Strategia de Dezvoltare Locală A Comunei Lespezi

Doru-Alina
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ

A COMUNEI LESPEZI, JUDEŢUL IAŞI,
2014 - 2020
Reactualizată SEPTEMBRIE 2017

2 STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI LESPEZI, JUDEŢUL IAŞI, 2014 - 2020
CUPRINS
I. ANALIZA SITUAŢIEI SOCIO - ECONOMICE A COMUNEI LESPEZI ............................... 4

Introducere ...................................................................................................................................................... 5
1.1.1. Analiza situaţiei curente............................................................................................................... 7

1.1.2. Analiza SWOT .................................................................................................................................... 16
1.2.1. Analiza situaţiei curente............................................................................................................. 18

1.2.1.1.Structura populaţiei .................................................................................................................. 18
1.2.2. Analiza SWOT .................................................................................................................................... 22
1.3.1. Analiza situaţiei curente............................................................................................................. 24

1.3.1.1. Infrastructura rutieră ................................................................................................................ 24
1.3.1.2. Infrastructura de utilităţi ......................................................................................................... 26
1.3.2. Analiza SWOT .................................................................................................................................... 28
1.4.1. Analiza situaţiei curente ................................................................................................................... 30
1.4.1.1. Resurse existente ...................................................................................................................... 30

1.4.1.2.Agricultura .................................................................................................................................. 30
1.4.1.3. Industria ..................................................................................................................................... 32
1.4.1.4. Comerţul ..................................................................................................................................... 32
1.4.1.5 Turismul ...................................................................................................................................... 34
1.4.2. Analiza SWOT .................................................................................................................................... 36
1.5.1. Analiza situaţiei curente ................................................................................................................... 38
1.5.1.1. Educaţie şi cultură .................................................................................................................... 39

1.5.1.2. Sănătate ...................................................................................................................................... 44
1.5.2. Analiza SWOT .................................................................................................................................... 45
II. Strategia de dezvoltare locală a Comunei Lespezi .................................................................. 46

2.1.1. Introducere .......................................................................................................................................... 48
2.1.2. Viziune ................................................................................................................................................. 48
POLITICA DE LA NIVEL NAŢIONAL ........................................................................................ 110

POLITICA DE LA NIVEL EUROPEAN ....................................................................................... 110
Fondul european de dezvoltare regională .................................................................................... 113
Cuvânt
înainte,
Concomitent cu aderarea României la Uniunea Europenă, s-a obţinut şi calitatea de membru cu

drepturi depline la Politica de Coeziune a Uniuninii Europene. Prin intermediul fondurilor
structurale, România beneficiază de susţinere financiarăîn vederea dezvoltării economice de
ansamblu. În această direcţie, autorităţile locale pot accesa fonduri nerambursabile iar pentru a
realiza acest deziderent se impune necesitatea existenţei unei viziuni strategicecare să cuprindă
direcţiile de dezvoltare ale comunei şi care să se sintetizeze într-un document coerent. Un astfel de
document prezintă problemele cu care se confruntă comunitatea, aspiraţiile de dezvoltare ale
acesteia, în funcţie de potenţialul local de dezvoltare.
Strategia de dezvoltare locală reprezintă aşadar instrumentul de management cel mai la îndemână
în abordarea punctelor nevralgice şi a oportunităţilorcomunităţii, şi implicit o condiţie esenţială
pentru asigurarea unei dezvoltări locale durabile
În elaborarea prezentei strartegiei s-a pornit de la problemele cu care se confruntă Comuna Lespezi,
abordate într-un cadru integrat, coroborat cu obiectivele şi planurile strategice de la nivel regional,
naţional şi european.
În calitate de primar al Comunei Lespezi doresc să continui şi în perioada 2014-2020 procesul de

transformare a comunei într-o comunitate modernă, care să promoveze cu mândrie valorile
europene.
Primar,
LAZAR IOAN
I. ANALIZA SITUAŢIEI SOCIO - ECONOMICE A

COMUNEI LESPEZI
INTRODUCERE
În contextual actual, dezvoltarea durabilă reprezintă un model de dezvoltare ce vizează

echilibrul între creşterea economică, calitatea vieţii şi prezervarea mediului. Strategia de
dezvoltare locală orizontul 2014 - 2020 a Comunei Lespezi se încadrează în viziunea asupra
dezvoltării durabile pe termen mediu şi lung.
Dezvoltarea durabilă a comunei Lespezi trebuie să se realizeze în direcţia menţinerii

identităţii culturale, a surselor de energie, a biodiversităţii şi a frumuseţii peisajului.
Procesul dezvoltării rurale durabile se desfăşoară pe fondul dezvoltării durabile şi complexe

a agriculturii, ţinându-se seama de faptul că agricultura şi spaţiul rural sunt două laturi
interdependente, specifice mediului rural.
Comuna Lespezi prin poziţionarea sa în cadrul Regiunii de Nord-Est, deţine un potenţial

semnificativ de dezvoltare. Aşezarea sa în partea de est a României, în nord-vestul judeţului
Iaşi, oraş cu un important nucleu de cercetare-dezvoltare, orientat spre sectorul industrial,
reprezentat în majoritatea ramurilor sale, se traduce printr-un potenţial economic important.
Potenţialul comunei în domeniul turismului, al unor activităţi specifice, creează premisele

pentru un proces de dezvoltare durabilă şi, implicit, pentru creşterea standardului de viaţă al
comunităţii.
1.1. Prezentarea generală a comunei Lespezi

1.1.1. ANALIZA SITUAŢIEI CURENTE
Situare geografică şi accesibilitate
Regiunea Nord-Est este regiunea de

dezvoltare cu cea mai mare suprafaţă din
România, fiind amplasatăîn partea de
nord-est a ţării. În cadrul Uniunii
Europene, Regiunea de Dezvoltare Nord-
Est reprezintă una din regiunile situate la
limita estică ale acesteia, alături de
Regiunea Sud-Est şi alte regiuni de
dezvoltare din alte state.
Regiunea Nord-Est este o zona în care istoria, cultura şi tradiţia sunt prezente şi completează
mediul natural, deosebit de atrăgător. Datorită costurilor scăzute şi a forţei de muncă bine
calificată, Regiunea Nord-Est este una din cele mai avantajoase zone pentru investiţii din
Europa. Beneficiind de trei centre universitare în regiune, forţa de muncă prezintă un grad
înalt de pregătire profesională şi un nivel adecvat de educaţie.
Relieful bogat oferă zone de deal si câmpie care se pretează unei game largi de culturi agricole
iar zonele de munte sunt favorabile dezvoltării turismului. Alte sectoare productive
importante sunt prelucrarea lemnului şi mecanica. În prezent industria textilă este considerată
ramura economică cu creşterea cea mai rapidă, în timp de turismul oferă cel mai mare
potenţial al zonei.
Din punct de vedere al participării la principalele activităţi economice, populaţia ocupată

civilă din agricultură, silvicultură şi pescuit este predominantă (41.5%) în timp ce în servicii
populaţia ocupată civilă reprezintă 35.6% iar industrie şi construcţii este de 22.9%. Conform
Anuarului Statistic 2011, în structura PIB, serviciile reprezintă 49.8% din PIB, agricultura
reprezintă 10.0% iar industria şi construcţiile reprezintă 30.1%.
Cu toate că Regiunea Nord-Est este cea mai mare regiune de dezvoltare a României sub
aspectul numărului de locuitori și al suprafeței deținute, ea se situează pe ultimul loc în raport
cu nivelul de dezvoltare.
Unul dintre principalii factori care determină nivelul scăzut de dezvoltare a Regiunii Nord-
Est este reprezentat de nivelul scăzut de atractivitate a zonelor rurale.
Spațiul rural din Regiunea Nord-Est prezintă, în context socio-economic, o serie de elemente
ce contribuie la definirea particularităților teritoriilor celor 506 comune și 2.414 de sate din
județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui.
Zonele rurale, în special cele din partea estică a regiunii, sunt caracterizate printr-un nivel
redus de dezvoltare al infrastructurii de bază – gradul redus de modernizare al drumurilor
comunale, ce determină o accesibilitate redusă către centrele urbane (implicit la serviciile de
educație și sănătate). Adăugând acest element la lipsa locurilor de muncă obținem un cadru al
cauzelor care determină migrarea tinerilor din mediul rural fie către Statele Membre, fie către
zonele urbane.
Principala problemă care conduce la stagnarea dezvoltării economiei în zonele rurale din
regiune este reprezentată de starea proastă a infrastructurii și în unele locuri chiar de lipsa
acesteia. Acest fapt are câteva consecințe imediate cu un rol hotărâtor în dezvoltarea socio-
economică a zonelor rurale, respectiv:
- imposibilitatea de a atrage investitori;
- imposibilitatea de a pune în valoare bogățiile naturale și așezămintele cultural-

istorice existente prin dezvoltarea unor sectoare de activitate cum ar fi turismul rural;
- scăderea calității vieții.
Toate acestea conduc în final la stagnarea dezvoltării economice a zonelor rurale și la apariția
în cadrul acestora a unor zone cu probleme socio-economice deosebite.
Starea infrastructurii fizice de transport și de utilități în mediul rural este precară, fiind
îmbătrânită atât fizic cât și moral. Ținând cont de faptul că infrastructura reprezintă temelia
pe care se clădesc activitățile economice, rezultă că investițiile în infrastructură sunt
prioritare în vederea remedierii dezechilibrelor și pentru stimularea dezvoltării durabile a
regiunii.
Situația drumurilor la nivelul Regiunii Nord-Est este grevată atât de lipsa fondurilor, a
lucrărilor slabe din punct de vedere calitativ, nerespectarea legislației transporturilor, cât și
a condițiilor climatice cu ierni bogate în precipitații și temperaturi scăzute care duc la
distrugerea rapidă a drumurilor.
Relansarea economică şi accelerarea dezvoltării durabile reprezintă obiectivul esenţial

pentru asigurarea depăşirii condiţiei actuale a Regiunii Nord-Est. Acesta vizează crearea
infrastructurilor necesare pentru favorizarea mediului de afaceri, precum şi sprijinirea
dezvoltării IMM-urilor, dezvoltarea accentuată a spiritului antreprenorial, dezvoltarea
rurală şi a agriculturii.
Beneficiind de o bogată tradiţie istorică, culturală şi spirituală, regiunea îmbină în mod

armonios tradiţionalul cu modernul şi trecutul cu prezentul, potenţialul acesteia putând fi
folositpentru dezvoltarea infrastructurii, a zonelor rurale, a turismului şi a resurselor umane.
În cadrul regiunii, judeţul Iaşi este situat în partea denord – est a României şi central - estică
a Moldovei, între paralelele 46°50’ şi 47°36’latitudine nordică şi între meridianele 26°33’ şi
28°07’ longitudine estică.La nivelul

Regiunii Nord-Est, Municipiul Iași
reprezintă principalul centru urban,
având de două ori mai
mulțilocuitoridecât următorul clasat
– Municipiul Bacău, cu 144.307
locuitori. Din punct de vedere al
relațiilor funcționale cucelelalte
județe, Iașul face parte din zona aflată
pe malul aSiretului, având legături cu
județele Vaslui și
Botoșani.Transversal pe axa Siretului
și în contrapondere cu aceasta
seremarcă axa Iași-Neamț, de mai mică anvergură.
Situat în partea de Nord - Est a României, Judeţul Iaşi este mărginit la vest de râul Moldova
şi la est de râul Prut (care constituie şi graniţa cu Republica Moldova). Cu o suprafaţă de
5476 Km2, Iaşul este un judeţ mediu ca întindere, reprezentând 2,3% din suprafaţa ţării.
Relieful judeţului este deluros. Partea centrală şi nord-estică este dominată de dealuri şi
podişuri interfluviale joase, udate de râurile Bahlui şi Jijia, având versanţi afectaţi de
alunecări de teren şi lunci inundabile. Partea de vest cuprinde culmi deluroase şi platouri
înalte (de peste 400 m), având şi zone reprezentate de luncile râurilor Siret şi Moldova. Partea
de sud are un relief înalt şi masiv (350 – 450 m), străbătut de afluenţii râurilor Bârlad şi
Vaslui.
Clima este temperat – continentală, cu variaţii ale temperaturii între -360C + 400C, media
anuală în perioada 1901 – 2000 fiind de +9,50C.
Reţeaua hidrografică este formată din râuri cu dimensiuni variabile şi iazuri rezultate din
lucrările hidroameliorative efectuate pentru evitarea inundaţiilor şi stocarea excesului de
apă necesară pentru perioadele secetoase.
Resursele naturale ale judeţului sunt de interes local (nisipuri, pietrişuri, argile, ape minerale
etc.). Vegetaţia naturală este specifică silvo – stepei, iar cea silvică este reprezentată de păduri
de foioase. Fauna include specii de interes cinegetic: capra roşie, mistreţul, lupul, vulpea,
iepurele, păsări de penaj ş.a. Localizarea principalelor resurse naturale este următoarea:
- ape minerale sulfuroase şi feruginoase: Strunga, Nicolina;
- calcare: Bărbăteşti, Costeşti, Ipatele, Păun, Schitu Duca, Deleni, Strunga;
- argile: Vlădiceni;
- nisipuri pentru construcţii: Lespezi.

Bogăţia solului este dată de existenţa a peste 380,3 mii ha teren agricol, din care: 67,2% teren
arabil (255,7 mii ha);28,3 % păşuni şi fâneţe (107,8 mii ha) ha; 4,4 % vii şi livezi (16, 8 mii ha).
Pădurile şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră însumează aproximativ 99.000 ha, apele 12,6
mii ha, drumuri şi clădiri 27,8 mii ha (statistică 2009 )
Potrivit datelor colectate prin cel mai recentrecensământ (2011), populația județului este în
scădere cu aproape 45.000 persoane, înregistrând 772.348 locuitori, față de 816.910 în 2002.
Lanivel regional, Iași reprezintă cel mai mare județ ca populație, însumând 23% din totalul
înregistrat în regiuneaNord-Est. Cu o suprafață de 5.476 km², și o concentrare masivă a
locuitorilor în municipiul Iași (290.442), județul are o densitatea populației ridicată, de 141
locuitori/km2, semnificativ mai mare decât media regională de89,6 locuitori/km2 și cea
națională de 96 locuitori/km2.
Privind distribuția pe medii de locuire, se remarcă un gradridicat de ruralitate, în contextul

în care, în județul Iași, 54% din populație trăiește în mediul rural (față de 47% media
națională),pe teritoriul a 93 de comune.
Județul Iași este cea mai dezvoltată zonă din cea mai săracă regiune a României, marcat
de o puternică polarizare a activității economice către MunicipiulIași.
Mediul de afaceri local este dominat de servicii, cu opondere de 79% din totalul firmelor
înregistrate în județulIași, față de 18% în sectorul de industrie și construcții. Această situație
nu este cu mult diferită de contextual național, unde ponderea pentru aceleași sectoare este
78%,respectiv 20%, restul fiind reprezentat de întreprinderi active în sectorul primar
(agricultură, silvicultură, pescuit).
Judeţul Iaşi se evidenţiază prin următoarele:
existenţa unui potenţial economic: sector bancar bine dezvoltat,

parcuriindustriale şi comerciale aflate în dezvoltare, volum de investiţii în
creştere, forţă de munca calificată;
apropierea de graniţa cu Republica Moldova, (vama Sculeni, Albiţa etc) şi la
doar 180 km de cea mai important vamă cu Ucraina (Iaşiul reprezintă un
important nod de tranzit către piaţa fostelor ţări CSI);
important nod rutier şi feroviar în zona de N-E a ţării;
important centru cultural al Moldovei;
important centru economic al Moldovei.
Comuna Lespezi face parte din Regiunea

de Nord-Est, fiind aşezată în partea estică
a României, în nord-vestul judeţului Iaşi,
având o suprafaţă de 5.285 ha.
Comuna Lespezi este străbătută de

paralela 47°21’ latitudine N şi de
meridianul de 26°41’ longitudine E
Aceasta reprezintă 14,34% din suprafaţa

totală a regiunii. În ceea ce priveşte
regiunea de Nord-Est, este important de
specificat că populaţia acesteia este
localizată cu precădere în mediul rural (56,6%). Regiunea se caracterizează printr-o îmbinare
armonioasă între toate formele de relief, 30%munţi, 30% relieful subcarpatic, 40% podişului.
Relieful bogat oferă zone de deal şi câmpiecare sunt adecvate unei game largi de culturi
agricole, iar zonele de munte cu peisajespectaculoase sunt favorabile dezvoltării turismului.
Comuna Lespezi este străbătută aproximativ pe la mijloc de la Sud la Nord de drumul

judeţean DJ 208 care vine din judeţul Neamţşi merge pânăîn judeţul Suceava.
Perpendicular pe DJ 208 comuna Lespezi este străbatută prin satele Heci si Bursuc Vale de
catre Calea Ferata electrificată Bucuresti-Suceava. Comuna Lespezi se află la marginea sudică
a zonei de influenţă a municipiului Paşcani.
Organizare administrativă
Teritoriul administrativ al comunei se învecinează la nord şi nord-vest cu oraşul Dolhasca din

judeţul Suceava, la est cu Siretel si Vinatori - comune din judeţul Iaşi, la sud cu Valea-Seaca,
iar la vest cu comuna Tatarusi.
Satul de centru, a fost întemeiat în anul 1821 când un grup de negustori evrei au obţinut un
hrisov de la domnitorul Ionita Sandu Sturza care le dadea dreptul să înfiinţeze în aceast loc
de lângă râul Siret, pe mosia Siretelului, un targ caruia i s-a dat numele "Lespezi". Aceasta
denumire se pare ca provine de la lespezile de piatră care se aflau în număr mare în albia şi
pe malurile râului Siret. Sunt însă în comună, sate înfiinţate se pare mai devreme si anume:
satul Buda, pe la 1800, iar satul Heci, inca de la 1409.
În componenţa comunei intră satele:

Lespezi - este central de comună, datat pentru prima oară în anul 1790. Toponimul provine
de la stratul de gresii dure (lespezi) care apar în malul Siretului sub depozitele de terasă.
Heci - cel mai întins şi mai populat

sat al comunei şi cu cea mai veche
menţiune documentară (18 aprilie
1409).
Buda - aşezat la 4 km NE de
Lespezi. Datează de la 1790 şi
înseamna în slovacă “locuinţă
retrasă în pădure, locuinţă în
curătură” iar localnicii spun că ar
proveni de la un boier cu numele de
Buda, stăpânul acestor locuri.
Bursuc Deal - sat înfiinţat în 1879,

după reforma agrară (1864) din
timpul lui Alexandru Ioan Cuza.
Numele ar proveni de la bursucii
care trăiau în pădurile ce acopereau
aceste locuri sau de la un oarecare
Bursuc.
Dumbrava - înfiinţat în 1922, pe

moşia lui Fotin Ionescu, fost
ministru al agriculturii, al cărui
nume îl poartă până în anul 1962,
când localitatea este numită
Dumbrava. Satul aproape că s-a contopit cu Lespezi, spre Nord.
Bursuc Vale - sat înfiinţat în anul 1921, este aşezat în Lunca Siretului, la est de Bursul Vale şi
de calea ferată.Distanţapână la Lespezi este de 3 kilometri şi de 5 kilometri până la Paşcani.
Relief şi suprafaţă
Sub raportul reliefului, teritoriul comunei Lespezi face parte din unitatea geografică a Podişului
Moldovenesc. În general acest teritoriu aparţine părţii de sud-est a subunităţii geomorfologice
a Podişului Sucevei. Această subunitate este reprezentată printr-o porţiune din partea sudică a
Dealului Mare Hirlau şi o mică parte din Interfluviul Moldova-Siret, despărţite de valea-
Siretului.
Înfăţisarea generală a reliefului este dominată de prezenţa înălţimilor de pe stânga Siretului,

cum sunt Dealul Buda (cca. 385 m) si Dealul Peter (cca.370m) şi de terasele care apar foarte clar
pe dreapta Siretului.Valea Siretului, în acest sector are o altitudine de 220 m şi cu versanţii

înclinaţi.
Prin amplasarea sa pe culoarul Siretului, între Dolhasca şi Paşcani, comuna Lespezi are un
relief deluros, colinar, aluvionar şi cu terase.
Relieful sculptural
Acest tip de relief apare datorită factorilor externi asupra suprafeţei iniţiale a podişului.
Factorii externi au scos la iveală în unele locuri pături mai dure, formând dealuri înalte ca
Dealul Buda (384m), Dealul Peter (370m). Procesele structurale sunt strâns legate de reţeaua
hidrografică care drenează relieful înalt formând văi adânci de peste 100 m, dintre care cea
mai importantă este valea Siretului care străbate teritoriul de la nord la sud.
Procesele geomorfologice actuale apar pe versantii vailor si pe fruntile teraselor. Ele sunt
favorizate de pante de peste 4-5° si faciesul argilos de la partea inferioară a văilor şi de apariţia
unor straturi acvifere de la baza calcarelor şi gresiilor sarmatice.
Pe versantul drept al văii Buda care este domol, este aşezat satul Buda. Datorităînclinării de
peste 4-5°, acest versant este afectat de erozouni torenţiale, iar albia paraului Buda genereaza
zone cu usoare alunecari de teren precum si o rapa torentiala, fragmentand versantul. In rest
terenul este stabil si bun pentru constructii.
Pe valea paraului Siretel apar fenomene asemanatoare, dar de mai mica amploare.Versantul
drept pe care este asezat satul Dumbrava, mai domol este afectat mai ales de eroziunea
torentiala. Pe versantul stang, datorita reliefului, procesele deluviale sunt reprezentate prin
alunecari, surpari si rostogoliri. Pentru prevenirea si limitarea eroziunilor torentiale, in timp
s-au facut plantatii de pomi.Paraul Trestioara de pe dreapta Siretului strabate satul Heci.
Eroziunea torentiala se manifesta mai intens in sectorul cursului superior al paraului
Trestioara, loc numit ”IntreParaie”. In vatra satului Heci, paraul formeaza o vale mult mai
adanca. In trecut aveau loc dese deversari ale apeiparaului dupa ploi sau topirea zapezii, dar
in ultimii ani s-a regularizat o portiune a acestuia astfel incat, in conditii de debite normale, a
disparut pericolul de inundatii.
Relieful de acumulare
Este forma caracteristica pentru teritoriul comunei Lespezi, fiind reprezentata de valea
Siretului, care apare cu versanti in trepte, uneori destul de largi.
În profil geomorfologic intre Dealul Cimitirului de pe dreapta Siretului si Imasul targului

