Global Biodiversity Outlook 2

(GBO 2, 2007)
Elaborat de UNEP (United Nations
Environmental Program) și WCMC (World
Conservation Monitoring Center)
Bazat pe date din studii existente, în primul
rând pe studiul ecosistemic mondial
Millenium Ecosystem Assessment (realizat cu
participarea a 1360 de cercetători)
 Global Biodiversity Outlook 2
• Conferința Statelor semnatare a CBD a reconfirmat cu
ocazia Summitului din 2005
• obligațiile lor de a atinge obiectivele propuse în 2002 la
Johannesburg de a reduce până în 2010 în mod
significant rata de pierdere a biodiversității.
• Ediția a 2-a al perspective globale pentru biodiversitate
„Global Biodiversity Outlook“ folosește indicatorii
elaborați pentru verificare, respectiv pentru a măsura
îndeplinirea obiectivelor propuse până în 2010 în
domeniul biodiversității.
 De ce e îngrijorătoare scăderea sau
pierderea biodiversității?
Serviciile oferite de ecosistemele sănătoase, intacte și cu mare
biodiversitate constitue baza existențială a omenirii.

S-a dovedit însă, că din cele 24 de servicii oferite de ecosistemele

menționate în Studiul Ecosistemic Mondial, 15 sunt deja în regres,
între aceastea fiind:
• punerea la dispoziție de apă potabilă,
• producția din pescuitul marin,
• Numărul și calitatea locurilor cu deosebită valoare din punct de
vedere spiritual și religios,
• capacitatea de autopurificare a aerului prin absorbție de noxe,
• reglarea de pericole, catastrofe naturale,
• polenizarea și capacitatea ecosistemelor agrare de a combate
dăunătorii,etc
Pierderile de biodiversitate au un impact asupra capacității de
funcționare a ecosistemelor, făcându-le mai vulnerabile sau mai
sensibile la șocuri și perturbări, reducând rezistența și capacitatea
lor, de a oferi oamenilor serviciile de care au stringentă nevoie.
Biodiversitatea, funcții ale ecosistemelor, serviciile ecosistemelor și cauzele
schimbărilor
Cauze indirecte ale
schimbărilor
demografice, economice,
social/politice
știință și tehnologie
culturale și religioase
Cauze directe ale
schimbărilor
Schimbări climatice
Încărcare cu nutrienți
Schimbări ale folosirii
terenurilor
Introducere de specii străine
Folosire prea intensivă
Biodiversitatea
Număr,componența
Frecvență relativă
Interacțiuni
Funcții ale
ecosistemului
Bunăstarea omului
Condiții de bază pt. o viață
bună
Sănătate
Securitate
Bune relații sociale
Libertate de alegere și acțiune
Valori și servicii ale ecosistemului
Bunuri (valori de Servicii culturale
asigurare) Valori spirituale și
hrană, fibre și combustibil religioase
Resurse genetice Sistem de cunoaștere
Substanțe biochimice Educație și inspirație
Apă potabilă Recreație și valori estetice
Servicii de reglare
Servicii de suport/ resurse
Rezistență la atacuri
Producție primară
ierbivorie,
polenizare
Ofertă de spații vitale
Circuitul nutrienților
răspândirea semințelor
Formarea și menținerea
reglarea climei
Solului
reglarea dăunătorilor
reglarea de boli
Producerea oxigenului
din aer
protecție împotriva pericolelor
Circuitul apei
naturale
Reglarea eroziunii solurilor
Autopurificarea apelor
 Rolul de protecție al biodiversității în caz de
catastrofe naturale, serviciu oferit de ecosisteme
naturale
In ultimul deceniu au avut loc multe catastrofe naturale. Experții au atras atenția
asupra faptului, ca multe din aceste catastrofe ar fi putut fi evitate printr-un
management corespunzător al ecosistemelor naturale.
• Inundații în Europa (2005, 2006) datorită zonelor inundabile modificate,
lipsa de spații de reținere a apei în caz de viituri; rolul luncilor
• Despăduriri și viscole tropicale cu ploi torențiale în zona caribică (3000 de
victime omenești datorită despăduririlor masive în Haiti, au rămas doar 2%
de păduri); rolul protectiv și reglator al pădurilor
• Mangrove și Tsunami în Asia. reducerea drastică a mangrovelor datorită
măririi între altele a suprafețelor de acvacultură și centre turistice a dus la
reducerea mangrovelor protectoare ale coastelor; rolul magrovelor pentru
protecția coastelor
• Zone umede costiere și hurrican Katrina în Statele Unite. Delta fluviului
Mississipi a fost prevăyută cu canale a schimbat aportul de sedimente și a
dus la distrugerea zonelor umede costiere. Au fost distruse și bancurile
costiere de ostree, care protejau coastele. Apa a putut intra prin canale,
ajungând cu mare viteză și putere în dreptul orașului New Orleans. Rolul
protectiv al zonelor umede costiere
 Determinarea tendințelor actuale
• Global Biodiversity Outlook 2 dovedește că
biodiversitatea este în scădere la toate nivelele:
• Defrișarea pădurilor pentru câștigarea de terenuri
agricole se continuă în mod îngrijorător. Pierderea
suprafețelor de păduri primare se estimează la 6
milioane ha anual începând cu anul 2000.
• Ecosistemele costiere și marine suferă în mod simțitor
datorită activității omului: suprafața desișurilor de alge
marine și recifele coraliere s-au redus masiv. In Marea
Caribică acoperirea coralilor cu schelet tare s-au redus
în trei ani (2004, 05, 06) de la 50% la 10%. Suprafețele
de mangrovă s-au redus cu 35% în ultimele două decenii
(în țările, din care avem date disponibile).
1
2
3

