul cu magazine i cafenele, sta ia de metrou, n zare turnurile de
la Sagrada Familia, i mi-am zis: cred c o s-mi plac acest ora!
ndrgit de tineri dar i de cei mai puin tineri, de cei care cltoresc cu ruxacul n spate sau de
cei care prefer luxul, de cei care caut obiective culturale i artistice sau de cei care caut via a
de noapte, Barcelona este o destinaie perfect att pentru escapade de cteva zile, ct i pentru
vacanele mai lungi.
Mi-a placut c aici, totul pare gndit s-i vin uor turistului s se descurce i acest lucru mi-a dat
o stare de confort. Barcelona are multe de puncte de informare turistic, unul chiar n Piaa
Catalunya, care pun la dispoziia turitilor hri i ofer consultan gratuit. Este un ora n care
nu ai cum s te rtceti, dac te narmezi cu o hart a metroului i cu un ghid turistic. Staiile de
metrou sunt bine semnalizate i acoper foarte bine oraul. Noi am folosit zilnic metroul.
Deci, ce vedem mai nti? n prima zi, ne-am propus s vedem ceva din Barcelona lui Gaud.
Dup o un mic dejun rapid, am nceput vizitarea propriu-zis a oraului cu Casa Vicens. Este
prima lucrare important a lui Gaud i se afl n linititul cartier Grcia.
Casa a fost construit ntre anii 1883-1888 la comanda unui fabricant de obiecte ceramice,
Manuel Vicens Montaner. Faada este decorat cu crmid roie i cu plci de ceramic n culori
strlucitoare, ce alctuiesc o tabl de ah sau modele florale. Cladirea are influene orientale i
maure n partea de sus (ex. : turnurile). Grilajele ferestrelor i balcoanele sunt din fier forjat i nu
au fost proiectate de Gaud.
Apoi am pornit spre bulevardul Passeig de Grcia, n cutarea celorlalte case renumite din
Barcelona. Acesta este mpnzit cu magazine exclusiviste, hoteluri de lux i sedii de firme. Aici
sunt i cele mai multe cldiri construite n stil modernist. Cu o arhitectura rafinat i elegant, cu
balcoane din fier forjat i bovindouri bogat ornamentate, cldirile de pe acest bulevard reflect
dorina clasei bogate a Barcelonei de a avea resedin e moderne cu fa ade ndrzne e i
spectaculoase.
Prima, dintre casele ntlnite pe bulevardul Passeig de Grcia, a fost Casa Mil, cunoscut sub
numele de La Pedrera, care nseamn carier n catalan. Casei i lipsesc jocurile multicolore,
cum sunt cele de la Casa Battl, aceasta semnd mai mult cu o sculptur n piatr. Fa ada cu
linii sinuoase, sugereaz micarea ondulat a valurilor mrii. Balcoanele sunt din fier forjat,
fiecare diferit i au fost proiectate de Josep Maria Jujol, un colaborator frecvent al lui Gaud.
Este o cldire unic, construit ntre 1905 i 1907 pentru bogata familie Mil i a parta i ultima
lucrare a lui Gaud pe bulevardul Passeig de Grcia. Bulevardul i va rmne venic ndatorat!
Ne-am aezat la rndul pentru bilete ca s vizitm interiorul, dar din acest moment ploaia ne-a
urmrit n reprize, pe tot parcursul zilei i n ziua urmtoare. Am renunat, pentru c a trebuit s
ne adpostim.

Pe bulevardul Passeig de Grcia se afl alte trei cldiri n stil modernist, care concureaz la titlul
de cea mai frumoas cas: Casa Lle-Morera, Casa Amatller i Casa Batll.
Casa LleMorera, proiectat de Llus Domnech i Montaner cu faada bogat ornamentat, are
coloane din marmur roz i nimfe sculptate, care in n mn inovaii ale vremii: telefon,
fonograf, aparat fotografic. Cldirea are i un turn dantelat care este vizibil din deprtare.
Casa Amatller - Creaia arhitectului Josep Puig i Cadafalch, este un palat cu elemente de
arhitectur olandez i flamand, cu detalii gotice i cu gravuri n piatr sub forma unor animale.
Faada neobinuit, construit n trepte, este ornat cu plci de ceramic colorat, coninnd
motive florale. Are o form cam ciudat, ferestre gotice mari, balcoane i grilaje din fier forjat,
sculpturi n piatr. Faptul c a fost construit lang Casa Batll, o capodoper de-a lui Gaud,
cred c o dezavantajeaz.
Casa Battl colorat i bizar, este una dintre cele mai admirate case de pe bulevardul Passeig
de Grcia. n anul 1900 a fost cumprat de afaceristul Joseph Battl, un aristocrat bogat care
dorea o locuin n centrul Barcelonei, remarcabil ca aspect. Lui Gaud i va reveni sarcina de a
transforma vechea cldire. El a adugat cldirii etajul cinci i a modificat interiorul. Renovarea
casei a durat pna n 1906 i a fost conceput de Gaud ca o alegorie a lui Sf. Gheorghe
(considerat patronul spiritual al Cataloniei) i a balaurului.
La aceast cas, Gaud a nlocuit colurile i marginile cu unduiri curbilinii. Singurele linii drepte
sunt cele ale ferestrelor deja existente. Faada este decorat cu discuri de ceramic i sticl
colorat (albastru-verde). Balustradele balcoanelor par rsucite, iar ferestrele de la primul etaj
sunt mari, ovale, cu piloni din piatr n form de oase. Balcoanele seamn cu nite mti sau cu
nite ochi uriai. Turnul cu cruce este amplasat asimetric. Acoperiul ngust i abrupt, cu olane
multicolore seaman cu o spinare de balaur sau cu o plrie de arlechin.
Urmtorul obiectiv a fost bulevardul Rambla, dar mai nti am ajuns n Piaa Catalunya o
pia imens, considerat centrul oraului. Este cea mai animat pia a oraului. Aflat la
intersecia bulevardului Passeig de Grcia cu Bulevardul Rambla, piaa este grania dintre
cartierul Eixample i cartierele vechi, El Barri Gotic i La Ribera.
Centrul pieei este nconjurat de copaci, care o feresc de traficul aglomerat al zonei, are ftni
mari, luminate pe timpul nopii i cteva sculpturi, care par aezate la ntmplare. Este un loc
frumos, cu localnici i turiti care se odihnesc pe bncue sau pe treptele scrilor, cu vnztori de
baloane multicolore i cu copii care alearg dup porumbei.
n partea de est a pieei se afl celebrul magazin El Corte Ingles, pentru amatorii de cumprturi.
La etajul nou al magazinului exist o cafenea care ofer priveliti frumoase.
Piaa Catalunya este i un nod al transportului public din Barcelona. Patru magistrale de metrou
se ntlnesc aici. Multe dintre liniile de autobuz ale oraului, autobuzul express de la aeroport dar
i bus-urile turistice au staii n aceast pia.

n sfrit am ajuns pe Bulevardul Rambla, care i croiete drumul prin inima oraului, din Piaa
Catalunya pn la malul mrii, n Port Vell, i se ntinde pe 1,2 kilometri. Este bulevardul
preferat al turitilor dar i al locuitorilor Barcelonei, care vin aici s citeasc ziarul pe o bancu
i s se pun la curent cu ultimele nouti. Este loc de ntlnire i de relaxare, dar i o scen
improvizat pentru pictori, caricaturiti i pentru statuiile vii.
Bulevardul are un spaiu pietonal central, umbrit de dou iruri de copaci i dou benzi de
circulaie laterale, tot timpul aglomerate. Pe spaiul pietonal sunt chiocuri cu ziare, suveniruri,
florrii, cafenele.
Pe fiecare parte a bulevardului sunt cldiri istorice, dar i contemporane, teatre, restaurante,
magazine, librrii i tot ce ar mai putea atrage privirile i interesul trectorilor, ntr-un amestec
ncnttor de stiluri.
Pe locul unei vechi mnstiri din secolul al 16-lea, pe partea dreapt a bulevardului, s-a
construit Mercat de Sant Josep de la Boqueria.
Cea mai spectaculoas pia alimentar a oraului este vesel, colorat, animat i are de toate:
pete i fructe de mare, carne i jamon, condimente, dulciuri apetisante, fructe proaspete din toate
colurile lumii i legume frumos aranjate. Aici la o tarab, undeva n spatele pieei, am vzut cel
mai amuzant aranjament de ciuperci.
Ne-am plimbat pe culoarele nghesuite cu tarabe, cumprtori i curioi. Nu am rezistat
tentaiilor i am cumprat ceva dulciuri. Am savurat cte un suc de fructe fcut pe loc n
combinaia pe care am dorit-o fiecare i ne-am ntors pe bulevard.
Am admirat din exterior Gran Teatre de Liceu, celebra oper la care au cntat mari interprei ai
lumii, printre care Enrico Caruso, Maria Callas, Montserrat Caball, Jos Carreras i Plcido
Domingo. Cu cele 2292 de locuri, din sala n form de potcoav, Liceu este una dintre cele mai
spaioase opere europene.
nainte de a prsi bulevardul Rambla i de a merge mai departe n port, am admirat
cldirile Autoritii Portuare i Vmii, care sunt deosebit de frumoase.
ndreptndu-se spre mare, bulevardul Rambla ntlnete o pia larg strjuit de cldiri superbe
i de palmieri, Piaa Portal de la Pau. n mijlocul ei, pe coloana nalt de 52m, statuia lui
Columb vegheaz asupra iahturilor ancorate n Port Vell. Monumentul a fost construit n 1886 de
Gaiet Buigas.
Dincolo de acesta, se afl esplanada Rambla de Mar, prevazut cu un pod basculant din lemn.
Balustradele podului sugereaza valurile mrii i podeaua sa din lemn seaman cu puntea unui
vas. Ne-am alturat turitilor i localnicilor care se opresc aici, i am admirat marea i legnatul
vaselor din port.
Una dintre zonele cele mai frumoase ale Barcelonei, Port Velleste un exemplu n ceea ce
privete transformarea unui loc neprimitor ntr-un complex de petrecere a timpului liber i de

relaxare n apropierea mrii i n armonie cu ea. nainte de Olimpiada din 1992, aici era o zon
murdar cu docuri i magazii n paragin. Locul a fost complet reconstruit n 1992, cu ocazia
pregtirii Olimpiadei, fiind oferit iubitorilor de mare.
Cum spuneam, zona portului ofer multe posibiliti de a petrece timpul liber, cum ar fi o
plimbare n Maremagnum un mall cu magazine, restaurante, cafenele, cinematografe. Alt
atracie este Acvariul, care are 20 de bazine populate cu 8000 de peti, 11 rechini i alte creaturi
marine. De asemeni, aici sunt locuri de promenad i locuri de relaxare, de unde se pot admira
vasele ancorate n marin sau care intr i ies din port.
Mi-a plcut n port! Mi-a plcut peisajul cu marea i sutele de iahturi ancorate, faleza cu
palmieri, briza mrii i atmosfera relaxat.
Am ncheiat prima zi de vizitare a oraului aici, n cel mai potrivit loc.
A doua zi diminea, cu fore proaspete, am pornit ntr-o incursiune n Barcelona medieval. A
venit rndul oraului vechi,ciutat vella, unul dintre cele mai vizitate locuri din Barcelona,
bogat n istorie. Acesta este mprit n patru zone distincte: Barceloneta, La Ribera, Barri Gotic
i Raval.
Din mndrul ora maritim care stpnea odat Mediterana, au rmas mrturie cartierele Barri
Gtic, care se afl n stnga bulevardului Rambla i Ribera, n dreapta bulevardului. Acestea par
neschimbate din perioada gotic, dac facem abstracie de unele cafenele moderne sau de vreun
butic neobinuit.
Cartierul Barri Gotic a fost construit n secolele al 14-lea i al 15-lea i era nconjurat de ziduri
de aprare pna n sec. al 19-lea. Acesta a devenit inima oraului cu impozantele sale cldiri
medievale, foarte bine conservate, cu labirintul de strzi nguste, biserici, piee i legende vechi
de secole.
Odat intrai n cartier, dinspre bulevardul pietonal Portal de lAngel, zgomotul strzii i
aglomeraia au disprut i nu ne-a rmas dect s ne plimbm prin labirintul de strzi care se
adun n piaete. i din strdu n strdu, am ajuns n Placa de Sant Jaume, o pia mare,
luminoas, unde am admirat Palau de la Generalitat, sediul Guvernului Catalan nc din sec. 14
i Ajuntament Primria Barcelonei.
n cartierul La Ribera, pe aristocrata strad Montcada, renumit pentru palatele sale elegante n
stil renascentist, n cteva palate vechi de apte secole, se afl Muzeul Picasso. Cele 3600 de
lucrri expuse sunt schie din perioada copilriei i adolescenei artistului, lucrri din perioada
albastr i roz i 44 de studii cubiste. Muzeul nu deine vreuna dintre realizrile renumite ale
pictorului. Preul biletului de intrare a fost destul de piperat i am stat la coad aproape dou ore,
mai mult ca la Sagrada Familia.
Mai departe, am vizitat Catedral de la Seu care a fost construit ntre 1298-1450, iar turla i
faada impozant, au fost adaugate in 1892. Catedrala este dedicat Sfintei Eulalia care mpreun
cu Fecioara Milei (La Merce) este patroana oraului Barcelona. Printre lucrurile remarcabile din

aceast catedral se afl altarul, stranele corului frumos sculptate, mormntul Sfintei Elualia din
cripta bisericii, un crucifix i cele 29 de capele de pe laterale.
n imediata apropiere a catedralei se afl o mnstire din sec. al 14-lea. n curtea central a
mnstirii, n permanen se gsesc 13 gte. Fiecare reprezint un an din viaa sfintei martire
Eulalia, o tnr fat ce a fost torturat pn la moarte, pentru credina sa, de ctre romani n
secolul al 4-lea. Mnstirea are i un mic muzeu cu obiecte de cult.
Tot n Barri de la Ribera (cartierul de pe rm) se afl o frumoas biseric gotic: bazilica Santa
Maria del Mar (patroana marinarilor) care a fost construit ntre anii 1329-1383, ca urmare a
jurmantului fcut cu un secol n urm de Iacob I, de a construi o biseric ocrotitoare a
corbierilor catalani. Este considerat cea mai elegant dintre bisericile Barcelonei. Noi nu am
putut s vdedem dect exteriorul (din pcate), fiind nchis ntre orele 13 i 16.
Faada principal este simpl, cu un singur portal sculptat n piatr. De o parte i de alta a
portalului este o ni cu cte o statuie, a Sf. Petru i Pavel. Deasupra intrrii este un timpan i o
rozet, tot sculptate.
ntr-o zon cu strdue nguste, n cartierul La Ribera, sufocat de cldirile din jur, se afl Palatul
Muzicii Catalane, opera arhitectului, Lluis Domenech i Montaner.
Construit ntre 1905 i 1908, pentru corul Orfe Catal i avnd ca scop popularizarea muzicii
catalane, palatul este o combinaie excesiv de culoare i forme. Are coloane mbrcate n
mozaic, arcade, vitralii i undeva sus, deasupra coloanelor, busturi ale unor compozitori renumii.
Pe un col al cldirii se afl un grup statuar o alegorie inspirat dintr-un cntec popular catalan.
Dup unii cldirea este o capodoper a modernismului catalan, dup alii cldirea este ncrcat
cu detalii inutile. Mie mi-a plcut, dar nu n mod deosebit.
Lipit de palat s-a mai construit n ultimele decenii o arip nou, cu un stil total diferit. N-ai spune
c cele dou cldiri sunt mpreun.
Vizitarea palatului nu se poate face individual. Ori mergi la un spectacol, ori te nscrii la un tur
cu ghid, care dureaz aproape o or. Am optat pentru a doua variant, dar urmtorul tur cu ghid
n limba englez era peste aproximativ dou ore, aa c ne-am continuat programul nostru.
Urmtoarea destinaie a fost Plaa Reial, o pia micu, marginit de cldiri cu arcade, sub care
se gsesc berrii i cafenele. n centrul pieei sunt civa palmieri i patru felinare, proiectate de
Gaudi, dar i o ftn.
Dup care ne-am ndreptat spre Piaa Catalunya de unde am luat metroul pentru Parcul Guell.
M opresc aici, dar o s v povestesc i restul.
Ultimul obiectiv, pe care ne-am propus s-l vizitm n ziua a doua, a fost Parcul Gell.

La sfritul secolului al 19-lea, contele Eusebio Gell i Bacigalpi, un antreprenor bogat,

prietenul dar i principalul client al lui Gaud, dorea s construiasc pe colina El Caramel, n
nordul Barcelonei, o suburbie cu 60 de case integrate ntr-o grdin, dup modelul englezesc.
Rezultatul trebuia s fie o oaz de verdea i de linite, departe de tumultosul ora.
Loturile nu s-au vndut, burghezia din acea vreme fiind sedus de cellalt prioect imobiliar la
mod pe atunci, bulevardul Passeig de Grcia. Doar dou case din proiectul iniial au fost
construite. Aa c Eusebio Gell, a permis arhitectului s-i lase imaginaia s zboare.
n cele din urm, familia Gell a donat locul administraiei oraului pentru a deveni parc public.
Parcul Gell fantezist i original, este una dintre cele mai impresionante creaii ale lui Gaud.
Un loc vesel i luminos, cu spaii verzi, alei sinuase i construcii interesante. Parcul a fost
construit pe parcursul a 14 ani (1900-1914), pe colina de la a crui nalime poate fi admirat
ntregul ora. Este mprit n dou zone, una mai puin aglomerat, natural, unde vegetaia i-a
urmat cursul i o a doua, mereu populat, cu sculpturi frumoase i construcii interesante.
Intrarea n parc se face prin dou pori din fier forjat i este strajuit de dou csue care te duc cu
gndul la casele de turt dulce din povestea Hansel i Gretel.
Casa copiilor seamn cu un mic palat. Are o faad vesel, decorat cu mozaicuri colorate ca
nite pietre preioase, numite trecandis (fragmente de ceramic i sticl), ferestre mari la parter i
creneluri decorate i ele cu mozaicuri. Pe acoperiul placat tot cu mozaic, se nal seme un turn
cu o cruce dubl n vrf.
Casa vrjitoarei, tot ca un mic palat, are pereii ca din turt dulce. Este decorat cu bombonele n
jurul ferestrelor mari, are de asemenea creneluri decorate cu mozaicuri i vrful acoperiului n
form de ciuperc. Vesel i primitoare, casa pare menit s atrag interesul copiilor.
Din faa caselor pornesc dou iruri de scri elegante, care cuprind o mic cascad. Aici
aglomeraie mare. Abia am reuit s ne strecurm pn la binecunoscuta salamandr (decorat cu
buci sparte de ceramic i sticl) i, mai departe la Sala Hipostila locul care trebuia s
adaposteasc o pia acoperit. Zeci de coloane dorice susin tavanul ondulat al slii, pe care
soarele i luna sunt reprezentate n medalioane de trencadis frumos mbinate.
Deasupra se afl o teras care parc iese din trupul dealului, marginit de stnci ornamentale,
palmieri i de o banc cu balustrada erpuitoare, decorat cu mozaicuri pestrie. Aici o pauz este
important i binevenit pentru odihn, dar i pentru a admira panorama ncnttoare asupra
oraului.

Am urcat mai sus i undeva, pe varful dealului, n partea stang, pe locul unde ar fi trebuit s fie
o capel, printre pini, smochini i migdali, am gsit un alt loc de unde am mai admirat o dat
oraul.
Parcul este o ncntare i sintetizeaz legatura dintre om, natur i animale. Am admirat podurile
i viaductele, coloanele nclinate sub form de trunchiuri de copaci, stalactitele ornamentale i
cuiburile uriae de psri, elementele de mozaic colorate i multe alte minunii. n parc se
gasete i o cas, n care i-a trit ultimii ani din via Gaudi. i ea seaman cu un palat din
basme. Are un turn frumos i este colorat n roz. Casa este acum muzeu.
Aici am ncheiat a doua zi de vizitare a Barcelonei, ntr-un loc de basm. Ploaia ne-a alungat spre
cas, dar am fost ncntai de ceea ce am vazut aici.
Sejurul nostru n Barcelona se apropie de final. n ultima zi, ncurajai de cerul senin i soarele
strlucitor, ne-am propus s vedem cea mai important creaie (nc neterminat) a lui Gaud,
catedrala Sagrada Famlia.
De pe oricare din nlimile deluroase ale Barcelonei, poi zri turnurile Templului Expiator al
Sfintei Familii (La Sagrada Famlia), biserica-simbol a oraului, inclusiv de la noi de pe terasa
apartamentului unde ne-am cazat.
Catedrala Sagrada Famglia a fost conceput ca o transpunere n piatr a Bibliei i este una
dintre cele mai stranii i controversate construcii religioase i n curnd va fi i cea mai nalt.
Accesul n interiorul ei necesit puin rbdare. Coada de la casele de bilete este foarte mare,
dar ai ocazia s studiezi exteriorul i ai timp suficient s faci poze.
Iniial proiectul i-a aparinut arhitectului Francisco del Villar, care a proiectat o catedral
neogotic i a condus lucrrile ncepute n 1882. Un an mai trziu Gaud a preluat conducerea
proiectului. Avea atunci 31 de ani. Din acest moment el i-a dedicat ntreaga via construirii
catedralei. Lentoarea cu care Gaud a lucrat la uimitoarea sa capodoper (timp de patruzeci de
ani) era explicat de maestru prin afirmaia: Clientul meu nu se grabete. Clientul, fiind
Creatorul.
Gaud a conceput acest templu al cretinatii ca avnd optsprezece turnuri: 12 pentru apostoli,
patru pentru evangheliti, unul pentru Fecioara Maria i unul pentru Iisus. Bizarele turnuri i
faadele sunt ornate cu nenumarate simboluri cretine i elemente inspirate din natur.
Nu a rmas fidel planurilor originale schimbnd aproape radical proiectul iniial.
n anul 1926, cnd a murit, doar Faada Naterii era finalizat, un turn, absida i cripta.