Lespezi pe versantul stang al Siretului, exista trepte numite terase.
În lungul Siretului se desfasoara un ses care dupa ce Siretul depaseste „poarta” Heciului atinge
latimi de aproape 2 km. In cadrul acestui ses se pot distinge doua trepte: o treapta joasa, cu
altitudini relative de 2-3 m, frecvent inundabila, bogata in acumulari de nisip si prundis, in
care Siretul formeaza numeroase meandre si o terasa de lunca cu altitudini relative de 4-7 m,
ferita de inundatii si acoperita de soluri fertile fiind cultivata cu diferite plante (cereale, etc.)
Sesurile sunt utilizate in principal ca fanete si pasuni, doar sesul Siretului fiind utilizat partial
si pentru culturi.
Suprafata afectata de exces de umiditate si inundabilitate este de 120 ha.
Pentru ameliorarea unor fenomene nefavorabile ale cadrului natural, in teritoriu s-au executat
lucrari de regularizari care ar trebui continuate (inclusiv continuarea lucrarilor de combatere
a fenomenelor de alunecare- Imas Buda).
Clima
Datorită poziţiei sale geografice, comuna Lespezi are un climat temperat-continental destul de
pronunţat, integrându-se în ţinutul climatic al dealurilor înalte.
Particularitatea climatica decurge din situarea podisului sub influenta curentilor de aer nord
– vestici, manifestata prin vanturi dominante de nord – vest, precipitatii bogate (600 – 800 mm)
si temperaturi medii moderate (5 – 8oC). Vânturile suflă dominant dinspre N, NV şi NE, cu o
frecvenţă de 28,7%, cu o viteză de 3,5 m/s. Suma temperaturilor medii zilnice pozitive se
cifreaza la 30 – 34oC, cea mai redusa din intreg Podisul Moldovei, iar numarul mediu anual de
zile senine este de 80 – 100. Temperaturile medii de vara scad de la est (20o C) catre vest (16o
C). Iarna, de asemenea se constata –5oC in vest si –4oC in est, ceea ce arata rolul moderator al
influentei nord – vestice, iar inghetul dureaza intre 140 – 180 zile.
Hidrografia
Comuna Lespezi este bogată atât în ape de suprafaţă cât şi în ape subterane. Principala apa
care dreneaza teritoriul comunei de la nord la sud prin partea centrala este Siretul, care
primeste o serie de afluenti al caror debit, desi variabil, nu seaca niciodata.
Apele subterane, strans legate de conditiile geologice si fizico-geografice sunt folosite in mare
masura pentru alimentarea populatiei cu apa potabila si in alte scopuri, ele alimentand cca.
60 de fantani. In prezent este in curs de executie un foraj hidrogeologic care sa suplimenteze

alimentarea cu apa a satului Bursuc Deal, usor deficitara. Cele mai importante strate acvifere
apar in formatiunile sarmatice de la baza teraselor inalte din satele Heci, Lespezi si Buda.
Aceste ape au debite bogate si calitati fizico-chimice bune. Doar cele din Lespezi care se gasesc
la adancimi de 20 m, contin cantitati mari de calcar motiv pentru care s-a realizat un sistem
centralizat de alimentare cu apa potabila a satului Lespezi.
Apele de suprafata sunt reprezentate de Siret si afluentii sai. Ele se caracterizeaza printr-un
regim cu frecvente si accentuate variatii de nivel si debit, datorita variatiilor precipitatiilor si
temperaturilor din timpul anului.
 Raul Siret, care este la o altitudine de 220 m fata de nivelul marii, se distinge printr-o
vale larga, cu puternice tendinte de divagare, cu un grad inalt de meandre si o panta
medie de 0,5 m la km. Debitul este variabil, datorita variatiilor factorilor climatici.
Apele mari se produc odata cu topirea zapezilor si in lunile mai – iunie cand se
inregistreaza cele mai mari debite cu valori diferite de la un an la altul. Viiturile se
produc la topirea zapezilor si in timpul ploilor torentiale din timpul verii .
 Paraul Trestioaraeste afluentul pe care Siretul il primeste pe partea dreapta. Albia

paraului este adancita pana la 3 m astfel incat la viituri poate prelua intregul debit de
apa;
 Paraul Budaeste afluentul din partea stanga a Siretului - la nord de Lespezi, iar paraul
Siretel, la sud de Lespezi. Aceste parauri aduna o parte din apele torentiale de pe stanga
Siretului.
Resurse naturale
Rezerva minerala cea mai valoroasa este nisipul cuartos care a fost folosit pana in anul 1944
pentru fabricarea sticlei. De asemenea, in comuna Lespezi se exploateaza nisipul si prundisul
din albia raului Siret atat pentru constructii la nivel local cat si in afara comunei. Din terasele
de 20-30m si 30-60 m altitudine relativa se exploateaza gresie calcaroasa folosita de localnici la
constructia fantanilor si a beciurilor si din ce in ce mai putin la constructia caselor.
De asemenea, argila si lutul au constituit obiectul unor exploatari pentru ceramica.În ceea ce
priveşte solurile, factorii pedoclimatici au favorizat formarea solurilor argiluviale podzolite şi
cernozimuri levigate slab şi moderat în locurile mai înalte, iar pe şesul Siretului soluri aluviale
şi lăcovişte, care conferă condiţii bune pentru culturile de grâu, porumb, sfeclă de zahăr,
cartofi, plante de nutreţ şi altele. Solurile de platouri şi de pe pantele dealurilor permit culturi
de pomi fructiferi şi mai puţin viţă de vie.
Alunecările de teren şi eroziunea se produc la Dumbrava pe coasta Peterului, Dealul Strahotin

din Lespezi şi între Pârâie (lângă Trestioara), la Heci.
1.1.2. ANALIZA SWOT
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
-poziţionare avantajoasă a Comunei Lespezi în

apropierea municipiului Iaşi; - inexistenţa zăcămintelor de subsol (gaze
- traversarea comunei de rute importante de natural, cărbuni etc);
transport rutier: DJ 208; - existenţa procesului de eroziune a solului
- gamă variată de resursele naturale: păduri, - suprafeţe afectate de alunecări de teren;
ape, soluri, peisaje; - în comună nu există reţea de alimentare cu
- relief variat, energie termică;
- poziţionare geografică favorabilă în nord- - în comună nu se asigură colectarea selectivă
vestul judeţului Iaşi ; a deşeurilor;
- grad ridicat de accesibilitate, fiind strabatuta - în comună nu există spaţii verzi amenajate
de la Sud la Nord de drumul judetean DJ 208 ; - în comună nu există nici o structură de
- existenţa unor soluri fertile ce permit cazare.
dezvoltarea agriculturii.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
- realizarea de lucrări de îmbunătăţiri funciare; - existenţa unor zone cu risc de inundaţii şi

- valorificarea mai eficientă a resurselor alunecări;
naturale de care dispune comuna Lespezi în - schimbările climatice (temperaturi,
vederea dezvoltării turismului, agriculturii, precipitaţii)
zootehniei; - accentuarea poluării apelor;
- accesarea fondurilor structurale şi de - realizarea de defrişări necontrolate.
coeziune.
1.2. Populaţia şi forţa de muncă


Caracteristicile demografice ale comunei Lespezi reprezintă repere importante în realizarea
unei dezvoltări durabile a comunei. Indicatorii stării şi ai mişcării populaţiei comunei vor
reprezenta fie factori favorizanţi, fie defavorizanţi în ceea ce priveşte evoluţia şi dezvoltarea
de ansamblu a comunei. Sănătatea comunităţii în ceea ce priveşte demografia rezultă atât, din
valorile ridicate ale natalităţii şi fertilităţii, cât şi din valorile reduse mortalităţii şi mortalităţii
infantile.
Deasemenea, o pondere ridicată a populaţiei adulte asociată cu ponderi ridicate ale populaţiei
feminine fertile şi ale nupţialităţii vor reprezenta factori favorizanţi ai unei creşteri a natalităţi
şi ai fertilităţi. Dimpotrivă, ponderi ridicate ale populaţiei în vârstă şi ale divorţialităţii,
asociate cu o pondere scăzută a populaţiei feminine de vârstă fertilă vor reprezenta o piedică
în creşterea natalităţii şi a fertilităţii unei populaţii, premise, de altfel, importante în
dezvoltarea durabilă şi sănătoasă a unei comunităţii.
Populaţia comunei Lespezi reprezintă o colectivitate de persoane identificaţi printr-o serie

decaracteristici cum ar fi: sexul, vârsta, starea civila etc
Elementul uman se reflect în dezvoltarea economic a comunei, în funcţie de numărul

populaţiei şi de pregătire. Numărul locuitorilor este fluctuant datorită dezvoltării economice
a comunei, a condiţiilor actuale şi a evoluţiei istorice.
În ceea ce priveşte numărul de locuitori, Lespezi este una dintre cele mai mari comune din
judeţul Iaşi, ocupând locul al 22 lea din 91 de comune, cea mai mare fiind Holboca iar cea mai
mică Cucuteni.
Evoluţia numărului populaţiei nu este liniară şi nici uniformă datorită sporului natural, şi
anume datorită diferenţei dintre natalitate şi mortalitate, într-un an , la o mie de locuitori, dar
şi pe fondul migraţiilor care au loc în fiecare an.
1.2.1.1.STRUCTURA POPULAŢIEI
Structura populaţiei poate fi privită din mai multe puncte de vedere: pe sexe, pe categorii de
vârstă, pe naţionalitate, după ocupaţii etc.
Conform rezultatelor Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor 2011, populaţia totală a

Comunei Lespezi era de 5250, majoritatea fiind de etnie romana si de religie ortodoxă.
Structura populaţiei pe grupe de vârstă
Acest tip de structură este important atât din punct de vedere demografic cât şi
economic.Structura pe grupe de vârstă a populaţiei comunei Lespezi, la recensământul din
2011 se prezenta astfel:
Grupa de vârstă
Grupa de vârstă
2502
1300 1448
0-19 ani 20-59 ani peste 60 ani
După cum se poate observa, ponderea cea mai mare în totalul populaţiei o deţine populaţia
matură, putându-se considera că Lespezi se caracterizează ca o comună cu o populaţie
matură.
Populaţia matură, cu vârste cuprinse între 15-59, reprezintă 47,65% în totalul populaţiei
comunei Lespezi, populaţia tânără (0-14 ani) reprezintă aproximativ 24,76%, iar populaţia
îmbătrânită (peste 60 de ani), 27,58% din totalul populaţiei. Procentul de 27,58% al populatiei
cu vârstă peste 60 de ani evidenţiază o problem majoră a comunei Lespezi şi anume
îmbătrânirea demografică, care în timp poate duce la depopulare.
Structura populaţiei pe sexe
Structura pe sexe a populaţiei comunei este una echilibrată, respectiv populaţia masculină
înregistra un număr de 2640 iar cea feminină de 2610.
Distribuţia pe grupe de vârstă a

populaţiei
19%
28%
Tineri 0 - 14 ani
Adulţi 15 - 59 ani
Vârstnici peste 60 ani

53%
Sursa: Recensământul României 2011 - Populatia stabila pe sexe si grupe de varsta -

judete, municipii, oraşe, comune
Structura etnică
În ceea ce priveşte structura populaţiei în funcţie de etnie, românii reprezintă populaţia
majoritară, pe actualul teritoriu al comunei Lespezi, aceştia fiind în număr de 4977.
Structura populaţiei în funcţie de etnie

2%
Români
Rusi-Lipoveni
98%
Ruşii lipovineni au venit şi s-au stabilit în Comuna Lespezi cu peste 200 ani în urmă, după
reformarea bisericii ruse de la 1654, care a culminat cu măsurile de europenizare luate de Petru
I şi Ţarina Ecaterina (1762-1796). Lipovinenii din Lepezi şi-au menţinut tradiţia religioasă
ortodoxă pe rit vechi, limba şi portul , respectate însă din ce în ce mai rar de tineri.
Structura populaţiei în funcţie de apartenenţa confesională
Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,85%), cu o

minoritate de ortodocși de rit vechi (2,4%). Pentru 2,86% din populație, nu este cunoscută
apartenența
confesională.
Structura populaţiei în funcţie de
apartenenţa confesională
2%
Ortodocşi
Ortodocşi de rit vechi
98%
Structura populaţiei pe vârstă este important atât din punct de vedere demografic, cât şi
economic.
Starea civilă a populaţiei
La nivelul anului 2011, starea civilă a populaţiei comunei Lespezi se prezenta astfel:
Starea civilă a populaţiei
2518
1906
614
212
Necăsătoriţi Căsătoriţi Văduvi Divorţaţi
Chiar dacă la nivel naţional se observă o tendinţa de oficializarea a căsătoriilor tot mai rară şi
o rată a divorţurilor tot mai ridicată, în ceea ce priveşte comuna Lespezi, situaţia stă tocmai
invers. Respectiv, procentul cel mai ridicat a fost înregistrat în cazul personelor căsătorite
respectiv, 47,96%, în timp ce procentul divorţurilor a fost unul nesemnificativ, de 4,03.
Forţa de muncă
La finalul anului 2012, situaţia şomerilor înregistraţi la nivelul comunei Lespezi se prezenta
astfel:
Situaţia şomerilor
13%
Beneficiari de
indemnizaţie de şomaj
87% Şomeri neindemnizaţi

1.2.2. ANALIZA SWOT
- populaţia comunei Lespezi este caracterizată de

- din punct de vedere al mărimii, comuna Lespezi
un grad ridicat de îmbătrânire demografică .
este una dintre cele mai mari comune din judeţul
Iaşi. - adaptarea lentă a populaţiei rurale mature şi
- procent ridica al căsătoriilor; vârstnice la schimbările şi provocările lumii actual
- ponderea ridicată a populaţiei active; şi la fenomenul mobilităţii şi reconversiei
- ospitalitatea recunoscută a locuitorilor. profesionale;
- lipsa de preocupare a populaţiei pentru
recalificare.
- apropierea de municipiul Iaşi creşte oportunităţile - declinul demografic si îmbătrânirea populaţei

oferite pe piaţa muncii pentru locuitorii comunei comunităţii;
Lespezi; - migrarea populaţiei tinere înspre centrele urbane;
- scăderea ratei natalităţii;
-proiectele de dezvoltare ale infrastructurii pentru - reducerea populaţiei stabile a Comunei Lespezi;
creşterea accesibilităţii zonei; - accentuarea gradului de îmbătrânire demografică
-posibilitatea finanţării proiectelor de infrastructură

din fonduri nerambursabile.
1.3. Infrastructura

Infrastructura de transport a comunei este cea care determină gradul de dezvoltare economică
a acesteia. Potenţialul de dezvoltare al comuneieste cu atât mai mare cu cât aceasta dispune
de o infrastructură de transport modernă. O astfel de rețea de drumuri facilitează reducerea
timpului de deplasare spre diferite destinații, sporind accesibilitatea în şi dinspre comună.
Infrastructura reprezintă suma elementelor bazei tehnico-materiale cu ajutorul căreia se

desfăşoară toate fluxurile si transferurile de resurse materiale, umane, servicii si informaţii in
timp util, dintre comunităţi. Aceste elemente sunt descrise de următoarele componente:
transportul pe drumuri şi căi ferate şi alte categorii (aeriene, navale etc.);

servicii de telecomunicaţii, televiziune radio etc.;
utilităţile şi structura locativă;
infrastructura socială.
Dintre căile de comunicaţie terestre, drumurile îşi auînceputurile în cele mai vechi timpuri,
fiind pentru mii de ani, singurul mijloc de comunicare între oameni, pentru deplasarea
acestora şi transporturile de bunuri materiale între zonelelocuite. Începând din antichitate şi
până în zilele noastre, drumurile au cunoscut o dezvoltare diferită funcţie de niveluleconomic
şi social, precum şi de gradul de civilizaţie al fiecăreiepoci, la un moment dat.
În decursul exploatării lor, drumurile sunt în permanenţă supuse influenţei unor factori care
pot produce lent sau într-untermen scurt uzura şi degradarea îmbrăcămintei drumului, a
sistemului rutier, a platformei, precum şi a celorlalte părţi componente ale drumului.
Principalii factori care acţionează în general negativ asuprastării drumurilor sunt traficul
rutier şi factorii climaterici.
Degradarea drumurilor poate fi amplificată sau grăbită şidatorită unor cauze generate de
concepţia greşită în alcătuirea complexelor rutiere, de calitatea necorespunzătoare a execuţiei
lucrărilor sau a materialelor folosite, de nivelul tehnic scăzut al lucrărilor de întreţinere şi
reparaţii.
Prin drumurile şi calea ferată existente, comuna are legături directe pentru transport de
călători şi mărfuri cu municipiul Paşcani (18 km), municipiul Iaşi, reşedinţa judeţului în care
se află (86 km), oraşul Suceava (50 km) şi cu Bucureşti (390 km).
1.3.1.1. INFRASTRUCTURA RUTIERĂ

Lungimea totală a drumurilor din comuna Lespezi este de 82 km. Starea tehnică a reţelei de
drumuri este diversă. Astfel:
 drumul judeţean DJ 208 asfaltat între 1967-1970, degradat din cauza intensificării
fluxului de maşini şi mai ales al celor de mare tonaj- este în proces de reabilitare;
 drumul judeţean DJ 208 A Lespezi-Vanatori este pietruit, dar degradat şi greu

accesibil pe timp nefavorabil; la fel sunt şi drumurile spre Sireţel şi Tătăruşi;
 satul Lespezi are în afara DJ 208 în cea mai mare parte străzi pietruite, dar şi în mică
măsură drumuri săteşti din pământ, greu accesibile pe timp nefavorabil;
 drumurile comunale şi săteşti sunt pietruite, fiind accesibile chiar şi pe timp

nefavorabil, fiind puţine drumurile din pământ greu accesibile.
Gradul de vascularizare rutieră este de 0,582 km drumuri judeţene şi comunale la 100 ha.
suprafaţa, cu 52,4 % mai mare ca media pe judet.
Nr.
Categorie de drum Lungimea Structura
crt.
1. Drumuri naţionale 0 0
2. Drumuri judeţene şi comunale 82 100%
3. Drumuri betonate 1 1,20 %
4. Drumuri pavate - -
5. Drumuri asfaltate 20 24,10 %
6. Drumuri pietruite 47 56,63 %
7. Drumuri cu pământ 15 18,07 %
8. Drumuri nemoderizate 62 83,6 %
Astfel, un aspect important îl constituie ponderea drumurilor modernizate în totalul

drumurilor publice din comună, care este de numai 24,10%. Rezultă că aproximativ 75,9% din
infrastructura rutieră a Comunei Lespezi, este sub standardul minim acceptabil.
La nivelul drumurilor judeţene şi comunale, gradul de modernizare a drumurilor este

insuficient, astfel încât timpii de deplasare sunt mari.
Căile de comunicaţii
Dacă Lespezi a fost cu un pas înaintea comunelor din jur, din punct de vedere economic, acest
lucru s-a datorat poziţiei geografice, la intersecţia drumurilor comerciale şi la un vad al
Siretului. Prin intermediul drumurilor şi căii ferate existente se realizeză legături diecte pentru
transportul de călători şi mărfuri cu municipiul Paşcani, municipiul Iaşi, oraşul Suceava şi cu
Bucureşti.
 Trasportul rutier
Transportul auto a crescut foarte mult după 1990, încât a devenit o problemă serioasă pentru
locuitorii comunei. Transportul mărfurilor se practică, în cea mai mare parte cu autoturismul.
Transportul auto este din ce în ce mai mult folosit, şi practicat cu excepţia satului Bursuc Vale,
pe teritoriul comunei trecând traseul autobuzelor (Paşcani-Vânători şi retur, Paşcani-Botoşani
şi retur) şi cel a 3 firme de microbuze ce au curse la interval de 1 ora.
Legatura între satele componente se face şi cu mijloacele proprietate particulară, şi din ce în

ce mai puţin distanţele sunt străbătute cu piciorul.
 Căi ferate
Odată cu inaugurarea căii ferate Iţcani-Paşcani-Roman, în decembrie 1869, s-a dat în folosinţă
şi staţia C.F.R. Heci-Lespezi şi Halta Sodomeni, care a însemnat un moment important în
dezvoltarea târgului Lespezi. În jurul staţiei au apărut unităţi de colectare-depozitare, care s-
au desfiinţat după 1992, rămânând doar depozitul pentru schelete metalice pentru poduri
C.F.R.
Staţia C.F.R. a deservit şi comunele Sireţel, Tătăruşi şi Vânători, o parte din servicii fiind
preluate de transporturile rutiere. Dacă până în 1990 treceau prin staţie în jur de 150 de trenuri
în 24 de ore, în prezent trec aproximativ 50 de trenuri în acelaşi interval de timp.
Teritoriul comunei Lespezi este traversat de calea ferată cu staţia CFR Heci-Lespezi care
străbate pe circa 10 km teritoriul central al comunei.
Comuna este traversată de două magistrale feroviare ce facilitează accesul către două oraşe şi
anume: legatura pe relatia Suceava - Iasi si Suceava -Bucureşti se realizează prin 5 perechi de
trenuri cu opriri în staţia CFR Heci-Lespezi.
1.3.1.2. INFRASTRUCTURA DE UTILITĂŢI

 Echipare edilitară
ComunaLespezi are în derulare un proiect de realizare a sistemului de alimentare cu apă şi

canalizare. Gospodăriile populaţiei se vor alimenta de la sistemul de alimentare cu apă în
urma finalizării lucrărilor.
 Iluminatul public şi electricitatea
Teritoriul comunei Lespezi este străbătut de reţeaua de înaltă tensiune de 220 kv. O ramificaţie
de linie de medie tensiune asigură alimentarea a 13 posturi de transformare cu o putere
instalată de 2170 kva. Reţelele de joasă tensiune care asigură alimentarea consumatorilor
casnici, a instituţiilor şi agentilor economici au o lungime de circa 78 km. Gradul de
electrificare a consumatorilor casnici este de peste 96% existând în continuare cereri de
racordare la reţeaua electrică, de la persoanele care îşi construiesc locuinţe.
Toate satele componente ale comunei Lespezi beneficiază de iluminat stradal, instalaţia are
aproximativ 500 lămpi.
 Infrastructura de telecomunicaţii
Comuna Lespezi este conectată la reţeaua telefonică. Liniile de conectare a localităţilor

măsoara aproximativ 19,5 km. În comună circa 90% din gospodării deţin în medie un
abonament telefonic, la reţele fixe sau mobile.În ceea ce priveşte reţeaua de cablu TV, acesta
acoperă toate satele comunei.
Activitatea de poştă, prin intermediul Oficiului Poştal Lespezi, asigură distribuirea efectelor
poştale (corespondente, colete, mandate poştale, mandate de pensii etc).
1.3.2. ANALIZA SWOT
- traversarea comunei de drumul judeţenan DJ 208; - calitate slabă a drumurilor ;

- comuna Lespezi este străbătută de calea ferata cu - gospodăriile comunei nu sunt racordate la oreţea
staţia CFR Heci-Lespezi; de alimentare cu apă .
- existența reţelei electrice cu ungrad de acoperire -gospodăriile comunei nu sunt racordate lao reţea
de 96% a gospodăriilor. de canalizare.
- existenţa infrastructurii de telefonie fixă şi mobilă - spaţii de joacă pentru copii insuficiente;
în comuna Lespezi; -spații verzi amenajate doar în centrul comunei ;
- existenţa reţelei de cablu TV. - trotuare deteriorate sau inexistente .
- resurse financiare insuficiente pentru finanţarea

