Cazul Colectiv: o interpretare din

perspectiva relaţiei stat-biserică

Radu Carp24.11.2015

SHARE 8

DE ACELAȘI AUTOR

 Avem expertiză pe spaţiul estic. Cum o punem în valoare?  In

memoriam Nicolae Stroescu - Stănişoară Evaluarea propunerilor
de revizuire a Constituţiei României - suprimarea mecanismelor
statului de dr... Cartelul ruşinii Ghinioanele din Aleea Alexandru
Va reuşi  BOR, dar şi celelalte culte să profite de acest val
antisecular la nivelul unei categorii de persoane cărora cu greu i
se poate adresa un mesaj convingător şi totodată în acord deplin
cu normele canonice? Este un pariu dificil, însă, odată înţelese
premisele, este mult mai uşor a formula un plan de acţiune.

Cazul Colectiv a fost o nouă ocazie pentru a lansa în spaţiul public

o campanie împotriva BOR. Precedenta ocazie a fost prilejuită de
decizia Curţii Constituţionale nr. 669/2014 care modifica statutul
disciplinei religie în şcolile publice. Pattern-ul mediatic a fost
acelaşi: s-a pornit de la un caz specific pentru a se discuta despre
relaţia stat-biserică în general, deşi acel caz se referea la
circumstanţe, şi nu la un întreg sistem. De fapt, nu a existat o dis-
cuţie, ci poziţii extrem de diverse au fost vehiculate de către
protestatari, de la respingerea totală a religiei la invocarea religiei
pentru amintirea victimelor. Presa nu a considerat acest episod
drept un bun pretext pentru a discuta din punct de vedere
profesionist această relaţie, ci s-a preferat a se accentua derizoriul
în care întreaga discuţie publică a fost purtată. Experţii nu au fost
chemaţi să explice cum s-a poziţionat biserica, cum ar trebui să se
poziţioneze ori care este semnificaţia teologică a accidentului.

Incă din primele ore ale tragediei, nu s-a comentat nimic despre
prezenţa la faţa locului a preotului ISU din Dealul Spirii, Vasile
Bârleanu, decorat ulterior cu Crucea Patriarhală, un preot care a
acordat asistenţă nu numai spirituală, dar şi imediată victimelor.
Raed Arafat şi Gabriel Oprea trebuiau să fie în prim-plan atunci
când şi-au făcut apariţia, nu cei care s-au ocupat efectiv cu
salvarea de vieţi omeneşti.

Slujbă de pomenire a victimelor incendiului din Colectiv susţinută

de preoţi ortodocşi chiar în faţa imobilului în care se afla clubul
respectiv.

 
 

A urmat apoi episodul în care Patriarhul Daniel şi purtătorul de

cuvânt al Patriarhiei, părintele Stoica, au explicat absenţa Bisericii
Ortodoxe exclusiv din perspectivă teologică. Într-adevăr, nu poţi
cere unei biserici să organizeze slujbe religioase în orice loc, în
afara lăcaşelor de cult. Biserica înseamnă nu ierarhia, ci
comuniunea celor prezenţi la slujbă, or, o astfel de comuniune nu
se poate realiza decât într-un cadru organizat, prestabilit. Desigur,
nimic nu împiedică biserica să organizeze slujbe în afara lăcaşelor
de cult, însă doar pe baza unor solicitări în acest sens. Răspunsul
exclusiv teologic a iritat. Ar fi fost poate indicat ca Patriarhul
Daniel, în calitate de persoană privată, să se reculeagă la locul
tragediei, mai ales că de nenumărate ori tinerii s-au rugat
împreună în acest loc. Gestul arhiepiscopului romano-catolic Robu
de a veni la Colectiv pentru a se autoînvinui a fost mai degrabă
retoric: de ce nu a existat această atitudine a aceleiaşi
persoane şi în decembrie 1989?

Puţini dintre cei care au comentat poziţia BOR faţă de

cazul Colectiv ştiu că, în duminica de după petrecerea tragediei, în
multe biserici ortodoxe s-a vorbit despre semnificaţia teologică a
acestei tragedii şi mai ales despre jertfa creştinilor pentru semenii
lor, cu referire la soarta dramatică a celor care au preferat să
salveze vieţi chiar cu preţul vieţii lor. Nu a existat vreo „directivă“
a Patriarhiei. A fost vorba de un sentiment mai larg, împărtăşit
deopotrivă de clerici şi laici.

