UNIVERSITATEA ‘VALAHIA’ DIN TARGOVISTE

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

MANAGEMENT

PROIECTE ECONOMICE

ECOSISTEME ANTREPRENORIALE IN MEDIUL RURAL ROMANESC

NASTASE MADALINA VASILICA

ANUL III
SEMESTRUL II
2021-2022
 Organizarea dezvoltarii regionale si locale in Romania , depresiunea Vulcana Bai

I. LOCALIZAREA AREALULUI ÎN STUDIU

Depresiunea Vulcana este situată din punct de vedere geografic în partea central-nordică
a Județului Dambovița, mai precis în dealurile subcarpatice din Subcarpații Ialomiței care fac
parte din Subcarpații de Curbura.
Potrivit organizării administrativ teritoriale a României, Depresiunea Vulcana Bai are ca
reședintă comuna cu același nume, care face parte din Judeţulul Dâmboviţa. Este compusă din
trei sate: Vulcana-Băi, Nicolaeşti şi Vulcana de Sus, având o suprafaţă de 28,15 km².

II.CARACTERISTICI FIZICO- GEOGRAFICE

 2.1 GEOLOGIE

Depresiunea Vulcana Băi face parte din zona de coline strâns cutate, care încing ca un
brâu, pe la sud, lanţul Carpaţilor. Cândva, aici se întindea Marea Sarmată, drept mărturie stând
depozite întregi de sediment lacustru fosilizat.
Dovezi în acest sens, au rămas numai pe vârfurile dealurilor, unde straturile mai noi au
fost erodate şi cărate în văi, lăsând să iasă la iveală, rocile străvechi: una dintre aceste roci este
gipsul.

Litologic,
analizând arealul în studiu, reiese că cea mai mare suprafață a depresiunii este alcătuită
predominat din argile și marne gri cu inserții de gresii în partea centrală. Roci de tip brecii,
conglomerate, gresii, argile gri și violet localizate în nordul depresiunii. În structură se mai
întânlesc gresii micacee curbate în partea central-nordică. Gresii, marne și marne roșii se în
partea nordică. În partea sudică, pietrișuri, nisipuri și depozite leossoide. Conglomerate cuarțite,
ortocuarțite și șisturi argiloase sunt întânlite pe rama sudică, iar cea mai mică răspândire o au
nisipurile, marnele și argilele pe rama sudică și restrâns în centru.

2.2 RELIEF

Această depresiune se situează în aliniamentul Subcarpațiilor externi, dealurile fiind

formate din culmi domoale, care scad odată cu altitudinea de la nord la sud, astfel în nord
altitudinea maximă ajungând la 710 m, iar altitudinea minimă de 370 m în sud . În direcțiile vest-
est avem altitudini aproximativ egale în vest 608m în Dealul Mălăiștea, iar în est 645m în dealul
Mitropoliei.
 În ceea ce privește
treptele altitudinale,
predominantă este cea între
400-500m, altitudinea
medie a depresiunii
fiind de 496 m. Treptele
altitudinale peste 500 m
sunt localizate de jur
împrejurul limitei
arealului și în zone restrânse
din partea central nordică
.
 În acest areal se întâlnesc suprafeţe cu înclinări predominant cuprinse între 3 şi 15⁰,
totalizând o pondere de 52% , indentificate în partea superioară şi sudică a depresiunii. Cele
mai accentuate pante (>25º) au o mică extindere, 6% şi sunt localizate în centrul depresiunii şi
pe areale restrânse din NV acesteia, succedate în aproximativ aceleaşi areale de pante între 15 şi
25⁰ cu o pondere de 23% .
2.3 CLIMA
2.4 VEGETAȚIA ȘI FAUNA

Vegetaţia autohtonă cuprinde o varietate de specii forestiere şi ierbacee. Pădurile au

caracter mixt: stejar, fag care predomină în microdepresiune întinzându-se până la munte, unde
este înlocuit de răşinoase.
În ceea ce priveşte fauna acestei zone colinare, suntem siguri de existenţa iepurilor,

vulpilor, dihorilor, urşilor, bursucilor, a veveriţelor roşii şi negre, rar căprioare şi cerbi.