Arii unde în ultimele decenii au fost observate rate mari de schimbare a gradului de
Împădurire
Puncte de greutate în dezpăduriri: 1 împădurire actuală, 2 pierdere netă de păduri,
3 mărirea netă a ariilor împădurite (din Millenium Ecosystem Assessment)
 Determinarea tendințelor actuale
• La 3000 de populații de animale sălbatice se remarcă o
tendință de scădere a abundanței indivizilor cu 40% între
anii 1970-2000; abundanța indivizilor la specii de ape
continentale a scăzut cu 50%, iar cea a speciilor marine
și terestre cu cca 30%.
Cercetările asupra
• amfibienilor la scară globală
• mamiferelor africane
• păsărilor pe suprafețe agricole
• speciilor de fluturi de zi din Marea Britanie
• Coralilor din Marea Caribică și zona Indo-pacifică
• Speciilor de pești de consum pescuiți în mod curent
au scos în evidență o scădere continuă.
 Determinarea tendințelor actuale
• Tot mai multe specii sunt periclitate prin extincție
• Starea de conservare a speciilor de păsări din toate
biomurile globului s-a înrăutățit în mod continuu în ultimii
20 de ani.
• La amfibieni și mamifere situația se pare a fi și mai
precară decât la păsări.
• Intre 12% și 52% a speciilor din grupele de taxoni
superior sunt periclitate prin extincție
• La această situație se mai adaugă faptul că habitatele
din ce în ce mai mult fragmentate numai sunt în stare să
mențină biodiversitatea și să ofere serviciile și bunurile
ecosistemelor
 Determinarea tendințelor actuale
• Luând în considerare cele 292 de sisteme
fluviatile mari, care au fost evaluate, s-a
constatat că suprafața neafectată de baraje și
hidrocentrale constitue numai 12% din suprafața
bazinelor hidrografice.
• Omul introduce în ecosistemele naturale la
scara globală mai mult azot reactiv, decât se
produce prin ansamblul proceselor naturale.
• Consecințele introducerii de specii străine unei
zone prin globalizare și turism internațional,
precum și riscurile speciilor străine cresc din ce
în ce mai mult
 1
22
3
Clasificarea impactului la 292 de mari bazine hidrografice ale globului
prin fragmentări de cursuri și reglarea scurgerii
Gradul de fragmentare a bazinelor hidrografice 1: zone fără impact; 2: zone cu
impact moderat; 3: zone cu impact puternic (după Nilsson et al. 2005)
 mg de azot pe mp pe an