-existenţa fondurilor guvernamentale şi structurale şi co-finanţarea proiectelor finanţate prin Fonduri
pentru realizarea de investiții în infrastructura de Structurale;
utilitate publică şi transport; - cunoştnţe insuficiente legate de elaborarea şi
-disponibilitatea fondurilor europene pentru administrarea proiectelor finanţate din Fondurile
dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare. Structurale pentru proiecte de infrastructură
pentru orizontul 2014 – 2020;
- instabilitatea politică şi lipsa de continuitate a
politicilor publice;
- fonduri insuficiente alocate la nivel naţional
pentru dezvoltarea drumurilor .
1.4. Activitatea economică

1.4.1.1. RESURSE EXISTENTE
Teritoriul comunei Lespezi se remarcă prin resursele naturale bogate şi diversificate. Dintre
acestea pot fi amintite: terenurile agricole favorabile practicării agriculturii, fond forestier
important, reţea hidrografică, resurse utile (marne, gresii, argile şi nisipuri).
Structura geologică a zonei, formată din depozitele sarmaţianului inferior şi mediu (marne,
gresii, argile şi nisipuri) sunt exploatate mai mult local. Nisipul cuarţos, sarmatic folosit ca
materie primă de fosta fabric de sticlă, se găseşte în cantităţi suficient de mari, dar nu mai este
folosit. Doar nisipurile aluvionare şi pietrişurile din Valea Siretului sunt folosite în construcţii.
Luturile loessoide care altă dată erau folosite la olărit, la fabicarea cărămizilor şi teracotei, în
prezent sunt folosite doar la prepararea chirpicilor.
Apa ce curge pe Valea Siretului şi care se găseşte pe versanţii teraselor sub formă de pânze
freatice, poate fi folosită în diferite scopuri economice precum apă potabilă, irigaţii.Apele
subterane asigură populaţia cu apă potabilă, alimentând aproximativ 60 de fântâni. Stratele
acvifere din terasa medie a Siretului, de la Heci, cu debite bogate şi calităţi fizico-chimice bune,
sunt captate în două locuri: la Gorcilă, de unde prin pompare se alimentează cu apă potabilă
partea dinspre Paşcani a satului Heci; din izvoarele de la Vatajanu, prn cădere liberă, se
aprovizionează zona şcoală-biserică-gară.
Din terasele de 20-30 m şi 30-60 m altitudine se exploatează gresie calcaroasă folosită de

localnici la construcţia fântânilor şi a beciurilor şi tot mai puţin la construcţia caselor.
Solurile fertile de pe terasele Siretului au o bogată vegetaţie de ierburi, în parte înlocuită de

culture de cereal, plante de nutreţ.
Pădurile ocupă o suprafaţă mai mică pe teritoriul comunei din cauza defrişărilor.
1.4.1.2.AGRICULTURA
Activitatea de bază specifică zonei este agricultura, fiind ocupaţia de bază a locuitorilor
comunei.La nivelul anului 2014 suprafaţa agricolă a comunei Lespezi era utilizată după cum
urmează:
Procentul în total
Modul de utilizare Suprafaţa (ha)
agricol
Arabil 3268 73,83
Păşune 683 15,43
Fâneţe 418 9,44
Vii 7 0,16
Livezi 50 1,13
Cea mai mare întindere era ocupată de suprafaţa arabilă, iar văile şi livezile ocupau suprafeţe
foarte reduse. Dintre plantele de cultură primul loc îl ocupă porumbul şi grâul cu 70% din
terenul arabil.
Cu toate că există condiţii prielnice pentru cultivarea legumelor şi sfeclei de zahăr, acestea
ocupă suprafeţe nesemnificative, din cauza slabei preocupări pentru aceste culture care ar
putea aduce venituri importante locuitorilor comunei şi implicit bugetului local.
Producţie vegetală
Potenţialul productiv al pământului exprimat în note de bonitare este exprimat în tabelul de

mai jos:
Nr. Note de bonitare

Cultura Procent
crt. cultură comună
1. Grâu 231 9,04

2. Orz de toamnă 7 0,27
3. Porumb 2120 82,97
4. Fasole 7 0,27
5. Floarea-soarelui 180 7,05
6. Sfecla de zahăr 10 0,39
Deşi teritoriul comunei dispune de terenuri prielnice defăşurării activităţii agricole,

producţiile sunt sub potenţialul zonei. Aproximativ jumătate din suprafaţa cultivată este
destinată culturii porumbului, structura culturilor de câmp fiind dezechilibrată, ceea ce
împiedică practicarea unei rotaţii corespunzătoare a culturilor.
Zootehnia
Producţia agricolă animalieră a înregistrat o diminuare după 1990, mai ales în ceea ce priveşte
bovinele. Efectivele de ovine şi porcine au înregistrat creşteri, însă în cazul acestora se
consideră că producţia este asigurată doar pentru nevoile gospodăriei şi mai puţin pentru
comercializare.
La nivelul comunei Lespezi, în anul 2014, efectivul de animale se prezenta astfel:
Specii Număr
Bovine total 1258
Vaci 938
Junici 320
Porcine total 2280

scroafe 136
Ovine total 3250
Oi matcă 2964
Caprine 286
Cabaline 320
Păsări total 36800
Ouătoare 32117
Familii de albine 595
Piscicultura
Zona este favorabilă pentru dezvoltarea pisciculturii, element ce poate contribui şi la

dezvoltarea turismului în zonă.
Activităţile neagricole şi industriale sunt slab reprezentate în economia comunei.
1.4.1.3. INDUSTRIA
Cele mai dezvoltate activităţi sunt cele legate de procesarea producţiei agricole şi prelucrarea
unor resurse locale.
În localitatea Lespezi sunt amplasate următoarele tipuri de unități de producție și prestări

servicii: moară de porumb, brutărie, secţie de prelucrare a lemnului, mici ateliere ale
meseriaşilor individuali (tâmplarie, cizmărie, croitorie etc.).
În celelalte sate componente găsim mici prese de ulei, mori de măcinat porumb şi ateliere de
prelucrare a lemnului.
La nivelul comunei se mai desfăşoara şi activităţi de exploatare a resurselor naturale (pietriş,

nisip).
Din totalul operatorilor economici ce activează pe teritoriul comunei, există și câteva societăţi
comerciale, asociaţii familiale şi persoane fizice autorizate ce prestează servicii de prelucrare
a lemnului.
1.4.1.4. COMERŢUL
Dintre toate ramurile economice prezente la nivelul Comunei Lespezi, cea mai dezvoltată este
comerţul, cu tradiţie la nivel local. În ascet sens, de menționat faptul că satul Lespezi a fost
declarat târg la data de 1 iunie 1825 datorită dezvoltării comerţului, lângă un vad al Siretului.
Din acel moment, în fiecare vineri, vin negustori şi comercianţi din împrejurimi, cât şi ţărani
din localităţile vecine, pentru a vinde şi cumpăra legume, fructe, cereale, produse
meşteşugăreşti, animale, produse industriale şi alte bunuri și mărifuri.
De asemenea, de–a lungul timpului au fost înfiinţate pe teritoriul comunei numeroase

societăţi comerciale având obiecte de activitate destul de diversificate, între acestea
predominând activitatea de comerţ.
La nivelul comunei există un număr de aproximativ 70 societăţi comerciale, asociaţii familiale

şi persoane fizice autorizate specializate în special pe comerţ, prestări servicii, prelucrare
lemn. Dintre acestea putem aminti:
Nr.crt. Denumire Domeniu de Administrator Localizare

activitate
1 SC ”NOROC BUN” Moara grau si Boroianu Vasile Heci

SRL porumb
2 SC”SUVENIR”SRL Magazin alimentar si Palote Ilie Lespezi
bar
3 SC”VIOLIN Magazin alimentar, Acatincai Cezar Bursuc
TRADE”SRL Pascani bar Deal,Lespezi
4 SC DULGHERSTAR Prelucrarea lemnului; Dulgheriu Ilie Lespezi
SRL Lespezi comert cu material
lemnos
5 SC”MARC Magazin alimentar si Marcu vasile Heci
DONA”SRL Pascani bar
6 SC”SERVCOM Moara porumb si bar Poiana Dumitru Lespezi
ALIMENT”SRL
7 SC”EUROCONS”SRL Magazin alimentar Varga Neculai Buda
IASI
8 SC”LARY”SRL Magazin alimentar Larivanov Mihai Lespezi
9 SC”SILVIU Magazin alimentar si Morosanu Vasile Buda
COMPLEX”SRL bar
10 SC”TRISTAR Magazine alimentare Buleu Neculai Heci
MAR”SRL si bar
11 AF TOPOLNICEANU Bar, magazine Topolniceanu Buda
DORICA alimentare Dorica
12 AF NEMTANU ILIE Bar, magazin Nemtanu Ilie Bursuc Vale
alimentar
13 PF CRACIUN Bar, magazin Craciun Natalia Dumbrava-
NATALIA alimentar
14 PF CLUCI FLORITA Magazin alimentar Cluci Florita Dumbrava-
15 AF HARHATA Magazin alimentar si Harhata Buda
CONSTANTIN bar Constantin
16 AF LAZAR Bar si magazin Lazar Angelica Lespezi

ANGELICA alimentar
17 PF PINTILIEASA Magazin alimentar Pintilieasa Crinu Lespezi
CRINU-CRISTINEL Cristinel
18 AF BOSTACA IURIE Magazin alimentar Bostaca Iurie Lespezi
19 AF TOMA FILOMENA Magazin alimentar Toma Filomena Lespezi
20 AF COSTIUG ILIE Magazin alimentar si Costiug Ilie Heci
bar
21 AF TOMA N MARIA Presa de ulei Toma Maria Dumbrava-
22 PF ROTARIU Moara porumb si Rotariu Buda
GHEORGHE magazin alimentar Gheorghe
23 PF PANDEL ANICA Magazin alimentar Pandel Anica Heci
24 PF SUDITU LENUTA- Presa ulei Suditu Lenuta- Dumbrava
IRINA Irina
25 AF BODEA C IOAN- Magazin alimentar Bodea C Iona- Bursuc Vale
MARIUS Marius
26 AF MINCIUNA Bar Minciuna Lespezi
VASILICA Vasilica
27 SC 2A DRUMURI SRL Constructii, etc. Adomnicai Lespezi
Antonel
După cum se poate observa, mediul de afaceri local este dominat de comerţ, dar la fel de bine
reprezentate sunt şi activităţile agricole, iar domeniile precum producție și servicii sunt slab
reprezentate.
1.4.1.5 TURISMUL
Turismul zonei este favorizat de peisajul pe care îl oferă Valea Siretului şi dealurile din jur cu
păduri de foioase, la care se adaugă vestigiile istorice şi culturale din imediata apropiere.
Astfel, factorul favorizant al turismului este poziţia geografică. Din perspectiva poziţiei de
nod rutier, este favorabilă dezvoltarea turismului de tranzit între zonele turistice din judeţele
Iaşi, Suceava, Neamţ şi Botoşani.
Obiectivul istoric, religios şi cultural cel mai important este Mănăstirea Probota, ce se află la o
distanţă de 3 km de satul Heci şi la 15 km de municipiul Paşcani. În cadrul complexului
Mânăstirii Probota se găsesc momintele lui Petru Rareş şi a Doamnei Oltea, prezentând
atractivitate pentru turiști.
În apropierea comunei Lespezi se află rezervaţia Pădurea Humosu, respectiv în preajma

Dealului Hârlău, cu cel mai estetic codru secular de pe teritoriul ţării. Rezervaţia, cu o
suprafaţă de 73 ha, reprezintă un codru secular de fag, instalat pe un sol brun roşcat de pădure
şi o bogată floră micologică (80 de specii). O altă rezervaţie forestieră este Dealul Mare Tudora
(593 m), care este cel mai înalt din Podişul Moldovei şi prezintă pâlcuri de tisă, fiind un
monument al naturii în ţara noastră.
Alte obiective turistice din zona comunei Lespezi sunt reprezentate de Mănăstirea Vorona din
judeţul Botoşani, Palatul Iordache Cantacuzino din municipiul Paşcani şi Palatul Al. I.Cuza
din comuna Ruginoasa.
Punctele de atracţie turistică de la nivelul comunei Lespezi sunt reprezentate de: satul Heci,
sat ce a depăşit 600 de ani ca vechime istorică şi este cunoscut pentru obiceiurile de Anul Nou;
satul Lespezi, fost târg, care datorită târgurilor săptămânale şi a bâlciurilor anuale atrage un
număr important de turişti din zonă. În satul Bursuc Deal se regăseşte Mormântul Eroului
Necunoscut din timpul războaielor şi un cimitir în memoria ostaşilor sovietici căzuţi în al
doilea război mondial.
Comuna Lespezi deţine un potenţial turistic ridicat care este însă insuficient exploatat. La
nivelul comunei există posibilităţi de dezvoltare a turismului rural, şi mai ales a
agroturismului, deoarece comuna dispune, pe lângă un cadru natural pitoresc, nepoluat şi de
multiple variante de recreere şi un valoros potenţial cultural şi istoric.
Aşadar, comuna Lespezi poate fi revitalizată prin valorificarea potenţialului turistic,

cultural - natural contribuind totodată la promovarea dezvoltării socio-economice a
acesteia.
1.4.2. ANALIZA SWOT
- activitate agricolă bine reprezentată , prin ferme - fragmentarea suprafetelor agricole;

agricole şi centre de prelucrare sau industrializare - zone cu terenuri neamenajate şi nerecuperate
a produselor agricole; pentru alte folosinţe;
-solurilor fertile ce favorizează practicarea - investiţi insuficiente în agricultură;
agriculturii; - potenţial turistic insuficient valorificat;
- număr semnificativ de agenti economici; -slabăinformarea cu privire la normele
- pozitie geografică, ce favorizează practicarea europene.
- resurse financiare insuficiente pentru
turismului.
sustinerea investiţiilor.
- mediu prielnic obţinerii produselor ecologice; - eroziunea si degradarea calităţii solurilor;

- existenţa fondurilor europene pentru finanţarea - intensificrarea perioadelor secetoase;
agriculturii;
- apariţia inundaţiilor;
- creşterea numărului agenţilor economici;
- instabilitatea politică;
- dezvoltarea turismului şi a agroturismului:
-atragerea investitorilor care să valorifice - lipsa informării cu privirea la posibilităţile de
terenurile; finanţare existente;
- atragerea de fonduri nerambursabile; -resurse financiare insuficiente pentru finanţarea şi
- diversificarea activităţilor economice;
co-finanţarea proiectelor finanţate prin Fonduri
-existenţa la nivel naţional a programelor de
Structurale.
dezvoltare a turismului.
1.5. Servicii Publice

Prin prisma serviciilor ce le oferă, administraţia publică, condiţionează existenţa fiecărui
individ uman atât din perspectiva formării personalităţii, cât şi a evoluţiei sale în calitate de
cetăţean. Consecinţele acestui fapt vizează atât partea (individul), cât şi întregul
(colectivitatea), starea şi evoluţia acestora. Astfel, se poate afirmă că serviciile publice
determină dezvoltarea locală, ele fiind mijloacele prin care se realizează premisele dezvoltării.
Serviciile publice contribuie, la satisfacerea nevoilor indivizilor și colectivităților,

reprezentând atât o fațetă a dezvoltării locale, cât și un stimulent al acesteia.
Nevoile fiecărui individ sunt numeroase şi variate şi se amplifică în funcţie de nivelul de

dezvoltare al societăţii şi de gradul de cultură. De aceea, este important ca serviciul public să
fie privit prin prisma cetăţeanului ca principal beneficiar al acestuia, calitatea unui serviciu
fiind apreciată în funcţie de gradul de satisfacţie exprimat de cetăţeni.
Astfel administraţia publică locală trebuie să răspundă solicitărilor venite din partea
cetăţenilor săi în vederea asigurării bunăstării sociale a acestora. Iar serviciile furnizate de
autorităţile locale cetăţenilor săi trebuie să fie bazate pe principii de egalitate, imparţialitate,
continuitate, transparenţă, consultare. În acest sens îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice
oferite trebuie să reprezinte pentru autorităţile locale o politică permanent.
Aşadar serviciile publice se află în centrul strategiilor pentru integrarea socială şi pentru
coeziunea economică şi socială. Serviciile publice bine finanţate şi inovatoare pot reprezenta
fundamentul pentru competitivitate, pe baza investiţiilor în educaţie şi formare, în sănătate
şi ajutor social, în siguranţa cetăţeanului, şi o buna infrastructură de transporturi, comunicaţii
şi energie.
Principala structură instituţională a

administraţiei publice locale a
comuneieste aparatul de specialitate al
primarului. Aparatul de specialitate
împreună cu primarul, viceprimarul
şi secretarul comunei formează
structura funcţională denumită
primărie. Aparatul de specialitate este
structurat în compartimente
funcţionale.
Alte instituţii importante din comuna Lespezi:
De-a lungul timpului, satul Lespezi a fost un centru pentru populaţie rurală: sat, târg, centru
de plasă (între 1929-1950) iar în prezent este centru de comună. Conducerea administrativă a
comunei îşi desfăşoară activitatea într-o clădire special contruită în anul 1929, în centrul
localităţii Lespezi, la circa 50 de metri de DJ 208.
Alte instituții importante existente la nivelul comunei sunt:
Jandarmeria
Primăria
Poliţia
Oficiul Poştal
Punct de lucru al Cooperativei de Credit „VIITORUL” Iaşi
Agenţie CEC.
1.5.1.1. EDUCAŢIE ŞI CULTURĂ

Unităţi şcolare
Şcoala nu trebuie să se rezume la educarea propriu-zisă a copiilor; ea trebuie să îşi asume şi

să îndeplinească un rol de catalizator al participării civice, de centru de resurse de interes
comunitar şi de furnizor de instruire pentru adulţi. Şcoala trebuie să încurajeze implicarea
elevilor în colectivitate.
În anul 2014, la nivelul Comunei Lespezi funcţiona un număr total de 10 unităţi de

învăţământ. În tabelul de mai jos este sintetizată situaţia unităţilor de învăţământ:
Unitate şcolară Anul şcolar 2013-2014
Grădiniţe pentru copii 5
Şcoli învăţământ primar şi gimnazial 5
Învăţământul din comuna Lespezi s-a dezvoltat în contextul general al evoluţiei ştiinţei de
carte în Moldova secolului al XIX lea şi al României secolelor al XX lea şi al XXI lea.
Dezvoltarea economică, creşterea demografică, nevoia de instrucţie şi educaţie în epoca
modernă a determinat organizarea învăţământului primar, şcoala primară fiind considerată
de Nicu Gane ca “pârghia cea mai puternică pentru ridicarea neamului, dânsa ne învaţă a
cunoaşte limba strămoşească, a ne cunoaşte pe noi înşine, a iubi ţara şi a o apăra la nevoie.”
La nivelul Comunei Lespezi există următoarele unităţi şcolare:

Şcoala Lespezi a funcţionat iniţial într-un local închiriat, iar în prezent aceasta are o
bază materială de invidiat - şcoală reabilitată, atelier şcolar nou dotat la standarde
moderne, grădiniţă nouă şi o sală de sport care aparţine primăriei.
Şcoala Heci a funcţionat iniţial într-o locație închiriată, iar în prezent şcoala are 13 săli
de clasă, un laborator, o bibliotecă şi un cabinet. Totodată aceasta este dotată cu
mobilier şi material didactic de care nu beneficiază multe unităţi de învăţământ din
mediul urban.
Şcoala Buda a funcţionat iniţial tot într-o locație închiriată, umând ca mai apoi să se
construiască o clădire modernă. În prezent şcoala este dotată cu mobilier adecvat,
telefon, fax, mijloace audio-vizuale, copiatoare, conexiune la internet şi altele.
Şcoala Bursuc Deal, a apărut recent - la începutul secolului al XX - lea, deoarece
localitatea este nouă în comparaţie cu localităţile Heci, Lespezi şi Buda.
Şcoala Bursuc Vale, este cea mai nouă din comună, fiind construită după al doilea
război mondial.
Şcoala Dumbrava, a fost înfiinţată în anul 1926, şi a funcţionat iniţial ca şcoală primară
mixtă, având internat şcolar, apoi s-a trecut la învăţământul gimnazial de şapte, de opt
şi de zece ani, în prezent funcţionând ca şcoală primară cu clase simultane.
Cultura şi activitatea culturală
Comuna Lespezi dispune de o bibliotecă publică şi cinci biblioteci şcolare cu peste 30.000 de
volume.
Viaţa religioasă se desfăşoară în şapte biserici ortodoxe (dintre care una de rit vechi) care
deservesc aproximativ 98,0 % din populaţie, o biserica creştină după Evanghelie (aproximativ
2,0 % din populaţie).
Biserica din Satul Buda poartă hramul

Sfântul Gheorghe, şi a fost construită în
locul bisericii vechi, biserică din lemn
de plop şi arin, cu vechime de peste
două sute cincizeci de ani vechime,
atestată şi de monezile turceşti, ruseşti
şi austriece găsite la temelia bisericii.
Actuala biserică a fost zidită din piatră
şi cărămidă şi acoperită cu tablă zincată.
Planul arhitectural este cel al epocii
decadente moldoveneşti, în formă de
navă, cu turn la intrare şi altar în
semicerc.
Biserica din Bursuc Deal are hramul

Cuvioasa Parascheva care se prăznuieşte
la data 14 octombrie a fiecărui an.
Actuala biserică, construită cu zid de
piatră şi cărămidă a fost ridicată între
anii 1965-1967, pictată şi resfinţită în
1969. Biserica păstrează arhitectura
creştină moldovenească sub formă de
cruce cu îmbunătăţiri aduse odată cu
trecerea anilor.
Biserica din Satul Heci are hramul

Sfântul Gheorghe şi a fost construită cu
mari eforturi între anii 1920-1937.
Arhitectura are ceva din stilul
moldovenesc, specific nordului
Moldovei. Lăcaşul are formă de cruce, şi
o capacitate de peste două sute de
persoane.
Bisericile din satul Lespezi
Biserica din Brăteni cu hramul

Adormirea Maicii Domnului, a fost
construită în anii 1854-1872.
Biserica Sfinţii Voievozia fost sfinţită la

18 octombrie 1970 iar în curtea bisericii a
fost construită o casă parohială în 2009.
Biserica din Dumbrava cu hramul

Sfinţilor Constantin şi Elena a fost
construită în 1927.
Biserica lipovinească a fost construită

în minicartierul lipovinesc Mahala,
unde lipovinenii merg să se roage
duminica şi în zilele de sărbătoare.
Biserica de rit vechi are hramul pe 4
decembrie, când se sărbătoreşte
Intrarea Maicii Domnului în Biserică.
Ca şi celelalte biserici a fost distrusă de
bombardamentele din 1944 şi
reconstruită după război, fiind
resfinţită în 1948. Biserica Vovidenia
are ziduri roase din piatră şi este
formată din pridvor, naos, pronaos şi
altar.
Casa creştină adventistă de sâmbătă,

cult ce datează în comuna Lespezi de
peste treizeci de ani. Districtul
Adventist din care face parte comuna
Lespezi mai cuprinde şi localităţile
Paşcani, Tătăruşi şi Poieniţa.
Etnografie
Etnografia cuprinde ansamblul faptelor şi fenomenelor culturii şi civilizaţiei de factură

popular-tradiţională, referindu-se la arhitectura ţărănească, ţesutul de casă şi îmbrăcămintea
locuitorilor, obiceiuri, ocupaţii creaţia folclorică, datini, ritualuri şi altele. Teritoriul comunei
Lespezi fac parte dintr-o arie etnografică cu elemente definite - Valea Siretului, cu elemente
distincte faţă de zonele limitrofe.
Gospodăria este o subunitate economico-socială, locul statornic al unei familii. Casele şi

acareturile au fost construite, în marea lor majoritate de meşteri. În ultimii 20 de ani s-au
construit cam 20 - 25 decase pe an, cele mai multe în satul Heci. Materialele de construcţie cele
mai folosite sunt betonul armat pentru fundaţie, B.C.A. pentru pereţi şi tablă pentru acoperiş.
Gardurile se fac din scânduri, beton sau fier forjat.
Ocupaţiile săteşti principale sunt reprezentate de:
Oieritul - cea mai veche ocupaţie agricolă, practicându-se şi pe Valea Siretului din cele mai
vechi timpuri. Gospodarii satelor, în afară de oi, pe care le ţin iarna pe lângă casă, mai cresc
vaci pentru lapte, porci pentru carne, iepuri de casă, păsări şi mai rar se cresc albine.
Sericicultura (creşterea viermilor de masă) este o ocupaţie foarte veche, de moment ce

costumele populare se lucrau din borangic.
Olăritul este şi el legat de alimentaţie: străchinele, oalele, ulcioarele, oţetarele, cănile servind
la prepararea, păstrarea şi transportarea alimentelor. În prezent se mai realizează sporadic
chirpici, cărămizi sau bolţari din pietriş şi ciment.
Cojocăritul - în prezent această meserie este practicată de un număr mai mic de persoane şi
se realizează lucruri mai simple..
Fierăritul - este o meserie pe cale de dispariţie, fiind practicată doar de două persoane,
respectiv de Mihai Macovei din Dumbrava şi de Toader Chiriacescu din Heci.
Morăritul - meseri veche, mai ales că pe pârâul Trestioara şi râul Siret au fost multe mori de
apă. Meseriile apărute în a doua jumătate a secolului al XIX lea au fost cele legate de fabricarea
sticlei la Lespezi.
Ingineri agronomi- această meserie s-a dezvoltat odată cu cooperatizarea agriculturi, când la
C.A.P Lespezi au lucrat diverşi ingineri.
Alte ocupaţii ale locuitorilor comunei: contabili, frizeri, gestionari, pădurari, brutari, cofetari,
medici şi tehnicieni sanitari, umani şi veterinari, lucrători la C.E.C etc.
Un rol important revine ocupaţiilor casnice. Culegerea plantelor cu diverse întrebuinţări,

pregătirea hranei, păstrarea şi conservarea produselor alimentare, prelucrarea lânii, a cânepei,
a inului etc.
Portul popular
Există o particularitate a costumului popular din această zonă, izvorâtă din însăşi firea
molcomă a moldoveanului, din trăirile profunde şi interiorizate dar şi din răbufnirile
vulcanice la ceas de cumpănă.
Păstrătorii de datini şi obiceuri , lespezenii au ţinut la loc de cinste costumul popular.