Proiectului lui Gaudi i-au fost adugate: faada de sud, nc patru turnuri, precum i naosul,
nceput n 1978.
n prezent, se lucra la faadele catedralei.
Catedrala are trei mari faade, care domin exteriorul: a Naterii Domnului, a Slavei lui
Dumnezeu i a Patimilor lui Hristos.
Interiorul este cu cinci nave, separate de patru iruri de coloane albe, albastre, mov i roii,
nclinate spre interior. Acestea se ramific n partea de sus i sprijin bol ile ca nite frunze de
palmier. Are vitralii frumoase cu forme abstracte, pereii laterali ca o dantelarie sculptat n
piatr, cteva statui albe, balconae, o scar elicoidal ce coboar dintr-un turn. Medalioanele
celor patru evangheliti conin doar simbolurile lor, fiind reprezenati de un leu, un nger, un
vultur i un taur.
Interiorul mi-a plcut. Nu este aa de straniu, precum exteriorul, are multe linii curbe specifice
lui Gaud, elemente stilizate i este imens. Mi-a placut i lumina filtrat prin vitralii i ferestre,
care scald interiorul.
Nu mi-a plcut crucea agaat n faa altarului, pe care este rstignit Hristos.
Am privit, am admirat, am cntrit, dup care am cobort la subsol, unde se afl cripta n care a
fost nmormantat Gaud i un muzeu atelier. Aici sunt prezentate planuri, machete, desene i
proiecte ale catedralei, precum i fotografii ale stadiului lucrrilor n diferite perioade.
Poi s fii ncntat sau intrigat de arhitectura extravagant a catedralei, uimit sau nu de
grandoarea construciei, copleit sau nu de interiorul ei, un lucru este sigur: Sagrada Famlia nu
te va lsa indiferent.
La poalele muntelui Montjuic, se ntinde una dintre cele mai importante i mai mari pie e ale
oraului Barcelona Piaa Spaniei. Este o pia aglomerat i este nconjurat de multe atrac ii,
printre care: Arenas - o fost aren pentru coride, care adpostete un centru comercial modern
sau Fundaia Joan Miro.
Am ajuns aici cu metroul L3, pn la staia Espanya.
n Piaa Spaniei se afl dou turnuri veneiene de 47m nalime, care flancheaz Bulevardul
Reina Maria Cristina. Acestea au fost realizate de Raventos Ramon i imit turnul bazilicii din
piaa San Marco din Veneia.
Centrul pieei este dominat de o fntan proiectat de ctre arhitectul Josep Maria Jujol, iar
sculpturile ce o mpodobesc au fost create de ctre artistul Miguel Blay Fabregas. Fntna este cu

adevarat magic doar de joi pn duminic ntre orele 21,3024 (din luna mai pn n
septembrie) i vinerea i smbta ntre orele 1921 (din luna octombrie pn n aprilie), cnd are
loc un spectacol minunat de ap, lumini i muzic.
Pantele colinei Monjuic, sau Muntele Evreilor sunt acoperite de grdini i sunt mpnzite cu
obiective de vizitat. Deasupra fntnilor din Montjuic, ntr-un palat superb, se afl Muzeul
National de Art Catalan. Este considerat de muli, ca fiind cel mai bun muzeu din Barcelona.
El adpostete toate formele de art: sculptur, pictur, obiecte de art, desene, gravuri,
fotografie, o colecie numismatic i insist asupra artitilor catalani. Biletul de intrare este
valabil doar pentru coleciile permanente i poate fi folosit dou zile.
Nu am vizitat muzeul, fiind foarte mare i vizitarea sa, cu siguran, dura foarte mult. Eram n
ultima zi n Barcelona aa c ne-am plimbat pe colinele Montjuic, unde se afl Satul Spaniol,
Stadionul Olimpic, Gradina Botanic, etc.
Locul ofer priveliti frumoase asupra Barcelonei i merit din plin s ajunge i pn aici pentru
c zona este spectaculoas din punct de vedere vizual.
Am vizitat Castelul Montjuic, care are o teras ce ofera o priveliste foarte frumoas asupra
mrii, a portului industrial i a oraului Barcelona. Foarte bine conservat i bine ntre inut acest
castel! Are ziduri impuntoare dar i multe zone verzi. Aici se afl i un Muzeu Militar cu arme,
uniforme i arbalete, pistolete, etc.
Pentru alte priveliti superbe de la nlime am luat un fel de teleferic (Funicular de Montjuic),
care trece pe deasupra mrii i am ajuns n Barceloneta. Cartierul i-a pstrat atmosfera tipic
mediteraneean, cu restaurantele sale unde petele e rege, cu blocurile i magazinele
localnicilor, cu plaja i faleza animat de turiti i localnici pe biciclete sau role, sau fcnd
jogging.
Din Barceloneta am mers pe jos pna n Port Vell i am ncheiat vizitarea oraului pe bulevardul
Rambla, n partea dinspre port, de unde am luat metroul pentru a ne ntoarce la apartamentul
unde ne-am cazat.
Mi-a plcut n Barcelona! Pentru c este un ora viu, colorat, unde amestecul de epoci, stiluri
i culturi se mbin armonios. Mi-a placut intimitatea medieval a Cartierului Gotic cu cldirile
sale vechi i nalte, cu labirintul de stradue ce dau n piaete, dar i arhitectura modern
contemporan a oraului.
Mi-a mai plcut c nu trebuie s caui arta neaprat n muzee, cci o po i ntlni i pe strad,
aproape la tot pasul.

i m-a impresionat n mod deosebit, n Barcelona, amprenta lui Gaud asupra oraului. Mi-a
plcut Gaud pentru c a fost genial, pios, devotat proiectelor sale i modest.

CATEDRA Braserie Steak Bar & Grill - Un loc prietenos, unde poti manca in tihna ce iti place

Anul acesta mi-am petrecut concediul in Spania. O saptamana in Barcelona si o saptamana in

Valencia (vezi impresii). A fost o experienta deosebita atat pentru mine cat si pentru sotia mea.
Placuta.
Am facut cam ce ne-am propus, dar mai ales am facut ce ne-a placut.
Si unul din aceste lucruri a fost sa luam masa la CATEDRA pe via Laietana, in apropierea statiei
de metrou (linia galbena) Jaume I. Si am facut asta de mai multe ori.
Cum am ajuns aici? Pai ne-am plimbat/ ratacit (in sensul bun) pe stradutele din centrul vechi (am
fost cazati la Hotel Park - foarte bun) si la un moment dat ni s-a facut foame. Primul restaurant
decent, pe o strada anosta cu cladiri ocupate de hoteluri si banci (cel putin in zona aceea) a fost
CATEDRA Braserie Steak Bar & Grill.
Dupa doua zile de mancat tapas si paella de toate felurile in restaurantele si barurile din port si
din jurul plajei parca merita sa incercam si o friptura traditionala. Am intrat si am ramas surprinsi
de atmosfera de acolo. Cald/prietenos, calm, curat. Am fost intrebati ce dorim sa bem si pana sa
ne aduca bauturile, am "citit" meniul de pe mesele celorlalti clienti. Ce am vazut era foarte
apetisant si mai ales bine prezentat si ne-a confirmat ca nu am gresit alegand locatia. Am studiat
apoi si meniul, identificand ceea ce era pe mesele celorlalti si comandand la randul nostru.
Portiile care ne-au sosit au fost imense, exceptional aranjate pe farfurie si foarte gustoase. Pretul
pentru o portie de tapas si doua portii de mancare - una de somon cu legume si alta de steak cu
legume, plus paine si bauturi (bere si sangria) a fost de 34 euro.
Atmosfera linistita, amabilitatea personalului si calitatea mancarurilor ne-au determinat sa
revenim si de Sf. Maria, ziua sotiei;) si in ultima zi de sedere in Barcelona.
Bucataria este de tipul slow cuisine, mancarea facandu-se pe gratar de carbuni, astfel avand un
gust, aroma si textura deosebite.
Ginerele meu (am venit intr-o seara si cu ei) si-a comandat un "hamburger special'. A fost intradevar special, fara legatura cu Mc sau alta marca inregistrata. (a mai apucat sa manance din el
doar un sfert!!! Restul am gustat noi). Toate preparatele se fac acolo pe loc (cu timpul de
asteptare de rigoare) de ex: am comandat supa de fructe de mare si supa de pui cu taitei, existente
in meniu, si ne-au facut 3 portii de supa! Immmm... Foarte gustoase.
Va recomand cu caldura acest loc de servit masa in cazul in care doriti ceva deosebit, bun.

Nu il compar cu restaurantele din port (de la 300 m departare) care doresc sa serveasca 300 de
persoane in acelasi timp avand disponibile doar 50 de locuri. Mancarea e buna si acolo, dar
uneori doresti sa te mai si rasfeti.
Restaurantul se afla pe strada principala paralela cu LaRambla care incepe din port si se termina
la statia de metrou Urquinaona.

Park Hotel Barcelona, un hotel decent, placut

Am optat pentru acest hotel fiind cel mai potrivit la momentul alegerii cu ceea ce imi
propusesem sa fac in Barcelona in timpul sejurului - plaja dimineata si apoi vizite, relaxare,
cumparaturi...
Hotelul este amplasat convenabil fata de metrou, plaja, port, gradina zoo, prin reteaua de
mijloace de transport putand ajunge oriunde in Barcelona.
Cand am ajuns, ceea ce credeam ca este o "afacere" buna, mi s-a confirmat ca este alegerea
ideala. Personalul este amabil, discret. Cand am ajuns la hotel in jur de ora 9,00 (am avut un zbor
foarte devreme) receptionerul ne-a rugat sa avem amabilitatea de a reveni in jur de 12,00 pentru
ca evident, sosisem prea devreme si nu avea camere pregatite. Ne-a oferit o harta si ne-a punctat
pe ea punctele de interes din jurul hotelului. Am lasat bagajele in camera speciala si am plecat
pentru cateva ore prin preajma.
Cand am revenit (pe la 15,00) ne asteptau camerele (am fost impreuna cu inca o familie) curate si
racoroase!!
Hotelul este curat, renovat recent cu tot ceea ce exista in standard, fara a avea acel miros de
folosit, de uzat din unele hoteluri. Sala de baie este curata cu instalatii noi, cu ventilatie. Nu
exista acele urme de "uzura" ale siliconului din jurul cazii sau cabinei de dus. Patul de asemenea
este foarte confortabil si exista chiar si perne de rezerva. Exista un seif in camera si minibar.
Micul dejun este variat si proaspat: oua, branza, cascaval, sunca, bacon, fructe, suc proaspat (de
la cutie, dar de calitate), cafea, prajitor de paine, etc. Intr-un cuvant la un nivel real de 3 stele.
Hotelul are la parter un bar, cu terasa de rigoare pe trotuar, iar seara este deschis restaurantul.
Ten's se numeste.
Atentie, orele de masa la spanioli sunt un pic diferite de ale noastre!! Mic dejun pana la 11,00,
pranzul de pe la 14,00 pana la 16,00 (tapas) iar cina de la 21,30 incolo.
Hotelul este situat vis a vis de gara (Francia), de Zoo, de El Born, iar la celelalte atractii turistice
din zona (Ciutat Vella) se poate ajunge (doar) pe jos - fiind situate la 5 -10 min de mers pe

stradute de 2,3, 4 metri latime. Si este greu de reprodus in cuvinte ceea ce poti vedea, auzi,
mirosi, gusta si pipai pe acolo.
Si nici spatiul nu e suficient.
Trebuie sa mergeti sa vedeti singuri.
Si daca doriti sa va cazati la Park Hotel Barcelona nu uitati: este un hotel decent si confortabil.
Hotel linistit in apropiere de Plaa d'Espanya

Am fost de 2 ori in Barcelona (2008 si 2010) si am ales de fiecare data sa ne cazam la acest
hotel, fara vreo masa inclusa caci stiam ca exista in fiecare camera o mini bucatarie unde ne
puteam pregati un mic dejun simplu, restul meselor urmand sa le luam prin oras, pe unde ne
apuca foamea.
La hotel se ajunge din aeroport cu autobus direct (Nr 46) pina in Placa DEspanya si de aici vreo
7-10min pe jos.
Nu este un hotel luxos, dar camerele au fost curate, prosoapele se schimbau zilnic iar in bucatarie
se gasea strictul necesar. Am avut cazare la etaje superioare si liftul a fost de ajutor, fiind cu
copilul si caruciorul la noi. Accesul la internet se face cu parola, pe care am primit-o la cazare.
In apropierea hotelului se gaseste un magazine de unde am cumparat lapte si alte cateva nimicuri
pentru micul dejun si statia de metrou de unde se ajunge in orice parte a orasului.
La Castelul si Parcul Montjuic se ajunge intr-o plimbare de 20min de la hotel. Orasul l-am
strabatut pe jos in lung si lat, cu copilul din dotare in carucior. Metroul l-am folosit de 2 ori seara,
la intoarcere spre hotel.
Vacante placute sa aveti!

M-am intors de curand dintr-o scurta vacanta in Barcelona. E un oras european minunat. Abunda
internetul de prezentari si nu voi insista. Este totul adevarat, este un oras deosebit de frumos cu
un farmec aparte.
Locatia unde am stat face parte dintr-un lant de apartamente gestionate ca si hotelurile. Cheia se
primeste de la o receptie situata in centrul Barcelonei dupa care mergi ca si acasa.
Impresia a fost placuta inca de la intrare, un apartament cu un living luminos, mare si curat.
Acest apartament numit Palace, fiecare apartament poarta un nume si sunt zeci cele care

apartin acestui grup Friendly Rentals, are o locatie excelenta. Este in cartierul Barceloneta, foarte
aproape de plaja dar si de statia de metrou. Pentru cei ce viziteaza orasul in sezonul cald sunt
aspecte foarte importante pentru ca plimbarile in oras pot fi obositoare si la sfarsitul zilei sa te
poti relaxa pe frumoasa lor faleza este o adevarata binecuvantare.
Apartamentul este compus dintr-o bucatarie foarte bine echipata (aragaz electric, cuptor, cuptor
cu microunde, filtru cafea, prajitor paine, frigider, congelator etc), un dormitor cu pat
matrimonial, baie si un living unde sunt 2 canapele extensibile. Este foarte spatios si aerisit,
mobilat cu gust. Se afla la etajul 2 al imobilului si are 2 balcoane.
De fapt intregul ansablu al cladiririi este format din apartamente ce se inchiriaza, are lift, este
curat si luminos.
In apartament ti se ofera conditiile dintr-un hotel, adica la baie gasesti produsele proprii (sapun,
geluri, creme, uscator de par) si prosoape de toate dimensiunile.
Diferenta fata de hotel este ca ti-l administrezi singur, adica nu vine in fiecare dimineata cineva
sa-ti faca ordine si curatenie, ai pungi de gunoi lasate si singur ti le pui sau spre exemplu vesela
ti-o speli singur.
Sunt aspecte ce am tinut sa le prezint doar pentru a sublinia faptul ca ai intimitate, nu te
deranjeaza nimeni.
Personalul ce administreaza aceste apartamente este deschis, comunicativ si foarte serviabil, te
ajuta cu harti, ai telefonul lor si ii poti contacta oricand.
Consider ca aceea dintre voi care alegeti un concediu in care sa plecati cu rucsacul in spate sa
descoperiti frumusetile zonei, sa mergeti pe strazile lor inguste cu magazine micute si cochete
sau in marile lor parcuri pline de palmieri si lendri de toate culorile, la celebrele obiective
Sagrada Familia, Park Guell, Montjuic si multe altele, un astfel de apartament este alegerea
perfecta. Micul dejun il poti cumpara de la supermarketurile din zona sau il poti servi la cafenele
unde au oferte foarte variate pentru ora diminetii, iar pranzul merita sa-l luati la una din sutele de
terase cu care este impanzit orasul. Pentru cina va recomand terasele de pe faleza, sunt multe si
pentru toate gusturile si buzunarele.
Indrazniti asadar sa va faceti un concediu altfel, locuind intr-un astfel de apartament si gustand
din minunatiile Barcelonei!
Calatorie placuta!
Recomand pt cei fara pretentii

Incep acest review prin a spune ca eram insarcinata in 6 luni cand am fost in vacanta in
Barcelona. Fiind o vacanta de 10 zile am cautat sa gasim cea mai buna oferta de cazare ca si
locatie (Carrer del Comer 24,6to, 2da) si bineinteles pret.
Desi la inceput nu am avut incredere in site-ul niumba.com pt ca nu mai auzisem de el, am mers
inainte cu rezervarea si s-a dovedit totul ok pana la final. Dar, atentie - eu nu am putut efectua
plata on line pe acest site si am discutat pe mail cu gazda pt a putea plati cash cand ajungem - si
asa am si facut.
Ricardo Ortega se numea gazda (nu l-am cunoscut personal) dar mi-a raspuns prompt la cele
cateva mail-uri pe care i le-am adresat.
Apartamentul in care am stat avea 5 camere, 2 bai, bucatarie mica + living si era la etajul 1.
Noi am fost multumiti per total pentru ca: am avut wi-fi, nu a fost ocupate toate camerele ci doar
cateva zile a fost mai aglomerat (poate deveni galagios daca sunt multi turisti), zona f buna aproape de metrou Arc de Triomphe si la 10 min de binecunoscuta Las Ramblas, venea o fata f
draguta in fiecare zi si facea curat in tot apartamentul, plus ca era un supermarket cu de toate la
parterul blocului de unde ne-am facut aprovizionarea.
Minusuri ar fi: se aude destul de mult galagia din strada daca ai somnul sensibil (pe noi nu ne-a
deranjat - ne adaptam usor), poate fi deranjanta agitatia cand sunt multi turisti cazati (dar poate fi
placut in acelasi timp ca poti interactiona cu oameni diversi), lenjeria si mobilierul nu sunt chiar
ultimul racnet (se vede ca au trecut multi turisti pe acolo).
Per total eu zic ca este o locatie excelenta daca vrei sa vizitezi o locatie ca BCN si sa dai in cuplu
30eur/pe noapte.
Au fost si 2 prieteni care locuiesc in Valencia pt o noapte si au fost si ei multumiti de cazare.
Noi personal, nu avem nicio plangere si recomandam, repet, pt cei fara pretentii.
Muzeul maritim din Barcelona

Am inclus pe lista noastr i acest muzeu, mai mult din curiozitate dect din interes, dar nu mi
pare ru pentru c este un muzeu interesant, n care afli lucruri noi despre istoria Cataluniei ca
regat la mare.
Muzeul se afl lng port, mai exact ntre La Rambla i Statuia lui Columb, pe strada Avenida de
les Drassanes i este gzduit n cldirea fostului doc regal, Reials Drassanes. Este deschis zilnic
ntre orele 10.00 20.00, ultima intrare fiind la 19.30. Sunt mai multe expoziii gzduite n acest
muzeu, una dintre ele fiind cea a Vikingilor, ns pentru aceasta se pltete suplimentar i nu am
intrat i la ea.

