Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Facultatea de Management, Inginerie Ecconomica si Dezvoltare Rurala

Specializarea: Management si Dezvoltare Rurala

ROLUL PADURILOR IN
SPATIUL RURAL

Masterand: Buzgurila Lidi Aurel

1 6/28/2019
Fondul forestier national al
Romaniei ocupa la data de
31.12.2015 suprafaţa totală de
6.515 mii ha si reprezintă 27.3%
din suprafaţa ţării. Media europeană
este de 32%.

2
1. Influenta geomorfologic
Rolul şi importanţa pădurilor
-depozite de cărbuni din subsol
- întârzierea producerii de eroziune a solurilor sau a reliefului şi a alunecăre de teren
- împiedica acţiunea destructivă a vânturilor
2. Influenta climatic
-îndulcesc extremele de temperatură din timpul iernii şi al verii, exercitând o influenţă similară cu cea a
oceanelor;
-sporesc umiditatea absolută şi relativă a aerului, putând să acţioneze favorabil asupra precipitaţiilor;
-înlesnesc depunerea zăpezii;
-împiedică evaporarea apei din sol şi transpiraţia excesivă a plantelor.

3. Influienta influenţa pădurilor asupra solului

-contribuţia arborilor, datorită sistemului radicelar, la dezagregarea rocilor şi sporirea profunzimii solului,
precum şi la întreţinerea umidităţii, afânării şi bunei structurări a acestuia;
-îmbogăţirea solului în elemente asimilabile, datorită litierei bogate, în descompunere;
-consolidarea terenurilor expuse alunecărilor de teren şi spălărilor de suprafaţă, ca şi împiedicarea
formării avalanşelor;

4. Rolul hidrologic
-absorbţia apelor de suprafaţă şi regularizarea debitelor lichide, care devin mai constante şi mai ridicate,
împiedicându-se astfel producerea inundaţiilor
-drenarea biologică la care contribuie toate etajele de vegetaţie din pădure, fapt datorat transpiraţiei
puternice a masei foliare.

5. Influenta padurilor asupra culturilor agricole si a spatiului rural

Rolul mentionat apare în contextul modificarilor climatului si solului unei regiuni datorate padurii, care contribuie la ameliorarea conditiilor de vegetatie ale
pasunilor, fânetelor si culturilor agricole învecinate. Astfel, perdelele forestiere de protectie, asezate perpendicular pe directia vântului, reduc simtitor viteza
acestuia. În consecinta, câmpurile agricole protejate de perdele dau recolte de cereale în medie cu 25-30 % mai mari în anii obisnuiti; în anii secetosi, sporul de
recolta ajunge pâna la 300 % fata de câmpul fara perdele.
„Ruina padurilor ar însemna ruina agriculturii, si ruina agriculturii ar însemna ruina civilizatiei”
(Gh. Ionescu-Sisesti )
3
6.Influenta padurilor asupra sanatatii oamenilor - padurea purifica atmosfera; fixeaza carbonul vatamator animalelor si omului
si reda oxigenul trebuitor respiratiei lor (Statescu, 1884);
- conditiile igienice ale masivelor mari împadurite sunt mult mai favorabile decât acelea ale oraselor, mai cu seama centrelor
industriale.
- în padurile de rasinoase, se adauga si îmbogatirea aerului în ozon, provocata de rasina arborilor.
- frunzisul des al padurii actioneaza ca un ecran protector si atenueaza zgomotul (reduce poluarea fonica), asigurând un echilibru al
organismului uman cu mediul înconjutator;
- padurea contine numeroase resurse cu caracter sanogen: plante medicinale, fructe de padure, ciuperci comestibile, nectar si polen
al florilor etc.

7.Importanta padurii pentru înfrumusetarea peisajului – concedii in aer liber si agrement, influenta artistilor plastici prin
pictura sau a poetilor
9.Rolul militar al padurilor - chiar daca acest rol s-a redus o data cu trecerea de la razboiul conventional la cel modern, totusi, si
în prezent, din punct de vedere strategic, padurile servesc pentru mascarea concentrarii si deplasarii trupelor în vederea bataliilor.
Din punct de vedere tactic, padurile ofera cel mai bun adapost în timpul luptei,.