Obiceiuri
Dintre obiceiurile de-a lungul anului, cele mai bine păstrate sunt obiceurile de iarnă, de la
Sfântul Nicolae şi până la Bobotează.Locuitorii comunei Lespezi respectă şi restul sărbătorilor
de peste an cu ritualurile specifice.
Arta şi cultura, ca manifestări ale spiritualităţii umane, au însoţit de-a lungul secolelor, viaţa
generaţiilor ce s-au perindat pe meleagurile Văii Siretului de sus. Pământul mai păstrează încă
comori de artă create în acest spaţiu geto-dacic, precum obiectele descoperite la Poalele
Dealului Peter. Ceramica de Cucuteni, prin forma şi plastica sa originală, demonstrează
vechimea şi talentul acestor locuitori. Obiectele ce s-au păstrat din epoca metalelor, precum şi
uneltele şi obiectele de podoabă, dovedesc gust estetic, aceste obiecte având nu numai valoare
artistică, ci şi practică.
În comuna Lespezi există elemente multiculturale aduse de lipoveni(limbă, îmbrăcăminte,

obiceiuri), de la evrei rămânând mai mult arhitectura locuinţelor. Celelalte elemente evreieşti
au dispărut pentru că nu mai există nici populaţie de această origine. O mărturie rămasă este
cimitrirul evreiesc.
Creaţia popular dăinuie prin folclor literar, musical, dramatic şi coregrafic. Datinile legate de
naştere, de nuntă, de înmormântare se întâlnesc încă în comuna Lespezi. Folclorul Anului
Nou este cel mai bogat şi plin de sensuri dintre toate manifestările de-a lungul anului, iar satul
Heci este renumit pentru acestea. Dansurile populare jucate organizat pe scene şi cu ocazia
tuturor nunţilor şi a altor petreceri sunt o altă formă a culturii populare.
Cele mai vechi forme de cultură din satul Heci sunt creaţiile populare, legate de diferite
obiceiuri şi mai ales de folclorul Anului Nou.
1.5.1.2. SĂNĂTATE
Serviciile în domeniul sănătăţii sunt asigurate de un dispensar comunal în care îşi desfăşoară
activitatea 4 medici (3 medicina generala, 1 stomatolog).
Clădirea Dispensarului Lespezi dispune de cabinet medical de familie, cabinet stomatologic

şi famacie.La unmedic revin în medie 1295 persoane, nivel destul de crescut, dar toate cazurile
grave de sănătate sunt tratate în municipiul Paşcani sau Iaşi.
În satul Lespezi funcţionează o farmacie umană şi una veterinară.

1.5.2. ANALIZA SWOT
- experiență în derularea de proiecte cu finanțare - servicii comunitare insuficient dezvoltate

din fonduri naționale și europene; pentru persoanele vârstnice, tinere, pentru
- existența unui cămin cultural; victime ale violenţei domestice etc.;
- deținerea unui dispensar comunal; - inexistența unor asociaţii şi fundaţii care să
activeze în domeniul social ;
- dispunerea de o bibliotecă publică şi cinci
- pregătirea şi specializare insuficientă a
biblioteci şcolare; resurselor umane din instituţiile publice;
- existenţa unei reţele dezvoltate de unităţi de - creşterea ratei infracţionalităţii la nivel local; --
învăţământ; infrastructura de servicii publice este
insuficientă şi slab dotată;
- construcţia unei săli de sport.
- lipsa locurilor de agrement amenajate
corespunzător ;
- unităţile de învăţământ nu sunt dotate
corespunzător;
- creşterea ratei şomajului ce poate determina

- dezvoltarea unor proiecte în parteneriat cu majorarea ponderii persoanelor ce necesită
organizaţiile non-guvernamentale; asistenţă socială;
- accesarea de fonduri europene şi a programelor - plecarea din sistemul medical a personalului
naţionale în domeniul asistenţei sociale; specializat;
- accesarea fondurilor nerambursabile destinate - accentuarea problemelor economice şi scăderea
îmbunătăţirii serviciilor publice; nivelului de trai;
- specializarea resurselor umane din instituţiile - deprecierea calităţii vieţii populaţiei poate duce
furnizoare de servicii publice; la creşterea ratei infracţionalităţii;
- dezvoltarea activităţilor educative; - creşterea ratei abandonului şcolar;
- dezvoltarea mediului medico-sanitar. - schimbări legislative privind sistemul românesc
de învăţământ.
II. STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A

COMUNEI LESPEZI
2.1. Introducere şi Viziune

2.1.1. INTRODUCERE
Strategia de dezvoltare locală reprezintă cadrul pentru o viziune pe termen lung asupra
dezvoltării durabile, în care dezvoltarea infrastructurii, coeziunea socială și protecția
mediului merg mână în mână și se sprijină reciproc.
Strategia de dezvoltare locală are rolul de a sprijini Comuna Lespezi în faţă provocărilor
economice, politice ale acestuia secol. Aceasta se constituie în scopul orientării dezvoltării de
ansamblu a comunei prin:
 indicarea direcţiilor de dezvoltare, priorităţilor şi acţiunilor ce pot fi întreprinde la

nivel local în perioada următoare;
 conştientizarea intreprinzătorilor şi reprezentanţilor din administraţia publică locală,
de oportunităţile oferite prin accesarea fondurilor structurale si de coeziune ale
Uniunii Europene, în scopul finanţării investiţiilor necesare pentru dezvoltarea
comunităţii locale;
Strategia de dezvoltare locală a Comunei Lespezi reprezintă un instrument care urmăreşte

stabilirea într-o manieră unitară a principalele obiective de dezvoltare la nivel local, a
acţiunilor prioritare pentru atingerea acestora şi a principalilor actori şi rolurile acestora.
Pentru perioada 2014-2020, se doreşte atingere următoarelor trei priorități:
– creștere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare;
– creștere durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere alutilizării
resurselor, mai ecologice și mai competitive;
– creștere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupăriiforței

de muncă, care să asigure coeziunea socială și teritorială.
2.1.2. VIZIUNE
O dezvoltarea locală echilibrată prin valorificarea optimă a resurselor locale şi oferirea

unor condiţii bune de trai comunităţii.
Viziunea de dezvoltare a comunei Lespezi relevă modul în care se doreşte a fi Lespezi în anul
2020, obiectivul general şi obiectivele strategice arată paşii de urmat în vederea împlinirii
acestui deziderat. Astfel, obiectivul general al prezentei strategii care reprezintă şi misiunea
ei este de a realiza odezvoltare economică şi socială durabilă a comunei Lespezi, în vederea

creşterii calităţii vieţii locuitorilor comunei.
În acest sens, comuna Lespezi trebuie să-şi valorifice avantajele pe care le deţine. Dezvoltarea
economică şi socială a comunei trebuie realizată şi prin îmbunătăţirea infrastructurii tehnico-
edilitare şi a infrastructurii rutiere, creşterea eficienţei serviciilor publice.
Viziunea dezvoltării reprezintă o formă împărtăşită a identităţii şi a valorilor comune, care să

ofere comunităţii un sens al dezvoltării pe baza căruia să poată fi formulate obiective
strategice de dezvoltare. Viziunea de dezvoltare trebuie să fie concretă şi posibil de atins prin
obiective.
Realizarea viziunii de dezvoltare este rezultatul unui proces participativ, care implică factorii
de decizie, în vederea stabilirii unui consens în ceea ce priveşte viitorul comunităţii respective.
Pentru perioada 2014 – 2020, atenția va fi îndreptată spre dezvoltarea serviciilor oferite
populației. Poziţionarea sa, poate reprezenta cheia dezvoltării socio-economice. Comunitatea
locală va dispune de servicii publice de calitate, va avea acces la utilităţile publice de bază şi
la o infrastructură modernizată.
Totodată, se va acordat atenţie dezvoltării economiei locale şi sprijinirii inițiativelor locale în

vederea creșterii economice durabile. În acest sens prioritare vor fi îmbunătăţirea
competitivității sectorului agricol şi consolidarea poziţiei în cadrul lanţului alimentar,
diversificarea structurală în cadrul sistemelor agricole şi non-agricole, îmbunătăţirea
condiţiilor pentru fermele mici şidezvoltarea pieţelor locale.
Astfel, viziunea comunei Lespezi pentru anul 2020 este cea a dezvoltării de ansamblu, prin
oferirea locuitorilor săi locuri condiţii bune de trai şi acces la servicii publice de calitate,şi prin
creşterea atractivităţii pentru potenţialii investitori datorită resurselor locale. Prin atragerea
investitorilor se vor crea locuri de muncă, crescând în acest fel nivelul de trai al întregii
populaţii.
Obiective generale
I. Dezvoltarea economică echilibrată
II. Crearea condiţiilor prielnice dezvoltării economice durabile
III. Îmbunătăţirea nivelului de trai al comunităţii
IV. Îmbunătăţirea calităţii mediului
Obiective strategice
1. Consolidarea întreprinderilor mici

2. Dezvoltarea agriculturii
3. Crearea condiţiilor dezvoltării economice
4. Îmbunătăţirea şi dezvoltarea forţei de muncă
5. Dezvoltarea serviciilor publice
6. Dezvoltarea şi îmbunătăţirea serviciilor sociale
7. Creşterea calităţii aerului
8. Reabilitarea solului şi împiedicarea degradării
9. Dezvoltarea unui sistem demanagement a deşeurilor

O dezvoltarea locală echilibrată prin valorificarea
VIZIUNE optimă a resurselor locale şi oferirea unor condiţii
bune de trai comunităţii
II. Crearea condiţiilor III. Îmbunătăţirea

OBIECTIVE I. Dezvoltarea
prielnice dezvoltării nivelului de trai al IV. Îmbunătăţirea
economică echilibrată calităţii mediului
GENERALE economice durabile comunităţii
OBIECTIVE 1. Consolidarea
3. Crearea condiţiilor
6. Dezvoltarea şi
7. Creşterea calităţii
întreprinderilor mici îmbunătăţirea
STRATEGICE și mijlocii
dezvoltării economice
serviciilor sociale
aerului
4. Îmbunătăţirea şi 8. Reabilitarea solului

2. Dezvoltarea
dezvoltarea forţei de şi împiedicarea
agriculturii
muncă degradării
9. Dezvoltarea unui
5. Dezvoltarea sistem de
serviciilor publice management a
deşeurilor
2.2. Obiective strategice
Obiectivul general: dezvoltarea economică şi socială durabilă a comunei Lespezi, în vederea

creşterii calităţii vieţii locuitorilor comunei.
Obiective strategice
Luând în considerare resursele comunei Lespezi cât şi problemele comunităţii, necesităţile şi

priorităţile de dezvoltare se impune stabilirea unor obiective strategice ce vor reprezenta baza
evoluţiei socio-economice în perioada 2014-2020. În acest sens, se vor avea în vederea
următoarele obiective strategice:
1. Consolidarea întreprinderilor mici și mijlocii
2. Dezvoltarea agriculturii
3. Crearea condiţiilor dezvoltării economice
4. Îmbunătăţirea şi dezvoltarea forţei de muncă
5. Dezvoltarea serviciilor publice
6. Dezvoltarea şi îmbunătăţirea serviciilor sociale
7. Creşterea calităţii aerului
8. Reabilitarea solului şi împiedicarea degradării
9. Dezvoltarea unui sistem demanagement a deşeurilor

Măsura nr. 1.1 Diversificarea

activităţilor şi promovarea
afacerilor
Obiectiv Strategic 1 - Măsura nr. 1.2. Dezvoltarea

Consolidarea întreprinderilor şi promovarea sectorului
mici și mijlocii turistic
Măsura nr. 1.3. Diversificarea

economiei rurale prin
promovarea activităţilor non
agricole la nivelul comunei
În comuna Lespezi, activitatea principală o reprezintă agricultura, astfel că o mare parte a

comunităţiie este ocupată în agricultură şi obţine venituri din această activitate. Datoritălipsei
utilajelor agricole şi a accesului la credite, multeexploataţii agricole sunt de subzistenţă.În
vederea creării de locuri de muncă şi creşterii veniturilor populaţiei rurale se impune
diversificarea activităţilor şi promovarea afacerilor.
Se doreşte ca prin dezvoltarea exploataţiilor agricole şi a întreprinderilor neagricole să se

creeze locuri de muncă de calitate la nivelul Comunei Lespezi, menţinerea locurilor de muncă
deja existente, cât şi reducerea fluctuaţiilor sezoniere. De aceea se doreşte încurajarea atât a
proiectelor care integrează simultan agricultura şi turismul rural, prin promovarea
turismului durabil în comuna Lespezi.
Astfel, turismul poate contribui la o dezvoltare economică echilibrată acomunei, prin

atracţiile şi tradiţiile recunoscute de la nivel local şi regional.
Totodată este necesară o reducere a dependenţei comunei de activităţile agricole ineficiente

prin diversificarea economiei locale şi servicii ce pot contribui la o dezvoltare economică
echilibrată atât la nivel local cât şi judeţean.
Măsura nr. 2.1 Îmbunătăţirea

performanţei economice a
tuturor fermelor şi facilitarea
restructurării şi modernizarii
fermelor
Măsura nr. 2.2.Îmbunătăţirea

performanţei agricole şi
Obiectiv Strategic 2-
facilitarea restructurării şi
Dezvoltarea agriculturii
modernizării de ansamblu a
agriculturii
Măsura nr. 2.3. Promovarea

utilizării metodelor moderne
în domeniul agriculturii
Pentru o dezvoltare economică echilibrată, dezvoltarea agriculturii are un rol decisiv. În

vederea îmbunătăţirii performanţei a exploataţiilor agricole, a modernizării şi atingerii
potenţialului de producţie un rol important îl au investiţiile de modernizare a construcţiilor
fermei, modernizarea echipamentelor şi utilajelor tehnice. În acest se sens se doreşte
modernizarea şi adaptarea fermelor la cerinţele pieţei şi asigurarea îmbunătăţirii performanţei
şi a sustenabilităţii exploataţiei agricole.
Producţia agricolă fiind dependentă de schimbările climatice, se impunefacilitarea accesului

fermierilor la fonduri care să compenseze,parţial, pierderile rezultate în urma dezastrelor
naturale sau altor fenomene nefavorabile şi caresă permită refacerea activelor fizice afectate şi
securizarea venitului. O asigurare adecvată trebuie să acopere pierderile cauzate de bolile
animalelor şi plantelor, infestarea cu dăunători, diverse fenomene climatice (inundaţii, secete,
eroziune etc.), incidente de mediu (deversări dedeşeuri toxice, etc.).
Degradarea mediului natural, prin intensificarea fenomenelor de eroziune şi degradare a

terenurilor, riscurile de producere de inundaţii care caracterizează anumite zone ale comunei
necesită realizarea de lucrări hidroameliorative şi de îmbunătăţiri funciare.
Starea de exploatare fragmentată conduce la o productivitate agricolă slabă. În acest sens se

recomandă utilizarea metodelor moderne în domeniul agricol
Măsura nr. 3.1 . Dezvoltarea

şi modernizarea
infrastructurii rutiere şi de
acces
Măsura nr. 3.2. Dezvoltarea

Obiectiv Strategic 3 - Crearea
şi modernizarea
condiţiilor dezvoltării
infrastructurii tehnico-
economice
edilitare

infrastructurii de agrement şi
de petrecere a timpului liber
Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii reprezintă o prioritate în cadrul oricărei strategii

de dezvoltare de la nivel naţional.
Dezvoltarea economică a unei comunităţi cât şi nivelul de trai al acesteia sunt în legătură
directă cu gradul de dezvoltare al infrastructurii.
Astfel, dezvoltarea şi extinderea infrastructurii cât şi dezvoltarea infrastructurii de petrecere

a timpului liber constituie o necesitate, fără de care se poate bloca dezvoltarea economică şi
socială a comunităţii.
Principala problemă care conduce la stagnarea dezvoltării economiei în Comuna Lespezi este
reprezentată de starea proastă a infrastructurii cât și lipsa acesteia. Acest fapt are câteva
consecințe imediate cu un rol hotărâtor în dezvoltarea socio-economică a comunei, respectiv:
- imposibilitatea de a atrage investitori;
- imposibilitatea de a pune în valoare bogățiile naturale și așezămintele cultural-istorice existente prin

dezvoltarea unor sectoare de activitate cum ar fi turismul rural;
- scăderea calității vieții.
Lipsa unui sistem de alimentare cu apă cât şi a unei reţele de canalizare, influenţează negativ
calitatea vieţii locuitorilor comunei.În vederea creşterii calităţii vieţii locuitorilor comunei se
impune conectarea acestora la utilităţi publice de calitate.
Realizarea acestor deziderente impune coordonarea într-o succesiunea logică a lucrărilor de

intervenţie: mai întâi se se va interveni asupra reţelelor de utilităţi, după care se asfaltează
străzile şi trotuarele, se construiesc pistele de biciclete. Este recomandabil ca activităţile
referitoare la utilităţi să fie incluse în cadrul unui proiect, care să fie urmat de un altul pentru
dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rutiere.
Prin dezvoltarea infrastructurii de agrement şi de petrecere a timpului libere se va valorifica

potenţialul de dezvoltare al comunei cât şi resursele naturale. Prin amenajarea spațiilor verzi,
oportunitatea de a face mișcare într-un mediu plăcut, amenajat, curat, ordonat, întreținut va
stimula populația să petreacă mai mult timp în aer liber și va duce la creșterea numărului
persoanelor care vor avea posibilitatea să ducă o viață mai puțin sedentară.
Măsura nr. 4.1. Facilitarea

accesului la servicii de
consiliere profesională şi
training de specialitate
Obiectiv Strategic 4 -
Îmbunătăţirea şi dezvoltarea
forţei de muncă Măsura nr. 4.2. Creşterea
capabilităţilor de identificare
şi fructificare a
oportunităţilor de piaţa forţei
de muncă
Având în vedere nivelul scăzut al competenţelor şi cunoştinţelor de bază în rândul forţei de

muncă de la nivelul comunei, precum şi insuficienţa cursurilor de formare profesională în
general, este nevoie de servicii sustenabile pentru a creşte nivelul de pregătire al acestora.
Asigurarea consilierii şi oferirea cursurilor de formare profesională vor asigura dezvoltarea

abilităţilor şi competenţelor necesare integrării mai bune pe piaţă.
Creşterea capabilităţilor de identificare şi fructificare a oportunităţilor de piaţa forţei de muncă va

contribui la creşterea mobilităţii şi adaptabilităţii şi contribuie la acoperirea deficitului de forţă
de muncă în domenii solicitate de piaţa muncii prin creşterea vizibilităţii locurilor de muncă
disponibile şi a facilităţilor promovate de angajatori, astfel încât lucrătorii să fie motivaţi în
demersul de schimbare a locului de muncă.În vederea fructificării oportunităţilor de pe piaţa
forţei de muncăse impune dezvoltarea ofertei de cursuri de recalificare şi de perfecţionare. De
asemenea, în contextul diversificării pieţei muncii, trebuie susţinut procesul de adaptare a
serviciilor de formare în conformitate cu cerinţele angajatorilor şi perspectivele de dezvoltare
şi apariţie de noi ocupaţii, astfel încât persoanele cu abilităţi să poată trece uşor de la o
ocupaţie la alta, prin dobândirea de noi competenţe, iar persoanele afectate de procesele de
restructurare să se poată reorienta către noi domenii cu potenţial ridicat de creştere.
Măsura nr. 5.1.Modernizarea

iluminatului public
Obiectiv Strategic 5 -
Măsura nr. 5.2. Creşterea
Dezvoltarea serviciilor
siguranţei comunităţii
publice
Măsura nr. 5.3. Creşterea

capacităţii de furnizare a
seviciilor publice
Se doreşte îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei serviciilor furnizate de către administraţia

publică. Prin realizarea acestui deziderent se pot rezolva nevoile de bază ale comunităţii şi se
poate asigura un echilibru între nevoi şi resurse.
Această evoluţie a serviciilor în cadrul comunităţii este foarte importantă întrucât acestea au
o influenţă semnificativă asupra creşterii calităţii vieţii membrilor colectivităţii.