Muzeul este relativ mic, nu are dect vreo 3 sli. Imediat dup casa de bilete este o machet n
miniatur care reprezint frontul maritim al Barcelonei n secolul XV. De ce din acest secol?
Pentru c, se pare c n secolul XV Barcelona era un ora cu o puternic activitate economic la
mare. Puin mai ncolo este o alt miniatur, de data asta colorat, cu vapoare, brazi, case i
vikingi.
Cum se intr, n partea dreapt, am putut vedea Gyotaku. Acesta este un cuvnt japonez (gyo
nseamn pete iar taku nseamn impresie) care se traduce n englez prin fish print.
Este vorba de fapt de o veche art japonez de imprimare a petelui. Cu sute de ani n urm,
cnd nu existau aparate de fotografiat i poze, pescarii japonezi au inventat un mod propriu de ai dovedi capturile trofeu, pe care l-au numit Gyotaku. Pescarii nu se credeau ntre ei cnd venea
vorba de speciile i mrimile petilor pe care pretindeau c i-au capturat. Nu puteau s vin
direct cu petii prini pentru c, n acele vremuri, japonezii venerau anumii peti, motiv pentru
care i prindeau, i admirau, apoi le ddeau drumu napoi n mare. Astfel c, plecau la pescuit cu
hrtie i cerneal. Dup ce prindeau un pete, l vopseau cu cerneal neagr (care, probabil, nu
era toxic la acea vreme) i l imprimau pe hrtie de orez. La nceput, doar att fceau, fr
detalii amnunite, doar dimensiunea petelui i interesa.
Detalii ale ochilor i alte ornamente au nceput s deseneze abia pe la mijlocul anilor 1800. Se
spunea c aceste printuri aduc noroc pescarilor. Astzi Gyotaku este o form de art popular i
att.
Putei vedea n poz cum arat aceste printuri, erau puse ca nite rufe la uscat.
Mergem mai departe i vedem o nav enorm, extrem de frumos decorat i colorat, aflnd
ulterior c este vorba despre o copie la scar mare a navei Royal, nava comandat de Don Juan
de Austria n btlia de la Lepante. n aceast btlie, care a avut loc n anul 1571, au luptat flota
otoman cu cea cretin. Turcii au fost nvini, dei erau numeric superiori, iar lupta a rmas n
istorie ca ultima mare btlie pe ap dus aproape n totalitate cu nave cu vsle. Nava expus n
muzeu este foarte frumoas, am reuit s fac cteva poze chiar i n interiorul ei. Nu se poate
urca pe nav dar jos sunt cteva spaii prin care se pot vedea butoaie aranjate pe rafturi, sfoar,
saci (probabil cu merinde), chiar i un pescar ce aranjeaz nite sfoar. Este prezent acolo i un
mic oricel pe care nu am reuit s l prind bine n poz.
n exteriorul vasului sunt nite picturi i sculpturi superbe, aa cum putei vedea n poze, este
ntr-adevr impresionant. Dup ce l-am admirat pe toate prile, i nu numai o dat, am mers mai
departe s vedem ce mai descoperim.
Ne-am oprit la Jabega Maria del Carmen. Jabega este cea mai reprezentativ barc de pescuit
tradiional de pe coasta Malagi. Este condus de vslai, decorat n culori luminoase, pereii
exteriori sunt pictai cu flori (se poate vedea n poz). Acest tip de brci au cam disprut de pe
mare prin anii 1960 pentru c au aprut tehnici de pescuit noi, folosirea motoarelor i chiar legi
care interziceau tehnicile de pescuit ale acestor brci.
Dinghy este o ambarcaiune de agrement tradiional, de obieci este fcut din lemn, avnd o
lungime ntre 3.5 i 4 metri. Acest tip de barc a fost proiectat prin anii 1940, iniial ca o barc

multifuncional dar a fost folosit mai mult pentru navigat, pescuit sau competiii sportive.
Exemplarul care este expus n muzeu a fost construit n anul 1972 i donat acestuia n 2000.
Madrona este o barc cu pnze, cea mai folosit barc tradiional de pescuit pe coasta
catalan. Madrona este un termen generic care acoper un numr mare de brci cu
caracteristici similare, cu mici deosebiri n ceea ce privete zonele n care mergeau sau tehnicile
de pescuit utilizate.
Papet "Caro d'art" este o barc de pescuit utilizat n mod tradiional pe coasta catalan. Are o
form lung i ngust, este destul de mic i este condus cu vsle. Aceste barci au fost folosite
pentru a pescui n apropiere de coast, deoarece plasele folosite pe plaj aveau doar pn la 160
de metri lungime. Metoda de pescuit consta n tragerea plasei ntr-o form de cerc i revenirea la
plaj, unde plasa era tras afar. Materialul folosit pentru a construi cadrele este din stejar iar
piesele de asamblare sunt din de pin. Barca expus a fost restaurat de angajaii muzeului.
Jean at Marie se mai numete lut i este de pe Coasta Roussillon (Catalonia de nord). Pe
lng tehnicile tradiionale cu nvod, pe coasta catalan s-a folosit i tehnica ox n care dou
lute erau implicate, mergnd n paralel, trgnd o plas deschis ntre ele. Barca expus a fost
construit n anul 1906 i este n muzeu din anul 1987.
Playmate 14 este un vas de agrement numit Gullwing, echipat cu un motor n doi timpi de
90 CP. Acest vas reprezint o inovaie n ceea ce privete proiectarea vaselor. Acest design a
forat o schimbare radical att n linia, ct i n stilul de navigare. A fost construit n anul 1966
la americani.
Rowboat este o barc mic, pentru vslai, pentru plimbri de-a lungul coastei sau prin port. n
traducere nseamn barc cu vsle. Numrul de vsle depinde de dimensiunea brcii. Vslaii
stau pe bnci n interiorul brcii.
Pe lng cele prezentate, n muzeu mai erau expuse cteva tipuri de brci, cteva exemplare
construite de nite studeni i, am putut vedea Fregata Barcelona care era n restaurare.
Dup ce am vzut toate modelele expuse, ne-am dus mai departe, ntr-o alt sal, unde am vizitat
expoziia Cltorie peste mri. Aici este expus e colecie impresionant de modele de brci n
miniatur, tablouri cu tematic marin, hri i instrumente de navigaie, obiecte pe care le luau
cu ei sau le foloseau cei care plecau pe mare timp indelungat, mncarea folosit de acetia etc.
Mi-a atras atenia aici n mod deosebit o busol maritim construit n secolul 19 care a fost
pentru mult timp cel mai important ghid pentru navigatori, dei a fost folosit numai ca punct de
referin pentru orientare. Se baza pe fora direcional a unei bri din fier, magnetizat cu oxid
natural de fier (magnetit), care, dac este pus pe o suprafa alunecoas (ap, ulei) indica
ntotdeauna nordul.
Am vzut i un GPS model GPSMAP 180, construit n anul 1999 de Garmin, special pentru vase.
Modelul n miniatur a vasului Royal de care v-am povestit la nceput este i el expus aici.

La ieirea din muzeu este un fel de restaurant (unde exist i toalet). n curtea muzeului este, de
asemenea, o teras cu mese i scaune, unde se poate bea o cafea sau un ceai.
Nou ne-a plcut ce am vzut n acest muzeu, am aflat o mulime de lucruri interesante pe care
nu le tiam. i cea mic a fost ncntat, a privit brcile cu mare atenie n timp ce asculta
explicaiile noastre. Cu toate c a fost o experien interesant, nu este de pus naintea altor
obiective pe care vrei s le vizitai n Barcelona. Dac v rmne timp dup ce ai vizitat ce
doreai s vizitai, atunci v recomand i acest muzeu.
Cioco-cioco-la-la
Cioco-cioco-te-te
Cioco-la, cioco-te
Cioco-la-te
cam aa ne-a inut pitica o parte bun din concediu, mai ales cnd se plictisea ateptnd
metroul sau mergnd spre diverse obiective. Un joc enervant pentru noi la un moment dat,
amuzant pentru ea, care ns n-are nicio legtur cu Muzeul de Ciocolat din Barcelona care era
pe lista noastr.
Am ales acest muzeu pentru c nu am fost niciodat ntr-un muzeu de ciocolat, pentru c
auzisem c este acolo i celebra Sagrada Familia, toat din ciocolat, i pentru c mi-a plcut
ideea de a putea mnca biletul de intrare. Pn la urm s-a dovedit a fi o alegere bun, nu numai
c am vzut opere deosebite, dar i pentru c am aflat lucruri extrem de interesante, de care
habar n-aveam pn la aceast vrst.
De cacao am auzit toi, ntr-un fel sau altul am folosit-o toi, dar v-ai ntrebat vreodat cum arat
boabele de cacao, care este procesul prin care ajunge n forma pe care o tim? Eu, spre ruinea
mea, nu mi-am pus niciodat aceast ntrebare, ns am fost uimit s aflu toate aceste lucruri i
multe altele.
Vreau s v povestesc i vou ce am aflat la acest muzeu, ce am vzut i de ce ne-a plcut att de
mult.
Muzeul de ciocolat din Barcelona se afl destul de aproape de Arcul de Triumf, de fapt n
captul opus acestuia. A trebuit s ntrebm pentru c nu am gsit nicieri indicatoare spre el, dar
pn la urm l-am gsit. Preul unui bilet este de 5 euro, copiii sub 7 ani avnd gratuitate. Cnd
am ajuns s pltim biletele, doamna de la ghieu m-a ntrebat din prima: ci ani are fetia? 7,
nu? normal c nu mi-am permis s contrazic o aa scumpete de doamn, astfel c am pltit 10
euro, am primit 3 ciocolele i bonul, apoi am intrat. Muzeul nu este foarte mare, o or o or i
ceva fiind suficiente pentru a vedea toate exponatele i a citi informaiile de pe panouri.

Arborele de cacao era frumos denumit un arbore tropical pentru satisfacerea zeilor i a
oamenilor. Poate ajunge pn la nlimi de 4-6 metri, crescnd la o altitudine de 600 de metri
peste nivelul mrii. Este un copac care are nevoie de mult umiditate i de o temperatur
constant ntre 23 i 28 grade Celsius. Arborele de cacao ajunge la maturitate n al patrulea an.
Fructul acestui arbore cntrete ntre 250 i 500 de grame i are forma unui pepene galben, l
putei vedea n poze. n interior sunt nite psti albe i lungi, n care sunt de fapt boabele de
cacao. Arborele de cacao a fost numit n sec. 18 mncarea zeilor.
De unde vine cacao?
Maiaii au luat cacao din Amazon. n secolul 18 a nceput s fie cultivat n Filippine iar n
secolul 19 a fost adus n Sri Lanka i Java, de unde a plecat mai departe n Madagascar. n anul
1740 portughezii au dus-o n Brazilia, apoi n Africa. n anul 1992 producia de cacao n lume a
ajuns la dou milioane de tone. Consumul de ciocolat a devenit un indicator al nivelului de trai
n rile dezvoltate.
Cum era cacao consumat cu peste 2000 de ani n urm?
Aztecii au fost cei care au urmat dup maiai n ceea ce privete consumul de cacao. Ei au numito, pe limba lor, cacahuatl. Pentru btinai, cacao era un aliment cu origine divin. Ei preparau
o butur numit xocoatl din cacao, ap, arome gen vanilie, piper i ardei iute. Toate aceste
ingrediente erau amestecate i ngroate cu fin. Era consumat rece. Butura era consumat n
jertfele zeilor, n ritualurile de iniiere a pubertii (mix de cacao i flori dizolvate n ap de
ploaie) i la nmormntri.
Cacao sau bani?
Aztecii foloseau boabele de cacao pe post de bani. Un iepure costa 10 boabe, un sclav costa 100
de boabe pe cnd serviciile unei prostituate costau... ct un iepure :)) Taxele erau, de asemenea,
pltite cu boabe de cacao. Falsificarea boabelor era aspru pedepsit, chiar cu sclavia. Mai trziu,
n timpul rzboiului i al srciei, ciocolata a nlocuit valuta existent, devenind un standard n
funcionarea pieei la negru.
De ce este dulce? Schimbri ale reetei din picant n dulce!
Soldaii lui Hernan Cortes (care a cucerit Mexicul pentru regii Spaniei) au devenit rapid mari
fani ai buturii xocoatl, datorit aportului de energie pe care l primeau dup ce o consumau.
Diferit de reeta iniial, prea tare pentru gusturile europenilor, cacao a fost mai trziu
amestecat cu zahr, vanilie i scorioar, devenind o butur fierbinte, parfumat i dulce, cu
un gust similar a celei pe care o tim azi. Aceste reete au fost inventate din ordine religioase,
ciocolata fiind inclus n posturile bisericeti.

Cum este transformat cacao?

Este un proces lung, care trebuie s parcurg mai multe etape: fermentarea, care se produce prin
nfurarea pstilor n frunze de banane, la o temperatur de 50 de grade Celsius. n acest mod,
este evitat germinarea n timpul transportului. Pulpa fructului este eliminat, se ntrete i sunt
dezvoltate uleiurile eseniale. Aceste uleiuri elimin gustul amar pe care l au iniial.
Umiditatea este eliminat prin uscare i astfel se asigur o bun conservare. Fermentarea intern
continu, diminund gustul amar i accentund aroma. Uscarea se poate face natural, la soare,
sau artificial, prin metode de suflare cu aer. n cele din urm, cacao este curat, selectat i
mpachetat, gata pentru export.
Cum a ajuns cacao n Europa?
Prima ncrctur de cacao a plecat cu o ambarcaiune numit Viento Chocolatero (Chocolate
Wind) i a ajuns n Spania ncepnd cu anul 1520, cu un an mai trziu dup sosirea lui Cortes n
Mexic. Un clugr pe nume Fray Aguilar a mers cu reeta de ciocolat la stareul Mnstirii de
Piedra din Aragon.
Valoarea simbolic a ciocolatei
Bomboanele de ciocolat (bonbons) au aprut pentru prima dat n palatele franuzeti, n secolul
18. Cuvntul bonbons repet silaba bon, care nseamn bun n francez. Doamnele de la
palat le-au pus n cutii speciale, ca s le poat consuma oricnd, singure sau n compania
musafirilor. Servirea cu bomboane s-a transformat n scurt timp ntr-un act de politee. Evoluia
acestor dulciuri mici a continuat pn astzi, acestea avnd noi forme, arome i gusturi. Mai mult
dect att, oferirea bomboanelor este considerat un gest de distincie i bun gust.
Nu dup mult timp, cafeaua i ceaiul, care se preparau uor, au devenit un simbol al burgheziei,
iar ciocolata, care necesita un anumit ritual, era mai potrivit pentru nobili. Din acest motiv, se
spune despre ciocolat c a divizat Europa n acele vremuri.
Cum a nceput producia de ciocolat?
Primul atelier cu producie mecanic dateaz din anul 1777, n Barcelona. Un anume Fernandez
era cel care fcea ciocolat pentru doamnele i prinii de la Curte. De atunci i pn la sfritul
secolului 19, producia de ciocolat era artizanal. La sfritul secolului 19 a nceput fabricarea
industrial a ciocolatei, n special n Frana i Suedia. Aceasta i cererile din ce n ce mai mari au
diversificat producia, aprnd astfel ciocolata cu lapte, tabletele de ciocolat amruie, ciocolata
cu fructe uscate etc., devenind popular att n rndul copiilor, ct i al adulilor.

Ciocolata a devenit n scurt timp surs de inspiraie i pentru artiti, aceasta fiind inclus n opere
de art (ex: Chocolate Breakfast de Zurbaran, The Madrid Fair de Goya), n cri de bucate
i n diverse poezii, romane sau piese de teatru, toate descriind dragostea pentru ciocolat.
La numai cteva zile dup ce ne-am ntors din concediu, am vzut un film la televizor, Dragoste
cu ciocolat (Chocolat) care a venit pentru mine exact ca o mnu. Este o poveste despre
tentaie i represie, despre rzboiul izbucnit ntr-un orel datorit pasiunilor i temerilor
provocate de nfiinarea unei misterioase cofetrii. Am vzut filmul cu ali ochi, nu m-am
minunat cnd am aflat de ardeiul iute pus n reetele de ciocolat i asta datorit faptului c
citisem i aflasem multe lucruri interesante la Muzeul de Ciocolat din Barcelona.
Ciocolata face acum parte din viaa noastr, fie ea ciocolat cald, tablete, bomboane sau folosit
n diverse prjituri sau mncruri (n buctria catalan, nc se servete cu carne sau pete)
pentru c al ei gust rafinat ne face, pur i simplu, plcere. Eu trebuie s recunosc, dup ce s-a
terminat filmul, am dat o fug la magazin i mi-am cumprat nite ciocolat :)
Tot ce am aflat la Muzeul de Ciocolat mie mi s-a prut foarte interesant, erau lucruri pe care nu
le tiam i de care acum m bucur c le cunosc. Exponatele din muzeu v las s le admirai n
poze, cu sau fr o ciocolic lng, nu am ce s v povestesc despre ele. V pot spune doar c
numai nite adevrai artiti au putut realiza astfel de opere, absolut minunate.
n muzeu era i o ncpere unde vizitatorii puteau asista la un atelier de prelucrare a ciocolatei, pe
care noi ns l-am gsit nchis. Mi-ar fi plcut s asistm, dar nu a fost s fie...
La ieirea din muzeu erau i o parte din echipamentele folosite pe vremuri pentru prelucrarea
boabelor de cacao i obinerea ciocolatei, inclusiv diverse forme n care erau turnate i cri de
reete vechi. Nu v mai spun despre magazinul de la ieire care vindea fel de fel de bomboane,
unele mai apetisante ca altele, preurile ns mi s-au prut prea mari aa c ne-am mulumit cu
biletul de intrare...
Dup ce am plecat de la muzeu, nu foarte departe de acesta, am gsit un magazin care vindea
diverse condimente i am cumprat de acolo, mai mult de curiozitate, boabe de cacao i ciocolat
pur, neprelucrat i fr zahar. Dac boabele de cacao am reuit s le gust, pe ciocolat nu am
putut s pun gura, era mai amar ca amarul...
Sper c v-am convins c acest muzeu merit vizitat!
Am aflat de acest muzeu de tiin din Barcelona cu cteva zile nainte de plecarea noastr, deci
nu am avut suficient timp s m documentez despre ce este vorba exact. Cutnd pe net, am gsit
destul de puine informaii n limba romn, dar cea mai important a fost c este un loc minunat
n care poi petrece ceva timp mpreun cu copiii, fiind un muzeu pentru cei mici. Iniial am

crezut acest lucru, ns dup ce am fost acolo, sunt n msur s contrazic aceast prere i o fac
cu mna pe inim: nu este un muzeu doar pentru copii, este un muzeu pentru toi, indiferent de
vrst, mai ales pentru cei pasionai de tiin.
Copiii pot experimenta, pot vedea cu ochii lor, pot atinge... iar acetia sunt primii pai pentru a
putea nelege. Una este s auzi de la doamna profesoar sau s citeti prin manuale de legile
fizicii i alta este s poi s le vezi n aciune, s le simi, s fii acolo cnd se ntmpl. Copilul
meu este nc mic, deocamdata nu face la coal fizic sau alte materii asemntoare i sunt
convins c multe lucruri vzute n acest muzeu nici mcar nu le-a neles. Dar, n acelai timp,
cred cu putere c atunci cnd le va veni rndul i cnd va trebui s le nvee, o s-i aminteasc,
cu ajutorul nostru, mcar o mic parte din ceea ce a vzut n acest muzeu.
V spun cu mna pe inim, dac ajungei n Barcelona i mai ales dac suntei cu copiii, nu ratai
acest muzeu. Dar nu facei greeala pe care am fcut-o eu... adic nu il ncludei pe lista
obiectivelor de vizitat contra-cronometru pentru c eu aa am fcut i acum regret. Acestui
muzeu i trebuie alocat cel puin o zi. Cel puin! Noi am stat numai 7 ore acolo dar timpul nu a
fost suficient. Probabil va mai fi i pentru noi un next time n Barcelona, atunci cu siguran
voi aloca mult mai mult timp pentru acest loc extraordinar care ne-a fascinat n totalitate.
Deci... s ncep cu nceputul:
Cum se ajunge la muzeul CosmoCaixa:
Noi am plecat de la staia de metrou Paralel (pentru c acolo am avut cazarea - impresii aici) i
am luat metroul L3 pn la staia Catalunya. De la Catalunya am luat L7 pn la staia Av.
Tibidabo (sunt exact 7 staii: Provenca, Gracia, Pl. Molina, Padua, El Putxet, Av. Tibidabo).
De acolo sunt 3 moduri de a junge la muzeu:
1. Exist, foarte aproape de gura de metrou, un tramvai albastru care se pltete, cardul de
cltorii pe care l-am folosit noi pentru metrou, tren i autobuzuri nu era valabil. Sincer, nu am
reuit s m interesez ct cost pentru c nu am avut n plan s l lum.
2. Autobuzul 196 este la civa metri de staia tramvaiului albastru. L-am luat pe acesta pentru c
puteam folosi cardul nostru i chiar nu ne-a luat nicio cltorie de pe el c abia ieisem de la
metrou (cltoria dureaz 60 de minute, chiar dac schimbi mijlocul de transport). Acest autobuz
ne-a dus exact n faa muzeului ns a ocolit un pic.
3. Se poate ajunge pe jos, exist un indicator care se vede de la gura de metrou ns, netiind ct
este de mers, nu am riscat. La ntoarcere am venit pe jos i am vzut c drumul nu este deloc
lung, chiar este direct.

Indiferent ce metod alegei pentru a ajunge, important este s ajungei!