Ceea ce a determinat schimbarea atitudinii oficiale a BOR a fost

scrisoarea de condoleanţe adresată de Papa Francisc. Această le-
gătură de cauzalitate nu a fost sesizată în general, televiziunile
fiind preocupate mai degrabă să descrie nemulţumirea unor
protestatari la adresa bisericii. Cum competiţia simbolică intercon-
fesională fusese declanşată, gesturile nu au întârziat să apară:
slujba pentru familia celor cinci copii rămaşi fără mamă, slujba din
dealul Patriarhiei de vineri seara, mesajul Patriarhului, slujbele din
a doua duminică de după producerea tragediei. Pe măsură ce
biserica s-a întrecut în a arăta compasiune, manifestanţii au dorit
să arate şi mai multă compasiune, prin rugăciuni colective la locul
producerii tragediei. A existat, aşadar, şi o competiţie internă în
cadrul bisericii, între clerici şi laici, pentru a demonstra cine este
mai aproape de Dumnezeu. Această competiţie simbolică, la fel ca
şi cea dintâi, nu a fost observată de pretinşii comentatori ai si-
tuaţiei din punct de vedere religios. A fost mult mai facil să se
arate că manifestanţii doresc să meargă la Patriarhie decât să se
meargă la Patriarhie pentru a-i intervieva pe miile de credincioşi
adunaţi să se roage pentru iertarea păcatelor celor decedaţi şi
pentru unitatea bisericii. Majoritatea tăcută a devenit, fără temei,
majoritatea absentă în percepţia publică.

Unii manifestanţi au scandat „vrem spitale, nu catedrale“.

Sloganul nu a fost nou, ci împrumutat din recuzita Asociaţiei Secu-
lar-Umaniste din România (ASUR). Membrii ASUR au scandat acest
slogan, contaminând şi alţi manifestanţi care nu ştiau exact dacă
sloganul se referă la o realitate sau la o ficţiune.

Câteva cifre sunt relevante, dar, în mod evident, ele nu erau cu-
noscute protestatarilor: în România există un spital la 43.000 de
locuitori, în SUA la 56.000, iar în Suedia la 106.000 de locuitori.
Cât despre biserici, în România există un spital la 40 de biserici, în
Suedia la 41 de biserici, iar în SUA la 62 de biserici. Aceste cifre
arată că, de fapt, raportarea biserică-spital este una cu totul
arbitrară. De ce nu s-a folosit în spaţiul public o altă comparaţie,
poate mai relevantă: în România există în total 425 de spitale la
1.243 de cluburi?

Se alocă în România mai mulţi bani pentru sănătate sau pentru

religie? Iată ce ne spun cifrele bugetare referitoare la sănătate
(cifrele sunt în miliarde lei):

 
Prin comparaţie, bugetul Secretariatului de Stat pentru Culte  a
fost în aceeaşi perioadă (mii lei):

Pentru a avea o imagine şi mai exactă, din bugetul Secretariatului

de Stat pentru Culte pe anul 2013, 72,79% a fost alocat pentru
salarizarea personalului clerical şi doar 25,95% pentru repararea
şi construirea de lăcaşuri de cult. Într-un an, aproximativ 88.000
mii lei reprezintă bugetul total alocat tuturor cultelor religioase din
România pentru construirea şi repararea lăcaşelor de cult.
Ponderea bugetului SSC în PIB al României a fost pentru anul 2013
de 0,167% (Secretariatul de Stat pentru Culte, Statul şi cultele re-
ligioase, Litera, Bucureşti, 2014, pp. 55-56).

S-ar mai fi scandat în stradă sloganul „vrem spitale, nu

catedrale“ dacă aceste cifre ar fi fost cunoscute?