serviciilor de asistenţă socială
Obiectiv Strategic 6-
Măsura nr. 6.2. Modernizarea
Dezvoltarea şi îmbunătăţirea
serviciilor de educaţie
serviciilor sociale
Măsura nr. 6.3. -

Modernizarea serviciilor de
sănătate
Dezvoltarea serviciilor de asistenţă socială, moderizarea serviciilor de educaţie şi de sănătate

au o influenţă semnificativă asupra creşterii calităţii vieţii membrilor colectivităţii.
Accentuarea problemelor economice cât şi scăderea nivelului de trai, populaţia în curs de

îmbătrânire şi gradul ridicat de sărăcie impun creşterea capacităţii de furnizare a serviciilor
sociale şi socio-medicale.
În ultimii ani, la nivel naţional, domeniul asistenţei sociale s-a dezvoltat semnificativ, atât sub
aspect cantitativ dar, mai ales, calitativ.La nivelul comunităţii, un grup social care necesită
atenţie deosebită este format din copii şi adolescenţi, mai ales cei ai căror părinţi sunt plecaţi
în străinătate.
În ceea ce priveşte educaţia aceasta presupune accesul la infrastructură modernă, dotări

corespunzătoare şi obţinerea unei susţineri în înregistrarea de performanţă la concursurile şi
competiţiile naţionale şi internaţionale. De asemenea educaţia trebuie să cuprindă pe lângă
educaţia tinerilor şi educaţia adulţilor în vederea calificării / recalificării profesionale.
Lipsa dotării şi modernizării dispensarului este resimţită tot mai mult de locuitorii
comunităţii. De aceea, se impune implicarea autorităţii locale în rezolvarea acestei probleme,
chiar prin intermediul unui parteneriat public-privat.
Măsura nr. 7.1. - Creşterea

calităţii aerului
Obiectiv Strategic 7-Creşterea

Măsura nr. 7.2. - Reabilitarea
calităţii mediului şi
solului şi împiedicarea
promovarea măsurilor de
degradării
protecţie a acestuia
Măsura nr. 7.3. - Dezvoltarea

unui sistem de management
a deşeurilor
În vederea îmbunătăţirii condiţiilor de trai a populaţiei comuneise impune realizarea tuturor

măsurilor de protecţie şi îmbunătăţirea calităţii mediului natural al comunei Lespezi.
Diminuarea poluării, utilizarea eficientă a resurselor naturale regenerabile vor contribui la

atingerea obiectivelor.
Prin utilizarea surselor de energie nepoluanteşi regenerabile se va contribui la îmbunătăţirea

mediului natural cât şi la creşterea competitivităţii şi dezvoltării economiei bazate pe
cunoaştere.
Degradarea mediului natural, respectiv intensificarea fenomenelor de eroziune şi degradare

a terenurilor, riscurile ridicate de producere de inundaţii necesită realizarea de lucrări
reabilitare şi împiedicare a degradării.
Totodată, crearea unui mediu sănătos de locuire pentrucomunitatea din Lespezi presupune
eliminarea fenomenelor care pot afecta sănătatea şi viaţa acestora precum şi menţinerea
calităţii mediului. În acest sens se impune luarea de măsuri pentru dezvoltarea unui sistem
de management al deşeurilor, capabil să asigure prevenirea riscurilor de poluare a mediului.
2.3. Plan de măsuri
Obiectiv strategic nr.1 - Consolidarea întreprinderilor mici

Măsura nr. 1.1 Diversificarea activităţilor şi promovarea afacerilor

P 1.1.1.Dezvoltarea programelor de promovare a activităţii antreprenoriale
P 1.1.2. Campanii de promovare a culturii antreprenoriale
Măsura nr. 1.2.Dezvoltarea şi promovarea sectorului turistic
P1.2.1.Sprijinirea înființării de facilitați de cazare (pensiuni şi pensiuni agroturistice) capabile să asigure
un minim de spații de cazare în zona, facilitați necesare pentru dezvoltarea oricărui tip de turism
P 1.2.2. Consolidarea şi amenajarea lăcaşelor de cult din comuna Lespezi

Măsura nr. 1.3. Diversificarea economiei rurale prin promovarea activităţilor non agricole la nivelul
comunei
P 1.3.1. Derularea de parteneriate publice-private în vederea demarării de activităţi în domeniul
industrial
Obiectiv strategic nr. 2 - Dezvoltarea agriculturii

Măsura nr. 2.1. Îmbunătăţirea performanţei economice a tuturor fermelor şi facilitarea structurării şi
modernizării fermelor
P 2.1.1. Susţinerea parteneriatelor de tip public-privat pentru valorificarea resurselor locale (ferme
piscicole, ferme agro-zootehnice, etc.)
Măsura nr. 2.2.Îmbunătăţirea performanţei agricole şi facilitarea restructurării şi modernizării de

ansamblu a agriculturii
P 2.2.1. Facilitarea accesului la sprijin şi consultanţă profesională pentru întreprinzători agricoli.
P 2.2.2. Modernizare/reabilitare piaţă agroalimentară din comuna Lespezi
P 2.2.3. Extinderea suprafeţelor irrigate la nivelul Comunei Lespezi
Măsura nr. 2.3.Promovarea utilizării metodelor moderne în domeniul agriculturii

P 2.3.1.Înfiinţarea unor puncte de colectare a laptelui şi a produselor agricole
P 2.3.2. Derularea unor programe de promovare a metodelor şi tehnologiilor agricole moderne
Obiectiv Strategic 3-Crearea condiţiilor dezvoltării economice
Măsura nr. 3.1 . Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rutiere şi de acces
P 3.1.1. Realizarea lucrărilor de infrastructură pentru reabilitarea şi modernizarea drumurilor săteşti şi
comunale (Lespezi, Heci, Buda, Bursuc Deal, Dumbrava, Bursuc Vale)
P 3.1.2.Reabilitare şi construire de poduri şi podeţe
P 3.1.3. Reabilitarea drumurilor agricole
Măsura nr. 3.2. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii tehnico-edilitare

P 3.2.1. Extinderea reţelei de apă şi canalizare în toate satele Comunei Lespezi (Lespezi, Heci, Buda,
Bursuc Deal, Dumbrava, Bursuc Vale)
P 3.2.3. Dezvoltarea reţelei de gaze naturale
Măsura nr. 3.3. Dezvoltarea infrastructurii de agrement şide petrecere a timpului liber
P 3.3.1.Amenajare Parc pentru recreere şi locuri de joacă pentru copii în satele Lespezi, Heci, Buda,
Bursuc Deal, Dumbrava, Bursuc Vale
P 3.3.2. Amenajarea unui teren de sport în Comuna Lespezi
Obiectiv Strategic 4 -Îmbunătăţirea şi dezvoltarea forţei de muncă

Măsura nr. 4.1. Facilitarea accesului la servicii de consiliere profesională şi training de specialitate
P 4.1.1. Înfiinţarea unui centru pentru sprijinirea şomerilor în vederea reintegrării acestora pe piaţa
muncii
Măsura nr. 4.2. Creşterea capabilităţilor de identificare şi fructificare a oportunităţilor de piaţa forţei
de muncă
P 4.2.1. Formarea personalului din administraţia publică în domenii strategice (managementul
proiectelor, achiziţii publice, management financiar)
Obiectiv Strategic 5-Dezvoltarea serviciilor publice

Măsura nr. 5.1.Modernizarea iluminatului public
P 5.1.1. Modernizarea sistemului de iluminat public în Comuna Lespezi
Măsura nr. 5.2. Creşterea siguranţei comunităţii
P.5.2.1Achiziţionarea şi instalarea unui sistem de supraveghere modern în vederea creşterii siguranţei
cetăţenilor
Măsura nr. 5.3. Creşterea capacităţii de furnizare a seviciilor publice
P.5.3.1. Reabilitare şi dotare cămine culturale din satele Buda, Lespezi, Heci
P.5.3.2. Înfiinţarea şi dotarea serviciilor publice cu utilaje
P.5.3.3 Construire REMIZA P.S.I.
P.5.3.4 Dotarea serviciilor publice cu echipamente IT
Obiectiv Strategic 6-Dezvoltarea şi îmbunătăţirea serviciilor sociale

Măsura nr. 6.1. Dezvoltarea serviciilor de asistenţă socială
P 6.1.1. Înfiintarea unui centru de permanenţă pentru persoane de vârsta a III-a.
P 6.1.2. Construirea unui centru pentru copii proveniţi din familiile sărace şi familiile de rromi.
Măsura nr. 6.2. Modernizarea serviciilor de educaţie

P 6.2.1. Reabilitarea si modernizarea şcolii din satul Heci comuna Lespezi
P 6.2.2. Modernizarea şcolii din satul Dumbrava, comuna Lespezi
P 6.2.3. Derularea de programe de consiliere şi orientare şcolară în vederea diminuării fenomenului de
abandon şcolar
P 6.2.4. Sprijinirea tinerilor care au părăsit timpuriu şcoala prin programe de tip “a doua şansă”.
P 6.2.5 Sprijinirea tradițiilor minorităților locale prin promovarea și transmiterea acestora.
Măsura nr. 6.3. Modernizarea serviciilor de sănătate

P 6.3.1. Extinderea şi dotarea dispensarului comunal
Obiectiv Strategic 7 -Creşterea calităţii mediului şi promovarea măsurilor de protecţie a acestuia
Măsura nr. 7.1. - Creşterea calităţii aerului

P 7.1.1. Promovarea utilizării de surse nepoluante
Măsura nr. 7.2. Reabilitarea solului şi împiedicarea degradării
P 7.2.1. Diminuarea eroziunii solului prin lucrări de apărare a malurilor împotriva eroziunii în zonele
afectate şi acţiuni de împădurire în zonele inundabile
Măsura nr.7.3. -Dezvoltarea unui sistem de management a deşeurilor
P.7.3.1. Colectarea selectivă a deşeurilor

2.4. Portofoliu de proiecte. Fişe de proiect.

Sursele de finanţare, conform documentelor de programere pentru perioada 2014 - 2020 sunt structurate după cum urmează:
Alocare financiară -în

Denumire program Obiective tematice
milioane euro-
Programul Operațional Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate 9.077,88
Infrastructură Mare sectoarele.
Promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii și a gestionării riscurilor.
Conservrea și protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor.
Promovarea sistemelor de transport durabile și eliminarea blocajelor din cadrul
infrastructurilor rețelelor majore.
Programul Operațional Capital Promovarea sustenabilității calității locurilor de muncă și sprijinirea mobilității forței 6.471
Uman de muncă
Promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare.
Investiții în educație, formare profesională pentru competențe și învățare pe tot
parcusul vieții.
Consolidarea capacității instituționale a autorităților publice și a părților interesate și o
administrație publică eficientă.
Programul Operațional Capacitate Consolidarea capacității instituționale a autorităților publice și a părților interesate și o 382
Administrativă administrație publică eficientă.
Program Operațional Regional Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologiei și inovării. 6.471
Îmbunătățirea competitivității întreprinderii mici și mijlocii, a sectorului agricol și a
sectorului pescuitului și acvaculturii.
Sprijinirea traniziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate
sectoarele.
Conservarea și protecția mediului și promovarea utilizării eficiente e resurselor
infrastructurilor rețelelor majore.
Promovarea sustenabilității și a calătății locurilor de muncă și sprijinirea mobilității
forței de muncă.
Promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare.
Investiții în educație, formare și fomare profesională pentru competențe și învățare pe

tot parcursul vieții.
Consolidarea capacității instituționale a autorităților publice și a părțilot interesate și o
administrație publică eficientă (Cadastru).
Asistență tehnică
Programul Operațional Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării. 1.266,82
Competitivitate Îmbunătățirea accesului și a utilizării și creșterii calității TIC
Programul Operațional Asistență Asistență tehnică orizontală 300
Tehnică
Programul Național pentru Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării 7.534,72
Devoltare Rurală Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii, a sectorului agricol și a
sectorului pescuitului și acvaculturii.
Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate
sectoarele.
Conservarea și protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor.
infrastructurii rețelelor majore.
Promovarea sustenabilității și a calității locurilor de muncă și sprijinirea mobilității
forței de muncă.
Promovarea incluziunii sociale, combaterea sîrîciei și a oricărei forme de discriminare.
Investitții în educație, formare și formare profesională pentru competențe și învățare pe
tot parcursul vieții.
Consolidarea capacității instituționale a autorităților publice și a părților interesate și o
administrație publică eficientă.
Asistență tehnică
Axa LEADER
Încadrarea pe obiective şi măsuri a portofoliului de proiecte
Obiectiv Măsura Proiecte

Măsura nr. 1.1 Diversificarea activităţilor şi Dezvoltarea programelor de promovare a
promovarea afacerilor activității antreprenoriale
Campanii de promovare a culturii
antreprenoriale
Măsura nr. 1.2. Dezvoltarea şi promovarea Sprijinirea înființării de facilitați de cazare
sectorului turistic (pensiuni şi pensiuni agroturistice) capabile să
Obiectiv Strategic 1 - Consolidarea
asigure un minim de spații de cazare în zona,
întreprinderilor mici facilitați necesare pentru dezvoltarea oricărui
tip de turism
Consolidare și amenajarea lăcaşelor de cult din
comuna Lespezi
Măsura nr. 1.3. Diversificarea economiei rurale prin Derularea de parteneriate publice-private în
promovarea activităţilor non agricole la nivelul vederea demarării de activităţi in domeniul
comunei industrial
Măsura nr. 2.1 Îmbunătăţirea performanţei Susţinerea parteneriatelor de tip public-privat

economice a tuturor fermelor şi facilitarea pentru valorificarea resurselor locale (ferme
structurării şi modernizarii fermelor piscicole, ferme agro-zootehnice, etc.)
Măsura nr. 2.2.Îmbunătăţirea performanţei agricole Facilitarea accesului la sprijin şi consultanţă
şi facilitarea restructurării şi modernizării de profesională pentru întreprinzători agricoli.
ansamblu a agriculturii Modernizare/ reabilitare piaţă agroalimentara
Obiectiv Strategic 2-Dezvoltarea agriculturii
din comuna Lespezi
Extinderea suprafeţelor irigate la nivelul
Comunei Lespezi
Măsura nr. 2.3. Promovarea utilizării metodelor Înfiinţarea unor puncte de colectare a laptelui
moderne în domeniul agriculturii şi a produselor agricole
Derularea unor programe de promovare a
metodelor şi tehnologiilor agricole moderne
Măsura nr. 3.1. Dezvoltarea şi modernizarea Realizarea lucrărilor de infrastructură pentru

infrastructurii rutiere şi de acces reabilitarea şi modernizarea drumurilor săteşti
şi comunale (Lespezi, Dumbrava,Heci)
Reabilitare şi construire de poduri şi podeţe
Reabilitarea drumurilor agricole
Măsura nr. 3.2. Dezvoltarea şi modernizarea Extinderea reţelei de apă şi canalizare în toate
Obiectiv Strategic 3 - Crearea condiţiilor infrastructurii tehnico-edilitare satele Comunei Lespezi (Lespezi, Heci, Buda,
dezvoltării economic Bursuc Deal, Dumbrava şi Bursuc Vale)
Dezvoltarea reţelei de gaze naturale
Măsura nr. 3.3. Dezvoltarea infrastructurii de Amenajare parcuri pentru recreere şi locuri de
agrement şide petrecere a timpului liber joacă pentru copii în sateleLespezi, Heci, Buda,
Bursuc Deal, Dumbrava si Bursuc Vale
Amenajarea unui teren de sport în comuna
Lespezi
Măsura nr. 4.1.Facilitarea accesului la servicii de Înființării unui centru pentru sprijinirea
consiliere profesională şi training de specialitate şomerilor în vederea reintegrării acestora pe
Obiectiv Strategic 4 - Îmbunătăţirea şi
piaţa muncii
dezvoltarea forţei de muncă
Măsura nr. 4.2. Dezvoltarea resurselor umane Formarea personalului din administraţia
publică în domenii strategice (managementul
proiectelor, achiziţii publice, management
financiar)
Obiectiv Strategic 5 - Dezvoltarea serviciilor Măsura nr. 5.1.Modernizarea iluminatului public Modernizarea sistemului de iluminat public în
publice Comuna Lespezi
Măsura nr. 5.2. Creşterea siguranţei comunităţii Achiziţionarea şi instalarea unui sistem de
supraveghere modern în vederea creşterii
siguranţei cetăţenilor
Măsura nr. 5.3. Creşterea capacităţii de furnizare a Reabilitare şi dotare cămine culturale din satele
seviciilor publice Buda, Lespezi, Heci
Înfiinţarea şi dotarea serviciilor publice cu
utilaje
Construire REMIZA P.S.I.
Dotarea serviciilor publice cu echipamente IT
Măsura nr. 6.1. Dezvoltarea serviciilor de asistenţă Înfiintarea unui centru de permanenţă pentru
socială persoane de vârsta a III-a.
Construirea unui centru pentru copii proveniţi
din familiile sărace şi familiile de rromi.
Măsura nr. 6.2. Modernizarea serviciilor de Reabilitarea si modernizarea şcolii din satul
educaţie Heci comuna Lespezi
Modernizarea şcolii din satul Dumbrava,
Obiectiv Strategic 6-Dezvoltarea şi îmbunătăţirea
comuna Lespezi
serviciilor sociale
Derulare de programe de consiliere şi orientare
şcolară în vederea diminuării fenomenului de
abandon şcolar
Sprijinirea tinerilor care au părăsit timpuriu
şcoala prin programe de tip „a doua şansă”
Sprijinirea tradițiilor minorităților locale prin
primovarea și transmiterea acestora.
Măsura nr. 6.3. Modernizarea serviciilor de Extinderea şi dotarea dispensarului comunal
sănătate
Obiectiv Strategic 7 - Creşterea calităţii mediului Măsura nr. 7.1. Creşterea calităţii aerului Promovarea utilizării de surse nepoluante
şi promovarea măsurilor de protecţie a acestuia
Măsura nr. 7.2. Reabilitarea solului şi împiedicarea Diminuarea eroziunii solului prin lucrări de
degradării apărare a malurilor împotriva eroziunii în
zonele afectate şi acţiuni de împădurire în
zonele inundabile
Măsura nr. 7.3. Dezvoltarea unui sistem de Colectarea selectivă a deşeurilor
management a deşeurilor
Denumirea proiectului 1. Dezvoltarea programelor de promovare a activității
antreprenoriale
Scopul proiectului Dezvoltarea și sprijinirea inițiativelor antreprenoriale este
de o importanță esențială, în vederea asigurării bunăstarii
comunităţii locale.
Obiective specifice -promovarea activității antreprenoriale;
-stimularea spiritului antreprenorial în cadrul
populației din comună;
-prezentarea modelelor de succes antreprenoriale.
Problema identificată În comuna Lespezi nu există în prezent nici o instituție
responsabilă cu oferirea de consiliere antreprenorială.
Soluţia propusă Construirea unui centru capabil să ofere informații în
vederea facilitării inițierii unei afaceri.
Grupuri ţintă Populaţia Comunei Lespezi;
Activităţi principale - construirea centrului;

- informarecu privire la dezvoltarea unei afaceri.
Rezultate aşteptate - creşterea numărului întreprinderilor;
- creare de noi locuri de muncă;
- creşterea contribuţiilor la bugetul de stat, bugetele locale,
prin impozitele şi contribuțiile plătite.
Surse de finanţare POCU Prioritate de investiţii -
8.3. Prioritatea de investiţii (iii) activități independente
, antreprenoriat și înființare de întreprinderi, inclusiv a
unor microîntreprinderi și a unor întreprinderi mici și
mijlocii inovatoare
Posibili parteneri Consiliul Local
Perioada de implementare 2017-2018
Sustenabilitate Întreţinerea obiectivului de investiţii se va face din fonduri
proprii ale solicitanţilor.
Documente necesare Cerere de finanţare;
Studiu de fezabilitate/ documentaţie de avizare pentru
lucrări de intervenţii;
Avize;
Certificat de urbanism/ Autorizaţie de construire;
Studiu geotehnic,
Studiu topografic;
Fişa tehnică privind condiţiile de protecţie a mediului.
Denumirea proiectului 2. Campanii de promovare a culturii antreprenoriale

Scopul proiectului Creşterea competitivităţii întreprinderilor din comuna
Lespezi prin promovarea culturii antreprenoriale
Obiective specifice -creşterea gradului de informare cu privire la antreprenoriat
şi avantajele înfiinţării unei întreprinderi;
-promovarea oportunităţilor de finanţare nerambursabilă
disponibile în momentul respectiv.
Problema identificată În comuna Lespezi, mediul de afaceri nu este competitiv,
acest fapt datorându-se cunoaşterii precare a noţiunilor de
cultură antreprenorială. Acest fapt determină un randament
scăzut al afacerilor.
Soluţia propusă Se doreşte răspândirea noţiunilor şi metodelor moderne de
conducere a unei afaceri, bazate pe cunoaştere. Totodată, se
va urmări informarea potenţialilor beneficiari cu privire la
posibilităţile de accesare a surselor de finanţare disponibile
pentru mediul privat.
Grupuri ţintă Populaţia Comunei Lespezi
Activităţi principale -analiza oportunităţilor de dezvoltarea antreprenoriatului în

comuna Lespezi;
-elaborarea şi distribuirea materialelor de informare;
-realizarea de campanii de promovare a culturii
antreprenoriale;
Rezultate aşteptate - campanii de promovare a culturii antrerenoriale;
-creşterea numărului de întreprinderi noi înfiinţate;
-creşterea contribuţiilor la bugetul de stat, bugetele locale,
prin impozitele şi contribuțiile plătite;
- dezvoltarea de ansambu a mediului de afaceri.
Surse de finanţare POCU Prioritate de investiţii -
8.3. Prioritatea de investiţii (iii) activități independente,
antreprenoriat și înființare de întreprinderi, inclusiv a un
or microîntreprinderi și a unor întreprinderi mici și mij
locii inovatoare
Posibili parteneri Camera de Comerţ şi Industrie
Cosiliul Local
Documente necesare Cerere de finanţare.
Denumirea proiectului 3. Derularea unor programe de promovare a metodelor şi

tehnologiilor agricole moderne
Scopul proiectului Încurajarea agricultorilor să introducă sau să continue

metodele de producţie agricolă compatibile cu protecţia şi
îmbunătăţirea mediului.
Obiective specifice -activităţi de informare a persoanelor ocupate în
agricultură cu privire la utilizarea noilor metode şi tehnici
agricole;
- încurajarea dezvoltării practicilor agricole moderne;
-informarea cu privire la potenţialul agriculturii ecologice;
-creşterea şi diversificarea numărului de produse ecologice
atestate produse la nivelul comunei;
Problema identificată În comuna Lespezi, şi în mediul rural în general,
agricultorii nu deţin resursele de informare adecvate în
legătură cu schimbările ce intervin în domeniul agriculturii
şi metodele şi tehnicile moderne utilizate în agricultură.
Soluţia propusă Oferirea de consultanţă şi informare în ceea ce priveşte
tendinţele înregistrate în agricultură.
Grupuri ţintă Fermierii Comunei Lespezi
Activităţi principale -promovarea metodelor şi tehnologiilor agricole moderne;