Estimarea depunrii de azot din atmosferă (depunere umedă și uscată) la începutul

anilor 90 ale secolului 20 după Galloway et all. 2004
 Determinarea tendințelor actuale
Domeniu 1: Starea și tendințele de evoluție ale părților
componente ale biodiversității
• Tendințe de declin in biomuri, ecosisteme și habitate
• Tendințe de declin al abundanței și repartiției unor specii
monitorizate
• Schimbări în starea de conservare a unor specii
• Tendințe de scădere a diversității genetice la animale și
plante folositoare omului și a speciilor de pești cu valoare
economică (indicatorii pentru evaluarea stării trebuie
îmbunătățiți
• Creșterea suprafețelor ariilor protejate
 Determinarea tendințelor actuale
Domeniu 2: Integritatea ecosistemelor, a bunurilor
ecosistemice și a serviciilor ecosistemelor:
• Tendințe de scădere a Indexului trofic marin
Marine trophic Index
• Tendințe de scădere a interconectării
biotopurilor
• Calitatea apelor ecosistemelor acvatice de apă
dulce în unele părți în îmbunătățire, în altele în
scădere
 Determinarea tendințelor actuale
Domeniu 3: Amenințarea biodiversității
• Acumulare de azot în creștere
• Tendințe de creștere la specii străine invazive
Domeniu 4: Folosire durabilă
• Suprafețe cu management durabil în domeniul
forestier, agricol și de acvacultură este în
scădere (indicatorii trebuie îmbunătățiți
• Concepte ca ecological footprint / urmele
activității omului sunt în creștere
 Determinarea tendințelor actuale
Domeniu 5: Situația nivelului cunoștințelor tradiționale, a
inovațiilor și a obiceiurilor:
• Tendințe de scădere în diversitatea lingvistică și
scăderea numărului de persoane capabile să vorbească
limbi indigene
Domeniu 6: Situația accesului la resurse și a împărțirii
avantajelor din resurse ale biodiversității
• Acest indicator trebuie încă dezvoltat
Domeniu 7: Situația la transfer de resurse
• Ajutor oficial pentru dezvoltare pentru implementarea
CBD în ușoară scădere
 Global Biodiversity Outlook 2: Instrumente
de combatere a pierderilor de biodiversitate
• Strategia globală (2002), verificarea atingerii obiectivelor:
• Obiectiv 1: Sprijinirea cooperării internaționale în problemele CBD;
Se dovedește ca sunt necesare alte îmbunătățiri în cooperarea cu
organizația mondială a comerțului; progrese în general acceptabile
• Obiectiv 2: Asigurarea capacităților financiare, personale, științifice,
tehnice și tehnologice; progrese limitate până în prezent
• Obiectiv 3: Planificarea și implementarea necesară pe plan național
la atingerea obiectivelor CBD; încă departe de a fi satisfăcător;
• Obiectiv 4: Imbunătățirea înțelegerii pentru importanța biodiversității
și a CBD; succesele sunt foarte diferite: Programele de comunicare,
educație, instruire și de conștientizare nu sunt suficiente. Este
necesară de a convinge diferitele grupe de interes de a introduce și
a conecta obiectivele CBD în alte sectoare decât numai acelea a
mediului înconjurător.
• Trebuie amănunțit analizate cauzele scăderii biodiversității și
depistați cei care sunt răspunzători pentru această scădere
 Global Biodiversity Outlook 3
• Intre timp a apărut în urma confereinţei
CBD din 29 octombrie 2010 la
Nagoya/Japonia, Global Biodiversity
Outlook 3 (GBO 3), care sintetizează cele
mai recente date asupra stării şi tendinţele
de evoluţie ale biodiversităţii, dând prin
concluziile sale liniile directoare cele mai
importante pentru strategii viitoare care să
ducă la îndeplinirea obiectivelor propuse
în cadrul Convenţiei pentru biodiversitate.
 GBO 3
• Una din primele remarci ale documentului
privind starea actuală a biodiversităţii este
constatarea că obiectivul de a opri scăderea
biodiversităţii până în 2010 n-a fost îndeplinit.
Multe scenarii viitoare ale evoluţiei biodiversităţii
prognozează şi în continuare o scădere a
diversităţii speciilor şi a habitatelor. De
asemenea schimbările în abundanţă şi
distribuţie a speciilor vor avea serioase
consecinţe pentru societatea umană.
Schimbările climatice vor provoca o deplasare a
tipurilor de vegetaţie şi a biomurilor spre poli.
 Planul strategic global
• La a 10-a Conferinţa a statelor semnatare Convenţiei
Biodiversităţii de la Nagoya/Japonia, 193 de state au
semnat un acord asupra unei strategii globale care să
ducă la oprirea scăderii biodiversităţii. A fost votat un
plan strategic pentru următorii zece ani, cu asigurarea
fondurilor necesare pentru implementarea planului,
precum şi protocolul de la Nagoya, cu reglarea fermă
privind accesul la resursele genetice şi distribuţia
echitabilă a câştigurilor rezultate din folosirea lor.
• Planul strategic global cuprinde 20 de linii directoare
repartizate la cinci obiective strategice majore. Aceste
obiective se referă la cauzele declinului biodiversităţii şi
reducerea impactului asupra ei, precum şi promovarea
serviciilor biodiversităţii/ ecosistemelor.
 Strategia UE pentru anul 2020
• In 3 mai 2011 Comisia Europeană a adoptat şi a
publicat o nouă strategie de bază pentru
îmbunătăţirea stării biodiversităţii în următorii
zece ani. La scurt timp după conferinţa de la
Nagoya Uniunea Europeană confirmă din nou
angajamentul ei puternic pentru prevenirea eine
crize globale a biodiversităţii.
• Noua strategie UE pune bazele politice şi
stabileşte măsuri , care la nivel UE să fie
realizate în următorii zece ani pentru a atinge
obiectivele care au fost discutate şi propuse la
întâlnirea de vârf a şefilor statelor Uniunii
Europene din martie 2010.
 Strategia UE 2010-2020
• Obiectivele se referă la oprirea scăderii
diversităţii biologice şi a serviciilor ecosistemice
în UE până în anul 2020 şi refacerea lor cât se
poate de completă, iar prin aceasta UE să
contribue la împiedicarea scăderii globale a
biodiversităţii.
• Noua strategie continuă pe cea care a fost
valabilă până în 2010 repetând atingerea
ambiţioasă în UE a obiectivului de oprirea
scăderii biodiversităţii. In acelaşi timp strategia
subliniază pentru prima dată şi în mod deosebit
valoarea inestimabilă a serviciilor ecosistemelor
şi necesitatea de a reface aceste servicii spre
binele mediului înconjurător şi a societăţii
umane.
 Strategia UE 2010-2020

