Lucrare de grad

Carierele reprezintă o sursă importantă de resurse minerale, dar pot avea și un impact
pozitiv sau negativ pentru diferite categorii de specii. Este și cazul Carierei Bicaz-Chei. Prin
acest proiect ne propunem să dezvoltăm un studiu cuprinzător al biodiversităţii găsite la faţa
locului, cu accent pe vertebrate. Aceasta se va încheia cu un raport de biodiversitate care
vine ca o completare la datele furnizate de studiile anterioare de impact asupra
mediului. De asemenea, va fi o soluție la problema deficienței de date privind anumite specii
din zonă. Administrația ariilor protejate și părțile interesate de acest sit vor beneficia de
datele furnizate de studiul nostru și vor avea acum o bază pentru viitoarele proiecte de
cercetare a biodiversității sau de reconstrucție a peisajului.

Un alt obiectiv al proiectului nostru este de a crește gradul de conștientizare cu privire

la importanța biodiversității pe locație și legătura acesteia cu Cariera Bicaz-Chei. Locuitorii
din comunitatea Bicaz-Chei din apropiere sunt vizați în principal, dar și, prin intermediul
rețelelor de socializare, oricine este interesat de proiecte de cercetare precum acesta.

Utilizarea rețelelor sociale în difuzarea informațiilor despre biodiversitatea Carierei va fi

un punct de plecare în atragerea părților interesate de finanțarea viitoarelor proiecte de
reintegrare a peisajului și de reabilitare a biodiversității.

Descriere:
Din punct de vedere geografic, zăcământul de calcar Bicaz Chei este situat pe flancul drept
al Văii Bicaz, în sectorul sudic al masivului calcaros Munticelu-Surducul Mare.

În cadrul perimetrului minier, morfologia terenului a suferit transformări datorită săpăturilor,

prelucrării materialului util și construirii drumurilor.

Din punct de vedere geologic, zăcământul face parte din zona cristalino-mezozoică sau din
Carpații Orientali.

Structura geologică este complicată, fundația zonei constând din formațiuni cristaline
(gneise, șisturi de mica, amfibolite, cuarțite, șisturi de grafit etc.), suprapuse disproporționat
de depozite sedimentare așezate în timpul Triasic-Jurasic-Cretacic.

Din punct de vedere morfologic, zona se ridică până la altitudini de 900-1.100 m, cu un

relief foarte dur, cu diferențe mari de nivel (300-400m).

Datorită rezistenței calcarului în zonă, acestea formează un relief predominant specific, în

contrast cu monotonia vârfurilor din formațiunile de șist sau fliș cristalin.

Cariera de calcar Bicaz Chei este situată în vecinătatea parcului național Cheile Bicazului-
Hășmaș ROSCI0027.

Suprafața minieră acoperă 219,07 ha.

 Lucrare de grad

Conceptul de restaurare a carierei se concentrează pe nevoia de integrare a sitului

carierei în peisajul înconjurător format din coaste înalte, cu pante adânci și pajiști alpine
slab vegetate.

Descriere topografica:
Din punct de vedere administrativ, zăcământul de calcar Bicaz Chei este situat pe teritoriul
comunei Bicaz Chei, județul Neamț, la capătul sud-vestic, la aproximativ 25 km vest de
orașul Bicaz. Accesul se face de pe DN 12C, ruta Bicaz-Gheorgheni.

Coordonatele carierei BICAZ CHEI sunt următoarele:

 Coordonate geografice (coordonate GPS) - 46,819563 / 25,855379

 Coordonate în sistemul de proiecție stereografică 1970

X = 590.700
Y = 565.100

Probleme ecologice in cariera de calcar Bicaz Chei-

Descriere habitat, floră și faună:
Multe tipuri de habitate se găsesc în carieră și zona adiacentă: păduri acidofile de
Picea abies, pajiști (pe malurile râurilor montane), flancuri stâncoase cu vegetație hasmofită
pe roci calcaroase.

Zonele din acest perimetru sunt ocupate în principal de buruieni înalte, principalele
specii Petasites kablikianus, care uneori acoperă până la 70-90% din suprafață. Acest tip
de habitat este compus din următoarele specii de flori: Petasites hybridus, Telekia speciosa,
Petasites albus, Geranium robertianum, Lamium maculatum, Glechoma hederacea, Geum
urbanum, Anthriscus sylvestris, Silene dioca, Cruciata laevipes, Galium aparine și așa mai
departe. În apropierea carierei de calcar de la Bicaz Chei, sunt caracteristice asociațiile
intrazonale: Populus A Iba, Salix alba, Alnus incana.