A fost vorba doar de erori de comunicare din partea BOR în

intervalul de timp imediat următor tragediei din Colectiv? Aparent,
s-ar spune că biserica a interpretat doar în această cheie
evenimentele: aducerea unui nou purtător de cuvânt în persoana
lui Vasile Bănescu, o persoană care a dovedit excelente abilităţi
de comunicare în slujba presei scrise şi audiovizuale a Patriarhiei,
se înscrie în răspunsul BOR la provocările cu care a fost
confruntată. Biserica a înţeles însă şi că nu este vorba doar de
comunicare, ci de un mesaj mai profund: religiozitatea care s-a
manifestat cu această ocazie poate fi canalizată instituţional, şi nu
negată în numele canoanelor.

Demonstraţiile ocazionate de tragedia din Colectiv scot la

suprafaţă o faţetă mai puţin cunoscută a României: o populaţie
tânără, care nu a cunoscut deloc perioada comunistă şi care ma-
nifestă un grad intens de religiozitate, dar nu neapărat de
participare la viaţa bisericii - fenomenul cunoscut în literatura de
specialitate sub titlul de believing without belonging. Va
reuşi BOR, dar şi celelalte culte să profite de acest val antisecular
la nivelul unei categorii de persoane cărora cu greu i se poate
adresa un mesaj convingător şi totodată în acord deplin cu
normele canonice? Este un pariu dificil, însă, odată înţelese premi-
sele, este mult mai uşor a formula un plan de acţiune.

TAGS:
RADU CARPCOLECTIVBISERICABOR

COMENTARII8

Nume
Email
Comentariu
Postează comentariu
MIHAI 2 - 12-03-2015

BOR greseste numai in masura in care face concesii gustului

comun. De exemplu cand utilizeaza un purtator de cuvant. Fiecare
preot este purtator de cuvant, sau mai corect spus purtator al
Cuvantului , iar ceea ce este peste aceasta randuiala are mari
sanse sa fie demonic. O fi fost condamnarea rock ului o
INABILITATE DE COMUNICARE , dar pronuntand-o BOR a fost
consecventa cu ea insasi si cu invataturile care o guverneaza. In
plus iesirea in public cu aceasta idee nepopulara a fost o dovada
de caracter - mai rau pentru catolici, protestanti si neoprotestanti,
care si ei considera ca rock ul este satanic, dar au tacut malc,
Bucuria cu care niste neica nime constata ca BOR isi pierde din
popularitate este cam natanga. BOR nu este nici echipa de fotbal,
nici partid politic , iar daca o parte dintre credinciosi considera ca
anul acesta este de preferat sa se inchine mai degraba la
facebook , cu atat mai rau pentru ei nu pentru Biserica. La anul
oricum ei se vor inchina in alta directie, iar peste doi cine mai
stie ? Cazul lor este unul temeinic abordat de Sfanta Scriptura,
deci nu ii poate surprinde decat pe cei care considera ca
mantuirea lor consta in obtinerea celui mai recent model de
IPhone.

Răspunde
Teologul - 11-29-2015
Felicitari d-lui Paul Butoi. Doresc sa atrag atentia asupra noului
caz aparut: preotul din Chitila, acoperit de seful sau direct
Arhiepiscopul Bucurestilor Daniel Ciobotea - Patriarhul. Astept cu
interes scoaterea din sertarele DNA a tuturor dosarelor de spalari
de bani facute de politicienii afaceristi prin Biserica Ortodoxa
Romana. Va veti minuna oameni buni, cat s-a putut fura cu
sprijinul Bisericii.