Biletele:
Preul unui bilet pentru adult este de 4 euro iar copiii sub 16 ani au intrarea gratuit n muzeu.
Dar, pentru c ntotdeauna exist i un dar, se poate vizita i Planetariul din interiorul
muzeului, aici fiind bilete separate de cele pentru muzeu: 4 euro de persoan, chiar i pentru
copil.
n concluzie, am pltit 8 euro (2 aduli) la muzeu i 12 euro (2 aduli i un copil) pentru
Planetariu, adic un total de 20 de euro. Prea puini bani pentru ce ne-a fost dat s vedem!
La Planetariu sunt ore fixe de intrare. Pentru c la ora 13.00 nu mai erau bilete, am cumprat
pentru ora 14.00.
Cu Barcelona Card intrarea la acest muzeu este gratuit, nu tiu exact dac acest lucru se aplic
i pentru Planetariu.
Cum intri n muzeu, pe partea stng, la un ghieu sunt dou doamne care ofer informaii
clienilor. ntre ele sunt i doi domni care nu mai ofer n prezent dect o imagine ncnttoare,
dar care au oferit ntregii lumi mai mult dect sperau... este vorba de Einstein i Darwin. Einstein
i Darwin din cear! Extrem de realiste figurile, le putei vedea n poz, absolut toat lumea care
intr face poze cu ei, unii chiar ncep s le vorbeasc, netiind n prim faz c sunt din cear.
Mergnd nainte am ajuns la casa de bilete, erau mai multe ghiee deschise i le-am cumprat
rapid, apoi am pornit la drum.
Din pcate, nu au un ghid sau o hart a muzeului aa c trebuie s mergi dup inspiraie... i cum
prea multe informaii detaliate nu am gsit, asta am i fcut.
Muzeul are 5 niveluri:
Nivelul 0: aici este de fapt intrarea, biroul de informaii, un magazin cu diverse suveniruri i
destul de multe prostioare (la preuri pe msur), tot de aici se poate ajunge i la parcare.
Nivelul -1: nici aici nu este mare lucru de vzut, exist n schimb restaurant i toalete i un
indicator Placa de la Ciencia dar, sincer, nu am gsit nimic, nu tiu ce ar fi trebuit s fie.
Nivelul -2: aici este Planetariul (singurul pe care l-am putut vizita) i mai sunt o mulime de ui
pe care este scris: Clik, Flash, Audiotri, Agora, Sales Alfa, Beta I Gamma, Aules Pi, Sigma, Delta
I Lambda. Noi am gsit toate aceste ui nchise, aflnd ulterior c aici se organizeaz diverse
activiti numai pentru grupuri organizate, la ore clar stabilite, numai n limba lor. Probabil ar fi
fost interesant s le gsim deschise dar chiar nu am fi neles nimic. Tot la acest nivel exist, n

exterior, Jardi dArquimedes adic un mini-prcule, unde sunt i restaurante dar i o staie
meteorologic i alte experimente interesante (despre care am s v povestesc n alt review).
Nivelul -3: se gsete sala Toca Toca pe care am gsit-o, de asemenea, nchis.
Nivelul -4: se gsete sala Omegaalt u nchis. Eeei, ne fceam griji c nu vom ti ce i
unde s vizitm, lucrurile deja s-au simplificat, a mai rmas un singur nivel, unde de fapt este
totul:
Nivelul -5: cel mai important nivel al muzeului dar suficient de mare i extrem de interesant!
Aici, cea mai tare parte este considerat Pdurea Inundat (Bosc Inundat) dar, tot aici se mai
gsesc i Exposicions Temporals, Sala de la Materia i Mur Geologic.
La acest nivel se poate cobor pe o scar n spiral, scar n interiorul creia se afl un copac
suspendat. Bietul copac are rdcinile n aer dar este interesant n felul lui.
Cam acestea sunt informaiile de interes general despre acest muzeu, ce am vzut, experimentat
i aflat acolo am s va scriu n review-uri separate, este mult prea interesant pentru a ngrmdi
totul ntr-un singur loc. Tot ce v pot spune este c sunt lucruri extraordinare! Noi am fost
absolut fascinai de ce am vzut, chiar dac cea mic nu a neles prea multe...
Nu trebuie ratat acest muzeu n cazul n care ajungei n Barcelona!
Voi continua s v povestesc despre ce anume se poate vedea mai exact la nivelul -5 al muzeului
CosmoCaixa din Barcelona deoarece, aa cum v-am spus, acest muzeu ni s-a prut extraordinar.
i nu am gsit nicieri explicate, n amnunt, lucrurile care se pot vedea n acest muzeu...
Vreau s v spun c ce voi prezenta n continuare reprezint o mpletire de preri personale i
informaii oferite de panourile existente n muzeu. Deci, o parte din informaii sunt extrase din
explicaiile oferite acolo.
Imediat cum se ntr n sala de la nivelul -5, care este enorm, un prim panou explic faptul c
Marea Mediteran (Mediterranian) nseamn n mijlocul pmntului, adic aria care
conecteaz diverse ri, continente i culturi umane. Este a doua mare din lume (ca mrime)
nconjurat de pmnt i apele sale scald sudul Europei, o parte a Asiei vestice i ri din Africa
de Nord.
Fiind o mare cu rmurile intens populate, de dimensiuni considerabile i cu posibiliti limitate
de schimbare/mprosptare a apelor, Marea Mediteran are una dintre cele mai mari rate de
poluare din lume i cele mai multe specii n pericol de dispariie din lume.

Susinerea Mare Nostrum este, fr ndoial, una dintre cele mai mari provocri ale viitorului: o
provocare pentru care tiina descoper soluii dar care necesit implicarea i contientizarea
tuturor. Mare Nostrum (n traducere marea noastr) a fost numele folosit de romani pentru a
se referi la Marea Mediteran i n prezent este un proiect finanat de UE pentru a explora noi
posibiliti de protejare a litoralului mediteranean.
Dup acest panou se afl un mic ecran cu touch screen care te ntreab ce nseamn Marea
Mediteran pentru tine. Pe ecran sunt mai multe balonae pe care sunt scrise diverse
rspunsuri, trebuiesc atinse cele care le considerm rspunsuri corecte la aceast ntrebare.
Mergnd mai departe, aflm c i apa din Marea Mediteran este influienat de vnt, de
schimbrile de temperatur i de evaporare. Apa din Marea Mediteran se poate deosebi uor de
cea din Oceanul Atlantic deoarece i menine temperatura i salinitatea ridicate. Spre deosebire
de alte tipuri de ap care pot fi gsite n oceane, proprietile fizice i chimice are Mrii
Mediterane sunt relativ uniforme, cu cteva diferene minore cum ar fi accentuarea salinitii de
la vest la est.
Dup ce am lecturat toate aceste informaii, pe care personal le-am gsit extrem de interesante,
am mers mai departe unde am gsit un acvariu dublu, n partea dreapt fiind ap dulce iar n
partea stng ap srat. O sticlu se putea plimba cu ajutorul unui buton dintr-o parte n cealalt
i se putea scufunda n ambele tipuri de ap. Cei mici, i nu numai ei, puteau vedea cum sticlua
rmnea la fundul apei n bazinul cu ap dulce i cum era mpins n sus n cel cu ap srat.
Dup ce a facut acest experiment, mi-a spus cea mic, plin de entuziasm: daaa mami, lucrurile
plutesc n ap sarat! .
Am vzut apoi cum arat o bucat de sare din Sorbas (Almeria) ce data din perioada messinian
(cam 6 milioane de ani n urm cnd Marea Mediteranean s-a evaporat aproape complet).
n continuare se pot vedea i pipi diverse tipuri de nisip, de pe mai multe plaje, de la diverse
mri... se poate gusta apa din diverse mri i oceane pentru a simi diferena de salinitate.
Interesant, pcat c recipientele n care era pus nisipul erau mai adnci dect puteau ajunge
degeelele celor mici...
Sunt prezentate mai departe cteva caracteristici ale speciilor de animale marine ce triesc n
Marea Mediteran, chiar sunt i nite acvarii cu petiori, meduze i fel de fel de ciudteii, cu
explicaiile de rigoare pentru fiecare.
Un alt lucru interesant a fost o machet de pete n care se putea vedea musculatura acestuia,
branhiile, rinichii, ficatul i sistemul digestiv. Toate acestea erau enumerate deasupra machetei.
Dedesubt erau butoane cu substane poluante gen mercur, plumb, crom etc. Cnd se apsa

butonul corespunztor unei subtane poluante, pe machet se aprindea partea din corpul petelui
care era cea mai afectat la substana respectiv. Extrem de interesant!
Un alt experiment i oferea posibilitatea s guti diverse tipuri de ulei, s simi diferena dintre
ele. Sincer, cum s-a ajuns de la apa Mediteranei i de la speciile de vieti care triesc n ea la
sticle de ulei mi-a scpat, nu am neles dar nici nu am ncercat pentru c nu m-a ncntat deloc
ideea de a degusta ulei...
ns m-a atras ntrebarea Ce conin 1000 de litri de ap de mare? . Am aflat i cteva
rspunsuri la aceast ntrebare, unele mai interesante ca altele: n 1000 de litri de ap de mare se
afl 10 micro grame de aur, 1 kg de magneziu, 37 de kg de sare, 52 de grame de brom.
Continum cu un alt experiment, de data asta privim prin microscop diverse tipuri de
dinoflagelate (organisme acvatice unicelulare care au att caracteristici ale plantelor ct i a
animalelor). E clar c mare lucru nu am neles nici eu nici cea mic dup ce ne-am uitat la
ciudaeniile acelea, dar ideea de a privi prin microscop a ncntat-o foarte mult pe pitica mea.
De la microscop ne-am dus la Pendulul lui Foucault care demonstreaz c pmntul de rotete n
jurul propriei axe. Experimentul fizicianului francez a avut mare succes n anul 1851 cnd a fost
demonstrat la Paris. Dac un pendul ca cel de la acest muzeu este plasat la unul din polii
pmntului, acesta are nevoie de o zi pentru o rotaie complet de 360 de grade. Pendulul din
muzeul CosmoCaixa din Barcelona are 24 de metri i se rotete ntr-o zi doar 236 de grade,
avnd nevoie de 36,6 ore pentru a realiza rotaia complet, perioada de rotaie a lui fiind de 9,8
secunde.
Am continuat la un alt experiment de unde am aflat c viteza depinde de mediul n care se
propag. Era un sistem vertical, cu tije orizontale, cu ajutorul cruia se putea observa cum se
propag undele. Toate vibraiile se produceau cu aceeai vitez. Sunetul este format de undele de
presiune a cror vitez depinde de densitatea i de compresibilitatea mediului (340 m/s n aer,
1482 n ap la o temperatur de 20 de grade, 5000 n oel, 0 n vid). Viteza luminii este
determinat de caracteristicile electrice i magnetice ale mediului (299.792 km/s n vid, 299.703
n aer, 228.849 n ap, 199.862 n sticl etc.)
Mai departe am citit i experimentat undele transversale: oscilaia este perpendicular pe direcia
propagrii. Undele electromagnetice precum lumina i undele radio sunt unde transversale, la fel
ca undele sonore din instrumentele cu coarde (chitrile i viorile). Dac se observ micare
nainte sau napoi n direcia de propagare, atunci este vorba de un tip diferit de unde, i anume
unde longitudinale.
Legat de undele longitudinale, era explicat cum fiecare pendul transmite din energia sa celor
alturate. Sistemul de pendule este un model (detaliat la scar larg) de propagare a undelor

sonore prin corpuri solide. Energia rezultat n urma micrii primului pendul este transmis de
la un pendul la altul fr nici o deplasare a materialului. Atunci cnd undele circul prin aer,
tulburarea iniial (vibraia unei corzi, de exemplu) face moleculele de aer s vibreze. Atunci
energia trece de la molecul la molecul deoarece vibraia fiecrei molecule n jurul poziiei sale
de echilibru relativ este transmis urmtarei molecule. Atunci cnd vibraia ajunge la timpanul
nostru, putem auzi sunetul. Sunetul este un exemplu de und longitudinal. Aceste informaii au
ncntat-o mult pe pitica mea, nu tia cum se transmite sunetul.
Tot legat de sunete, am experimentat un tub de 100 de metri in care se putea vorbi i, undeva
lng, era un fel de casc unde ateptai s i auzi cuvintele spuse, cu ceva ntrziere. Unde
trebuia s pui urechea era ns puin cam sus i cei mici nu reueau s in urechea acolo n timp
ce vorbeau prin tub...
O mulime de lucruri interesante am putut afla pn acum, unele deja tiute, altele noi. Voi reveni
cu celelalte experimente pe care le putei vedea n acest muzeu, toate la fel de interesante.
n ultima parte a review-ului dedicat muzeului de tiin CosmoCaixa din Barcelona, v
povestesc alte experimente pe care le putei vedea dac ajungei la acest muzeu. i v recomand
din suflet s ajungei pentru c este un loc extrem de interesant i educativ, pentru toate vrstele.
Continum cu informaii legate de faptul c tot ce vibreaz scoate sunete. Experimentul arta
cum, prin modificarea vitezei cu care se rotete o platform, se poate varia frecvena la care
coarda vibreaz. Pentru anumite frecvene, apare o und i jumtate sau chiar dou. Acestea sunt
cunoscute sub denumirea de armonice care formeaz valuri verticale pe coard. Valoarea lor
depinde numai de lungimea i tensiunea corzii. Calitatea sunetului depinde de ton care este o
combinaie particular de armonice asociat cu frecvena notei fundamentale. Din acest motiv,
aceeai not poate suna diferit atunci cnd este cntat cu instrumente diferite. Interesant, nu?
Giroscopul un alt experiment extrem de interesant. Un disc metalic cu dou mnere n lateral
era plasat vertical ntr-un suport. Trebuia s nvri discul n poziie vertical, apoi s l iei n
mn, innd de mnere i s l ntorci n poziie orizontal. Toate acestea n timp ce stteai pe un
scunel. n momentul n care ineai discul orizontale (ce se nvrtea) i ridicai picioarele de pe
pmnt, scaunul pe care stteai ncepea s se nvrt i el dar n direcie opus. Aici mi-a fost
cam greu s fac copilul s neleag de ce se ntmpl acest lucru, cu conservarea impulsului
unghiular, dar i-a fost suficient s se mulumeasc cu ideea c se nvrte cu scaunul
Conservarea impulsului unghiular era explicat i mai departe, la un alt experiment. Aceast
constant depinde de distrubuia materialului n jurul axei de rotaie i de viteza de rotaie. Dac
se reduce distana la axele de rotaie, crete viteza unghiular. i viceversa. Acest efect este
realizat de patinatori i dansatori atunci cnd i ntind braele sau le strng pentru a mri sau a

micora viteza de rotaie. Aceast explicaie mi s-a prut mai potrivit pentru un copil, dei cu
siguran ideea de baz nu a fost neleas n totalitate.
Spectrul electromagnetic a fost urmtoarea oprire, atrai de ntrebarea ce au n comun lumina,
undele radio i razele X? Par diferite dar toate sunt unde electromagnetice. Diferena dintre ele
const n lungimea de und, care este distana dintre vrfurile pulsurilor consecutive. Era o list
cu unde electromagnetice ordonate dup lungimea de und: unde radio i TV, microunde, radiaii
infrarou, lumina vizibil, radiaii ultraviolete, raze X i gamma. Frumos era explicat acolo cum
c aceast clasificare a undelor poart numele de spectru electromagnetic.
Prisma optic demonstra i i fcea pe cei mici s neleag c lumina alb reprezint de fapt un
amestec al culorilor curcubeului: rou, oranj, galben, verde, albastru, indigo, violet. Nu tiu dac
au neles i ce nseamn dispersia luminii, dar faptul c pot vedea cum este descompus lumina
este un lucru foarte interesant pentru cei mici.
Lentilele, de diferite feluri, sunt cele care au urmat ateniei noastre. Ele se bazeaz pe fenomenul
de refracie a luminii, adic schimbarea direciei de propagare a acesteia la trecerea dintr-un
mediu transparent n altul. Dup modul n care acioneaz asupra razelor de lumin, lentilele pot
fi convergente sau divergente. Clasificarea era fcut i dup form, erau toate expuse pe un
perete i se putea vedea cum arat i cum acioneaz fiecarea asupra razelor care intrau n ele.
Foarte interesant, am nvat aceste lucruri la coal dar abia acum am putut s m joc n voie
cu ele i chiar s i explic piticei cum stau lucrurile.
Am ajuns mai departe la razele cosmice care sunt particule subatomice, cu cea mai mare energie
ntlnit n natur, care vin din spaiu i bombardeaz constant pmntul. Originea lor nu este
deloc clar, fiind una din ntrebrile la care specialitii mai caut rspunsuri. O teorie const n
faptul c ele provin din explozia supernovelor. Razele cosmice sunt extrem de importante pentru
via, ele produc mutaii spontane, fiind una dintre principalele cauze ale evoluiei biologice.
Al treilea principiu al dinamicii, cel al aciunii i reaciunii, era i el clar explicat i exemplificat
acolo. Dup ce am ncercat s i explic i fetiei mele ce anume nseamn, c dac un corp
acioneaz cu o for asupra altui corp, acesta din urm acioneaz la rndul su asupra primului
corp cu o for egal i de sens opus, eram destul de convins c mare lucru nu a neles din ce iam spus. Mare mi-a fost mirarea cnd m-a ntrebat la final e ca atunci cnd te loveti cu capul
de perete, nu? Pe tine te doare, dar i pe perete l doare la fel de mult, nu? Asta a neles ea i eu
am fost mulumit pentru moment.
La un moment dat am ajuns la un bloc de ghea foarte mare, pe care puteai pune mna i n care
erau gurele fcute de degetele celor care au rezistat s in mna pe el timp ndelungat. Era
explicat c n el se afl toate cele trei stri posibile ale apei: solid, lichid i gazoaz. Umiditatea
in aer este ngheat de congelatorul din interiorul blocului, formnd astfel gheaa. Cldura

minilor noastre i cea din camer transform gheaa n aburi sau n ap. Acolo era o temperatur
optim la care toate cele trei stri pot s coexiste. Temperatura este numit punctul triplu al
apei (0.01 grade Celsius) i nu este cu mult diferit de temperatura medie a pmntului, dat de
distana sa pn la soare. Datorit ei, un procent suficient de ap de pe planeta noastr este n
form lichid, o condiie important pentru apariia i pstrarea vieii. Strile apei le nvase
pitica mea i la coal, astfel c informaiile aflate acum au fost clar nelese i de ea.
Lsm apa i gheaa i mergem mai departe la vnt. Trecerea unui meteorit prin atmosfera
pmntului este un eveniment turbulent. Experimentul prezentat acolo avea ca scop reproducerea
a ceea ce se ntmpl n cazul meteoriilor de mare vitez. Turbulena produs de frecarea cu
aerul i crete temperatura peste punctul de fierbere. Acele caviti rotunjite i alungite, numite
regmaglypts se formeaz prin volatilizarea i spargerea fragmentelor.
Tot ce v-am prezentat pn acum sunt doar o parte din experimentele i lucrurile care pot fi
vzute n muzeul CosmoCaixa. Mai sunt o mulime de alte lucruri extrem de interesante de aflat
i de vzut dar, aa cum v-am spus, cele 7 ore petrecute acolo nu au fost suficiente pentru a
explora n detaliu chiar tot.
Mai sunt de vzut: micarea brownian, a doua lege a termodinaticii, balonul cu aer cald,
vortexul, cum zboar avioanele, efectul Venturi, evoluia sistemului nervos, neuronii, reelele
neuronale, inteligena adaptiv cu abilitatea de control a instinctelor, ineligena flexibil,
gravitaia, capacitatea creierului uman de a elimina anumii stimuli, fractalii, fotosinteza, cum a
aprut alfabetul i multe multe altele. Trebuie s ajungei acolo s le vedei cu ochii votri i s le
experimentai.
Cteva cuvinte despre celebra pdure amazonian gzduit de acest muzeu, motivul principal
pentru care am fost acolo, pentru c despre celelalte lucruri mu am gsit informaii prea multe. n
muzeu este un perete enorm din sticl, n spatele cruia se afl aceast pdure: plante specifice,
cu rdcinile n ap, unde se afl o mulime de specii de peti, care mai de care mai interesani.
Acestea pot fi vzute i prin peretele de sticl, dar se poate intra acolo unde aerul este foarte cald,
umed i aproape irespirabil... atmosfera este att de real nct nu spui c te afli ntr-un muzeu.
Din cnd n cnd ncepe i ploaia, exact aa cum e n pdurile amazoniene. Apa cade numai
deasupra plantelor, nu ud i oamenii care ntr acolo. Este o senzaie interesant.
Mai sunt lucruri interesante de vzut i afar, la nivelul -2. Acolo este i o teras unde se poate
servi o cafea sau un suc, un loc unde copiii pot alerga n voie, la aer, dar i cteva alte lucruri de
vzut.
Unul dintre ele este urubul lui Arhimede, construit n sec. 3 . H., n timpul unei cltorii n
Egipt. Scopul acestui mecanism era acela de a pompa apa, permind locuitorilor din regiunea
Nilului s ii irige terenurile agricole. Dei, prin denumire i form, echipamentul pare a fi un

urub, n realitate, prin funcionalitate, el intr n categoria elicelor. Funcionnd dup acelai
principiu i cu aceeai alctuire c in antichitate, se utilizeaza si in prezent, peste tot in lume,
pentru pomparea apelor subterane sau in silozuri, pentru transportoarele care ridica cerealele.
optitul la o distan de 87 de metripentru acest experiment e nevoie de doi oameni. Sunt dou
parabole aflate fa n fa la o distan de 87 de metri. Pe ele, exact n punctul focal, sunt dou
cercuri n care se poate vorbi i auzi ceea ce vorbete cel de la cealalt parabol. Am ncercat i
aa este: dac opteti, eti auzit de cel care se afl la cealalt parabol.
i ultimul lucru pe care l-am vzut afar a fost staia meteo. V spun sincer, fiind un pic presat
de timp pentru c petrecusem mai mult timp dect am planificat n muzeu i pentru c mai aveam
multe pe list de vzut n acea zi, nu am mai studiat-o cu atenia cuvenit. Acum mi pare ru
Am citit c pe acoperiul muzeului sunt civa senzori care msoar valorile diferitelor variabile
meteorologice. Iar acolo erau diverse aparate clasice de msurat i o mulime de informaii
despre radiaia solar, presiunea atmosferic, umiditatea relativ, senzori pentru direcia vntului
i de precipitaii etc. Informaii interesante, timp s ai!
n ncheiere vreau s v spun cteva cuvinte despre ceea ce am vzut la Planetariu, a fost o
experien unic, ce nu poate fi descris cu ajutorul cuvintelor. Spectacolul a avut loc ntr-o sal,
pe un tavan rotund, imaginai-v n interiorul unei mingi uriae c privii n sus. Am primit
ochelari, serveele umede s i tergem i cti, explicaiile erau i n englez. S-a proiectat un
film 3D incredibil, nu tiu de cte ori am dat cu mna prin aer s nu m loveasc sateliii i
navele care zburau, absolut impresionant. Filmul (cum era de ateptat) nu s-a putut filma. A
prezentat cum se formeaz imaginea n ochii omului, cum arat sateliii pmntului i la ce ajut,
cum funcioneaz telefoanele mobile i GPS-urile, am ieit n spaiu i am admirat pmntul de
acoloi multe alte sentimente unice. Ne-a plcut la nebunie!
Sper c v-am convins c acest muzeu este un MUST SEE al Barcelonei, noi vom mai merge cu
siguran acolo dar i vom aloca mai mult timp. V doresc s ajungei la CosmoCaixa, mcar o
dat-n via!
Barcelona - niciodat timpul nu ajunge

Nu neleg de ce m atrage att de mult acest ora, dar pur i simplu m fascineaz! Timpul mi se
pare c niciodat nu este suficient pentru a explora, cu sim de rspundere, oraul lui Gaudi,
pentru a-i afla toate secretele i a-i descoperi adevrata valoare.
De la aeroport noi nu am luat autobuzele care duc n centru (preul unui bilet era de 5,90 euro de
persoan) ci am ales s mergem cu trenul pn la staia Sants Estacio, iar de acolo am luat
metroul pn unde am avut nevoie (mai exact staia Paralel).