• Strategia UE se bazează pe 6 obiective care se

completează reciproc, toate fiind legate de
problema centrală scăderea biodiversităţii şi
sunt menite de a reduce impactul pentru natură
şi serviciile ecosistemice în UE.
• Strategia intenţionează de a ancora obiectivele
strategiei biodiversităţii şi în alte domenii politice
pentru a asigura implementarea integrală a
legislaţiei de conservarea naturii.
 Strategia UE 2010-2020
Cele 6 Obiective a strategiei UE se concentrează la:
• Implementarea integrală a legislaţiei de conserverea
naturii pentru protecţia biodiversităţii;
• O protecţie mai bună a ecosistemelor şi o folosire mai
accentuată a infrastructurii verzi
• Asigurarea unei silviculturi şi agriculturi mai durabile
• Asigurarea unui management mai bun al stocurilor de
peşti în UE şi a unui management mai durabil al
pescuitului
• Efectuarea unui control mai strict în ceea ce priveşte
speciile invazive;
• O contribuţie mai mare a UE pentru împiedicarea
pierderilor globale în biodiversitate.
 Strategia UE 2010-2020

• Obiectivele sunt însoţite de un set de 20

de activităţi prioritare şi alte măsuri
însoţitoare, care sunt astfel concepute ca
obiectivele ambiţioase se fie realizabile.
• Strategia UE necesită măsuri în toate
ţările membre, deoarece numai astfel
putând fi îndeplinite aceste obiective
ambiţioase şi de importanţă majoră pentru
oprirea scăderii biodiversităţii.