Din punct de vedere al utilizării terenurilor, cea mai mare suprafață a arealului în studiu
este ocupată de păduri care au o suprafață de 11,63 km² din totalul arealului.
2.5 ANTROPIZAREA DEPRESIUNII VULCANA

2.6 TURISM

Potenţialul turistic al acestei zone este un alt factor de favorabilitate care este dat de
cadrul natural. Cel mai vechi obiectiv de pe acest teritoriu este Schitul Bunea, care este un
monument istoric cu o arhitectură specifică vremii lui Matei Basarab, localizat în mijlocul
pădurii, la o distanță de 7 km faţă de sat.
Construcţia Centrului Ecumenic Internaţional a oferit originalitate comunei și intrând pe
strada Armonia, se poate observa pe un fronton din marmură simbolurile a trei religii mari
monoteiste ale lumii: menora (simbolul luminii desăvârşite), crucea (simbolul biruinţei vieţii
asupra morţii), şi semiluna (simbolul luminii noi) şi nu departe de acestea se află cele trei lăcaşe
de cult .
 III. IDENTIFICAREA PRINCIPALELOR ECOSISTEME DIN DEPRESIUNEA
VULCANA BAI SI A SERVICILOR ECOSISTEMICE.

Principalele tipuri de ecosisteme în depresiunea Vulcaa Bai corespund pădurilor

(ecosisteme forestiere), păşunilor, fâneţelor, terenurilor cultivate (agroecosisteme), şi aşezărilor
umane (ecosisteme rurale).
Principalele tipuri de servicii ecosistemice asociate acestor ecosisteme sunt:
- Servicii de reglare - prevenirea hazardelor naturale (controlul inundaţiilor, controlul eroziunii);
- Servicii de aprovizionare – alimentare cu apă, furnizarea resurselor de hrană, aprovizionare cu
materii prime;
- Servicii culturale – ecoturism, valoarea ştiinţifică şi educaţională a ecosistemelor.

TABEL 1
IMPORTANTA SERVICIILOR ECOSISTEMICE ÎN DEPRESIUNEA VULCANA BAI

Servicii Agricultura(culturi Exploatare și Transferuri Alte mijloace

ecosistemice de subzisteță și prelucrare sociale(ajutoare de
creșterea forestieră de somaj) trai/activități
animalelor) influențate de
serviciul
ecosistemic
Controlul Mare Medie medie Dezvoltarea
inundațiilor infrastructurii
Transporturi
Comerț
Alimentare cu Mare Medie Medie Dezvoltarea
apă infrastructurii
Valoarea Mare Mare Mare Cercetare
științifică și
educațională a
ecosistemelor
Produse Mare Medie Mare Comerț
agricole
Materii prime Medie Medie Medie Construcții

Turism Mare Medie Medie Ecoturism

 TABEL 2
INDICATORI AI SERVICIILOR ECOSISTEMICE IN DEPRESIUNEA VULCANA BAI
Serviciul ecosistemic Indicatori ai utilizării
antropice a serviciului
ecosistemic
Controlul inundațiilor Persoanele ale căror mijloc
de trai depind de acest
serviciu.
Alimentarea cu apă Consumul de apă/locuitor
(aproximativ 2m cubi
apa/an/locuitor)
Resursele de hrană Creșterea consumului atât la
popupația urbană, cât și la
cea rurală
Materii prime Numărul unităților
economice în domeniul
industriei urbane.
Efective de animale(rural):
bovine, porcine
Indicatori ai modificării
serviciului ecosistemic
Debitele principalelor
râuri s-au mărit. Autoritățile
intervenind destul de prompt
în vederea populației
locuitorilor din zonele care
erau considerate pericol.
Nivelul utilizării în raport cu
resursele disponibile: fântâni
de adâncime medie. Peste
70% din populația zonei au
canalizare și/sau apă curentă
Terenurile arabile
ocupă 64.1% din totalul
agricol, iar restul se împarte
între pășuni (22.6%), fânețe
(10.4%), vii (1.5%) și livezi
(1.4%).
Rafinăriile Vega și Brazi,
petrol.
Gigantul producător de
anvelope MICHELIN(lângă
Florești)
Unele păduri au fost tăiate
 devenind construcții, sau
spații agricole