Am cumprat din gar (la care se ajunge din aeroport printr-un pasaj aerian) o cartel de 10
cltorii, pe care am dat 10,6 euro. Acestea sunt valabile i la tren, i la metrou, i la autobuze
prin ora, iar cltoria este valabil 60 de minute (n acest interval, dac schimbi mijlocul de
transport, nu se consum o nou cltorie).
Trebuie s recunosc, de aceast dat Barcelonei i-am alocat mult prea puin timp, ea nefiind
destinaia noastr final pentru acest an. Am stat doar 3 nopi n Barcelona i am avut numai 2
zile pentru ea. Dar planul a fost s vad i copilul un pic din ce e de vzut, pentru c data trecut
nu a fost cu noi (vezi impresii).
Am avut obiective clar stabilite (despre care am povestit n review-uri separate), am fost contracronometru i asta m-a durut. Dar ceva nou tot am vzut i noi, pentru c de data aceasta am
reuit s ajungem la Fntnile Magice pe care le-am ratat n anterioara vizit, nefiind deschise
n zilele n care am fost acolo. Culorile, micarea, lumina, muzica i apa de la Fntni ne-au
oferit un spectacol de magie impresionant. Eram fascinai de ceea ce ne era dat s vedem. Pentru
cteva momente m-am simit copleit, mi venea s plng de fericire. Nu exist cuvinte care s
poat exprima frumuseea spectacolului oferit de Fntnile Magice, trebuie doar s ajungei
acolo, s vedei cu ochii votri, s simii cu sufletul...
Pe lista noastr a fost, bineneles, Sagrada Familia pe care am vizitat-o doar din exterior.
Copilul obosit de atta mers, aglomeraie foarte mare, ca de obicei, i preul biletelor (n
condiiile n care pitica nu era interesat s intre), ne-au fcut s ne mulumim cu turul exterior,
cteva poze i att. Nu tiu dac v pot spune ceva ce nu s-a spus despre aceast simbol al
Barcelonei, aa c nu am s insist cu detalii deja tiute. V spun doar c este la fel de
impresionant cum mi-o aminteam, a fost o real plcere s stau pe banc i s o admir,
ncercnd s prind i eu cteva poze, printre zecile de oameni care fceau acelai lucru.
Port Vell nu putea lipsi nici el de pe list pentru c am vrut s mergem i la Acvariul din
Barcelona, acesta aflndu-se chiar acolo (impresii aici).
Portul... la fel cum l-am lsat ultima dat, poate doar un pic mai atractiv... mi-au lipsit momentele
de stat pe bncu, la marginea apei, mi-au lipsit yachturi-le expuse att de frumos, mi-a lipsit
aglomeraia i forfota continu, specifice acestei zone! Am colindat puin i prin magazinele din
Mall, chiar dac nu am cumprat nimic de acolo.
La Rambla ne-a ateptat tot acolo, la fel de ncnttoare i minunat. Terase, magazine, artitii
ambulani care ateptau zgomot de fise n cutia lor pentru a-i acorda onoarea de a face poze cu
ei, pictorii i caricaturitii de pe margine, aglomeraia permanent, indiferent dac e zi sau
noapte, toate, la un loc, reprezint celebra strad La Rambla din Barcelona! Am stat i am privit
de la nceput pn la sfrit cum a fost realizat un tablou, am asistat la realizarea unui portret...
ne-ar fi plcut s-i facem i noi un portret piticei la prima ei vizit n Barcelona, dar, sincer,
preul cerut ni s-a prut prea mare... 30 de euro mai exact.
Statuia lui Columb se afl ntre La Rambla i Port Vell. Am vrut s pltim si s urcm dar nu
am reuit s facem acest lucru. Sunt convins c privelitea este absolut minunat.

Mai mult de jumtate de zi am petrecut-o ntr-un muzeu de tiin absolut fantastic, este vorba
de Muzeul CosmoCaixa cruia i-am dedicat un review separat (impresii aici). O prieten mi-a
spus de acest muzeu, cu puin timp nainte de a pleca, i am vrut cu orice pre s l vedem, dei
nu am apucat s aflu prea multe detalii despre el.
Nu regret nicio clip faptul c am ratat alte obictive pe care le aveam pe list (Parcul Guell, La
Pedrera Casa Mila, Casa Batllo) din cauza acestui muzeu. Este un loc pe care l recomand din
toat inima, mai ales dac suntei n Barcelona cu copiii, doar s fii ateni s i dedicai o zi
ntreag.
Am fost i la Muzeul Maritim care se afl lng port (impresii aici). A fost frumos, nu
extraordinar, dar frumos, am aflat lucruri interesante despre corbiile i brcile expuse, am fcut
poze frumoase, iar preul pltit a fost mai mult dect acceptabil. Destul de aglomerat la intrare
dar este spaiu pentru toat lumea.
Parc de la Ciutadella nu a lipsit nici el de pe lista noastr, dei nu am petrecut mai mult de o
jumtate de or n el, am fcut cteva poze la cascad i am stat pe o banc la umbr. Am vrut s
mergem i la Grdina Zoologic dar efectiv timpul nu ne-a permis. A fi vrut s vedem nu
numai animalele de la Zoo, ci i spectacolul de delfini despre care citisem, ns acesta are loc la
ore fixe i nu am reuit s ajungem la timp.
Muzeul de Ciocolat a fost unul din obiectivele pe care pitica mea l-a ateptat, i spusesem c
este un loc n care poi mnca biletul de intrare (impresii aici). Ne-a plcut foarte mult, i biletul
de intrare dar i muzeul, am aflat lucruri foarte interesante despre cacao i despre modul de
prelucrare a boabelor de cacao pentru a obine cacao i apoi ciocolata. Acest muzeu dulce se
afl destul de aproape de un alt obiectiv important din Barcelona, i anume Arcul de Triumf. Lam vzut, am stat puin i i-am citit copilului cteva informaii despre el, apoi l-am lsat n urm.
Din pcate, acestea au fost obiectivele pe care am reuit s le bifm de aceast dat. Sunt mult
mai multe lucruri care merit vzute n Barcelona, dar nu toate prezint interes pentru un copil de
9 ani, iar noi acum am fost mai mult pentru copil. Nici timpul nu ne-a permis mai mult, aa c
trebuie s ne mulumim, deocamdat, cu ce am reuit s vedem.
Cu siguran vom mai ajunge n Barcelona, ceea ce v doresc tuturor, este un ora care mi
ncnt sufletul, un ora pe care l iubesc i de care nu cred c m-a putea stura vreodat, chiar
dac niciodat timpul nu ajunge!
C
Acvariul din Barcelona a fost un obiectiv obligatoriu pe lista noastr, mai ales c am mers n
acest concediu cu copilul i abia atepta s-l vad. Se afl n Port Vell, este imposibil de ratat
dac vrei s l vizitai. Cnd am ajuns noi era o coad destul de mare la casa de bilete dar a mers
repede i am cumprat 3 bilete, preul unui bilet fiind 20 de euro pentru aduli i 15 euro pentru
copii, deci un total de 55 de euro.

Intrarea n acvariu este interesant, parc ntri ntr-o grdin botanic, nu ntr-un acvariu, numai
verdea peste tot. La un moment dat sunt nite oameni care te ademenesc s faci poze, fr
obligaii, noi am refuzat i am mers mai departe. Apoi ncep acvariile. Sunt foarte multe acvarii,
cu foarte foarte multe specii de peti i animlue marine. Mi-ar fi plcut s am posibilitatea s v
povestesc despre absolut toate speciile de peti pe care le putei vedea n celebrul acvariu din
Barcelona, dar cred c nu ar fi informaii extrem de utile i c mi-ar lua extrem de mult s scriu.
Aa c, am s v spun n mare cum st treaba acolo, lsnd pozele s v arate o foarte mic parte
din ce vei vedea dac avei ocazia s vizitai acvariul. Vreau s mi cer scuze pentru calitatea
pozelor, nu este permis fotografierea cu bli (i chiar dac ar fi, tot nu ajuta prea mult din cauza
sticlei de la acvarii).
Lng fiecare acvariu sunt poze i detalii despre petii existeni, inclusiv lungimea maxim pe
care o poate avea fiecare exemplar. Mi s-a prut interesant c explicaiile au i poze, dac erau
trecute numai numele nu ne puteam da seama care ce specie este.
Am vzut peti frumos colorai, mici i mari, frumoi i uri, ciudai i interesani. Toate
tipurile! Erau i broscue, clui de mare, stele de mare, rechini tropicali, corali i o mulime de
alte specii. Dup ce am trecut pe la toate acvariile, la unele trebuia chiar s atepi s se elibereze
pentru a ajunge la geam, am ajuns la cea mai ateptat parte a acvariului, i anume tunelul de
sticl prin care poi merge, deasupra i n lateral notnd linitii rechini i ali peti mai mari
dect cei vzui n acvarii.
n tunel se poate merge sau se poate sta pe banda care ruleaz la o vitez perfect pentru a avea
timp s admirai petii i rechinii. Am avut ocazia s vedem un scafandru, dincolo de geamul
tunelului, printre rechini, care fcea curat. Adevrat curaj! La un moment dat, bietul scafandru
devenise mai pozat dect toi rechinii...
Oricum, toate acvariile sunt foarte bine ntreinute, se vede c se ocup cu sim de rspundere de
ele. Apa este curat, geamurile... ct se poate de curate. i ar fi pcat s nu fie aa, la ci
vizitatori vin acolo.
Dup ce s-a terminat tura prin tunel, sunt dou variante: n partea stng este o scar rulant care
duce sus, la nivelul urmtor, iar prin dreapta se poate intra din nou n tunel. Asta ne-a bucurat
pentru c am vrut s mai intrm o dat. Dup ce am vzut a doua oar rechinii, am urcat. Sincer,
credeam c asta este tot i eram oarecum dezamgit, citisem c sunt i pinguini acolo dar nu-i
vzusem nicieri.
Ajuni sus, am fost ntmpinai de dou fete care ne ntrebau dac am fcut poze cnd am intrat.
Era un panou unde erau expuse pozele, dar cum noi nu aveam, nu am dat atenie. Imediat dup,
am zrit indicatorul spre pinguini i l-am urmat. Dar nu nainte de a intra pitica n submarinul

existent acolo, a apsat pe butoane, l-a studiat, a fcut poze. Este un submarin micu, special
pentru cei mici.
Am avut o mare surpriz, mai era o sal mare unde am vzut i simpaticii pinguni care opiau n
voie, cnd n ap, cnd sus, n spaiul frumos amenajat pentru ei. Erau att de mici pinguinii de
spuneai c sunt rute!
Apoi am vzut nite pisici de mare deasupra crora era o plas pentru a mpiedica oamenii s
bage mna n ap. Se putea urca i aici pe nite scri unde mai erau cteva acvarii i alte
exemplare de animale acvatice. Exist acolo i o teras unde se poate iei la aer sau pentru a face
nite poze.
Tot n aceast sal este o balen din plastic, cu gura larg deschis, prin care se poate intra. Dup
ce am ieit din burta balenei, n partea dreapt am ajuns la un loc de joac pentru copii unde cei
mici opiau n voie, plini de entuziasm. Sunt i un pete mare i o broasc, tot din plastic, mari
i frumos colorate, perfecte pentru a mai face cteva poze nainte de ieirea din acvariu.
Bineneles, pe-acolo se afl i un restaurant unde se poate servi ceva dar noi nu am stat, fiind
oarecum contra-cronometru pentru urmtorul obiectiv de pe lista noastr.
n concluzie, acvariul merit vizitat, i nu pe fug. Dac nu exista i partea de la etaj, a fi plecat
dezamgit de acolo i probabil pornit s spun tuturor c banii pltii sunt cam muli pentru ce
am putut vedea. Dar aa, nu mai pot afirma acest lucru. Banii sunt destui dar, merit, fr doar i
poate!
Nu degeaba se spune c este al doilea obiectiv din Barcelona ca numr anual de vizitatori!

De ce e Barcelona unul dintre cele mai vizitate orae din lume?

Barcelona figureaz n Top 10 cele mai vizitate orae din lume, situndu-se, cu cei circa 8,4
milioane de turiti n 2013 (!!!), pe locul 9 sau 10, conform diverselor clasamente. Pe primele trei
locuri, la mare lupt i ntr-o ordine contestat de pierztori, stau Bangkokul, Londra i
Parisul.
Mrturisesc c tocmai aceast faim de mare destinaie turistic m-a fcut s am rezerve fa de
Barcelona. M ateptam la nghesuial i la preuri mari. M ateptam s fiu tratat de sus n
magazine i localuri. Nu n ultimul rnd, povetile despre hoii de buzunare care i jefuiser pe
doi prieteni de familie nu erau deloc de natur s m ncurajeze. Cum ns calea cea mai rapid
de a ajunge n sudul Franei (vezi reviewiurile postate de mine la rubrica Languedoc Roussillon)

era cu avionul la Barcelona, nu am avut de ales. i dac tot trebuia s trecem pe acolo, atunci
mcar s stm vreo patru zile, ca s nelegem i noi de ce e Barcelona att de faimoas.
Sigur, vzusem multe filme documentare despre Gaud, Sagrada Familia, Parcul Gell sau La
Pedrera. Le-am vzut pe toate mai puin La Pedrera, aflat n renovare , la fel cum am vzut i
multe alte cldiri modernista, precum minunatul Palau de la Musica Catalana sau Casa
Amatler, Casa Batll i Casa Lle-Morera, care formeaz aa-numita Manzana de la Discrdia
(cvartalul disonanei). i m-au impresionat arcadele i coloanele, faadele mozaicate,
balcoanele circulare i extravagana detaliilor arhitectonice, chiar dac unele din ele frizau, n
opinia mea, kitschul. Oamenii acetiau aveau ns un crez artistic de la care, spre cinstea lor, nu
s-au abtut. Ceea ce ns n-am tiut a fost c aceast zon central a Barcelonei, respectiv
maiestuoasa Plaa de Catalunya, Passeig de Grcia i mprejurimile, este att de frumoas, cu
bulevarde largi i elegante, umbrite de copaci nali, cu magazine de firme i cu cldiri care de
care mai interesante. Orice plimbare pe aici, nu neaprat cu ghidul turistic n mn pentru a
vna obiectivele, ci doar trgnd n piept mireasma teilor, uitndu-te n jur la casele de nceput
de secol XX care amintesc de rafinamentul parizian, la vitrine i la tinerii mbrcai ic e o
adevrat plcere.
S revin ns la Gaud. Cum Sagrada Familia este, fr ndoial, un must see, nu am ratat-o. i
recunosc c m-a deconcertat amalgamul de stiluri, combinaia de gotic i modern. Pcat c e att
de nghesuit; o esplanad ar fi pus-o mai bine n valoare, dar asta e! n schimb, n Parc Gell
Gaud a avut ocazia s se dezlnuie, s dea fru liber imaginaiei. Merit efortul de a urca dealul
(sau de a-l cobor, dac ai avut norocul ca la dus s prinzi unicul autobuz, care circul destul de
rar). Pe 20 de hectare se ntind construcii extravagante, ca din turt dulce sau la Disneyland,
dar nfrumuseate de trencads (cioburi de ceramic) multicolore care sclipesc n soare. i dac
un porumbel vine s se adape la una din fntnile fanteziste ale lui Gaud, e musai s-l
fotografiai. Aezai-v pe una din bncile mozaicate din piaet nu numai pentru a face poze, dar
i pentru a admira grdinile splendide.
Bun, deci ce am aflat pn acum despre Barcelona? C se poate mndri cu Gaud, unul dintre cei
mai renumii arhiteci ai lumii, i cu bulevarde largi, tocmai bune pentru plimbri pe nserat.
Dar, apropo de plimbri, Barcelona mai are i Las Ramblas, cea mai renumit promenad din
Spania. Numele deriv de la arbescul ramla (torent), amintind de vremurile cnd strada era
o albie nisipoas, paralel cu zidurile cetii medievale, care purta apa de ploaie spre mare.
Astzi e inundat de localnici, dar mai ales de turiti venii s vad artitii stradali, tarabele cu
flori, mgazinele de suvenire, Palau Gell, aflat pe o strdu lateral, Plaa Reial, flancat de
cldiri cu faade decorate cu plci de teracot pictate i avnd n centru doi stlpi de felinar,
prima lucrare realizat de Gaud n Barcelona, dar i Mercat de la Boqueria, cea mai animat
pia alimentar din ora. De cum ptrunzi prin porile de fier forjat aflate cam la jumtatea
strzii Las Ramblas, te ntmpin standuri cu dulciuri, mezeluri, legume, fructe, crnuri, peti i
fructe de mare, mirodenii etc. etc. crora cu greu la poi rezista. Poi cumpra ceva la pachet sau,
dac ai timp, poi savura o gustare (i un pahar de vin) la unul din baruri. Mergnd mai departe
pe Ramblas, la captul dinspre mare se ajunge la uriaul Monument a Colom, proiectat pentru
Expoziia Universal din 1888 i care comemoreaz ntorcerea lui Cristofor Columb n
Barcelona n 1493, dup prima sa expediie n America.

