Lucrare practică nr.

10
Tema: Studierea problemei pierderilor
biodiversităţii şi degradării forestiere.
Problema managementului apelor dulci şi
managementului tratării zonelor de coastă 
A elaborat: Trofim Artur 
Grupa: E-041 
A verificat: Munteanu Corina
 • Cauzele pierderilor biodiversității
şi degradării forestiere.
• Consecinţele pierderilor
biodiversităţii şi degradării
Obiectivele forestiere. 
• Descrierea problema
managementului apelor dulci,
tratării şi managementului zonelor
de coasta.
Pierderile
biodiversității
Pierderea biodiversității include extincția a speciilor
(plantă sau animal), la nivel mondial, precum și reducerea
locală sau pierderea de specii într- un anumit habitat,
având ca rezultat o pierdere a diversității biologice.
Ecosistemele sănătoase ne oferă multe lucruri esențiale,
pe care le luăm ca atare. Plantele transformă energia
soarelui, făcând-o disponibilă altor forme de viață,
bacteriile și alte organisme descompun materia organică
în nutrienți, oferind plantelor un sol
bogat, polenizatorii sunt esențiali
pentru reproducerea plantelor, garantând producția de ali
mente, plantele și oceanele captează bioxidul de carbon,
ciclul apei depinde semnificativ de organismele vii.
 Factori pierderea biodiversității:
• Pierderea și degradarea habitatului. S-a identificat că intensificarea utilizării terenurilor (și a
pierderii de terenuri/a pierderii de habitat) care reprezintă un factor semnificativ în
pierderea serviciilor ecologice din cauza efectelor directe, precum și a pierderii
biodiversității. 
• Schimbările climatice prin stres termic și secetă 
• Încărcarea excesivă de nutrienți și alte forme de poluare 
• Exploatarea excesivă și utilizarea nesustenabilă (de exemplu, metode de pescuit
nesustenabile ) folosim în prezent cu 25% mai multe resurse naturale decât planeta 
• Conflictul armat , care perturbă mijloacele de trai și instituțiile umane, contribuie la
pierderea habitatului și intensifică supraexploatarea speciilor cu valoare economică, ducând
la scăderea populației și la disparițiile locale. 
• Specii extraterestre invazive care concurează efectiv pentru o nișă, înlocuind speciile
indigene 
• Activitatea umană a lăsat Pământul luptându-se să susțină viața, datorită cerințelor pe care le
au oamenii. Pe lângă faptul că a lăsat în pericol aproximativ 30% din speciile de mamifere,
Degradarea forestieră
Defrișarea sau despădurirea c
onstă în îndepărtarea totală a
vegetației lemnoase forestiere
de pe o anumită suprafață, fără
a fi urmată de regenerarea
acesteia, incluzând scoaterea și
îndepărtarea rădăcinilor și
arbuștilor, cu schimbarea
folosinței și a destinației
terenului.
 Cauze
Conform Convenției-Cadru a Națiunilor Unite aspura
Schimbărilor Climatice, principala cauză a defrișărilor este
agricultura. Agricultura de subzistență este responsabilă
de 48% din defrișări; agricultura comercială este
responsabilă de 32% din defrișări; exploatarea
forestieră este responsabilă de 14% din defrișări, dintre
care 5% este pentru combustibil.
De asemenea la îndepărtarea zonelor forestiere
acționează și factorii naturali, ca de exemplu incendiile
spontane.
Consecinţele pierderilor 
biodiversităţii
Oamenii au modificat bogăția
plantelor în peisajele regionale din
întreaga lume, transformând mai
mult de 75% din biomii terestri în
„biomii antropici”. Acest lucru este
văzut prin pierderea speciilor
native care sunt înlocuite și
concurente de agricultură.
Modelele indică faptul că
aproximativ jumătate din biosferă
a cunoscut o „schimbare
antropogenă netă substanțială” în
bogăția speciilor. 
Consecinţele degradării forestiere
Defrișarea irațională conduce la crearea unor mari
dezechilibre în natură prin modificarea regimului de
precipitații (secetă), al mișcării curenților de aer,
degradarea și eroziunea solurilor, apariția de
inundații, pierderea biodiversității, din
cauza extincției speciilor de plante și animale și la
creșterea cantității de dioxid de carbon din
atmosferă cu apariția efectului de seră.
 Apa dulce este apa cu un procentaj nul sau aproape nul de sare NaCl.
Spre deosebire de cea sărată, apa dulce este potabilă în majoritatea
Managementul cazurilor. Este specifică lacurilor, râurilor și ghețarilor, atât montani, cât
și fluviali.
apelor dulci Domeniile de utilizare a apei • consum casnic: ≈ 10% • agricultură: ≈
50% • industrie: ≈ 40%.
• Utilizarea apei în gospodărie: Igienă, prepararea hranei, consum,
curățenia locuinței și a gospodăriei, adăparea animalelor
• Utilizarea apei în agricultură: Irigațiile (aprovizionarea cu cantități de
apă suplimentare față de cele primite în condiții naturale astfel încât
să se asigure producții agricole ridicate)
• Utilizarea apei în industrie:  în industria energetică: - ca sursă de
energie în hidrocentrale - pentru producerea aburului necesar
funcționării centralelor termoelectrice și nuclearoelectrice; în
procesele de fabricație: - ca agent hidraulic la transportul materialelor
- la prelucrarea minereurilor - în industria chimică - ca materie primă
în industria alimentară; ca agent de răcire sau încălzire pentru a
asigura desfășurarea în condiții bune a unui proces tehnologic.
Managementul zonelor de coastă

Managementul zonelor de coastă

este apărarea împotriva
inundațiilor și eroziunii și tehnici
care opresc eroziunea pentru a
revendica terenuri. 
Zonele de coastă conțin resurse
bogate pentru a produce bunuri și
servicii și găzduiesc majoritatea
activităților comerciale și
industriale.
 Măsuri de redresare, protecție
Educarea și informarea Punerea în aplicare a
Conservare habitatelor Compaterea Combaterea defrișărilor
populației privind proiectelor cu dezvoltare
naturale; braconajului; ilegale;
importanța mediului; durabilă;

Informarea asupra
Utilizarea rațională a Construiți apărări în Împădurirea zonelor Formarea unui sistem
pericolului focului lăsat
resurselor naturale; largul coastei; defrișate; eficient de irigație;
fără supravegere;

Amenajarea zonelor de Organizarea eficientă a Construirea digurilor și a

Economisirea apei Recilarea, reducerea și
recreiere pentru așezărilor urbane și altor structuri dure pe
potabile; reutilizarea.
animale; rurale; coastele litorale
Concluzii:

Fiecare element al naturii este necesar nu

doar pentru funcționarea singurei naturi, dar
și pentru existența și dezvoltarea umană. Din
aceste considerente este importantă
protecția acestor elemente.