Răspunde
Paul Butoi - 11-28-2015

1. " Cazul Colectiv a fost o noua ocazie pentru a lansa in spatiul

public o campanie impotriva BOR . " Cand , unde , cine ? Io am
vazut - la tv. - doar o gospodina de vreo 60 de ani , indignata de
lipsa de empatie a reprezentantilor BOR fata de cei aflati in
suferinta . Si dl. Papahagi era alarmat - pe fb / ILD - de faptul ca
Biserica este atacata ; din pacate , nici domnia sa nu a precizat
cine sunt autorii atacurilor . Io am vazut doar o manifestare a
iritarii publicului fata de un episod in care BOR a aratat - cu
sinceritate , dincolo de orice dubiu - care este - in Realitate -
atitudinea sa fata de oamenii din aceasta tara . Chiar daca , dupa
deranjul de care aminteati , reprezentantii BOR au tinut slujbe la
Colectiv , asta nu a ajutat la refacerea credibilitatii BOR , deoarece
publicul a interpretat -o ca pe o recunoastere a faptului ca
reprosurile facute anterior BOR au fost indreptatite . 2. Io am
inteles ca despre semnificatia teologica a accidentului au vorbit -
foarte clar - o serie de reprezentanti ai BOR , care au explicat ca
acesta a fost / este o pedeapsa divina pentru tinerii care au mers /
merg la concerte , in loc sa mearga la biserica . Inclusiv parintele
Stoica , purtatorul de cuvant al Patriarhiei , justificand lipsa
reprezentantilor BOR , a spus ( marti , 03.11.2015 ) ca tinerii morti
la Colectiv s-au indepartat de biserica ( iar biserica nu mai avea
de ce sa fie interesata de soarta lor ) . Io am apreciat permanent
sinceritatea parintelui Stoica , pe care l-am vazut - de fiecare data
- raspunzand cu duhovniceasca superioritate ( aroganta , in limbaj
laic ) la intrebarile adresate ; domnia sa a reactionat intotdeauna
ca un roman verde , care se simte tot timpul jignit , indiferent de
ce-i spui . 3.Dv. ati inteles din " vrem spitale , nu catedrale " ca
discutia este despre cine primeste mai multi bani de la stat - BOR
sau Sanatatea ? Io credeam ca problema tine de faptul ca oamenii
nu au inteles motivul pentru care ei platesc bani pentru o
institutie privata - BOR ; ar fi utila o lamurire in aceasta
chestiune , ca si in cea privind statutul special al BOR in privinta
( ne) impozitarii veniturilor realizate . Pare ca dv. sugerati ca nu
este rezonabil ca oamenii sa fie interesati de modul in care sunt
cheltuiti " doar " ~ 350 milioane de lei din banii lor ; referitor la
acelasi episod , pe ILD au publicat un text al unei d -ne actrite
care il certa - cu distinsa superioritate - pe " Gigel " ca face
galagie pentru contributia de 50 de bani ( dupa socotelile d-nei ,
dupa dv . pare ca este vorba de cel putin 100 RON ) pe care o
plateste pentru BOR . Ca fapt divers - cifrele prezentate de dv.
includ contributiile bugetelor locale , contributiile exceptionale de
la bugetul de stat , banii pe care oamenii ii dau ca plata directa
pentru servicii religioase ? Prin ce credeti ca este " mai relevanta "
comparatia pe care o propuneti dv. - intre numarul de spitale si
numarul de cluburi ? Oare cluburile din Romania primesc si ele
bani - ca BOR - de la bugetul de stat si de la bugetele locale ?
Oare cluburile din Romania sunt scutite si ele - ca BOR - de
impozit pe veniturile realizate ? 4. " Va reusi BOR ... sa profite ..."
Exista premize favorabile : a. " 90-95% dintre oameni nu stiu sa
gandeasca " afirma in urma cu cateva luni pedagogul american
Robert Schwarz . Sistemul de invatamant din Romania trebuie sa
asigure ( cel putin ) mentinerea acestei cifre , pastrand modelul
actual , bazat pe acumularea inutila de informatii ; trebuie evitata
complet - in continuare - dezvoltarea capacitatii de analiza si de
sinteza a elevului / studentului , gandirea independenta si - mai
ales - cultivarea spiritului critic . b. Existenta " nevoii de
conformare " , o necesitate irepresibila pentru 75-90% dintre
oameni , dupa cum afirma psihologii . Trebuie mentinuta - si
intarita - presiunea exercitata in spatiul public asupra oamenilor ,
prin afirmarea directa / sugerarea subliminala a faptului ca nu poti
sa fii intreg / implinit / in randul lumii / o persoana morala daca nu
te declari credincios crestin ortodox . Este usor de facut ,
deoarece avem o traditie solida in acest sens : in regimul
comunist nu erai considerat intreg / implinit / in randul lumii / o
persoana de incredere daca nu erai membru al partidului
comunist ; o dovada este ( si ) proportia de cateva ori mai mare
de membri de partid raportat la total populatie , fata de cifrele
corespunzatoare din celelalte tari " surori " . c. Inceperea
invatamantului religios la o varsta la care copii sunt lipsiti de orice
urma de discernamant . Reprezinta un factor hotarator in
demersul de a obtine un adult perfect conditionat pentru
"ascultare " ( supunere , in limbaj laic ) , incapabil sa gandeasca si
lipsit de spirit critic . Prin natura profesiei dv. , stiti ca acest tip de
individ - usor de manipulat - este deosebit de util - ca alegator - si
partidelor politice din Romania ; trebuie continuata colaborarea cu
partidele importante - PDSR si PNL - cu scopul de a mentine
cooperarea sistemului de invatamant . Pentru a profita la maxim
de aceste premize favorabile , ar fi util ca reprezentantii BOR sa
acorde o mai mare atentie imaginii lor publice , prin afisarea
ostentativa a unei presupuse smerenii . Sigur , nu se pune
problema sa renunte la A6 , A 8 , X 5 , ML, vile , bani , afaceri ;
este suficient sa se prefaca cu mai mare grija , sa evite sa se
expuna in public - eroare grosolana pe care acum o fac . 5. Sunteti
cumva membru al unui consiliu eparhial / sinodal ? Asta sa fie
explicatia pentru ostilitatea pe care o aratati , in presupusa
analiza , fata de insignifiantul ASUR ?