Barcelona a mai gzduit o expoziie universal, pe cea din 1929, organizat n zona Plaa
dEspanya (s nu v mire ortografia, e n catalan!) i pe dealul Montjuc. Cu aceast ocazie s-au
ridicat edificii noi, precum Palatul Naional (devenit Museu Nacional dArt de Catalunya sau
MNAC), fntna magic, teatrul grec, muzeul Poble Espanyol i stadionul olimpic. Am fost i
noi ntr-o sear la Font Mgica, nghesuindu-ne printre miile de turiti i localnici, ca s admirm
artezienele i spectacolul apei i muzicii. A fost foarte plcut.
Pentru a vedea Barcelona de la nlime am urcat ntr-o diminea pe Montjuc cu funicularul
din staia de metrou Parallel i de acolo cu telecabina pn la Castel Montjuc. La ntoarcere am
cobort cu autobuzul pn n Plaa dEspanya, trecnd pe lng tineri i btrni care, mai
sportivi dect noi, fceau jogging pe aleile umbroase. Sigur, e frumos s vezi oraul care i se
ntinde la picioare, inclusiv portul i marea, dar smogul care plutete n aer mai atenueaz din
plcere.
Bun, deci pn acum am adugat promenada de pe Ramblas i panoramele de pe Montjuc lui
Gaud i bulevardelor largi de la nceputul secolului XX. Dar stai aa (vorba celor de la
Teleshopping), c n-am terminat. Nici pe departe! Pentru c urmeaz oraul vechi (Ciutat Vella),
i n centrul su Barri Gtic (cartierul gotic). Istoria lui dateaz din secolul I . Hr., cnd romanii
au ntemeiat aici o mic aezare denumit Barcino. Labirintul de strdue ntunecate i
ntortocheate este dominat de Catedral, construit ntre secolele XIII-XV, care combin stilul
gotic cu cel renascentist. Iar de aici pornind ntr-o plimbare de cteva ore, vei ntlni o mulime
de locuri pitoreti: Plaa Sant Felip Neri, cu biserica sa baroc; Plaa Sant Josef Oriol, locul
unde, la fel ca n Montmartre, am vzut pictorii la lucru; Plaa del Pi, mica pia de produse
agricole locale; Plaa Sant Just, cu Baslica dels Sants Mrtirs Just i Pastor din sec. XIII,
considerat, potrivit tradiiei, cea mai veche biseric din Barcelona; Plaa del Rei, cu Palau Reial
Major, unde legenda spune c Ferdinand i Isabela l-ar fi ntmpinat pe Columb la ntoarcerea
din prima sa cltorie n America; i n sfrit, n captul dinspre mare, Santa Maria del Mar, una
din cele mai de seam moteniri gotice ale oraului. Vei trece n drum pe lng magazine cu
suvenire i chiar un minicartier indian cu buticuri pline de de poete, pantofi, mbrcminte,
earfe la preuri foarte rezonabile. ntr-una din vitrine troneaz o statuie din jad a lui Buddha
cntrind nu mai puin de 1.420 kilograme. i tot n Bari Gtic se afl i Muzeul Picasso, pe
care, din lips de timp, nu l-am vizitat (m mngi cu ideea c l-am vzut pe cel din Malaga).
Din aceeai categorie a nestematelor gotice ale Barcelonei face parte i Monestir de Pedralbes,
aflat departe de centru, n zona de nord a oraului. Pentru a ajunge aici am strbtut cu
autobuzul aproape toat Avinguda Diagonal i am avut astfel ocazia s vedem, la fel ca i n
drumul spre aeroport, cartiere noi de blocuri, foarte aerisite, pline de vegetaie i (cel puin
aparent) curate. Mnstirea a fost ntemeiat n 1326 de regele Jaume II i de Regina Elisenda,
care i-a petrecut aici ultimii 37 de ani de via. Grdinile, chiparoii, fntnile i chiliile
spaioase, nc locuite de maicile din Ordinul Sfintei Clara de Assisi, contrasteaz puternic cu
tumultul vieii citadine barceloneze. Iar n apropiere, ntr-o incint enorm, se afl Palau Reial de
Pedralbes (pe care, din pcate, nu am avut timp s-l vizitm), fosta reedin a lui Franco atunci
cnd venea la Barcelona, transformat n Muzeu al Ceramicii i Muzeu de Arte Decorative.
Cum Barcelona este port la mare, nu puteam rata plaja. Am ajuns aadar n cartierul La
Barceloneta, unde am poposit pentru un prnz delicios la unul din restaurantele pescreti din

Passeig de Borb, dup care am tras puin cu ochiul la plaj (ne grbeam s prindem avionul de
ntoarcere). Surprinztor pentru mine, plaja din Barcelona e una popular, fr ezlonguri,
umbrele i, mai ales fr fie, un loc unde tot omul poate s vin s se ntind pe prosopul adus
de acas i s fac o baie. Am oftat din greu, privind cu jind la putimea care se zbenguia n ap,
i am plecat spre hotel i de aici ctre aeroport. Periplul nostru prin Barcelona i sudul Franei se
ncheiase.
Trgnd acum linie i adunnd, Barcelona are cam de toate: cartiere elegante, cu bulevarde largi,
arhitectur modernista i arhitectur veche gotic, o promenad celebr n lume, mare i plaj
dar i un deal cu vederi panoramice, i multe, foarte multe muzee interesante (mptimiii
fotbalului pot vizita, de pild, Muzeul FC Barcelona, asta n cazul n care nu reuesc s fac rost
de un bilet la meci). Tocmai aceast diversitate uluitoare cred eu c atrage vizitatorii. Mai mult
ca orice ns, Barcelona are o ambian prietenoas i un spirit viu. Da, e aglomerat, i da,
trebuie s ai grij la hoii de buzunare, dar la urma urmei, n care ora european mare nu trebuie
s stai cu ochii n patru? i da, poluarea e vizibil mai la tot pasul. Dar, spre deosebire de Frana,
de unde tocmai ne ntorseserm, aici micile terase sunt deschise non-stop de pe la 9 dimineaa
pn dup miezul nopii, i dac stai ct de ct n centru, nu se poate s nu dai, din 50 n 50 de
metri, de un mic local cu cteva mese scoase afar unde s poi mnca rezonabil (fr pretenii)
i bea o bere cu 10 euro. n plus, te poi aproviziona din multe minimarketuri deschise 24/24. Pe
strzile mai mari circul pietonii pn la ore trzii din noapte.
E un ora care trepideaz, pur i simplu, de via. Iar oamenii sunt amabili i sritori, sau cel
puin noi nu am avut parte dect de experiene plcute. Cu alte cuvinte, nu m mir deloc c
Barcelona se afl n topul preferinelor turitilor din toat lumea.
Minunata Barcelona

Am ajuns pentru a doua oara in Barcelona.

Hotelul AMREY SANT PAU un hotel foarte linistit, curat si aproape de statiile de metrou si
renumita SAGRADA FAMILIA.
Hotelul are sapte etaje si o priveliste superba. In fata hotelului este vechiul spital SANT PAU
foarte frumos din punct de vedere arhitectural.
Noi am avut mic dejun inclus care este foarte satios avand o gama mare de preparate din care sa
alegi.
Pozitionarea este foarte buna la doar 4-5 minute de doua statii de metrou de pe doua linii diferite.
La 30 de metri statie de autobuz, stanga dreapta mini marketuri, mici terase cu doar 2,3 mese,
stand de ziare.
Cu ajutorul metroului poti ajunge in toate colturile orasului.

Pentru masa nu trebuie sa va faceti nici o grija, cu 6 euro un meniu hamburger suc si cartofi
prajiti, 10 euro paste sau pizza, 12 euro paellia, 1.5 euro inghetata.
De la aeroport in oras poti ajunge cu Aerobus biletele din aeroport si te lasa in centru linga
metrou sau cu trenul trei statii dupa care schimbi cu metroul are statie comuna iar biletele se
cumpara din statia de tren T10 si costa 10.3 euro 10 calatorii. Cu biletele poti merge si cu
metroul si cu autobuzul si cu tramvaiul.
Despre impresii ce pot sa spun, un oras curat, frumos, civilizat plin de istorie pe care la-si vizita
si a 10 oara.
RECOMAND HOTELUL SI ORASUL.
Alegerea perfect

Am nceput concediul din acest an cu 3 nopi n Barcelona. Am mai fost n acest superb ora dar
fr copil i am vrut, de data aceasta, s petrecem puin timp n Barcelona, s vad anumite
obiective. Dei am plecat la sfritul lunii iunie 2014, cazarea am rezervat-o cu foarte mult timp
n urm, prin octombrie 2013.
Cnd am nceput s caut cazare, nu am avut pretenii foarte mari (cred eu): am vrut s fie ntr-o
zon ct de ct central (sau mcar aproape de o staie de metrou), s avem mic dejun i,
bineneles, s nu coste o cciul de bani. Am cutat mult timp hoteluri care s ndeplineasc
aceste 3 condiii. Am gsit hoteluri, e adevrat, ns ultima mea cerin nu era ndeplinit absolut
deloc. Cel mai bun pre pe care l-am gsit, la momentul respectiv la hoteluri, era de 270 de euro
(3 nopi, 2 aduli i un copil). Probabil pentru muli acest pre este mai mult dect rezonabil, doar
devorbim de Barcelona, ns pe mine nu m-a ncntat deloc ideea s dau att de muli bani
pentru 3 nopi, n condiiile n care tiam c mare parte a timpului o vom petrece pe-afar.
Aadar, am fost nevoit s schimb cutrile, astfel c am renunat la ideea de hotel i m-am
orientat ctre un apartament. Am studiat dou site-uri, unul nu mi-a inspirat ncredere i am
rmas la cel de-al doilea.
Am gsit aici un apartament sub numele de Very Centric & Spacious Apartament, care era
ludat pentru poziionare i foarte ludat pentru condiiile oferite (avnd i mic dejun inclus). La
o simpl simulare de pre a nceput s mi plac ideea tot mai mult, pentru cele 3 nopi trebuind
s scot din buzunar 103 euro (nu de persoan, n total, n acest pre fiind nclus i taxa cerut de
site-ul respectiv de pe care am fcut rezervarea). Primul pasmi-am fcut cont i am scris un
mesaj proprietarului, l-am ntrebat dac mai sunt i alte taxe de pltit n afar de cele afiate pe
site (garanie, pentru curenie etc.)
Nu am mai nchiriat pn acum apartament i nu tiam exact cum st treaba. Rspunsul de la
proprietar a venit neateptat de repede (cam n 4 ore) i mi s-a spus c nu mai este nicio alt tax
de pltit. Nu am mai stat pe gnduri, prerile le citisem deja i toate erau pozitive, aa c am
trecut la aciune i am fcut rezervarea, cu plat cu tot.

Trebuie s recunosc, am avut ceva emoii pn n ziua n care am ajuns acolo, mai citeam pe siteul unde am fcut rezervarea c unele rezervri (e adevrat, nu la acest apartament) au fost anulate
de proprietari cu cteva zile nainte. Am trimis totui un mesaj cu cteva zile nainte, mi s-a
confirmat (din nou) camera i c suntem ateptai, conform planului.
Apartament fiind, nu este cotat cu stele sau margarete, deci nu trebuie luat n calcul alegerea
mea, nu puteam publica articolul fr s aleg o opiune.
Localizare i cum am ajuns la apartament:
Adresa exact a apartamentului este strada Vila i Vila, nr. 75, la interfon se sun la numrul
Segundo 2a. Este la dou minute de mers pe jos de staia de metrou Paralel. i cam la 5 minute
de faimoasa strad La Rambla.
De la aeroport noi nu am luat autobuzele care duc n centru (preul era de 5,90 euro de persoan),
ci am luat trenul. La staia de tren se ajunge foarte uor din aeroport, printr-un pasaj aerian. De
acolo am cumprat o cartel de 10 cltorii (pe care am pltit 10,6 euro) i am luat trenul pn la
staia Sants Estacio. Aici este o staie foarte mare unde sunt i trenuri, i metrou. Am ieit de la
tren, cu aceeai cartel am intrat la metrou i am luat metroul L2 pn la staia Paralel.
Vreau s v spun c dei am intrat i la tren i la metrou, nu s-au consumat dect 3 cltorii de pe
cartel. Au un sistem foarte bine pus la punct, dac ntri din nou in decurs de 60 de minute de la
prima validare, mergi pe aceeai cltorie, nu se taxeaz din nou. Cartela respectiv este valabil
i la tren, i la metrou, i la autobuze. Bineneles, nu ntr n calcul trenurile ctre alte orae, dar
cel de la/ctre aeroport este inclus.
Ajuni la staia de metrou Paralel, am mers pe prima strdu la stnga i am ajuns n 2 minute la
strada cu pricina. Acolo am vzut mare i clar numrul 75, fiind chiar lng col. Am sunat la
interfon, am intrat ntr-o scar foarte curat i bine ntreinut.
Am luat liftul 2 etaje i acolo ne atepta proprietarul. Am avut o surpriz plcut cnd mi-am
vzut numele scris pe o camer... am spus n sinea mea wow, ce drguapoi am vzut c
toate celelate camere erau la fel, cu numele pe u. Chiar i aa, ideea mi-a plcut.
Proprietarul, foarte de treab, ne-a explicat pe o hart (pe care ne-a dat-o nou) unde i cum
putem ajunge, ne-a artat apartamentul, camera noastr, buctria (cu toate cele necesare i cu
alimentele pentru micul dejun), baia unde puteai face du i toaleta. Ne-a dat 3 chei: una de la
ua blocului, alta de la apartament i cea de-a treia de la camera noastr. Apoi a plecat i dus a
fost, nu l-am mai vzut.
Apartamentul
n apartament erau 4 camere, una fiind a proprietarului, dar el nu sttea acolo, avea probabil
depozitate anumite lucruri n ea. Cum intri n apartament este un hol, n partea dreapt se afl
dou camere, o baie pentru du (pentru cele dou camere), buctria (care era pentru toi). n

partea stng se afla camera lui i camera care ne-a fost dat nou, o alt baie cu du (care a fost
numai a noastr).
Tot n partea dreapt se afl o mas i scaune unde se poate lua micul dejun sau se poate servi o
cafea sau un ceai.
Toaleta era tot lng intrarea n apartament, mic dar foarte curat, chiuvet, spun lichid, prosop
i hartie igienic. Un mic geam permanent deschis asigura o aerisire optim. i celelalte dou
camere din apartament erau ocupate astfel c toaleta s-a mprit la toate cele 3 camere. ns,
niciodat nu ne-am intersectat cu nimeni la toalet, nu am deranjat pe nimeni i nu ne-a deranjat
nimeni.
Peste tot n apartament era un miros plcut, cred c era pe undeva un odorizant de priz sau ceva
asemntor. Foarte curat i foarte bine ntreinut. Tablouri drague pe perei, flori ornamentale pe
holuri, mici vaze cu scoici sau diverse pietricele ornamentale... toate aduceau un plus de
intimitate apartamentului.
Baia pentru du era chiar lng camera noastr, mare, curat, cu spun, gel de du i ampon,
prosoape curate, feon i un preule la ieirea din du. Spaiul pentru du era de asemenea foarte
curat, o mic policioar pus sus n col, util pentru gelul de du sau ampon, ap cald nonstop, condiii excelente. i aici exist priz, deci feonul nu era pus acolo doar de decor. V rog s
m credei c m-am uitat s gsesc un fir de pr, praf sau mizerie... dar, din fericire, nu am avut
noroc...
Camera noastr
Nici mare, nici mic, mai degrab perfect. Un pat dublu i unul simplu pentru copil, foarte
comode, lenjerie curat, 3 prosoape, cearaf i pturi pentru friguroi. Aer condiionat funcional,
un tablou care ddea un aer intim camerei, un co de gunoi cu pung, o mas gen birou, de col,
pe care era o lamp. Ne atepta pe aceast mas o sticl de ap de 1,5 l i un pahar. Nu exista
televizor dar v spun sincer c nici nu ne interesa. Din camer ddeai ntr-un mic balcon,
privelitea fiind foarte plcut.
Ua dintre camer i balcon era dubl, afar se trgea de o u culisant, apoi era alta n camer
care se nchidea normal. Aceste dou ui ofereau o izolare fonic excelent, strada la care ddea
balconul fiind destul de animat (erau terase, magazine, oameni permanent).
Exista i o jaluzea din lemn care se ridica sau cobora cu ajutorul unor butoane aflate pe perete.
Perdeaua nu putea s lipseasc nici ea ca s fie totul perfect!
n partea stng, ct inea peretele, era un dulap enorm, cu 3 ui culisante, una dintre ele fiind din
oglind. Acolo erau pturi, umerae pentru haine, o combin muzical care prindea i radio,
aparat de nari (de care nu am avut nevoie)... spaiu mai mult dect suficent pentru a ine tot ce
vrei.

Nici la capitolul prize nu am ce s reproez, erau destule pentru ce ne-a trebuit nou. M-a
surprins faptul c nu a trebuit s folosesc prelungitorul pe care l-am luat de acas.
Buctria i micul dejun: dei nu foarte mare, buctria era extrem de bine echipat. Mult mai
multe lucruri dect ai nevoie ca simplu turist, chiar dac stai s i prepari singur mncarea:
farfurii, cni, pahare, tacmuri, storctor de citrice, serveele, main de splat, burete i gel de
vase, aragaz electric (care avea i cuptor), oale de toate felurile, tvi, plnii, strecurtori,
deschiztor de conserve, de sticle, rztoare, filtru de cafea, prjitor de pine, fierbtor de ap...
i lista poate continua. Deasupra aragazului era i o hot.
n dulap erau 3-4 feluri de tipuri de ceai, 3-4 tipuri de cafea (capsule de dou feluri, cafea
decofeinizat, normal, mcinat), sare, zahr, ndulcitor pentru diabetici sau cei care in regim,
oet, ulei, piper, fel de fel de condimente, multe, foarte multe chestii pe care noi nu le-am folosit.
Tot n dulap era pine feliat, brioe, cornuri, napolitane, cutiue cu gem de cpuni i miere,
biscuii, erau de asemenea vreo 3 feluri de cereale. Toate erau la dispoziia oaspeilor i unde era
cazul, completate zilnic.
n frigider era un compartiment unde ne-a artat ce putem servi la micul dejun: lapte normal i
degresat, unt, brnz topit, ou, suc proaspt de portocale. Laptele i sucul erau aduse n fiecare
diminea, nu tiu cnd venea dar noi le gseam pline zilnic. Cam astea erau opinile de care
puteai beneficia. Mai mult dect suficient din punctul meu de vedere.
Celelalte rafturi din frigider (3 la numr) erau cte unul pentru fiecare camer. Am pus i noi
acolo pe un raft ce am adus de acas, netiind c sunt att de multe oferite de proprietar.
Chiar lng intrarea n scar era un magazin micu cu fructe, legume, ap, pine etc, pe lang
erau terase, restaurante i alte magazine. Ideea e c se putea cumpra ceva sau se putea chiar
mnca la teras, foarte foarte aproape de apartament.
Am avut i WiFi gratuit, ni se dduse parola de cnd am fcut plata. Prima zi am reuit s ne
conectm fr probleme dar a doua zi nu a mers. Apoi nici mcar nu am mai ncercat.
Cnd am plecat din apartament (pn n ora 11, aa a fost nelegerea) proprietarul nu era acolo.
Dar ne-a spus s lsm cheile n ua apartamentului.
n cazul n care ajungei cu maina n Barcelona sau nchiriai main de acolo, trebuie s tii c
apartamentul nu ofer i loc de parcare. Gsirea unui loc de parcare poate fi dificil n zona unde
situat apartamentul, strduele din jur fiind foarte aglomerate.
Vreau s v mai spun faptul c proprietarul nu accept mai mult de 3 persoane n camera n care
am stat noi. Dac avei doi copii, indiferent ct de mici sunt, nu vei fi acceptai s stai n
apartament, dect probabil numai dac pltii dou camere.

n concluzie, toate cele de mai sus ne-au fost oferite n cele 3 nopi ct am stat acolo. Mult mai
mult dect aveam nevoie. La un pre excepional! Am fost foarte ncntai de acest apartament,
chiar dac toaleta nu a fost proprie, nu ne-a deranjat absolut deloc.
Ne-am simit excelent n acest apartament, pot spune c a fost peste ateptrile mele, raportat la
preul pltit. Dac ar fi s mai ajungem n Barcelona, cu siguran a alege acelai apartament.
Nu cred c mai este nevoie s spun c l recomand din tot sufletul!
O experienta placuta

Pentru ca imi doream f. mult sa vizitez Barcelona, sotul meu mi-a facut cadou de ziua mea o
excursie in acest frumos oras. Initial, vroiam sa mergem pentru 3-4 zile, dar dupa ce am citit mai
multe pareri pe "Am fost acolo" am hotarat sa stam 7-8 zile. Am zburat cu TAROM la dus,
felicitari echipei, iar la intorcere am ales Wizz Air pentru ca avea zborul seara. Din pacate, Wizz
Air nu s-a ridicat la nivelul celor de la Tarom, decoland cu mai bine de o ora intarziere.
Am ajuns la hotel destul de usor, aveam printata o harta de pe google maps. Cu toate ca pe site-ul
hotelului apar 3 stele, pe fatada lui sunt 4 stele, meritate cred eu, dpdv al cazarii, masa nu am
servit-o niciodata acolo. Dupa ce am facut check-in, am plecat putin prin imprejurimi urmand sa
revenim dupa ora 14 pentru cazarea efectiva.
Camera este destul de spatioasa, patul foarte mare, fara balcon, baia ok, cu cada. Am cerut inca
de la rezervare camera pentru nefumatori si ni s-a respectat dorinta. Din partea casei am gasit in
camera 1 sticla de apa si 2 mere. Apa am primit in fiecare zi in care gaseau sticla goala.
Prosoapele erau schimbate zilnic, cu toate ca noi le lasam pe bara, de unde spuneau ei ca nu le
iau sa le schimbe.
Am ales acest hotel pentru ca este f. aproape de metrou si de statia de autobus, dar mai ales pt. ca
se afla intr-o zona linistita. Dpmdv, la obiective poti ajunge destul de repede din oricare parte a
orasului, deci nu este necesara o cazare in buricul targului.
Despre oras nu are rost sa detaliez, am gasit multe informatii aici, pe site. Va pot recomanda doar
sa mergeti sa-l vizitati, aveti ce vedea si cu siguranta nu va veti plictisi.
Iar hotelul este ok, si raportat la calitate/pret.
Voi reveni si cu poze in zilele urmatoare.

Motto: Barcelona e scump, dar scump ru!