-consultanţă în vederea utilizării unor metode eficiente şi a
noilor tehnologii;
-informare cu privire la potenţialul agriculturii ecologic şi
posibilitatea de atestare ca producători ecologici.
Rezultate aşteptate - creşterea nivelului de informare în rândul fermierilor;
- dezvoltarea şi modernizarea activităţilor agricole.
Surse de finanţare PNDR, Prioritatea 1 Încurajarea transferului de cunoștințe
şi a inovării în agricultură, în silvicultură şi în zonele
rurale, Domeniul de intervenție 1A Încurajarea inovării, a
cooperării şi a creării unei baze de cunoștințe în zonele
rurale , Măsura 2 Servicii de consiliere, Submăsura 2.1
Servicii de consiliere pentru fermieri, tinerii fermieri, și
IMM-urile din zonele rurale
Posibili parteneri Cosiliul Local
Mediul de afaceri/Fermierii
Camera Agricolă Iaşi.
Sustenabilitate Întreţinerea obiectivului de investiţii se va face din
fonduri proprii ale solicitanţilor.
Documente necesare Cerere de finanţare.
Denumirea proiectului 4. Sprijinirea înființării de facilitați de cazare
(pensiuni şi pensiuni agroturistice) capabile să
asigure un minim de spații de cazare în zona,
facilitați necesare pentru dezvoltarea oricărui tip de
turism
Scopul proiectului Atragerii unui număr cât mai mare de turişti români,
cât şi străini, prin dezvoltarea serviciilor oferite în
zonă.
Obiective specifice -crearea și menținerea locurilor de muncă prin
activități de turism;
-creșterea valorii adăugate în activități de turism;
-crearea, îmbunătățirea și diversificarea infrastructurii
și serviciilorturistice;
-creșterea numărului de turiști și a duratei vizitelor.
Problema identificată Turism slab reprezentat la nivelul comunei Lespezi,
neexistând în prezent pensiuni.
Soluţia propusă Construirea unor facilităţi de cazare în vederea
dezvoltării activităţii de turism.
Turişti români şi străini;
Instituţiile publice din comuna Lespezi.
Activităţi principale -construirea de unităţi de primire turistică;
-promovarea unităţilor şi a comunei Lespezi.
Rezultate aşteptate -creşterea potenţialului turistic;
-creare de noi locuri de muncă;
-creşterea contribuţiilor la bugetul de stat, bugetele
locale, prin impozitele şi contribuțiile plătite.
Surse de finanţare PNDR Sub-măsura 6.4. „Investiţii în crearea şi
dezvoltarea de activităţi neagricole”
fonduri proprii ale solicitanţilor.
Studiu de fezabilitate/ documentaţie de avizare
pentru lucrări de intervenţii;
Avize;
Studiu geotehnic,
Studiu topografic;
Fişa tehnică privind condiţiile de protecţie a
mediului.
Denumirea proiectului 5. Consolidare și amenajarea lăcaşelor de cult din comuna

Lespezi
Scopul proiectului Atragerii unui număr cât mai mare de turişti români, cât şi
străini, îmbunătăţind serviciile oferite în zonă.
Obiective specifice -punerea în valoare, dezvoltarea patrimoniului cultural
local;
-organizarea de evenimente culturale.
Problema identificată Lăcașele de cult de pe raza comunei necesită consolidare şi
amenajare.
Soluţia propusă Consolidarea şi amenajarea lăcaşelor de cult

Turişti români şi străini.
Activităţi principale -consolidare, amenajare lăcaşe de cult

Rezultate aşteptate - creşterea potenţialului turistic.
Surse de finanţare PNDR Submăsura 7.6. Investiţii asociate cu protejarea
patrimoniului cultural
Avize;
Studiu geotehnic,
Studiu topografic;
Denumirea proiectului 6. Susţinerea parteneriatelor de tip public-privat pentru

valorificarea resurselor locale (ferme piscicole, ferme
agro-zootehnice, etc.)
Scopul proiectului Promovarea produselor locale
Obiective specifice -creşterea notorietăţii produselor din Comuna Lespezi;
-creşterea atractivităţii generale a mediului economic
local;
-susţinerea dezvoltării mediului de afaceri local;
-creşterea nivelului de trai al locuitorilor;
-valorificarea superioară a resurselor locale ale comunei
Lespezi.
Problema identificată Resursele locale sunt slab valorificate la nivelul comunei
Lespezi.
Soluţia propusă Pentru a implementa şi a coordona activităţile de
promovare a produselor locale, oricare ar fi domeniul de
activitate din care provin, se impune crearea unor ferme.
Instituţiile publice din comuna Lespezi.
Activităţi principale -înfiinţarea fermelor în vederea promovării a produselor
din comuna Lespezi;
-organizarea unui târg pentru promovarea produselor
locale.
Rezultate aşteptate - creşterea consumului de produse locale.
- creşterea numărului de locuri de muncă.
- creşterea notorietăţii produselor locale.
Surse de finanţare PNDR Sub-măsura 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea
fermelor mici”, DI2A Imbunătățirea performanței
economice a tuturor fermelor şi facilitarea restructurării
şi modernizarii fermelor, în special în vederea creşterii
participării şi orientării către piaţă, cât şi a diversificarii
agricole.
fonduri proprii şi fonduri publice.
Avize;
Studiu geotehnic,
Studiu topografic;
Denumirea proiectului 7. Facilitarea accesului la sprijin şi consultanţă

profesională pentru întreprinzători agricoli prin crearea
unui centru de calificare
Scopul proiectului Dezvoltarea şi modernizarea activităţii agricole.
Obiective specifice -dezvoltarea comunei Lespezi;
-creşterea viabilităţii economice
-exploatarea optimă a potenţialul agricol al zonei.
Problema identificată Activitatea agricolă a Comunei Lespezi nu este bine
reprezentată la nivelul comunei, înregistrându-se decalaje
tehnologice mari.
Soluţia propusă Crearea unui centru decalificare în ceea ce priveşte
exploataţiile agricole şi produsele alimentare ecologice
rezultate.
Populaţia judeţului Iaşi.
Activităţi principale -construirea centrului;
-organizarea de cursuri în domeniul agriculturii, creşterii
animalelor .
Rezultate aşteptate -creşterea productivităţii agricole.
-creşterea notorietăţii produselor locale;
Surse de finanţare PNDR DI 2A Îmbunătățirea performanței economice a
tuturor fermelor și facilitarea restructurării și modernizării
fermelor, în special în vederea creșterii participării și
orientării către piață, cât și a diversificării agricole;
proprii şi fonduri publice.
Avize;
Studiu geotehnic,
Studiu topografic;
Denumirea proiectului 8. Extinderea suprafeţelor irigate la nivelul Comunei

Lespezi
Scopul proiectului Dezvoltarea şi îmbunătăţirea activităţii agricole
Obiective specifice - exploatarea optimă a potenţialul agricol al zonei;
- extinderea suprafeţelor irigate
Problema identificată În acest moment sistemele de irigaţii sunt nefuncţionale.
Soluţia propusă Realizarea activităţilor de irigaţii în vederea eficientizării
agriculturii.
Grupuri ţintă Fermierii locali
Activităţi principale - facilitarea accesului la sisteme de irigaţii.

Rezultate aşteptate -creşterea productivităţii agricole.
-creşterea notorietăţii produselor locale;
-dezvoltarea armonioasă a agriculturii.
Surse de finanţare Fonduri proprii

PNDR
Avize;
Studiu geotehnic,
Studiu topographic.
Denumirea proiectului 9. Înfiinţarea unor puncte de colectare a laptelui şi a

produselor agricole
Scopul proiectului Promovarea produselor locale
Obiective specifice -activitate de colectare
-stimularea micilor producători
-valorificarea superioară a resurselor locale ale comunei
Lespezi.
Problema identificată Resursele locale sunt slab valorificate la nivelul comunei
Lespezi.
Soluţia propusă Valorificare producţiei agricole prin înfiinţarea de puncte de
cloectare a laptelui şi a produselor agricole.
Populaţia judeţului Iaşi.
Activităţi principale -înfiinţarea punctelor de colectare;
-organizarea unui târg pentru promovarea produselor locale.
Rezultate aşteptate -creşterea consumului produselor locale.
-creşterea numărului de locuri de muncă.
-creşterea notorietăţii produselor locale;.
Surse de finanţare Bugetul de stat

Fonduri europene
Studiu de fezabilitate/ documentaţie de avizare pentru lucrări
de intervenţii;
Avize;
Denumirea proiectului 10. Realizarea lucrărilor de infrastructură pentru reabilitarea

şi modernizarea drumurilor săteşti şi comunale (Lespezi,
Dumbrava,Heci)
Scopul proiectului Îmbunătăţirea accesibilităţii comunei Lespezi prin reabilitarea şi
modernizarea infrastructurii de transport
Obiective specifice - îmbunătăţirea aspectului general al Comunei Lespezi
-creşterea atractivităţii comuneiînvederea derulării activităţilor
economice;
- mărirea siguranţei rutiere şi fluidizarea traficului rutier.
Problema identificată Starea infrastructurii rutiere constituie o problemă importantă
pentru locuitorii comunei.
Soluţia propusă Reabilitarea şi modernizarea drumurilor comunale

Agenţii economice care activează în Comuna Lespezi;
Instituţiile publice din comuna Lespezi;
Potenţialii investitori.
Activităţi principale -modernizarea carosabilului.
Rezultate aşteptate -fluidizarea traficului;
-viteza de circulaţie va creşte iar durata de tranzitare a comunei
se va reduce, lucru ce va aduce o economie de timp.
Surse de finanţare Bugetul local
Programul Operaţional Regional, AXA PRIORITARĂ 6:
Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională și
locală , Prioritatea de investiţii 6.1 Stimularea mobilității
regionale prin conectarea infrastructurilor rutiere regionale la
infrastructura TEN - T
Sustenabilitate Întreţinerea obiectivului de investiţii se va face din bugetul local
ţinând cont că există un impact favorabil evident asupra
activităţii economice, astfel reabilitarea infrastructurii de
drumuri va dinamiza mediul de afaceri local, fapt ce va avea un
impact pozitiv şi asupra bugetului local.
de intervenţii;
Avize;
Studiu geotehnic,
Studiu topografic;
Denumirea proiectului 11. Reabilitare şi construire de poduri şi podeţe

Scopul proiectului Îmbunătăţirea accesibilităţii comunei Lespezi prin reabilitarea şi
construirea de poduri şi podeţe
Obiective specifice -îmbunătăţirea aspectului general al Comunei Lespezi
-mărirea siguranţei rutiere şi fluidizarea traficului rutier;
Problema identificată Starea podurilor şi podeţelor reprezintă o problemă importantă
pentru locuitorii comunei
Soluţia propusă Reabilitarea şi construirea de poduri şi podeţe

Agenţii economice care activează în Comuna Lespezi;
Activităţi principale -podul de peste Siret reabilitat;
-contruirea de podeţe.
Rezultate aşteptate -fluidizarea traficului;
-viteza de circulaţie va creşte iar durata de tranzitare a comunei
se va reduce, lucru ce va aduce o economie de timp.
-creşterea atractivităţii comunei, prin imbunătăţirea aspectului
comunei.
Surse de finanţare PNDR Submăsura 7.2 Investiţii în crearea și modernizarea
infrastructurii de bază la scară mică
ţinând cont că există un impact favorabil evident asupra
activităţii economice, astfel reabilitarea podului şi a podeţelor
va dinamiza mediul de afaceri local, fapt ce va avea un impact
pozitiv şi asupra bugetului local.
de intervenţii;
Avize;
Denumirea proiectului 12. Reabilitarea drumurilor agricole

Scopul proiectului Îmbunătăţirea accesibilităţii comunei Lespezi prin reabilitarea
drumurilor agricole
Obiective specifice -îmbunătăţirea aspectului general al Comunei Lespezi
-dezvoltarea de ansamblu a comunei.
Problema identificată Starea drumurilor agricole îngreunează accesul către
exploataţiile agricole.
Soluţia propusă Lucrările prevăzute a se efectua constau în realizarea unei
fundaţii care se va umple cu balast și piatră spartă, și asfaltarea
drumului.
Activităţi principale realizarea de fundaţii
-umplerea
-asfaltrea.
Rezultate aşteptate -noi oportunităţi de dezvoltare a sectorului legumicol prin
faptul că accesul la sole al cultivatorilor din comună va fi mult
mai mai ușor decât în prezent.
Surse de finanţare PNDR Submăsura 7.2 Investiţii în crearea și modernizarea
Sustenabilitate Întreţinerea obiectivului de investiţii se va face din bugetul
local.
de intervenţii;
Avize;
Studiu geotehnic,
Studiu topografic;
Titlul proiectului 13.Extinderea şi dezvoltarea reţelei de apă şi canalizare în

toate satele Comunei Lespezi (Lespezi, Heci, Buda, Bursuc
Deal, Dumbrava şi Bursuc Vale)
Scopul proiectului Extinderea infrastructurii tehnico-edilitare în vederea creşterii
calităţii vieţii.
Obiective specifice - extindere reţea de apă şi canalizare
Problema identificată În prezent pe teritoriul Comunei Lespezi există un proiect în
derulare pentru înfiinţarea sistemului de alimentare cu apă şi
canalizare, ce se află în faza de proiectare însă acesta necesită
extindere.
Soluţia propusă Proiectul presupune extinderea și dezvotarea reţelei de apă şi
canalizare.
Grupuri ţintă Cetăţenii comunei Lespezi
Agenţii economici
Instituţiile publice
Activităţi principale - extindere reţea de apă
- extindere canalizare.
Rezultate aşteptate - îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a populaţiei comunei;
- atragerea investiţiilor
- crearea de noi locuri de muncă.
PNDR, Submăsura 7.2 Investiţii în crearea și modernizarea
infrastructurii de bază la scară mică.
Documente necesare - Cerere finanţare
- Studiu fezabilitate
- Raport - evaluarea impactului asupra mediului (acordul de
mediu)
Titlul proiectului 14. Dezvoltarea reţelei de gaze naturale

Scopul proiectului Dezvoltarea reţelei de gaze natural în vederea creşterii calităţii
vieţii.
Obiective specifice - racordarea comunei la reţeau de gaze.
Problema identificată În prezent pe teritoriul Comunei Lespezi nu există reţea de
gaze naturale.
Soluţia propusă Proiectul presupune racordarea la reţeaua de gaze naturale a

comunei.
Agenţii economici
Activităţi principale -conductă de racord gaze naturale în regim de presiune înaltă.
-reţea de distribuţie gaze naturale dimensionată în funcţie de
debitul instalat.
Rezultate aşteptate - îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a populaţiei comunei;
- atragerea investiţiilor
PNDR, Submăsura 7.2 Investiţii în crearea și modernizarea
Consiliul Judeţean
Sustenabilitate Întreţinerea obiectivului de investiţii se va face din bugetul
local
mediu)
- Avize
Titlul proiectului 15. Amenajare parcuri pentru recreere şi locuri de joacă pentru
copii în satele Lespezi, Heci, Buda, Bursuc Deal, Dumbrava si
Bursuc Vale
Scopul proiectului Îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei prin dezvoltarea
infrastructurii de petrecere a timpului liber la nivel local
Obiective specifice -diversificarea posibilităţilor de petrecere a timpului liber, atât
pentru locuitorii comunei Lespezi, cât şi pentru turişti
-creşterea suprafeţei de spaţii verzi amenajate cu minim 20%
faţă de situaţia din prezent.
Problema identificată Una dintre problemele comunei Lespezi este lipsa spaţiilor verzi
şi slaba diversitate a posibilităţilor de petrecere a timpului liber.
În comuna Lespezi infrastructura de petrecere a timpului liber
este foarte slab dezvoltată.
Soluţia propusă Proiectul constă în crearea de parcuri publice şi a locurilor de
joacă pentru copii.
Grupuri ţintă Turiştii români şi străini
Populaţia comunei
Agenţii economici
Activităţi principale -amenajare infrastructură de acces (căi de acces, alei, etc.)
-amenajare cu mobilier urban (bănci, coşuri de gunoi, toalete,
etc.)
-amenajare locuri de joacă pentru copii
-construire mini-fântâni arteziene
-amenajare zone de recreere adulţi
-construire foişor
Rezultate aşteptate - spaţii verzi amenajate
- spaţii de joacă pentru copii
- bănci
- coşuri de gunoi
- alei
- Minim 1 zonă de recreere adulţi
- 6 foişoare
- noi locuri de muncă
Bugetul de stat prin Ministerul Mediului - Programul National
de îmbunatăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii
verzi în localităţi.
Posibili parteneri Consiliul Judeţean,
Agenţia pentru Protecţia Mediului
Mediul de afaceri
Sustenabilitate Ulterior implementării proiectului, întreţinerea parcului va fi
responsabilitatea Primăriei Comunei Lespezi.
Documente necesare Cerere finanţare
Plan Urbanistic Zonal (PUZ)

Raport - evaluarea impactului asupra mediului (acordul de
mediu)
Studiu Fezabilitate.
Titlul proiectului 16. Reabilitare şi dotare cămine culturale din satele Buda,
Lespezi, Heci
Scopul proiectului Îmbunătăţirea infrastructurii culturale a comunei
Obiective specifice -diversificarea posibilităţilor de petrecere a timpului liber, atât
pentru locuitorii comunei Lespezi .
-creşterea gradului de cultură la nivelul comunei.
-facilitarea organizării de evenimente culturale.
Problema identificată Una dintre problemele comunei Lespezi este nevoia de
reabilitare şi dotare a căminelor culturale ale comunei.
Soluţia propusă Proiectul constă în realizarea lucrărilor de reabilitare cât şi
dotarea corespunzătoare a căminelor.
Grupuri ţintă Populaţia comunei
Activităţi principale - evaluare situaţie actual;
- alocare resurse necesare PT
- elaborare Proiect tehnic
- întocmire cerere de finanţare
- realizare lucrari de reabilitare şi dotare
Rezultate aşteptate -3 cămine culturale reabilitate şi dotate.
-creşterea considerabilă a numărului de evenimente culturale
organizate la nivelul comunei.
Surse de finanţare Bugetul de stat (prin intermediul fondurilor de la Ministerul
Culturii și Cultelor)sau PNDR
Posibili parteneri Consiliul Judeţean,
Mediul de afaceri
Sustenabilitate Ulterior implementării proiectului, întreţinerea căminelor
culturale va fi responsabilitatea Primăriei Comunei Lespezi.
Proiect tehnic
Studiu Fezabilitate.
Titlul proiectului 17. Înfiinţarea şi dotarea serviciilor publice cu utilaje

Scopul proiectului Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale
Obiective specifice Înfiinţarea şi dotarea serviciilor comunitare cu utilaje şi
echipamnete ( autogreder, buldoexcavator etc).
Problema identificată Este nevoie de achiziţionarea unor utilaje pentru intervenţii în
situaţii de urgenţă cât şi pentru întreţinerea spaţiilor verzi.
Soluţia propusă Proiectul presupune prima înfiinţarea a serviciilor publice cât şi
dotarea corespunzătoare a acestora.
Agenţii economici
Activităţi principale - înfiinţare servicii publice
- dotarea cu utilaje/echipamente.
Rezultate aşteptate - îmbunăţirea condiţiilor de viaţă a populaţiei comunei
- reducerea factorilor de risc pentru siguranţa populaţiei
- atragerea de investitori în zonă
PNDR
Posibili parteneri Consiliul Judeţean.
Sustenabilitate Întreţinerea obiectivului de investiţii se va face din bugetul local.
- Avize.
Titlul proiectului 18. Construire REMIZA P.S.I.

Scopul proiectului Construire REMIZA P.S.I.
Obiective specifice Construirea remizei P.S.I. şi dotarea acesteia cu echipamentele
necesare.
Problema identificată Este nevoie de construirea remizei P.S.I. pentru intervenţii si
reducerea timpului de salvare în situaţii de urgenţă.
Soluţia propusă Proiectul presupune construirea remizei P.S.I. şi dotarea
corespunzătoare a acesteia.
Agenţii economici
Activităţi principale - înfiinţare servicii publice
- dotarea cu echipamente.
Rezultate aşteptate - îmbunăţirea condiţiilor de viaţă a populaţiei comunei
- reducerea factorilor de risc pentru siguranţa populaţiei
- reducerea timpului de asteptare in cazurile de urgenta
- crearea unui sediu corespunzator cerintelor actuale
- asigurarea unui spatiu adecvat pentru gararea autospecialei
din dotarea si a echipamentelor specifice interventiilor de
urgenta.
Axa LEADER
Posibili parteneri ISU
- Avize.
Titlul proiectului 19. Dotare cu echipament IT - Comuna Lespezi, județul Iași

Scopul proiectului Dotarea cu echipamente IT a compartimentelor din cadrul
Primăriei Lespezi.
Obiective specifice Creșterea capacității aparatului de specialitate al primarului din
cadrul Primăriei Lespezi de a oferi servicii prompte și de calitate
prin optimizarea procedurilor, reducerea timpului de rezolvare a
solicitărilor, reducerea dependenței de programul de lucru la
ghișeu, diversificarea mijloacelor de informare și interacțiune.
Problema identificată Lipsa parțială a tehnologiilor moderne necesare;
Infrastructură informatică depășită;
Soluţia propusă Dotarea corespunzătoare cu echipamente informatice care să
asigure condiții optime de lucru;
Înlocuirea parțială a echipamentelor vechi, uzate moral și fizic
care încetinesc activitatea curentă a utilizatorilor;
Creșterea fiabilității și performanțelor în exploatare a sistemului
informatic și a serviciilor oferite de compartimentele din cadrul
primăriei;
Asigurarea confidențialității informațiilor prin tipărirea
formularelor pe imprimante individuale, nu pe
multifuncționalele conectate prin intermediul rețelelor amplasate
în spații comune.