Din cauza intervenției umane în zonă, asociațiile vegetale vegetale nu își mai păstrează pe
deplin caracteristicile naturale și prezintă o compoziție specifică modificată datorată
instalării plntelor ruderale.

Fauna de nevertebrate este foarte bogată, insectele reprezentând cea mai mare pondere.
Se găsesc următoarele vertebrate principale: șopârlă de munte, viperă obișnuită, păsări:
pupăză, cuc, ciocârlie , pițigoi, bufniță.

DIVERSITATEA, DISTRIBUȚIA, ECOLOGIA COMUNITĂȚILOR DE PLANTE SI HABITATE DIN CARIERA BICAZ

CHEI
Lucrare de grad

Inventarierea, distribuția, diversitatea, ecologia și importanța comunităților de plante și a

habitatelor naturale din Cariera Bicaz Chei și teritoriile învecinate.

Inventarierea și analizarea speciilor rare, vulnerabile, pe cale de dispariție, endemice pentru

fiecare tip de habitat natural din zona minieră și teritoriile învecinate.

Studiu complex al habitatelor 91Q0, 7220* și Leucobryo - Pinetum Matuszkiewicz 1962,

Cratoneuretum filicino-commutati (Kuhn 1937) Oberd. 1977 comunități de plante din
această zonă.

Studiu ecologic (contiguitate, indice de diversitate, ecotonuri, fragmente, conectare,

agregare etc.) și analiză statistică folosind metodele UPGMA și WPGMA – SYN-TAX 2000
a comunității vegetale din peisajul zonei miniere și teritoriile învecinate.

Descrierea stării actuale a conservării speciilor și habitatelor în care se dezvoltă.

Aceasta implică evaluarea stării actuale a arboretelor forestiere, a pajiștilor și a vegetației

stâncoase.

Identificarea și evaluarea impactului antropic în Cariera Bicaz Chei.

Găsirea de soluții pentru refacerea habitatelor prin menținerea diversității structurale.

Deși o carieră este reprezentată de activități industriale, fiind ea însăși un ecosistem cu

valori specifice factorilor de mediu, ea nu este separată de ecosistemele din jur. Întrucât
specia nu cunoaște granițe, între carieră și împrejurimi există canale conjunctive
„verzi”. Aceste canale sunt folosite de specii cheie pentru aprovizionarea și schimbul de
energie între carieră și împrejurimi. Speciile cheie ar putea fi reprezentate în mod egal de
floră și faună. Pentru a fi sustenabilă, managementul unei cariere trebuie să mențină aceste
conexiuni la niveluri optime. Prin urmare, sunt trei pași de urmat: 1. Un inventar al speciilor
cheie prezente la nivelul carierei și în împrejurimi. 2. Evaluarea stării de conservare a
speciilor cheie. 3. Adoptarea unui set de măsuri în vederea creșterii stării de conservare a
speciilor cheie identificate . Urmărirea acestor trei pași va aduce o vizibilitate reală asupra
ecosistemului carierei care funcționează în legătură cu habitatele naturale.

Un alt obiectiv al proiectului nostru este de a crește gradul de conștientizare cu privire

la importanța biodiversității pe locație și legătura acesteia cu Cariera Bicaz-Chei. Locuitorii
din comunitatea Bicaz-Chei din apropiere sunt vizați în principal, dar și, prin intermediul
rețelelor de socializare, oricine este interesat de proiecte de cercetare precum acesta.

Utilizarea rețelelor sociale în difuzarea informațiilor despre biodiversitatea Carierei va fi

un punct de plecare în atragerea părților interesate de finanțarea viitoarelor proiecte de
reintegrare a peisajului și de reabilitare a biodiversității.
Lucrare de grad
Lucrare de grad

IMPACTUL DEGRADĂRII TERENURILOR

ASUPRA AȘEZĂRILOR UMANE ÎN PERIMETRUL LACULUI DE
ACUMULARE IZVORUL MUNTELUI
Muscalu Ioana Monica, drd Faculatea de Geografie,Universitatea
București, Școala Doctorală Simion Mehedinți-natură și dezvoltare.