Nu tiu unde am citit pentru c nu am mai gsit pe Internet, nici mcar ca legend c
Barcelona ar avea legtur cu Barca Longa, brcile lungi ale Oamenilor Nordului (greit
spus vikingi), care, dup ce au cucerit Britania i regatele saxone, au ocolit peninsula Iberic, n
drumul lor spre Europa. Mie mi-ar fi plcut s fie adevrat (dei consider c Ragnar Lothbrok a
fost un ticlos; un mileniu mai trziu, nu mi displace lumea pe care a creat-o)... Dar chiar i a a,
dac Oraul lui Gaudi i trage seva din Hamilcar Barca, tatl celui care a terorizat cealalt
peninsul european, pe tot timpul vieii sale, este suficient. Nu am fost adeptul lui Hannibal, ba
chiar am considerat un genocid ceea ce a fcut la Trasimene i l-am urmrit cu obstinaie, n total
acord cu dictonul Carthago delenda est, pn la sinuciderea acestuia deoarece legiunile romane
s-au dovedit incapabile s l captureze. Cine m-a pus s l citesc pe Titus Livius?
Chiar dac Barcelona, trivial, i pronun numele, azi, de la un iberic Barkeno...
Dis de diminea, dup prima noapte petrecut la Bcnfly (vezi impresii), am purces la drum. La
acel drum planificat din iarn... Simeam altfel, nu era Galicia, cu mirajul Occidentului (dei,
straniu, Columna lui Colon ce ciudat coinciden de nume! nu acolo, n nord-vestul istoric
i gsea personificarea, ci aici, tot nord, culmea! , dei e vorba de nordul Spaniei chiar dac tot
timpul am considerat Catalunia ca fiind n sud).
Dar este Catalunia n Spania? Probabil c ea aparine Regatului Prea Catolic, tot aa cum
aparine Franei vecine. Dei, la ntoarcerea de la Montserrat, n tren, o btrn pensionar
madrilen, stabilit la o prieten catalunez, ne-a spus c Spania e Una, indiferent de ce cred
catalunezii. Iar eu, dincolo de hilarul situaiei (ea era tare de ureche, iar noi nu tiam spaniol), o
cred. Teritoriul de dincolo de Pirinei este aparte!
Iar drumul de care vorbeam, cel planificat din iarn, a nceput, de acolo, de pe Consell de Cent,
la intersecia cu Paseig de Sant Joan. i mai departe, pe Gran Via de les Corts Catalanes, pn
laPaseig de Gracia, spre Placa de Catalunya. Pe jos, distana nu este mare. Iar n colul Pieei
Tetuan, de la un chioc de ziare, am cumprat harta oraului (mare greeal c nu am luat-o din
Romnia, dar la Londra, unul dintre cele mai scumpe orae ale Btrnului Continent, aceste hr i
erau gratuite!), hart extrem de util!
Placa Catalunya... Plin de Aerobus, de elevi n excursie, de turiti, de El Corte Ingles...
Buricul centrului.
Pentru c de acolo, dintr-un col al ei, pornea La Rambla. Bun impresie, dar cu mare atenie la
ui. Citisem pe net c acetia i fceau apariia mai spre sear, ceea ce prea logic, mai ales
innd cont de densitatea poliitilor, dei, bnuiesc, nici n amurg sau tocmai de aceea
aceast densitate nu avea motive s scad

La Rambla, ctre Portul Vechi, vechea canalizare a ploilor din zona deluroas a Barcelonei. Uor,
ctre finalul Evului Mediu, a devenit strad i principala concentrare a centrului oraului.
DesprindCartierul Gotic de El Raval, chiar dincolo de zidurile oraului, face diferena ntre
vechiul aristocratic i relativ noul sediu, de dincolo de ziduri, al instituiilor religioase i
medicale, dar i cartierul muncitoresc, magnet al vieii de noapte, prostituiei i crimelor.
Departe de a simi toate acestea, mi s-a prut o cale pietonal vesel, pe mijlocul unei ci rutiere
pe care oferii, cu siguran, i triau frustrarea indiferenei i umilina lipsei de prioritate n fa a
hoardelor de pelerini care traversau, neateni la inutilele semne de circulaie, ctre nenumratele
magazine sau hoteluri ce o mrgineau. O cale pietonal prietenoas, dar kitsch-oas (prin tarabele
cu magnei sau artefacte FC Barca), acum, la nceput de mileniu III.
Chiar dac Opera, la Liceu (eram convins, nainte de a vizita Barcelona, c acolo trebuia s fie o
coal) i Palatul Guell sunt departe de kitsch!
Doar c Barcelona nsi, dac se vrea definit, va trebui s aleag ntre kitsch i identitate (dar
asta e o opinie personal, pe care o voi detalia pe parcurs).
Iar ceea ce m-a impresionat a fost piaa agro-alimentar, La Boqueria. nti am crezut c este un
muzeu. Apoi am descoperit alte piee, identice, prin varii pri ale oraului i am n eles de
ceGaudi este barcelonez. i de ce noi, exponenii estici ai aceleiai latiniti, nu vom fi niciodat,
dar NICIODAT (cu toate prerile contrare) la nivelul lor! Cred c am petrecut n acea pia
(fr s cumpr altceva dect un suc din fructe stors ad-hoc) mai mult timp dect pe
ntreaga Rambl. Uimit de arhitectura legumelor expuse, de Sagrada fructelor de mare, de
farmacia mcelriilor... Pot continua pe zeci de pagini, dar m opresc.
Jos, trecnd pe lng pictorii de ocazie, ajungem la Columna lui Colon, don Cristobal. n centrul
esplanadei care delimiteaz Oraulde Port (numit, azi, cu condescenden, Vechi), se ridic
monumentul lui Cristofor Columb, cel care a traversat Oceanul. Atenie, nu este Cel care a
Descoperit Americile; pe acela chiar aa l-a chemat, dup botez, Amerigo. Doar c don Cristobal
Colon, genovezul renegat, a deschis o cale. Ce caut statuia lui ntr-un col de Mediteran, cu
deschidere mai degrab spreLevantul lui Radu Tudoran al nostru, nu am neles. Dar mndria
hispanic, dincolo de diferende etnice sau politice, este fireasc.
Iar acolo, pe Rambla del Mar, printre palmieri, printre papagali n libertate i iahturi de fie,
ancorat, corabia cuceritorilor de lumi. Cum sunt un epigon al acestor navigatori, am pltit
obolul de 1 euro pentru a visa. n timp ce consoarta fotografia papagalii verzi de pe chei. i,
pind printre hamacele ce au lipsit la primele cltorii transatlantice (invenie amerindian fiind
ele, hamacele), am neles un adevr... Un adevr de care ar trebui s in cont Uniunea
European, n cazul n care, vreodat, Catalunia i va adera, ca stat independent. Ea, Barcelona,

nu are nici un drept de a visa la visul transatlantic, spre deosebire de Galicia, acea parte a Spaniei
de unde a plecat, cu sprijinul Isabelei, don Cristobal.
Pentru c Barcelona nsi, dac se vrea definit, va trebui s aleag ntre kitsch i identitate...
Trecnd pe lng Mall i Imax, am ajuns, dup traversarea podului mobil, pentru a permite
trecerea iahturilor de fie, la punctul de cotitur al zilei, Acvariul... Este un obiectiv care, n ciuda
preului ridicat (dar nu piperat), nu trebuie ratat. Ca i la Lisabona, uriaa coad merge rapid, iar
ateptarea nu depete 10 minute (dei credeam c vom sta o or!) Iar ceea ce ofer Acvariul este
incredibil! Mai frumos dect la Cherbourg i laLisabona, depeste chiar i ceea ce am vzut
la Philadelphia, deoarece tunelul subacvatic, plin de rechini i de pisici de mare, este strbtut cu
ajutorul unei benzi mobile, ca la aeroport, ceea ce permite relaxarea unei vizualizri...
Dou ore nu sunt suficiente dect pentru o trecere n revist aAcvariului.
Dar drumul continu, napoi, spre Rambla i Cartierul Gotic. Fiindc ora prnzului trecuse
binior, am nceput s cutm un loc de adstare. Nu c acestea ar lipsi... Mai ales n
spateleCatedralei (adevrata Catedral, nu Sagrada!). Doar c am ales, chiar lng aceasta, un
restaurant ce oferea meniul zilei, la un pre echivalent cu o pizza i o bere pe malul Dmbovi ei,
cu trei feluri de mncare (dintre care petele a fost excelent cum altfel, ntr-un ora port?) i o
butur...
Deoarece calea ne-a purtat, pe lng Via Laietana (eram, oare, n Roma imperial?) spre Arcul
de Triumf (la marginea parcului oraului, pe care l-am descoperit a doua zi), napoi, ctre Consell
de Cent, 430. De unde am purces la o nou incursiune pietonal, pe Carrer de Napols, pn
la Sagrada Familia... Nu nainte de a ne ndestula cu fructe luate de la un magazin (fran iz)
unde vnztori asiatici, tocmai de aceea putnd face comparaia ntre dou limbi romanice, altfel
neinteligibile reciproc, ne-au simpatizat i ne-au oferit cele mai bune produse pe care le aveau.
La Sagrada am ajuns rapid, spre nord, pe Carrer de Napols. Impactul cu... nu i pot spune
catedral, avnd n memorie pe cea de la Amiens sau, dei mai modest, pe cea de la Salisbury...
s zicem, construcia care face rezonana cu Barcelona este, ntr-adevr, impresionant. Ridicat
n mijlocul unui cvartal cochet de blocuri, atrage atenia. Iar atmosfera, mai degrab saturat de
poveste, este unic i greu de respirat. Deoarece Gaudi, arhitectul, a vrut s ridice ceea ce, fr s
neleag, nu mai putea fi ridicat n secolul XX (iertat-mi fie opinia, pe care nu am mai gsit-o
nicieri): o catedral. Degeaba a afirmat c va fi o construcie de durat (bazndu-se pe
predecesoarele, gotice), dei, mcar financiar, a avut dreptate se pare c abia prin 2020 se va
termina. Impresionant, gigantic, nu mi pare altceva dect un uria castel de nisip, din acela pe
care l nlam la malul mrii, copil fiind; castel pe care primul val l nruia. n plus, acum, matur
fiind, mi-a fcut impresia unei construcii distopice, de sfrit de lume, din filmele SF de genul
seriei Planeta Maimuelor (tiu, valuri de reprouri mi vor curge, dar mi le asum). E adevrat,

o scuz pentru aceste senzaii (dar eu m bazez 100% pe ceea ce simt) o reprezint haosul din
timpulRzboiului Civil, cnd atei revoluionari au ars planurile arhitectului (Gaudi, spre norocul
lui, trecuse n nefiin la aceea dat altminteri cred c ar fi avut soarta oricrui geniu surprins
de o revoluie, un glon n cap), iar actuala Sagrada se bazeaz pe amintirea unor muncitori fideli
maestrului.
Oricum, vizita construciei ne-a fost interzis n acea sear, din cauza unor concerte de Pati...
i uite aa s-a ncheiat prima din cele dou zile consacrate preumblrii prin Barcelona, vreo 15
kilometri pe jos, dup cum ne-a spus harta cumprat nc de diminea...
Probabil c undeva, prin cri ascunse i pline de praf... Probabil c undeva, prin cri nescrise i
pline de idei... Probabil c, dac vrei s nelegi istoria unui popor, ce odat s-a crezut imperial,
trebuie s studiezi istoria coloniilor pe care le-a nscut. Pentru c ele, coloniile, ca ntr-o oglind
defect, amplific, uneori pn la exasperare, trsturile de caracter ale naiunii mam.
Iar America de Sud este o astfel de oglind...
Pentru c aici, n Europa cea btrn, istoria Spaniei este stranie, contradictorie.
Este adevrat, nu am cunoscut direct dect dou regiuni secesioniste din acest regat secular,
fragmentat temporar de o Dictatur. Dar ct diferen ntre socialitii aproape nihili ti din nord
vestul galician, puternic ancorai ntr-un trecut maiestuos, mnai de un spirit de independen
ancestral, printre horreo i drumul Sfntului Iacob i mercantilismul celor din nord est. Pentru c
dac, pentru cei dinti, secesiunea este un act de mndrie contieni fiind de srcia lucie n
care s-ar scufunda pentru ceilali este prilej de a demonstra Regatului c ei aduc cea mai mare
contribuie la bugetul unei ri pe care nu o consider a lor. Cci ciudat este istoria asta... Cnd
Barcelona devenea capitala regatul vizigot al fostei colonii romane Hispania i, cteva secole
mai trziu, unul din fiii lui Carol cel Mare o elibera de sub stpnirea sarazin, reaeznd-o pe
podium, n noua Marc Spaniol... Culmea, conii barcelonezi au ajuns s
stpneasc Aragonul mare greeal de orgoliu. De unde s tie aceia c, un veac mai trziu,
unul, Ferdinand, o va alege peIsabela a Castiliei, doar ca s scape peninsula de arabi, s pun
bazele unui Regat i s descopere o ntreag Lume Nou? Cum altfel, de data aceasta, urma ii
lui Ferdinand de Aragon s nu pretind vasalitatea Catalunyei, cnd nii conii barcelonezi
fuseser ntr-att de orgolioi nct s se pretind aragonezi?
Oare de atunci, dihonia asta? Accentuat, n veacurile ce au urmat, dus la paroxism de regimul
lui Franco i atenuat de msurile luate de noua regalitate?
Ca turist, nu simi lucururile astea; Spania, n ntreg, este frumoas, fascinant...

De aceea vrei s o cunoti, la pas, departe de staiunile care te mpresoar, ntr-un turn de filde .
i, pornind din Piaa Tetuan, spre mare, pe Passeig de Sant Joan, dimineaa, cnd nc oraul se
ntinde, tacticos i i soarbe cafeaua, urmreti subtilul arhitectural al cldirilor, dispuse n
dreptunghiuri msurate cu echerul. Treci deArcul de Triumf, pe lng Palau de Justicia i
traversezi Passeig de Pujades, la intrarea n Parc de la Ciutadella. Unde, profitnd de pustiul
dimineii, te opreti s fotografiezi harta parcului ciudat dispus, ntr-un ora n care orice
detaliu de urbanism este minuios studiat, pe gardul exterior, lipit de pista pentru biciclete. i
aici s-a ntmplat un prim lucru neplcut care, n mintea mea, i-a despr it iremediabil pe
barcelonezi de confraii ntru secesiune, galicienii, deoarece acetia din urm mi s-au prut de o
politee aproape exagerat. Spuneam c, dat fiind absena pietonilor i a biciclitilor n acea
diminea (ceea ce, cteva ore mai trziu, va prea un vis frumos) i pentru c harta era incomod
i straniu expus vederii, am adstat cteva zeci de secunde s o fotografiem, ca, mai apoi, n
parc, s o studiem pe ndelete. Cum Murphy nu se las pclit, exact n aceste zeci de secunde
(sub jumtate de minut) au trecut dou grupuri de bicicliti. Ne-am dat la o parte, la timp, pentru
c nu au schiat nici un gest de nelegere (nici nu ateptam, noi fiind cei care le stteam n cale),
dar au claxonat, aa cum numai oferii bucureteni tiu s o fac lung, cu repro ... De altfel, un
grad de iritare i de agresivitate, mai degrab specifice plaiurilor mioritice, le-am regsit ca o
constant printre localnici atipic pentru spaniolul mediu. Dar poate de aceea Catalunya nu se
vrea n Spania.
Parc de la Ciutadella, acest Central Park iberic, are o poveste, cum altfel? , ciudat. Dup unul
dintre multele rzboaie interne, Barcelona a fost recucerit de Coroana Spaniei, care a ridicat, pe
locul unui cartier, un fort pentagonal. Evident, fortul a fost ca un ciob n ochiul barcelonezilor,
care au fcut tot ce le-a stat n putin pentru a-l distruge (inclusiv bombardndu-l de
pe Montjuic-ul nvecinat). n a doua jumtate a secolului XIX, cel care a fost profesorul
lui Gaudi a transformat zona n parc i, o dat cuExpoziia Universal gzduit de Barcelona n
1888 (nu tiusem asta!), Parc de la Ciutadella a devenit piatra de hotar ntre vechi i nou,
deschiznd calea pentru construciile ce aveau s marcheze oraul n veacul trecut.
Parcul se ntinde pe o suprafa mare, aa c am decis s l parcurgem n zig-zag, de la stnga
spre dreapta. Aadar am pornit spre o construcie nalt, n vrful creia se ridica o statuie
ecvestr (dac nu ar fi fost strident aurit, ar fi dat un aer mitologic zonei, mai ales c era vorba
de vestitoarea zorilor, Aurora de unde i ideea cu auriul, dar, totui...), pe care am ocolit-o,
pentru a ajunge la Cascad. Se pare c arhitectul ar fi construit Cascada fr statuie, dar, n
elanul Expoziiei Universale, au fost adugate statuile, pentru impresie artistic. Privit din fa ,
ansamblul este simetric, dar zidurile clasice, cu Venus de piatr n centrul scrilor, cu personajele
mitologice, cu tridentul i caii naripai i cu grifonii care vegheaz pe ap dau senza ia unui
amestec ameitor nct, pe moment, ai impresia c te afli ntr-un scenariu distopic. Noroc cu
raele vesele care se blcesc la picioarele grifonilor...
Pentru ca, pe o alee n imediata vecintate, s se nale statuia unui mamut.

Pe partea cealalt a parcului, Castell dels Tres Dragons, o cldire ce nu i-a gsit un rost clar dea lungul timpului, urmat de linia muzeelor, a Umbrariului i a Hibernacolului. ns ceea ce
salveaz parcul, proiectndu-l n romantismul cuplurilor ce se descoper, pentru ntia oar,
este Lacul. O oaz verde, plin de palmieri, mbie la o vslire lent, n micile brci din lemn sau,
de ce nu, la o preumblare bra la bra, pe cercul malurilor.
Din vechiul fort au mai rmas azi cldirile Arsenalului (transformat n preiosul Parlament al
Catalunyei), Palatul Guvernatorului, reprezentant al Coroanei Spaniei (n prezent Liceul
Verdaguer) iCapela, toate pe partea stng, cum cobori spre mare.
Iar punctul principal de atracie, spre care se ndreapt, precum afluen ii spre confluen , ruri de
turiti, este Grdina Zoologic. Incredibil, cum, prin circumvoluiuni genial gndite, aceast
Grdin ocup un spaiu imens, dei oraul nsui, spre mare, pare foarte nghesuit. Intrarea este
scump, ca la toate obiectivele barceloneze, dar, ca i n cazul Acvariului, fiecare euro merit. Nu
numai c vezi animale i psri din toate arealele planetei (chiar dac, lenee, marile pisici au
fost preioase la vedere), dar ai parte, dup statul la coada de rigoare, de un frumos spectacol cu
delfini, bucuria copiilor i adulilor, deopotriv. Iar prnzul l iei, cum altfel, ntr-unul din
locurile special amenajate din Grdin (mncarea nu e scump, dei localnicii prefer
sandviciurile fcute acas, n schimb, apa, da... A fost singura dat cnd nu am plecat cu ap de la
hotel).
Iar ieirea din Grdina Zoologic am fcut-o spre Vila Olimpica, asta ca s nu uitm de Cobi
92 (sau, poate, pentru c Samaranch era barcelonez?) i de frumoasele jocuri olimpice gzduite
de ora n 1992. Bine, tot pe acolo era i drumul spre Barceloneta i plaj. Care era plin de
amatori de soare, chiar dac nu prea se artau curajoi care s se avnte n mare. Se coboar pe
plaj pe sub arcada sub form de trigon marinresc, apoi poi merge, fie pe nisip, fie pe aleea
pietonal care mrginete magazine i restaurante, fie de-a lungul promenadei, la nlime, de
unde mai poi adsta pre de cteva minute, pe cte o banc, s te bucuri de briz.
Am evitat, n acea zi, s ne rtcim pe stradelele Barcelonetei (am fcut asta cteva zile mai
trziu, spre finalul sejurului, n inspecia tematic i temeinic a cartierelor vechi), deoarece am
urcat napoi, spre Ronda Litoral, ctre deja cunoscuta Via Laietana. Am trecut dePlaca Jaume I,
unde, pe dreapta, am lsat cartierul Ribera i Muzeul Ciocolatei pentru plnuita viitoare vizit a
cartierelor, am pit pe lng Palau de la Musica Catalana (care, din pcate, a rmas nevizitat),
ca s ajungem, ntr-un trziu i la captul puterilor, peCarrer de Provenca, punctul terminus al
zilei. Dup ce ne-am rtcit la propriu, chiar la colul strzii, deoarece un localnic, pe care l-am
ntrebat unde este La Pedrera, ne-a ndrumat aiurea, spre Avinguda Diagonal. Noroc, pn la
urm, cu harta i cu bunvoina unei vnztoare dintr-o librrie... A fost primul contact cu Gaudi,
chiar dac La Pedrera, sau Casa Mila (dup numele proprietarului de drept ce avere trebuie s
fi posedat acela, de i-a permis o atare construcie!) a fost printre ultimele realizri imobiliare ale
arhitectului. Casa este impresionant, poate un regal arhitectural, pentru cine chiar se pricepe.