Agenţii economici
Activităţi principale Organizarea echipei de management de proiect;
Realizarea achiziție de echipamente;
Integrarea echipamentelor în sistemul informatic al Aparatului
de specialitate din cadrul Unității Administrativ Teritoriale;
Monitorizarea și controlul implementării proiectului;
Demersuri pentru rambursarea sumelor utilizate;
Arhivarea documentelor.
Rezultate aşteptate Optimizarea managementului informațiilor;
Stocarea și arhivarea în siguranță a datelor cetățenilor;
Procese automatizate;
Acces instant la diferite registre interne;
Informare cu privire la modificările legislative;
Utilizarea poștei electronice și transmiterea de documente cu
semnătură electronică.
Axa LEADER
Posibili parteneri Firme private din domeniul IT
Documente necesare - Cerere finanţare;
- Memoriu Justificativ;
- Avize.
Titlul proiectului 20. Construire unui teren de sport în comuna Lespezi

Scopul proiectului Încurajarea desfăşurării de activităţi sportive
Obiective specifice -îmbunătăţirea condiţiilor pentru desfăşurarea activităţilor
sportive;
-creşterea numărului de competiţii sportive organizate la
nivelul comunei Lespezi.
Problema identificată În prezent, în comuna Lespezi nu există terenuri de sport
amenajate corespunzător.
Soluţia propusă Proiectul prezent constă în construirea unui teren de sport.
Implementarea proiectului va duce la îmbunătăţirea
condiţiilor de desfăşurare a activităţilor sportive la nivel local,
dar şi la creşterea numărului de competiţii sportive
organizate.
Grupuri ţintă Populaţia comunei Lespezi
Unităţile şcolare
Activităţi principale - Amenajarea terenului în vederea construcţiei;
- Construire teren de sport.
Rezultate aşteptate - un teren de sport.
Surse de finanţare Buget local
Fonduri guvernamentale
Posibili parteneri Consiliul Judeţean
Sustenabilitate Ulterior finalizării implementării proiectului, cheltuielile de
funcţionare şi administrare a terenului de sport vor fi
susţinute din bugetul local al comunei Lespezi.
Planul de amenajare al locaţiei / teritoriului
Proiect execuţie
mediu).
Titlul proiectului 21. Modernizare/ reabilitare piaţă agroalimentară din

comuna Lespezi
Scopul proiectului Încurajarea desfăşurării de activităţi de comerţ.
Obiective specifice - îmbunătăţirea condiţiilor pentru desfăşurarea activităţilor
de comerţ la nivelul comunei;
-crearea condițiilor necesare derulării activităţii (amenajarea
pieţei, construirea de grupuri sanitare,etc).
Problema identificată În prezent, în comuna Lespezi, piaţa existentă nu permite
derularea în condiţii optime a activităţii.
Soluţia propusă Proiectul prezent constă în reabilitarea şi modernizarea pieţei
agroalimentare. Implementarea proiectului va duce la
îmbunătăţirea condiţiilor de desfăşurare a activităţilor de
comerţ la nivel local, dar şi la creşterea veniturilor bugetului
local cât şi a comercianţilor locali.
Activităţi principale - amenajarea corespunzătoare a pieţei;
- realizarea de lucrări de modernizare.
Rezultate aşteptate - o piaţă agroalimentară amenajată.
- dezvoltarea activităţii de comerţ;
- creşterea contribuţiilor la bugetul local şi de stat.
Fonduri guvernamentale
funcţionare şi administrare a pieţei vor fi susţinute din bugetul
local al comunei Lespezi.
Proiect execuţie
mediu).
Titlul proiectului 22. Înființării unui centru pentru sprijinirea şomerilor în

vederea reintegrării acestora pe piaţa muncii
Scopul proiectului Îmbunătăţirea participării pe piaţa forţei de muncă şi reduc
erea ratei şomajului în rândul populaţiei comunei Lespezi.
Obiective specifice -diminuarea ratei şomajului;
-acţiuni de îmbunătăţire a nivelului de calificare a şomerilor,
furnizarea deconsiliere, orientare şi formare.
Problema identificată În prezent, în comuna Lespezi nu există un centru pentru
sprijinirea şomerilor şi a persoanelor fără un loc de muncă.
Soluţia propusă Proiectul prezent constă în înfiinţarea unui centru pentru
sprijinirea şomerilor. Implementarea proiectului va duce la
îmbunătăţirea capacităţii de inserţie profesională şi a productiv
ităţii forţei de muncă locale.
Activităţi principale - construire centru pentru sprijinirea şomerilor.
- oferirea de consiliere;
- reintegrarea pe piaţa muncii a persoanelor fără un loc de
muncă.
Rezultate aşteptate -un centru pentru sprijinirea şomerilor;
-diminuarea numărului de persoane şomere sau fără un loc de
muncă;
-creşterea gradului de calificare a persoanelor şomere sau în
căutare unui loc de muncă.
Fonduri POCU -Axa Prioritară 3 - Locuri de muncă pentru toţi,
Prioritatea de investiţii 3.1. accesla locuri de mună pentru pers
oanele aflate în căutarea unui loc de muncă și pentru persoa
nele inactive, inclusiv pentru șomerii de lungă durată și pe
ntru persoanele cu șanse mici de angajare, inclusiv prin ini
țiative locale de angajare și sprijin pentru mobilitatea forței
de muncă
funcţionare a centrului vor fi susţinute din bugetul local al
comunei Lespezi.
Proiect execuţie
mediu).
Titlul proiectului 23. Modernizarea sistemului de iluminat public în Comuna

Lespezi
Scopul proiectului Dezvoltarea infrastructurii rurale şi creşterea calităţii vieţii, prin
dezvoltarea uniformă a infrastructurii utilităţilor de iluminat
public.
Obiective specifice -înlocuirea si completarea reţelei publice de iluminat a
corpurilor de iluminat;
-înlocuirea si completarea reţelei publice de iluminat a stâlpilor
suport.
Problema identificată Nivelul de dezvoltare scăzut al reţelei de electricitate a condus
la o creştere a consumului de energie electrică în comuna
Lespezi.
Soluţia propusă Proiectul presupune modernizarea sistemului de iluminat
public
Agenţii economici
Activităţi principale -organizarea şi derularea procedurilor de achiziţie publică
pentru servicii de elaborare a documentaţiilor tehnice
întocmirea documentaţiilor tehnice
-obţinerea avizelor şi autorizaţiilor
-depunerea Cererii de Finanţare
-contractare servicii de management al proiectului
-constituirea Echipei de implementare a proiectului şi
demararea proiectului
-achiziţie publică de lucrări şi servicii (dirigenţie de şantier,
audit şi publicitate)
-execuţia lucrărilor
-recepţia lucrărilor
-dirigenţia de şantier
-asistenta tehnica
-monitorizare, audit şi raportare.
Rezultate aşteptate -modernizarea corpurilor de iluminat şi a stâlpilor suport
-creare de locuri de muncă
Surse de finanţare Bugetul de stat
POR, Axa prioritară Eficiența energetică în clădiri publice,
Prioritate de investiţii - Sprjinirea eficienței
energetice și utilizarea energiei regenerabile in infrastructura
publică, inclusiv clădiri publice și în sectorul locuințelor
Posibili parteneri Operator energie electrică
ţinând cont că vor exista o serie de economii la buget datorate
implementării
- Studiu potenţial energetic surse alternative
mediu)
Titlul proiectului 24. Achiziţionarea şi instalarea unui sistem de supraveghere

modern în vederea creşterii siguranţei cetăţenilor
Scopul proiectului Creşterea siguranţei comunităţii locale
Obiective specifice -descurajare infracţionalităţii

-prevenirea criminalităţii
-evaluarea gradului de ameninţare în cazul unui atac
-eliminarea pierderilor cauzate de evenimente neprevăzute.
Problema identificată La nivelul comunei se înregisrează frecvent situaţii conflictuale
şi infracţionale.
Soluţia propusă Soluţia propusă de acest proiect este de aachiziţiona şi instala pe
raza comunei a sistemelor de supraveghere.
Activităţi principale - achiziţionarea sistemelor de supraveghere
- instalarea sistemelor de supraveghere.
Rezultate aşteptate - instalarea de camere de supraveghere video
-noi locuri de muncă
- reducerea infracţionalităţii la nivelul comunei
Programul Operaţional Regional
Posibili parteneri Poliţia locală
Sustenabilitate Întreţinerea obiectivului de investiţii se va face din bugetul local,
iar costurile de întreţinere sunt minimale
Studiu fezabilitate
Titlul proiectului 25. Înfiintarea unui centru de permanenţă pentru persoane de

vârsta a III-a.
Scopul proiectului Creşterea numărului şi calităţii serviciilor de asistenţă socială
acordate persoanelor vârstnice
Obiective specifice -înfiinţarea centrului pentru persoane de vârsta a III a
-îmbunătăţirea serviciilor pentru seniori.
Problema identificată În domeniul serviciilor sociale se evidenţiază lipsa unui cămin de
bătrâni multifuncţional, care să ofere servicii complexe de îngrijire
şi suport emoţional pentru persoanele vârstnice.
Soluţia propusă Furnizarea de servii pentru seniori în cadrul unui cămin de bătrâni.
Activităţi principale Construirea căminului
Clădirea va adăposti un cămin de bătrâni ce va oferi cazare şi
servicii, cu funcţiuni în principal de cazare, spaţii medicale şi
tratament şi spaţii de recreere.
Rezultate aşteptate - 1 clădire construită
- calitate îmbunătăţită a serviciilor sociale
AXA PRIORITARĂ 7: Dezvoltarea infrastructurii sanitare şi sociale
Prioritate de investiţii 1 a axei prioritare 7: 7.1 Investițiile în
infrastructurile sanitare și sociale care contribuie la dezvoltarea la
nivel național, regional și local, reducând inegalitățile în ceea ce
privește starea de sănătate,precum și trecerea de la servicile
instituționale la serviciile prestate de colectivitățile locale
Posibili parteneri Direcţia judeţeană de asistenţă socială
Sustenabilitate Cheltuielilor ulteriore de funcţionare vor fi suportate din bugetul
local
Studiu de fezabilitate
Avize
Titlul proiectului 26. Construirea unui centru pentru copii abandonaţi, proveniţi din
familiile sărace şi familiile de rromi
Scopul proiectului Diminuarea problemelor sociale aflate într-un stadiu avansat, cum ar
fi: sărăcia, abandonul copiilor, familia monoparentală şi cea
dezorganizată, situaţia vulnerabilă a copiilor, expuşi riscului social.
Obiective specifice -construire centru pentru copii abandonaţi, proveniţi din familiile
sărace şi familiile de rromi
-facilitarea accesului copiilor abandonaţi, proveniţi din familiile
sărace şi familiile de rromi.
Problema identificată În domeniul serviciilor sociale se evidenţiază lipsa unui centru
pentru copii abandonaţi, proveniţi din familiile sărace şi familiile de
rromi care să le ofere suportul unei dezvoltări echilibrate.
Soluţia propusă Crearea unei modalităţi de abordare şi soluţionare a problemelor
apărute la nivel individual şi social, o formă de intervenţie
specializată în asistenţă socială, respectiv intervenţia focalizată şi
terapeutică în ceea ce priveşte gupul ţintă vizat.
Activităţi principale -construire centru
-oferire de servicii sociale (sprijin material, consiliere socială,
educaţie parentală), servicii educaţionale (sprijin pentru efectuarea
temelor, cluburi tematice, grupuri de discutii etc), servicii
psihologice (consiliere individuală şi de grup), organizarea de
activităţii recreative (excursii, vizite la muzee, teatre, organizare
evenimente speciale.
Rezultate aşteptate -1 clădire construită
-creşterea numărului copiilor care frecventează instituţiile de
învăţământ preşcolar şi şcolar.
-asigurarea participăriicopiilor, proveniţi dinfamilii sărace
laeducaţie şi eliminarea discriminării.
Surse de finanţare Programul Operaţional Regional
Posibili parteneri Direcţia judeţeană de asistenţă socială
Sustenabilitate Cheltuielile ulteriore de funcţionare vor fi suportate din bugetul local
Studiu de fezabilitate
Avize
Titlul proiectului 27. Reabilitarea si modernizarea şcolii din satul Heci comuna
Lespezi
Scopul proiectului Îmbunătăţirea serviciilor publice de învăţământ prin îmbunătăţirea
condiţiilor de desfăşurare a activităţilor didactice
Obiective specifice - reabilitarea infrastructurii educaţionale;
- îmbunătăţirea serviciilor educaţionale;
Problema identificată Infrastructura instituţiei este învechită cee ce determină ca
activităţile şcolare să nu se deruleze în condiţii optime.
Soluţia propusă Soluţia propusă de acest proiect este de a reabilita şi moderniza
infrastructura de învăţământ.
Grupuri ţintă Populaţia şcolară a comunei Lespezi
Cadrele didactice din comuna Lespezi
Activităţi principale - reabilitarea şi modernizarea şcolii
- dotarea cu echipamente specifice.
Rezultate aşteptate -îmbunătăţirea condiţiilor de desfăşurare a activităţilor de
învăţământ;
Surse de finanţare Programul Operaţional Regional
AXA PRIORITARĂ 9: Dezvoltarea infrastructurii educaționale
Prioritate de investiţii 1 a axei prioritare 9: 9.1 Investițiile în educație,
competențe și învățare pe tot parcursul vieții prin dezvoltarea
infrastructurilor de educație și formare
Posibili parteneri Inspectoratul Şcolar Judeţean
Studiu de fezabilitate/ documentaţie de avizare pentru lucrări de
intervenţii;
Avize
Titlul proiectului 28. Modernizarea şcolii din satul Dumbrava, comuna Lespezi
Scopul proiectului Îmbunătăţirea serviciilor publice de învăţământ prin îmbunătăţirea
condiţiilor de desfăşurare a activităţilor didactice
Obiective specifice -reabilitarea infrastructurii educaţionale;
- îmbunătăţirea serviciilor educaţionale.
Problema identificată În prezent şcoala din satul Dumbrava nu dispune de grup sanitar
propriu.
Soluţia propusă Soluţia propusă de acest proiect este modernizarea infrastructura de
învăţământ.
Grupuri ţintă Populaţia şcolară a comunei Lespezi
Cadrele didactice din comuna Lespezi
Activităţi principale - modernizarea şcolii
- construirea unui grup sanitar.
Rezultate aşteptate -Îmbunătăţirea condiţiilor de desfăşurare a activităţilor de învăţământ.
AXA PRIORITARĂ 9: Dezvoltarea infrastructurii educaționale
Prioritate de investiţii 1 a axei prioritare 9: 9.1 Investițiile în educație,
competențe și învățare pe tot parcursul vieții prin dezvoltarea
infrastructurilor de educație și formare
intervenţii;
Avize.
Titlul proiectului 29. Derulare de programe de consiliere şi orientare şcolară în

vederea diminuării fenomenului de abandon şcolar.
Scopul proiectului Eliminarea fenomenului de abandon şcolar
Obiective specifice -menţinerea şi integrarea tienerilor în viaţa socială şi economică a
comunităţii;
-îmbunătăţirea serviciilor educaţionale.
Problema identificată În prezent abandonul şcolar atinge un grad ridicat neexistând nici o
formă de prevenire a abandonului şcolar.
Soluţia propusă Soluţia propusă de acest proiect este implementarea unei forme
permanente de consiliere pentru tineri.
Grupuri ţintă Populaţia tânără a comunei Lespezi.
Activităţi principale -înfiinţarea unui centru în vederea derulării programelor de consiliere
şi orientare şcolară;
-dezvoltarea şi furnizarea serviciilor de orientare, consiliere şi
asistenţă educaţională în vederea corectării fenomenului de abandon
şcolar.
-introducerea de sesiuni de formare specifică privind egalitatea de
gen, egalitatea de şansă, nediscriminarea şi respectul diversităţii;
-elaborarea/actualizarea/revizuirea/testarea/implementarea de
instrumente de corectare a fenomenului de abandon şcolar
-sprijin pentru dezvoltarea învăţării non-formale şi informale pentru
cei care abandonează şcoala.
Rezultate aşteptate - reducerea considerabilă a abandonului şcolar.
- furnizarea competenţelor şi abilităţilor de bază persoanelor cu risc
de abandon şcolar.
POCU
Axa Prioritară 5: Educaţie şi competenţe, Prioritatea de investiţii 5.1 -
10.1. Prioritatea de investiţii,
reducerea și prevenirea abandonului școlar timpuriu și promovare
a accesului egal la învățământul preșcolar, primar și secundar de
calitate, inclusiv la parcursuri de învățare formale, nonformale și
informale pentru reintegrarea în educație și formare
intervenţii;
Avize;
Titlul proiectului 30. Sprijinirea tinerilor care au părăsit timpuriu şcoala prin
programe de tip „a doua şansă”
Scopul proiectului Facilitarea reintegrării tinerilor în sistemul de educaţie
Obiective specifice -reducerea ratei părăsirii timpurii a şcolii;
-furnizarea serviciilor integrate de orientare şi consiliere pentru
persoanele expuse riscului de părăsire timpurie a şcolii;
-sprijinirea şi dezvoltarea de programe pentru menţinerea elevilor în
educaţie şi prevenirea părăsirii timpurii a şcolii.
Problema identificată La nivelul comunei Lespezi există un număr semnificativ de peroane
ce au abandonat şcoala şi nu este creat cadrul prin care cei ce au
abandonat timpuriu şcoala să îşi completeze studiile.
Soluţia propusă Soluţia propusă de acest proiect este implementarea unei forme
permanente de consiliere pentru tineri.
Grupuri ţintă Populaţia tânără a comunei Lespezi.
Activităţi principale -înfiinţarea unui centru în vederea derulării programelor de consiliere
şi orientare şcolară;
-dezvoltarea şi furnizarea serviciilor de orientare, consiliere şi
asistenţă educaţională în vederea corectării fenomenului de abandon
şcolar.
-introducerea de sesiuni de formare specifică privind egalitatea de
gen, egalitatea de şansă, nediscriminarea şi respectul diversităţii;
-elaborarea/actualizarea/revizuirea/testarea/implementarea de
instrumente de corectare a fenomenului de abandon şcolar
-sprijin pentru dezvoltarea învăţării non-formale şi informale pentru
cei care abandonează şcoala.
Rezultate aşteptate -reducerea considerabilă a abandonului şcolar.
-furnizarea competenţelor şi abilităţilor de bază persoanelor cu risc de
abandon şcolar.
Surse de finanţare POCU
Axa Prioritară 5: Educaţie şi competenţe, Prioritatea de investiţii 5.1 -
10.1. Prioritatea de investiţii,
reducerea și prevenirea abandonului școlar timpuriu și promovare
a accesului egal la învățământul preșcolar, primar și secundar de
calitate, inclusiv la parcursuri de învățare formale, nonformale și
informale pentru reintegrarea în educație și formare
intervenţii;
Avize;
Titlul proiectului 31. Extinderea şi dotarea dispensarului comunal

Scopul proiectului Îmbunătăţirea serviciilor medicale oferite comunităţii
Obiective specifice - realizare lucrărilor de extindere şi modernizare;
- dotarea cu echipamente de ultilmă generaţie;
Problema identificată Dispensarul necesită extindere şi modernizare în vedere oferirii unor
servicii medicale îmbunătăţite.
Soluţia propusă Soluţia propusă de acest proiect este extinderea şi modernizarea

dispensarului.
Activităţi principale - extinderea dispensarului
- modernizarea prin dotararea cu echipamente performante.
Rezultate aşteptate - oferirea unor servicii medicale îmbunătăţite populaţiei comunei
Lespezi.
Mediul de afaceri
Studiu de fezabilitate;
Avize;
Titlul proiectului 32. Promovarea utilizării surselor nepoluante
Scopul proiectului Creşterea calităţii mediului prin utilizarea resurselor regenerabile,

nepoluante de energie
Obiective specifice - utilizarea energiilor regenerabile;
- reducereagradului de poluare a mediului.
Problema identificată Calitatea aerului în comuna Lespezi este influenţată de emisiile de fum
ce provin în principal de la sursele de încălzire proprie ale comunităţii.
Soluţia propusă Soluţia propusă de acest proiect este înlocuirea sistemelor de încălzire
clasice, care nu utilizează produse regenerabile.
Activităţi principale -activitatea de promovare a utilizării surselor nepoluante
-instalarea propriu-zisă a sistemelor ce utilizează resurse regenerabile.
Rezultate aşteptate -diminuarea poluării atmosferice
-creşterea utilizării resurselor nepoluante, regenerabile la nivelul
comunei;
-creşterea numărului de locuinţe /instituţii publice ce deţin şi
utilizează un sistem de încălzire pe baza resurselor nepoluante,
regenerabile.
PNDR, OT6 - Protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a
resurselor
Avize.
Titlul proiectului 33. Diminuarea eroziunii solului prin lucrări de apărare a malurilor
împotriva eroziunii în zonele afectate şi acţiuni de împădurire în
zonele inundabile
Scopul proiectului Împiedicarea degradării structurii solului
Obiective specifice -împiedicarea degradării solului;
-realizareade culturi agricoleşi acţiuni de împădurire în vederea
protecţiei solului.
Problema identificată Comuna Lespezi dispune de soluri de bună calitate însă amenințate
de diferite fenomene de degradare.
Soluţia propusă Adoptarea de măsuri privind ameliorarea gestionării solurilor şi
prevenirii eroziunii acestora.
Activităţi principale -activităţi de apărare a malurilor împotriva eroziunilor
- acţiuni de împădurire.
Rezultate aşteptate - diminuareadegradăriisolului.
- îmbunătăţirea calităţii solului
- creşterea suprafeţelor împădurite
- reducerea riscului de indundaţi.
PNDR, Domeniul de intervenție 4C
Prevenirea eroziunii solului şi ameliorarea gestionării solului,
Măsura 8 Investiţii în dezvoltarea zonelor forestiere și ameliorarea
viabilității pădurilor , Submăsura 8.1 – Împădurirea și crearea de
suprafețe împădurite
Bugetul de stat - Administraţia Fondului pentru Mediu
- Programului de îmbunătăţire a calităţii mediului prin împădurirea
terenurilor agricole degradate, reconstrucţia ecologică şi
gospodărirea durabilă a pădurilor
Avize.
Titlul proiectului 34. Colectarea selectivă a deşeurilor