ABSTRACT

Peisajul montan, din jurul văii Bistriței, a suferit modificări importante începând cu secolul
XIX datorită exploatării pădurilor,defrișărilor,extracției de resurse, pășunatului excesiv,
construirii barajului și a lacului de acumulare, și construirii căilor de comunicație. Datorită
intensității, acestor activități antropice,efectele s-au resimțit prin degradarea versanților,
modificări ale limitelor fitogeografice în special restrângerea pădurilor și prin accelerarea
eroziunii gravitaționale,fluviatile sau crionivale. Cele mai frecvente forme de degradare a
mediului,datorită activităților umane,sunt creșterea numărului de alunecări de teren, diferite
forme de eroziune în suprafață și în adâncime,poluarea solului cu îngrășăminte
chimice,pesticide,metale grele,materiale radioactive,deșeuri vegetale ,agricole , forestiere și
dejecții animale.Impactul acestor forme de degradare asupra așezărilor umane este în continuă
creștere atât ca intensitate cât și ca suprafață afectată. Principalele efecte sunt : distrugerea
totală sau parțială a construcțiilor,blocarea albiei râului Bistrița cu aluviuni fapt ce poate
genera potențiale inundații, distrugerea culturilor agricole, reducerea perioadei de funcționare
a hidrocentralei Bicaz, îmbolnăvirea populației datorită ingerării unor substanțe chimice .

INTRODUCERE

În vederea evaluării impactului degradării terenurilor asupra așezărilor umane am

inițiat un demers investigativ pornind de la cauzalitatea degradării terenurilor constatând că
acesta este datorată mai puțin factorilor naturali , și într-o măsură covârșitoare factorilor
antropici, astfel fiecare activitate economică practicată în zona lacului Izvorul
Muntelui,contribuie la degradarea terenurilor în diferite moduri,iar efectele degradării se
răsfrâng asupra așezărilor umane și a activităților economice din zonă.

METODOLOGIE

În vederea relaționării de tip cauză-efect, am realizat o inventariere cartografică a

suprafețelor afectate de diferite tipuri de degradare și printr-o analiză a datelor colectate pe
teren, am stabilit corelația existentă între activități economice degradarea terenurilor și
efectele asupra așezărilor umane. În vederea cartării terenurilor degradate și a cercetării
acestora,am analizat :perimetrul lacului Izvorul Muntelui(densitatea rețelei
hidrografice,profilele longitudinale ale văilor raportat la profilul general de echilibru, nivelele
de bază ale văilor tipuri de unități geomorfologice,intensitatea formelor de degradare și ritmul
de evoluție a proceseloralcătuirea geologică a bazinului (caractere stratigrafice,raportul între
Lucrare de grad

IMPACTUL DEGRADĂRII TERENURILOR

ASUPRA AȘEZĂRILOR UMANE ÎN PERIMETRUL LACULUI DE
ACUMULARE IZVORUL MUNTELUI
Muscalu Ioana Monica, drd Faculatea de Geografie,Universitatea
București, Școala Doctorală Simion Mehedinți-natură și dezvoltare.

ABSTRACT

Peisajul montan, din jurul văii Bistriței, a suferit modificări importante începând cu secolul
XIX datorită exploatării pădurilor,defrișărilor,extracției de resurse, pășunatului excesiv,
construirii barajului și a lacului de acumulare, și construirii căilor de comunicație. Datorită
intensității, acestor activități antropice,efectele s-au resimțit prin degradarea versanților,
modificări ale limitelor fitogeografice în special restrângerea pădurilor și prin accelerarea
eroziunii gravitaționale,fluviatile sau crionivale. Cele mai frecvente forme de degradare a
mediului,datorită activităților umane,sunt creșterea numărului de alunecări de teren, diferite
forme de eroziune în suprafață și în adâncime,poluarea solului cu îngrășăminte
chimice,pesticide,metale grele,materiale radioactive,deșeuri vegetale ,agricole , forestiere și
dejecții animale.Impactul acestor forme de degradare asupra așezărilor umane este în continuă
creștere atât ca intensitate cât și ca suprafață afectată. Principalele efecte sunt : distrugerea
totală sau parțială a construcțiilor,blocarea albiei râului Bistrița cu aluviuni fapt ce poate
genera potențiale inundații, distrugerea culturilor agricole, reducerea perioadei de funcționare
a hidrocentralei Bicaz, îmbolnăvirea populației datorită ingerării unor substanțe chimice .