TABEL 3
MODIFICĂRI ALE SERVICIILOR ECOSISTEMICE ÎN ULTIMII 50 DE ANI ÎN
DEPRESIUNEA VULCANA BAI

Serviciul ecosistemic Utilizare antropica Modificarea Observații

serviciului
ecosistemic
Controlul Intensificare Degradare Modificarea modului
inundațiilor de utilizare a
terenurilor. Poluarea
în grad ridicat, în
special în Municipiul
Ploiești datorită
industriei dezvoltate
Alimentarea cu apă Intensificare Îmbunătățire Nu există probleme
grave în ceea ce
privește alimentarea
cu apă a
gospodăriilor.
Majoritatea sunt
racordați la rețelele
de apă, sau au
propria fântână.
Resursele de hrană Intensificare Îmbunătățire Populația majoritară
(terenuri agricole) fiind rurală,
agricultura reprezintă
o sursă de venit.
Materii prime Intensificare Îmbunătățire Crearea de locuri de
muncă. În continuă
creștere, această zonă
fiind favorizată de
investitorii străini dar
 si locali.

IV. Propuneri pentru dezvoltarea durabila a arealului studiat

Modernizarea traseului DC 139A Vulcana de Sus-Pietrari

Modernizarea traseului DJ 712B Vulcana-Pandele-Vulcana-Băi-Pucioasa
Modernizarea drumului de legătură între comunele Vulcana-Băi şi Moţăieni(pe Baia)
Reabilitarea străzii Armaş Bunea
Modernizarea rigolelor şi podeţelor din comună
Realizarea unei canalizări publice şi implicit a unei staţii de epurare
Extinderea şi modernizarea reţelei de iluminat public şi eficientizarea consumului de curent
electric
Realizarea unei gropi de gunoi ecologice
Extinderea şi modernizarea Căminelor Culturale “Ion Minulescu”Vulcana-Băi şi “Ion Heliade
Rădulescu” Vulcana de Sus
Comuna Vulcana-Băi – staţiune balneară şi turistică
Amenajarea unei baze sportive

Toate aceste propuneri sunt in curs de realizare,mare parte din le fiind deja finalizate.
 Concluzii:

Agricultura rămâne un sector important economic în mediul rural datorită avantajelor

naturale și a mediului socio-economic. Funcțiile acestui sector au ca scop producerea de materii
prime pentru industria prelucrătoare, producerea alimentelor necesare populației, păstrarea
resursele de apă, sol și echilibrul ecosistemelor.
Depresiunea Vulcana Bai se confruntă cu problema activității antropice puternic
dezvoltate. Unele păduri au fost tăiate devenind spații agricole sau diferite construcții. Pentru a
se menține intr-o stare bună de productivitate, terenurile agricole aflate în zonele de pădure
necesită o îngrijire specială.

Întrucât Comuna Vulcana-Băi este situată într-o zonă cu risc ridicat de alunecări de teren
și având în vedere că în satul Vulcana de Sus există o alunecare de teren în punctul Șetreni de
aproximativ 1,5 km care a fost stabilizată prin lucrări tehnice, autoritățile locale au optat pentru
plantarea în amonte de arbori forestieri. Astfel,anul acesta misiunea participanților a fost
plantarea de arbori forestieri de esență salcâm pe alunecarea de teren din punctul Șetreni. Această
activitate nu s-ar fi putut desfășura fără sprijinul personalului din cadrul Inspectoratului pentru
Situații de Urgență „Basarab I” Dâmbovița, care în calitate de voluntari au participat cu forțe
proprii la această activitate. Lor li s-a adăugat cetățeni din comuna Vulcana-Băi, beneficiari ai
ajutorului social.

Bibliografie : Lucrare de licență-Relatia Relief-Soluri in Depresiunea Vulcana Bai – Neacsu

(Burcea) Nicoleta-Victorita

www.insse.ro