Scopul proiectului Îmbunătăţirea calităţii mediului şi a sănătăţii populaţiei prin
gestionareeficientă a deşeurilor.
Obiective specifice - îmbunătăţirea colectării deşeurilor;
-dezvoltarea sistemului de colectare separată a deşeurilor reciclabile;
-dezvoltarea sistemului de colectare separată a deşeurilor
biodegradabile de la comunitate;
-eliminarea deşeurilor, în conformitate cu cerinţele legale din
domeniul gestionării deşeurilor, în scopul de a proteja sănătatea
populaţiei şi a mediului.
Problema identificată Comuna Lespezi nu dispune de un sistem de colectare separată a
deşeurilor menajere.
Soluţia propusă Dezvoltarea unui sistem de gestionare a colectării selective a
deşeurilor.
Activităţi principale - construireadepozit de deşeuri;
-achiziţionarea de echipamente pentru colectarea deşeurilor
reziduale, reciclabile şi biodegradabile;
-derularea campaniilor de promovare a colectării selective şi a unui
comportament responsabil faţă de mediu;
Rezultate aşteptate - diminuarea degradării solului.
- îmbunătăţirea calităţii solului.
PNDR
Domeniul de intervenție 5CFacilitarea furnizării şi a utilizării
surselor regenerabile de energie, a subproduselor, a deșeurilor, a
reziduurilor şi a altor materii prime nealimentare, în scopul
bioeconomiei, Măsura 4 Investiţii în active fizice
Bugetul de stat - Administraţia Fondului pentru Mediu -
Programului privind gestionarea deşeurilor, inclusiv a deşeurilor
periculoase
Agenţia pentru Protecţia Mediului
Avize.
Titlul proiectului 35. Derularea de parteneriate publice-private în vederea demarării

de activităţi in domeniul industrial
Scopul proiectului Dezvoltarea sectorului industrial în vederea diversificării
actvităţilor.
Obiective specifice - revitalizarea sectorului industrial;
- dezvoltarea economică a comunei;
- atragerea investitorilor la nivelul comunei.
Problema identificată La nivelul comunei Lespezi, activitatea industrială este foarte slab
reprezentată.
Soluţia propusă Dezvoltarea şi revitalizarea sectorului industrial.
Mediul de afaceri.
Activităţi principale - identificarea oportunităţilor de parteneriate publice-private
- demararea activităţilor în domeniu industrie.
Rezultate aşteptate - dezvoltarea sectorului industrial.
- creşterea veniturilor comunităţii locale;
- creşterea constribuţiilor la bugetul local şi de stat.
Credite pentru investitori
Contributii private
Titlul proiectului 36. Formarea personalului din administraţia publică în domenii

strategice (managementul proiectelor, achiziţii publice,
management financiar)
Scopul proiectului Creşterea calificării personalului din administraţia publică în
vederea eficientizării activităţilor.
Obiective specifice -derularea cursurilor de formare profesională;
-accesul angajaţilor la programele de formare, în vederea obţinerii de
către aceştia a unei calificări complete;
-obţinereacertificării competenţelor dobândite în cadrul cursurilor
de formare.
Problema identificată Angajaţii administraţiei publice locale nu au acces la cursuri de
formare.
Soluţia propusă Derularea de cursuri de formare profesională.
Grupuri ţintă Angajaţii administraţiei publice
Activităţi principale - identificarea neceitărilor de formare;
- derualarea cursurilor de formare profesională.
Rezultate aşteptate - creşterea gradului de calificare;
- eficientizarea activităţilor derulate.
POCU
Obiectivul tematic nr. 8 - Promovarea unor locuri de muncă dur
abile și de calitate și sprijinirea mobilității lucrătorilor,
8.5. Prioritate de investiţii -
Adaptarea la schimbare a lucrătorilor, întreprinderilor şi a antrepre
norilor;
Documente necesare Cerere de finanţare
2.5. Concordanţa cu politicile naţionale şi

europene
Strategia de dezvoltare locală a Comunei Lespezi 2014-2020, prin viziunea de dezvoltare

introdusă şi obiectivele şi măsurile propuse, este în corelaţie cu politicile comunitare,
planurile şi strategiile la nivel naţional, programele şi strategiile regionale, judeţene şi locale,
asigurând astfel caracterul integrator al planului de acţiuni propus.
S-a avut în vedere corelarea Strategiei cu domeniile de intervenţie ale Fondurilor Structurale
şi de Coeziune ale Uniunii Europene:
Politica de Coeziune 2014-2020;

Fondul European de Dezvoltare Regională;
Fondul Social European;
Fondul de Coeziune;
Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală;
Fondul European pentru Pescuit;
La nivelul judeţului, Strategia de Dezvoltare Economică şi Socială are drept orizont de timp
anul 2014, neexistând documente strategice finalizate pentru programarea actuală. Astfel,
Strategia de dezvoltare locală a Comunei Lespezi este relevantă doar pentru nevoile actuale
identificate la nivel local.
La nivel regional, documentul ce stă la baza planificării strategice este reprezentat de

Strategia de Dezvoltare Regională Nord-Est 2014-2020.
La nivel naţional, documentul de planificare strategică cel mai important este reprezentat de
cătreStrategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă A României Orizonturi 2013-2020-2030.
Totodată, s-a avut în vedere corelarea acţiunilor propuse în cadrul Strategiei cu obiectivele,
principiile, iniţiativele şi direcţiile strategice prevăzute de documentele programatice la nivel
european:
„EUROPA 2020 - O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și

favorabilă incluziunii”.
POLITICA DE LA NIVEL REGIONAL
Strategia de dezvoltare a Comunei Lespezi se raportează la documentele regionale similare și

contribuie la consolidarea strategiei de la nivelul regiunii de nord-est.
Strategia de Dezvoltare RegionalaNord-Est 2014-2020 își propune Derularea în Regiunea

Nord-Est a unui proces de creştere economică durabilă, favorabil creşterii competitivităţii
economice şi incluziunii sociale, care să conducă la o diminuare a decalajelor existente faţă de
celelalte regiuni ale României.
Priorităţile de dezvoltare de la nivelul regiunii sunt:
Prioritatea 1 - Îmbunătăţirea capitalului uman prin aplicarea de măsuri orientate către

creşterea ocupării, accesului la educaţie, instruire şi sanatate, promovarea incluziunii
sociale
Prioritatea 2 - Dezvoltarea unei infrastructuri moderne care sa asigure cresterea
accesibilitatii, conectivitatii si atractivitatii Regiunii Nord-Est
Prioritatea 3 - Sprijinirea unei economii competitive si a dezvoltarii locale
Prioritatea 4 - Optimizarea utilizării şi protejarea resurselor şi patrimoniului natural
POLITICA DE LA NIVEL NAŢIONAL

La nivel naţional, Orizontul 2020 vizează Atingerea nivelului mediu actual al ţărilor
Uniunii Europene la principalii indicatori ai dezvoltării durabile. Prin îndeplinirea
acestui obiectiv strategic se va asigura, pe termen mediu şi lung, o creştere economică
ridicată şi, în consecinţă, o reducere semnificativă a decalajelor economico-sociale dintre
România şi celelalte state membre ale UE.
Aşadar, Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă A României Orizonturi 2013-

2020-2030 îşi propune atingerea nivelului mediu actual de performanţă al UE la
orizontul anului 2020 şi apropierea de nivelul mediu realizat la acea dată de ţările
membre UE.
POLITICA DE LA NIVEL EUROPEAN

Uniunea Europeană este una dintre cele mai prospere zone din lume din punct de
vedere economic şi, potenţial, una dintre cele mai competitive. Cu toate acestea,
existenţa unor disparităţi semnificative privind prosperitatea şi productivitatea între
statele membre şi între regiunile acestora determină slăbiciuni structurale majore.
Pentru orizontul 2020, la nivel European s-au propus trei priorități care se susțin
reciproc:
 creștere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare;

 creștere durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere
alutilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive;
 creștere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a
ocupăriiforței de muncă, care să asigure coeziunea socială și teritorială.
Aceste trei priorități se susțin reciproc și oferă o imagine de ansamblu a economiei

sociale de piață a Europei pentru secolul al XXI-lea.
Creștere inteligentă – o economie bazată pe cunoaștere și inovare
Creșterea inteligentă înseamnă consolidarea cunoașterii și inovării ca elemente motrice ale

viitoarei creșteri. Pentru aceasta este necesar să îmbunătățim calitatea sistemelor noastre de
învățământ, să întărim performanța în cercetare, să promovăm inovarea și transferul de
cunoștințe în Uniune, să folosim pe deplin tehnologiile informației și comunicațiilor și să ne
asigurăm că ideile inovatoare pot fi transpuse în noi produse și servicii care generează
creștere, locuri de muncă de calitate și care contribuie la abordarea provocărilor cu care se
confruntă societatea europeană și mondială. Însă,pentru a reuși, toate acestea trebuie corelate
cu spiritul antreprenorial, finanțele și cu accentul pe nevoile utilizatorilor și pe oportunitățile
pieței.
Acțiunile în cadrul acestei priorități vor duce la eliberarea potențialului inovator al Europei,
ameliorând rezultatele în domeniul educației, calitatea și rezultatele instituțiilor de
învățământ și valorificând avantajele economice și sociale ale societății digitale. Aceste politici
ar trebui realizate la nivel regional, național și european.
Creștere durabilă – promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al
utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive;
Creșterea durabilă presupune construirea unei economii competitive, durabile și eficiente din
punctul de vedere al utilizării resurselor, care să profite de rolul de lider al Europei în cursa
pentru dezvoltarea unor noi procese și tehnologii, inclusiv a tehnologiilor ecologice, care să
accelereze dezvoltarea de rețele inteligente, ce folosesc TIC, care să exploateze rețelele de la
scara UE și să consolideze avantajul competitiv al mediului nostru de afaceri, în special în
sectoarele de producție și în cadrul IMM-urilor și care să ajute consumatorii să realizeze
meritele utilizării eficiente a resurselor. O asemenea abordare va ajuta UE să prospere într-o
lume cu emisii reduse de dioxid de carbon, care dispune de resurse limitate și să prevină, în
același timp, degradarea mediului, pierderea biodiversității și utilizarea nedurabilă a
resurselor. De asemenea, aceasta va sta la baza coeziunii economice, sociale și teritoriale
Creștere favorabilă incluziunii – o economie cu o rată ridicată a ocupării forței de muncă,

asigurând coeziunea economică, socială și teritorială
O creștere favorabilă incluziunii presupune asigurarea autonomiei cetățenilor prin rate

ridicate ale ocupării forței de muncă, investirea în dezvoltarea competențelor, combaterea
sărăciei și modernizarea piețelor muncii și a sistemelor de formare și de protecție socială
pentru a ajuta cetățenii să anticipeze și să gestioneze schimbările, precum și pentru a construi
o societate solidară. De asemenea, este esențial ca beneficiile creșterii economice să fie
accesibile în toate regiunile Uniunii, inclusiv în regiunile ultraperiferice, consolidând astfel
coeziunea teritorială. O creștere favorabilă incluziunii presupune să se asigure tuturor
cetățenilor acces și oportunități pe tot parcursul vieții. Europa trebuie să își valorifice pe
deplin potențialul de forță de muncă pentru a face față provocărilor pe care le reprezintă
îmbătrânirea populației și creșterea concurenței mondiale.
Vor fi necesare politici de promovare a egalității de șanse între femei și bărbați pentru a crește
participarea forței de muncă, ceea ce va contribui la creștere și la coeziune sociale. Acțiunile
din cadrul acestei priorități vor necesita modernizarea și consolidarea politicilor noastre în
materie de ocupare a forței de muncă, de educație și de formare, precum și a sistemelor
noastre de protecție socială, prin sporirea participării pe piața muncii și prin reducerea
șomajului structural, precum și prin creșterea responsabilității sociale a întreprinderilor în
cadrul comunității de afaceri. În acest sens, va fi important să se asigure accesul populației la
centre de îngrijire a copiilor și lacentre destinate altor persoane aflate în întreținere. Va fi
esențial să se pună în aplicare principiile privind flexicuritatea și să se ofere cetățenilor
posibilitatea de a dobândi noi competențe care să le permită să se adapteze la noile condiții și
la eventualele schimbări de carieră. Va fi nevoie de un efort deosebit pentru a combate sărăcia
și excluziunea socială și pentru a reduce inegalitățile în materie de sănătate, astfel încât
beneficiile creșterii să poată fi accesibile tuturor. Capacitatea noastră de a face față provocării
pe care o reprezintă promovarea unei îmbătrâniri active și sănătoase a populației va fi la fel
de importantă în asigurarea coeziunii sociale și a unei productivități mai ridicate. În vederea
stimulării realizării de progrese în cadrul fiecărei teme prioritare sunt propuse șapte iniţiative,
după cum urmează:
O Uniune a inovării pentru a îmbunătăţi condiţiile-cadru și accesul la finanţările

pentru cercetare și inovare, astfel încât să se garanteze posibilitatea transformării
ideilor inovatoare în produse și servicii care creează creștere și locuri de muncă;
Tineretul în mișcarepentru a consolida performanţa sistemelor de educaţie și pentru
a facilita intrarea tinerilor pe piaţa muncii;
O agendă digitală pentru Europapentru a accelera dezvoltarea serviciilor de internet
de mare viteză și pentru a valorifica beneficiile pe care le oferă o piaţă digitală unică
gospodăriilor și întreprinderilor;
O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselorpentru a permite
decuplarea creșterii economice de utilizarea resurselor, pentru a sprijini trecerea la o
economie cu emisii scăzute de carbon, pentru a crește utilizarea surselor regenerabile
de energie, pentru a moderniza sectorul transporturilor și a promova eficienţa
energetică;
O politică industrială adaptată erei globalizăriipentru a îmbunătăţi mediul de afaceri,
în special pentru IMM-uri, și a sprijini dezvoltarea unei baze industriale solide și
durabile în măsură să facă faţă concurenţei la nivel mondial;
O agendă pentru noi competenţe și noi locuri de muncăpentru a moderniza pieţele
muncii și a oferi mai multă autonomie cetăţenilor, prin dezvoltarea competenţelor
acestora pe tot parcursul vieţii în vederea creșterii ratei de participare pe piaţa muncii
și a unei mai bune corelări a cererii și a ofertei în materie de forţă de muncă, inclusiv
prin mobilitatea profesională;
Platforma europeană de combatere a sărăcieipentru a garanta coeziunea socială și
teritorială, astfel încât beneficiile creșterii și locurile de muncă să fie distribuite
echitabil,iar persoanelor care se confruntă cu sărăcia și excluziunea socială să li se
acorde posibilitatea de a duce o viaţă demnă și de a juca un rol activ în societate.
Politica de coeziune a Uniunii Europene pentru perioada 2014-2020 se prezintă astfel:
Ţinte Categorii de regiuni Fonduri

- Regiuni mai putin FEDR
Investitii pentru dezvoltate; FSE
dezvoltare si locuri de - Regiuni in tranzitie. FC
munca - Regiuni mai FEDR
dezvoltate. FSE
Cooperare teritoriala FEDR
europeana
FONDUL EUROPEAN DE DEZVOLTARE REGIONALĂ

Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) urmăreşte consolidarea coeziunii economice,
sociale şi teritoriale în cadrul Uniunii Europene prin corectarea dezechilibrelor existente între
regiunile acesteia.
FEDR sprijină dezvoltarea regională şi locală pentru a contribui la toate obiectivele tematice,
prin stabilirea unor priorităţi detaliate în vederea unui mai mare accent pus pe:
• cercetare şi dezvoltare, precum şi inovare;
• îmbunătăţirea accesului la informaţii şi a calităţii acestora, precum şi la tehnologiile

comunicaţiilor;
• schimbările climatice şi trecerea la o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon;
• sprijinul comercial acordat IMM-urilor;
• serviciile de interes economic general;
• infrastructurile de telecomunicaţii, energie şi transport;
• consolidarea capacităţii instituţionale şi o administraţie publică eficientă;
• infrastructurile de sănătate, educaţie şi sociale; şi
• dezvoltarea urbană durabilă.
Pentru a asigura concentrarea investiţiilor la nivelul ue pe aceste priorităţi, se stabilesc alocări

minime pentru un anumit număr de zone prioritare. Se va acorda o atenţie specială zonelor cu
caracteristici naturale sau demografice specifice, precum şi o alocare suplimentară pentru

regiunile ultraperiferice şi slab populate. Un procent de cel puţin 50 % din această alocare
suplimentară va trebui să fie alocat acţiunilor care contribuie la diversificarea şi modernizarea
economiilor regiunilor ultraperiferice, punându-se unaccent special pe cercetare şi inovare,
tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor şi pe competitivitatea IMM-urilor.
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
În timp ce contribuie la coeziunea economică, socială şi teritorială, Fondul social european (FSE)
reprezintă principalul instrument al Uniunii Europene destinat investirii în oameni. Acesta
conferă cetăţenilor europeni oportunităţi mai mari de angajare, promovează o educaţie mai
bună şi îmbunătăţeşte situaţia persoanelor celor mai vulnerabile care se confruntă cu riscul de
sărăcie.
Regulamentul propune ca FSE să vizeze patru obiective tematice în întreaga Uniune:
(i) promovarea ocupării forţei de muncă şi sprijinirea mobilităţii lucrătorilor;
(ii) promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei;
(iii) efectuarea de investiţii în domeniul educaţiei, al formării competenţelor şi al învăţării pe tot

parcursul vieţii; şi
(iv) consolidarea capacităţii instituţionale şi a eficienţei administraţiei publice
FONDUL DE COEZIUNE
Fondul de coeziune sprijină statele membre al căror venit naţional brut (VNB) pe cap de locuitor
este mai mic de 90 % din media UE-27 pentru realizarea de investiţii în reţelele de transport
TEN-T şi în domeniul mediului. În domeniul mediului, Fondul de coeziune va sprijini
investiţiile în adaptarea la schimbările climatice şi prevenirea riscurilor, investiţiile în sectoarele
apei şi deşeurilor, precum şi în mediul urban. În conformitate cu propunerile
Comisiei privind cadrul financiar multianual, investiţiile în energie sunt, de asemenea, eligibile
pentru a beneficia de contribuţie, cu condiţia ca acestea să aibă efecte pozitive asupra mediului.
Prin urmare, investiţiile în eficienţa energetică şi energia regenerabilă sunt, de asemenea,
sprijinite. În domeniul transporturilor, Fondul de coeziune va contribui la investiţiile în reţeaua
transeuropeană de transport, precum şi la cele în sisteme de transport cu emisii reduse de dioxid
de carbon şi în transportul urban. Astfel, politica de coeziune și fondurile structurale, care își
păstrează importanța ca elemente desine stătătoare, reprezintă totodată mecanisme-cheie de
execuție pentru realizarea priorităților de creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii
în statele membre și în regiunile acestora.
2.6. Consultări publice

Activităţi de consultare publică întreprinse
În cadrul procesului de elaborare al Strategiei de dezvoltare, au fost derulate următoarele

tipuri de activităţi de consultare publică:
- Consultarea publică prin intermediul întâlnirilor publice.
În ceea ce priveşte activităţile concrete de consultare publică derulate menţionăm:

Consultări publice cu reprezentanţii instituţiilor publice de la nivel local şi judeţean, precum
şi cu reprezentanţii societăţii civile în vederea prezentării şi analizei situaţiei de fapt.
Auditul situaţiei actuale şi stabilirea viziunii de dezvoltare. În cadrul acestei întâlniri, la care
au participat reprezentanţi ai instituţiilor publice locale, au fost analizate principalele
probleme ale comunităţii în vederea stabilirii priorităţilor de dezvoltare socio-economică a
comunei Lespezi.
Rezultatele acestei consultări au stat la baza configurării portofoliului de proiecte şi selectarea

proiectelor prioritare.
Toate rezultatele consultărilor publice au fost integrate în textul prezentei Strategii. Procesul
de consultare publică a avut o contribuţie notabilă în stabilirea profilului strategic al comunei
Lespezi, în formularea priorităţilor de dezvoltare precum şi în identificarea de proiecte
concrete în domeniul dezvoltării sociale şi economice a comunei.
În planul atingerii obiectivelor generale ale proiectului, consultările publice au constituit un

foarte bun exerciţiu al administraţiei publice locale în domeniul planificării strategice, cât şi
un prilej de identificare a unor posibile viitoare partaneriate public-privat.

Strategia de Dezvoltare Locală A Comunei Lespezi

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Strategia de Dezvoltare Locală A Comunei Lespezi

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Doru-Alina

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ

Reactualizată SEPTEMBRIE 2017

I. ANALIZA SITUAŢIEI SOCIO - ECONOMICE A COMUNEI LESPEZI ............................... 4

1.1.1. Analiza situaţiei curente............................................................................................................... 7

1.2.1. Analiza situaţiei curente............................................................................................................. 18

1.3.1. Analiza situaţiei curente............................................................................................................. 24

1.4.1. Analiza situaţiei curente ................................................................................................................... 30

1.4.1.1. Resurse existente ...................................................................................................................... 30

1.5.1. Analiza situaţiei curente ................................................................................................................... 38

1.5.1.1. Educaţie şi cultură .................................................................................................................... 39

II. Strategia de dezvoltare locală a Comunei Lespezi .................................................................. 46

2.1.2. Viziune ................................................................................................................................................. 48

POLITICA DE LA NIVEL NAŢIONAL ........................................................................................ 110

Concomitent cu aderarea României la Uniunea Europenă, s-a obţinut şi calitatea de membru cu

În calitate de primar al Comunei Lespezi doresc să continui şi în perioada 2014-2020 procesul de

I. ANALIZA SITUAŢIEI SOCIO - ECONOMICE A

În contextual actual, dezvoltarea durabilă reprezintă un model de dezvoltare ce vizează

Dezvoltarea durabilă a comunei Lespezi trebuie să se realizeze în direcţia menţinerii

Procesul dezvoltării rurale durabile se desfăşoară pe fondul dezvoltării durabile şi complexe

Comuna Lespezi prin poziţionarea sa în cadrul Regiunii de Nord-Est, deţine un potenţial

Potenţialul comunei în domeniul turismului, al unor activităţi specifice, creează premisele

1.1. Prezentarea generală a comunei Lespezi

Regiunea Nord-Est este regiunea de

Din punct de vedere al participării la principalele activităţi economice, populaţia ocupată

- imposibilitatea de a atrage investitori;

- imposibilitatea de a pune în valoare bogățiile naturale și așezămintele cultural-

- scăderea calității vieții.

Relansarea economică şi accelerarea dezvoltării durabile reprezintă obiectivul esenţial

Beneficiind de o bogată tradiţie istorică, culturală şi spirituală, regiunea îmbină în mod

28°07’ longitudine estică.La nivelul

- ape minerale sulfuroase şi feruginoase: Strunga, Nicolina;

- calcare: Bărbăteşti, Costeşti, Ipatele, Păun, Schitu Duca, Deleni, Strunga;

- nisipuri pentru construcţii: Lespezi.

Privind distribuția pe medii de locuire, se remarcă un gradridicat de ruralitate, în contextul

Judeţul Iaşi se evidenţiază prin următoarele:

existenţa unui potenţial economic: sector bancar bine dezvoltat,

Comuna Lespezi face parte din Regiunea

Comuna Lespezi este străbătută de

Aceasta reprezintă 14,34% din suprafaţa

Comuna Lespezi este străbătută aproximativ pe la mijloc de la Sud la Nord de drumul

Teritoriul administrativ al comunei se învecinează la nord şi nord-vest cu oraşul Dolhasca din

În componenţa comunei intră satele:

Heci - cel mai întins şi mai populat

Bursuc Deal - sat înfiinţat în 1879,

Dumbrava - înfiinţat în 1922, pe

Înfăţisarea generală a reliefului este dominată de prezenţa înălţimilor de pe stânga Siretului,

pe dreapta Siretului.Valea Siretului, în acest sector are o altitudine de 220 m şi cu versanţii

În profil geomorfologic intre Dealul Cimitirului de pe dreapta Siretului si Imasul targului

Suprafata afectata de exces de umiditate si inundabilitate este de 120 ha.

60 de fantani. In prezent este in curs de executie un foraj hidrogeologic care sa suplimenteze

 Paraul Trestioaraeste afluentul pe care Siretul il primeste pe partea dreapta. Albia

Alunecările de teren şi eroziunea se produc la Dumbrava pe coasta Peterului, Dealul Strahotin

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

-poziţionare avantajoasă a Comunei Lespezi în

- realizarea de lucrări de îmbunătăţiri funciare; - existenţa unor zone cu risc de inundaţii şi

1.2. Populaţia şi forţa de muncă

1.2.1. ANALIZA SITUAŢIEI CURENTE

Populaţia comunei Lespezi reprezintă o colectivitate de persoane identificaţi printr-o serie

Elementul uman se reflect în dezvoltarea economic a comunei, în funcţie de numărul

Conform rezultatelor Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor 2011, populaţia totală a

Structura populaţiei pe grupe de vârstă

0-19 ani 20-59 ani peste 60 ani