Din pcate, n dup amiaza vizitei noastre, exteriorul era n renovare i acoperit de pnze (acesta
a fost i motivul rtcirii noastre, pentru c nu am recunoscut cldirea). ns curbele care au
fcut-o celebr se regsesc o dat ce i ptrunzi tainele dup ce, bineneles, ai pltit obolul
vizitei (de data aceasta, preul mi s-a prut exagerat, dar, ca peste tot, Fundaia Gaudi tie s i
trag foloasele de pe urma curiozitii veneticilor). Interiorul este fabulos, cu o curbur
geometric ce las vederii cerul. Urci pe acoperi, cu liftul, pentru c acolo este esen a cldirii i
purcezi la o preumblare printre couri de fum, case de scri i tot felul de briz-brizuri din piatr,
unele sugernd figuri antropomorfe, altele ncrustate cu ceramica tipic lui Gaudi, un adevrat
labirint.
De acolo, de sus, poi admira oraul, de la albastrul orizontului marin, ctre nl imile Tibidabo,
de la Torre Agbar pn la turnurileSagradei. Iar timpul i pierde sensul, deoarece, pe
acoperiul casei Mila, timpul a fost uitat. Cobori, totui, deoarece i se aduce aminte c mai ai de
vizitat interiorul, doar de la etajul superior. Ciudat i contradictoriu, cu puin lumin natural i
plin de curbe matematice, m-am simit precum Iona n pntecele balenei, nct am rsuflat uurat
cnd am regsit curtea interioar, de la parter. Clar, Gaudi este omul nlimilor, al spa iilor
deschise, cci interioarele sale au o problem...
De la Pedrera pn la Consell de Cent, 430, este o arunctur de b, ambele fiind vecine n
cartierul Eixample. Iar traseul zilei a nsumat aproape 20 de kilometri, un adevrat tur de for,
ns a fost i ultimul integral per pedes.
Dar cum altfel poi lua pulsul unui ora?
Cu ncepere din a treia zi a periplului barcelonez, conform planului convenit pe malurile
Dmboviei, am lrgit orizontul i am decis s folosim Autoritat del Transport Metropolit.
tiam c Barcelona este unul dintre oraele europene foarte organizate n ceea ce privete
transportul public (o condiie sine qua non pentru un flux turistic constant). Am ales cartela Hola
BCN! o bucat de carton care i ofer transport nelimitat prin toat Barcelona pelerinilor (toate
obiectivele principale sunt inteligent plasate n zona unu, inclusiv aeroportul, deci pre ul este
convenabil) pentru c, ori de cate ori un ora mi pune la dispoziie un abonament, n locul unui
card cu un numr oarecare de cltorii, l prefer. Poate i din comoditatea de a nu contabiliza
acest numr sau timpul care trece ntre folosirea consecutiv a mijloacelor de transport. Iar Hola
BCN! i permite s te urci n metrou, ca s i continui cltoria cu autobuzul sau, de ce nu? , cu
trenul, spre aeroport. Acum, spre deosebire de cardul Viva viagem de la Lisabona, a avea o
obiecie, care obiecie face clar diferena ntre dou zile i 48 de ore (eu credeam c nseamn
acelai lucru)... Dac, n oraul autorului Lusiadelor, cardul de cltorie expir fix la 48 de ore de
la validare, n oraul lui Gaudi acesta este valabil pn a doua zi, la miezul nop ii, indiferent de
ora de validare. Necunoaterea acestui aspect avea s ne coste, n mod inutil, contravaloarea a
dou bilete de metrou (iar biletul individual este scump, ca, de altfel, n orice ora care se
respect).

Depind aceste detalii mai degrab birocratice, dei necesare, am urmat liniile metropolitane
precum i infinitele tuneluri de legtur, c te i ntrebi, ca de altfel i la Paris, Londra sau aiurea,
cum au avut timp oamenii tia s construiasc nc un ora subteran pn la sta ia Avinguda
del Tibidabo, din Placa Kennedy... E adevrat, de aici i ncepe cltoria tramvia blau, spre
funicularul de la Tibidabo, sus, pe deal. Adevrat, tramvaiul albastru i are farmecul su,
reminiscen a sistemului de tramvaie care legau oraul, nc din primul an al veacului trecut. O
dat cu dezvoltarea reelei metropolitane i, cu predilecie, deschiderea Liniei 7, ce ne adusese i
pe noi aici, n dimineaa aceea, tramvaiele i-au redus activitatea, pn la extincie, cum st bine
oricrei specii care se respect... Astzi, doar cei puin peste 1000 de metri, pe serpentinele
nguste, mai amintesc fala de odinioar. Atenie, tramvaiul albastru nu este operat de autoritatea
de transport metropolitan o alt diferen fa de Lisabona, cu ale sale tramvaie galbene de
aceea, pentru o cltorie, trebuie pltit separat, la vatman.
Deocamdat, n faptul dimineii, inta noastr era alta. Aadar, am adstat cteva minute pe o
banc, n Piaa Kennedy, n dorina de a ne acomoda cu schimbarea de arhitectur i de stil de
aici, din partea nalt a oraului. Nu tiu, dar parc i oamenii erau altfel, mai porni i spre taifas
dect concitadinii de la rmul mrii. Iat de ce, atunci cnd, puin derutai de indica iile hrii i
de realitatea din teren, am pus o simpl ntrebare, a trebuit s vorbim cu cei doi simpatici
pensionari pn cnd ne-au obosit minile, de atta gesticulat. Dar, cel puin, ne-am edificat
asupra traseului, ctreCosmoCaixa. Care se gsete, cum altfel, pe Carrer dIsaac Newton...
Cci fostul edificiu al lui Domenech (alt mare arhitect catalan), construit ca loc de azil pentru
nevztori, s-a transformat, prin spiritul estetic al barcelonezilor, n Muzeul de tiin ca, mai
apoi, dup nc un ciclu de renovare, s devin CosmoCaixa, palatul tiinelor. Interesant,
intrarea se face pe la vrful dealului, aa c, dup ce treci de un Einstein mpiat, dup ce petreci
vreun sfert de ceas la coada de bilete i, eventual n magazinul cu de toate, ncepi s cobori, pe o
scar n spiral, spre baza dealului. Multe trepte, rampe i ui nchise de jur mprejurul slii
principale, inclusiv accesul ctre Planetariu (doar c reprezentaia avea loc peste vreo 30 de
minute, total nepotrivit n bugetul de timp al zilei). Iar piesa de rezisten a platformelor
suspendate este Pdurea Inundat, nalt ct aproape toat cldirea, o copie la scar real a
junglei amazoniene, cu tot tacmul, de la uriaii arbori, la aligatori, piranhai alte specii de peti.
Cu greu te rupi de geamurile groase dindrtul crora te studiaz figuri fioroase, doar ca s
ptrunzi ntr-o lume a evoluiei, de la Big Bang pn la noi, oamenii. Asta dup ce
admiriPeretele Geologic i te pierzi printre exponatele interactive bucuria copiilor, dar, se pare,
nu numai! Cci este fascinant s apei pe butoane, s tragi de sfori, s nvrte ti ro i sau s pui n
micare diferite tipuri de valuri, doar ca s te simi, mcar pentru cteva minute, un Prometeu
modern, n lupt cu forele fundamentale care modeleaz lumea noastr...
Dar piesa de efect este ca n orice muzeu al tiinei ( i nu n eleg de ce nicieri, n Romnia,
aa ceva nu exist, dei mi se pare esenial!) pendulul lui Foucault. Aceast simpl, dar ct de
complicat, invenie, menit s demonstreze n cel mai direct mod rotirea planetei noastre n

jurul axei, acel miracol care, pe lng faptul c ne ofer cotidiana fug zi-noapte, ne mai i
protejeaz de radiaiile nocive cu care Universul, plin de invidie, ne asalteaz permanent... ntrun dans hipnotic, uriaa bil se mic, nainte i napoi, mereu n acelai plan doar stai cu nasul
lipit de geam i vezi cum vine spre tine, ntotdeauna la fel doar ca s loveasc, la momente de
timp precis calculate, mereu alt pies din dominou. Atunci ameeti, iremediabil, n faa unei
magii, deoarece, clar, bila s-a micat tot timpul la fel, doar ai stat imobil, n acela i loc i ai
urmrit-o cu atenia unui ceasornicar. Doar c el, Pmntul, s-a rotit, insesizabil dar ct de iute
i i-a furat podeaua de sub picioare... Am urmrit dansul acesta peste tot, pe ambele maluri ale
Oceanului (probabil c aceeai micare a planetei i-a determinat pe vechii navigatori s alunece
spre Vest) i, poate, de aceea mi-am exprimat regretul c o astfel de construc ie simpl, dar
eficient nu a traversat mintea celor care, extrem de rar, mai concep un muzeu de tiin pe
meleaguri mioritice. C de exponate interactive, n adevratul sens al cuvntului, nu e cazul s
vorbim!
Dar cltorului i ade bine cu drumul, aa c, spre orele amiezii, am purces mai departe,
ignornd, din fericire, indicaia unui body-guard ieit la o igar, cum c, spre funicular, se
ajunge pe pod, la dreapta, apoi la stnga. Acela era drumul pentru maini, or i explicasem
suficient de clar c suntem pietoni. n fine, am traversat un bulevard larg i am suit ni te trepte
abrupte, de am crezut la un moment dat c am intrat n curtea unei case, ca s ajungem fix la
baza dealului, pe ultima serpentin, nainte de funicularul de la Tibidabo.
Tibidabo! Din prima zi mi s-a prut stranie construcia de pe deal (dei ei i spun munte, la cei
puin peste 500 de metri ai si dar, oricum, de la nivelul mrii, o contorsionare att de brusc a
solului poate s par i un munte). Iar sonoritatea numelui este aparte. ntr-adevr este, mai ales
dup ce i afli originea. Nu tiu dac este un prilej de mndrie, chiar dac ei, barcelonezii,
consider c acolo, pe acel munte, a fost Iisus ispitit de diavol: et dixit illi
haec tibiomnia dabo si cadens adoraveris me" ( i i-a spus Lui: toate acestea ie i voi da,
dac vei cdea n adorarea mea). Acum, mndria este pentru c acolo ar fi slluit diavolul
sau pentru c Iisus l-a respins pe acela?
n tot cazul, dup ultima serpentin, la baza funicularului, se afl att captul tramvaiului
albastru, ct i al unei linii de autobuz, pe care l-am folosit la ntoarcere, pentru a ajunge napoi,
n Piaa Kennedy. Precum i coada la casa de bilete. Dar ce coad! Un amalgam multilingv, de la
muzicala francez, pn la guturala danez, trecnd prin inflexiuni slave sau iberice Noroc tot
cu consoarta, fiindc eu, cscnd urechile la gurile acelora, pierdusem uzul raiunii. Cci ea,
consoarta, mnat de un nu tiu ce, s-a dus n cldirea funicularului, de unde gesticula, c, adic,
s las celui care slluia pe munte coada i s vin acolo. Cum, adic? Dar gesturile erau
suficient de ferme ca s nu mai ncap discuie. i acolo, chiar la intrarea pe peron, un btrnel
vesel ne invita la nite maini automate de bilete. Ciudat este c nimeni nu prea convins de
acela probabil c figura-i bonom nu inspira ncredere. I-am artat coada i to i oamenii ia
care ateapt la rnd, dar a fcut un gest de lehamite i m-a mpins, practic, ctre ma inria cu

pricina. Asta e, am luat biletele i ne-am urcat n funicular. Iar btrnelul, n care lumea prea a
nu avea ncredere, nu era nimeni altul dect conductorul Tibidabo!
Cci acolo, deasupra, peste cer, n chiar clipa cnd funicularul se pregtea s urce n sta ia
terminus, peste ramuri verzi se nvrtea un trenule suspendat, ntr-o senzaie de reclam
caraibian de doi bani. Cami del Cel, Drumul prin Cer... Una dintre pricipalele atracii ale unuia
dintre cele mai vechi parcuri de distracii din lume. Ca un fel de Prater mediteranean... Terasat,
peste Serra de Collserola, cu roata mare i avionul care mi aminteau de blciurile copilriei,
avea marele merit de a oferi priveliti de vis asupra Barcelonei i a litoralului. Deoarece senza ia
de kitsch mi-a fost ntrit de uriaa construcie din spate, cea care mi atrsese atenia deunzi,
de pe malul mrii: Temple Expiatori del Sagrat Cor. O bazilic a crei construcie a durat mai
bine de jumtate de veac, cu un Iisus plagiat de pe colinele din Rio de Janeiro. Fie parcul, fie
biserica ar fi trebuit s domine vrful Tibidabo, dar, cu siguran, nu amndou! i, ca triunghiul
s fie perfect ludicul, misticul i tehnologicul peste o vale, celebrul Torre de Collserola,
turnul pentru televiziune, care ofer i cea mai nalt perspectiv asupra vii, de la unul dintre
etajele sale deschise publicului larg nc de la Olimpiada barcelonez. Iar timpul, acest zeu
nemilos, n curgerea lui ctre a doua jumtate a zilei, ne-a obligat s revenim la baz tot cu
funicularul, n loc s o lum la pas, pe domoale serpentine, spre Turn
Deoarece, dup ce am prins autobuzul care ne-a cobort n Piaa Kennedy, am luat metroul pn
la staia Gracia, poarta de intrare ctre alt cartier de vis. Pentru c, vreme de dou veacuri i
jumtate, cvartalul strns n jurul mnstirii carmelite Nostra Senyora de Grcia a fost
independent de municipalitatea barcelonez o localitate suburban, cum s-ar zice azi. Iar lucrul
acesta se simte, att n arhitectur, ct i n atmosfer. O plimbare n zigzag pe stradele cu iz
medieval te poart, inevitabil, ctre hala agro-alimentar Mercat de lAlbaceria, sor mai mic,
dar la fel de frumoas, cu La Boqueria de pe Rambla. Nu departe de Piaa John Lennon, cu ale
sale baruri Cci Barrio de Gracia ar merita, el nsui, o zi ntreag.
Ceea ce nu se putea, n contextul temporal al expediiei noastre. i, dup o adstare de o clip,
pentru remprosptarea rezervei lichide, ne-am rtcit din nou, ncurcnd punctele cardinale,
ascunse de balcoanele apropiate i atrnnd cu rufe puse la uscat. De aceea, lng Mercat de
lAlbaceria, am stat i am cugetat. n faa noastr, o familie tipic cuceritorilor de Lume Nou:
el, conchistadorul cu prul alb, ea, prinesa amerindian, frumoas, fr s fie fotomodel de
fapt, chiar anti-fotomodel, cu talia ngroat i nasul acvilin, dar, fr ndoial, purtnd acea
noblee a strmoilor andini i copilul, metisul vesel i inocent. Surpriza a venit ns cnd el,
conchistadorul, a deschis gura, adresndu-ni-se n cel mai neao grai romnesc. Omul avea i o
poveste: emigrase de dou decenii i i ntemeiase familie aici, departe. Dar dor tot i era de
cas. Aa c, auzindu-ne vorbind, a zis c e mai bine s ne ajute. i ne-a ndrumat spre sta ia de
metrou Fontana, ca s ajungem la Vallcarca. Deoarece, cum altfel? , punctul terminus al zilei l
constituia celebrulParc Guell.

De la staia Vallcarca, pe jos, se poate ajunge la Parc pe Baixada Gloria, o strad lung i abrupt
(de altfel, toate strzile care duc spre Parc sunt abrupte, deoarece locul nsui se afl
pe Muntanya Pelada, stnc gola acum mai bine de un veac). Doar c imagina ia i eficiena
caliti omniprezente aici au dus la ridicarea unor scri rulante, pe cea mai mare parte a
versantului, aa nct urcuul devine o plcere, dublat de arta fotografiatului cci ce altceva
poi face, n afar de a fi atent s nu i rupi picioarele la fiecare final de scar?
Intrarea n Parc Guell, prin laterala dinspre Baixada Gloria nu este impresionant, ba,
dimpotriv, ascuns i prfuit, c, dac nu erau hoardele de turiti care i cunoteau cu precizie
traseul, am fi trecut pe lng ea. Iar aleile te duc mai departe, sus, cu o priveli te mascat de un
zid n construcie ctre Sagrada Familia i mare. ns n aceast parte a Parcului se afl Tur de
les tres creus, pe dealul numit al Calvarului. De acolo, printre hipiotul care fcea deliciul
mulimii i tinerii ce umpleau scrile i monumentul celor Trei Crucipoi vedea ntregul Parc, de
altfel, ca i ntreaga Barcelon.
Pn la urm, toat ideea asta de Parc este ciudat. Pentru c, de fapt, toat zona a fost un proiect
imobiliar ratat, poate pentru c a venit naintea epocii sale, nainte ca armate de ecologi ti s ne
nvee ce nseamn ecologia i zonele verzi. Cert e c, din proiectul propriu zis, au rmas cele
dou case, una n care a locuit Guellnsui i alta, pentru Gaudi dei aceasta din urm, culmea! ,
nu a fost construit de el. De aceea i mprirea Parcului, n zona public, de promenad i Zona
Monumental, cu tax i programare, de a trebuit s revenim, a doua zi, ca s o putem vizita.
Dar pn acolo, plimbarea pe aleile Parcului este binevenit, peste terasele care imit copacii, tot
aa, ca nite turnuri modelate de nisipul umed scurs printre degetele copiilor, pe malul mrii
Pn la urm, ameeti de ameeala uvoaielor de turiti, de alerta venic pe care o resim i din
plin la toi acei magrebieni care i poart toat averea ntr-o ptur pe care o strng cu o iu eal
incredibil la prima apariie a oamenilor n uniform, doar ca s i regse ti, cteva alei mai
ncolo, cu aceleai mici suveniruri de vnzare
Iar drumul te poart spre cealalt ieire lateral, spre Carretera del Carmel, pe lng Casa
Museu Gaudi, peste pod, ca s cobori ctre intrarea principal, pe dinafar, binen eles, pentru c
ai promis c o s vizitezi a doua zi Zona Monumental, pe care acum, pe nserat, doar o prive ti.
Ziua s-a terminat n for, cu o coborre pe Carrer de Larrard, pn la Traverssera de Dalt, ca s
ajungem la staia de metrou Lesseps.
A doua zi, cu rezervarea fcut, am purces la drum, cu autobuzul, pn la intrarea
dinspre Carretera del Carmel. Pentru c mai aveam ceva de ateptat, am luat decizia nu tocmai
inspirat de a vizita i Casa Museu Gaudi. Pn la urm, cu oarece nghesuial pe scri, am
vzut dou etaje, nite mobil i ceva imagini cu Arhitectul, n diferite ipostaze ale vie ii. Noroc
c obolul dat la intrare ajunge, graie Fundaiei Gaudi, n bugetul Sagradei Cel pu in a a scria
acolo Oricum, dup ce am mprosptat rezerva de ap de la fntnile din Parc, ne-am a ezat la

coada ce se forma pentru intrarea n Zona Monumental. O dat biletele verificate, ne-am trezit
pe terasa principal, ncadrat cu acelai smal gaudian care, mie, personal, mi se pare kitsch-os...
Doar c formele, acele curbe nu matematice, dar, mai degrab poetice, i schimb instantaneu
starea de spirit. Mai ales cnd tii c terasa se sprijin pe coloanele dorice, la care ajungi urmnd
calea acvatic a pietrelor ce imit valurile pe care un surfer modern i creeaz adrenalina...
De fapt, n aceste curbe st geniul Arhitectului, pentru care piatra are moliciunea nisipului umed,
dar, n acelai timp, soliditatea betonului. La coloane am cobort n spiral, pe sub unduirea rocii,
ateptnd, la rnd, pentru a imortaliza imagini unice. Acolo, la baza spiralei, se afl Casa
Larrard, unde contele Eusebi Guell a ales s triasc. Iar cele dou pavilioane de la intrare,
dincolo de smalul deja clasic, par rupte din povetile frailor Grimm (sau, cel puin, impresia
asta mi-au lsat-o, pentru c smalul nsui sugera glazura de mar ipan a unui tort!). Chiar dac,
afli, au fost construite drept adpost pentru portarii viitorului euat proiect imobiliar. Adevrul e
c ameeti, stnd la coad ca s intri n pavilionul albastru, cu ochii la scrile care urc, pe lng
dragonul ceramic, spre coloanele dorice. De fapt, de aceea Barcelona este oraul arhitec ilor,
pentru curajul formelor, clasice, dar ct de futuriste, fr s foloseasc materiale compozite,
demne de premiul Nobel, precum o face i maikitch-osul Torre Agbar.
Sincer, nu tiu cum au trecut trei ore ntr-un spaiu att de mic ca cel din Zona Monumental, dar,
poate, tocmai de aceea a inventat natura circumvolutiunile, nu numai s ne fac mai detep i, dar
i s ne demonstreze cum se poate umple la infinit un volum atomic.
Iar autobuzul ne-a purtat, uor, de pe Carretera del Carmel pn laPaseig de Gracia, de unde am
luat metroul spre Piaa Tetuan...