Răspunde
Teologul - 11-27-2015

Completare> Raportul biserici - spitale este neconcludent.

Romania este atipica prin Biserica Ortodoxa Romana periculos de
dominanta. Din punct de vedere al libertatii religioase, nu putem
compara Romania cu Suedia si in nici un fel cu SUA. Incercati
domnule Profesor sa inscrieti la Secretariatul de Stat pentru Culte
o Asociatie religioasa ortodoxa, fara binecuvantarea sefilor BOR.
Nu veti reusi niciodata in Romania. Aceasta este dictatura
Bisericii, oricare ar fi ea.

Răspunde
Teologul - 11-27-2015

Este bine gandit materialul domnului Carp. Un pic pro-BOR.

Probabil va fi invitat la urmatoarea agapa a Patriarhului daca nu
face parte din Consiliul National Bisericesc. Pai care Biserica,
domnule Profesor? Ce stiti despre Statutul BOr sau despre
Regulamentul nou al BOR? Comuniunea nu se realizeaza doar prin
slujbe in care preotul-ierarhul se baga in seama iar robii
beneficiari trebuie sa asculte cuminti! Adio timpurile acelea
domnule Profesor. Reganditi strategia ca altfel veti spulberati de
valul care vine. Si istoria nu ne iarta niciodata.

Răspunde
enia - 11-26-2015

autorul articolului este si functionar platit de BOR? Dar se

straduieste in van sa justifice toate derapajele acestei institutii,

Răspunde
Fibonacci - 11-26-2015
Am fost de la inceput impotriva haidamacilor intretinutului Remus
Cernea si a altor nulitati patente din politica si mass media. Dar
asta din bun simt si din experientele si informatiile din
vdecinatatea mea restransa. Acum am arguente solide: cifrele si
logica. Multumesc mult autorului.

Răspunde
- 11-25-2015

Dle Carp, scrieţi că "Biserica înseamnă nu ierarhia, ci comuniunea

celor prezenţi la slujbă, or, o astfel de comuniune nu se poate
realiza decât într-un cadru organizat, prestabilit. Desigur, nimic nu
împiedică biserica să organizeze slujbe în afara lăcaşelor de cult,
însă doar pe baza unor solicitări în acest sens". Suţineţi fără
nuanţe poziţia BOR, deci inţeleg că sunteţi de acord cu sfinţirea
maşinilor, datul cu trafaletul şi alte asemenea oficii regioase, doar
pentru că sunt la cerere. Cred că este un argument fals şi
birocratic. Menirea Bisericii este să fie aproape de credincioşi, in
spaţiul public sau nu, la cerere sau fără.