INTRODUCERE

În vederea evaluării impactului degradării terenurilor asupra așezărilor umane am

inițiat un demers investigativ pornind de la cauzalitatea degradării terenurilor constatând că
acesta este datorată mai puțin factorilor naturali , și într-o măsură covârșitoare factorilor
antropici, astfel fiecare activitate economică practicată în zona lacului Izvorul
Muntelui,contribuie la degradarea terenurilor în diferite moduri,iar efectele degradării se
răsfrâng asupra așezărilor umane și a activităților economice din zonă.

METODOLOGIE

În vederea relaționării de tip cauză-efect, am realizat o inventariere cartografică a

suprafețelor afectate de diferite tipuri de degradare și printr-o analiză a datelor colectate pe
teren, am stabilit corelația existentă între activități economice degradarea terenurilor și
efectele asupra așezărilor umane. În vederea cartării terenurilor degradate și a cercetării
acestora,am analizat :perimetrul lacului Izvorul Muntelui(densitatea rețelei
hidrografice,profilele longitudinale ale văilor raportat la profilul general de echilibru, nivelele
de bază ale văilor tipuri de unități geomorfologice,intensitatea formelor de degradare și ritmul
de evoluție a proceseloralcătuirea geologică a bazinului (caractere stratigrafice,raportul între
Lucrare de grad
Lucrare de grad

IMPACTUL DEGRADĂRII TERENURILOR

ASUPRA AȘEZĂRILOR UMANE ÎN PERIMETRUL LACULUI DE
ACUMULARE IZVORUL MUNTELUI
Muscalu Ioana Monica, drd Faculatea de Geografie,Universitatea
București, Școala Doctorală Simion Mehedinți-natură și dezvoltare.

ABSTRACT

Peisajul montan, din jurul văii Bistriței, a suferit modificări importante începând cu secolul
XIX datorită exploatării pădurilor,defrișărilor,extracției de resurse, pășunatului excesiv,
construirii barajului și a lacului de acumulare, și construirii căilor de comunicație. Datorită
intensității, acestor activități antropice,efectele s-au resimțit prin degradarea versanților,
modificări ale limitelor fitogeografice în special restrângerea pădurilor și prin accelerarea
eroziunii gravitaționale,fluviatile sau crionivale. Cele mai frecvente forme de degradare a
mediului,datorită activităților umane,sunt creșterea numărului de alunecări de teren, diferite
forme de eroziune în suprafață și în adâncime,poluarea solului cu îngrășăminte
chimice,pesticide,metale grele,materiale radioactive,deșeuri vegetale ,agricole , forestiere și
dejecții animale.Impactul acestor forme de degradare asupra așezărilor umane este în continuă
creștere atât ca intensitate cât și ca suprafață afectată. Principalele efecte sunt : distrugerea
totală sau parțială a construcțiilor,blocarea albiei râului Bistrița cu aluviuni fapt ce poate
genera potențiale inundații, distrugerea culturilor agricole, reducerea perioadei de funcționare
a hidrocentralei Bicaz, îmbolnăvirea populației datorită ingerării unor substanțe chimice .

INTRODUCERE

În vederea evaluării impactului degradării terenurilor asupra așezărilor umane am

inițiat un demers investigativ pornind de la cauzalitatea degradării terenurilor constatând că
acesta este datorată mai puțin factorilor naturali , și într-o măsură covârșitoare factorilor
antropici, astfel fiecare activitate economică practicată în zona lacului Izvorul
Muntelui,contribuie la degradarea terenurilor în diferite moduri,iar efectele degradării se
răsfrâng asupra așezărilor umane și a activităților economice din zonă.

METODOLOGIE

În vederea relaționării de tip cauză-efect, am realizat o inventariere cartografică a

suprafețelor afectate de diferite tipuri de degradare și printr-o analiză a datelor colectate pe
teren, am stabilit corelația existentă între activități economice degradarea terenurilor și
efectele asupra așezărilor umane. În vederea cartării terenurilor degradate și a cercetării
acestora,am analizat :perimetrul lacului Izvorul Muntelui(densitatea rețelei
hidrografice,profilele longitudinale ale văilor raportat la profilul general de echilibru, nivelele
de bază ale văilor tipuri de unități geomorfologice,intensitatea formelor de degradare și ritmul
de evoluție a proceseloralcătuirea geologică a bazinului (caractere stratigrafice,raportul între