4
 Exploatarea pădurilor într-un mod durabil
• Extinderea zonelor împădurite prin promovarea regenerării copacilor, permiterea creşterii lor cât mai mari, utilizarea de
metode de recoltare care reduc pierderile şi stabilirea de zone de conservare în interiorul pădurilor destinate producţiei
pot duce la creşterea pe termen lung a cantităţii medii de carbon stocat. Aceste opţiuni de gestionare pot avea, de asemenea,
efecte pozitive asupra biodiversităţii şi asupra altor elemente cheie pentru ecosisteme, cum ar fi menţinerea fluxurilor
hidrologice.
• Permiterea copacilor să crească mai mult înainte de a fi tăiaţi contribuie la creşterea diversităţii structurale a pădurii şi oferă un
habitat pentru o serie mai largă de specii. Pădurile sănătoase care îşi păstrează complexitatea naturală şi diversitatea ca vârstă şi
structură a habitatului, au de obicei, mai multă stabilitate şi putere de a face faţă tulburărilor asociate cu schimbările climatice.
• Copacii cresc repede când sunt tineri, dar creşterea încetineşte pe măsură ce ajung la maturitate. Pentru a spori capacitatea de
stocare a carbonului în timp, tăierile ar trebui să se facă după ce rata de creştere anuală scade sub media ratei de
creştere. Dar, cum companiile de producţie a lemnului au interese economice puternice de a efectua tăierile atunci când preţurile
sunt cele mai favorabile, multe păduri sunt tăiate cu mult înainte de această vârstă optimală. Creşterea intervalului de timp dintre
tăieri sau menţinerea copacilor mai bătrâni de-a lungul mai multor cicluri de tăiere succesive ar putea duce la creşterea
semnificativă a stocurilor de carbon. Deteriorarea copacilor netăiaţi şi a solului în timpul operaţiunilor de deplasare a
trunchiurilor tăiate poate, de asemenea, duce la o reducere a emisiilor de CO2.

5
 Efectele dezvoltării silviculturii asupra spaţiului rural
Silviciultura deţine un rol important în economia ţării noastre şi mai ales îneconomia spaţiului rural mai cu seamă
în zonele colinare şi de munte.
Sectorul silvic sprijină dezvoltarea agriculturii prin combaterea secetei care în mod frecvent diminuează
randamentele la hectar, în special în zonele de campie din ţara noastră. Perdelele forestiere de protecţie a
campurilor s-au dovedit de un real folos.Silvicultura furnizează lemnul de foc necesar încălzirii locuinţelor
şi preparării hranei oamenilor şi animalelor.
Participarea silviculturii la dezvoltarea industriei alimentare
In silvicultură se obţin cantităţi însemnate de produse nelemnoase,reprezentand o valoroasă materie primă pentru
industria alimentară.Principalele materii prime pentru industria alimentară sunt: fructele de pădure ,afine, zmeură,
măceşe, cătină, ciuperci comestibile, carne de vanat, produse salmonicole, păstrăvării.
Silvicultura şi dezvoltarea turismului
Prin caracteristicile şi diversitatea lor, prin frumuseţea peisajului pe care îl creează, prin efectele recreative
extraordinare sub aspectul confortului psihic, creat şi asigurat celor ce le vizitează, pădurile constituie un important
factor de influenţare a afluenţei turiştilor în zonele în care acestea există.

6
 Efectele dezvoltării silviculturii asupra spaţiului rural
Silvicultura şi dezvoltarea industriei farmaceutice
Lementul esenţial care face legătura între silvicultură şi industriafarmaceutică îl reprezintă diversitatea plantelor
medicinale. Este cunoscut faptul că cele mai multe dintre plantele medicinale începand cu cele mai cunoscute şi
mai populare, cum ar fi: sunătoarea, muşeţelul, menta, floareade tei, coada şoricelului etc. se găsesc în bună
parte, în patrimoniul silvic.
Silvicultura şi dezvoltarea industriei meşteşugăreşti şi de artizanat
Silvicultura furnizează principalul produs al pădurii, lemnul, pe careindustria meşteşugărească şi de artizanat le
valorifică superior.Cunoscand o diversitate pronunţată de forme, dimensiuni şi destinaţii, produsele
meşteşugăreşti şi artizanale din lemn au fost căutate şi sunt căutate de oamenii iubitori de artă şi pentru utilul
casnic,gospodăresc: produse estetice demare efect,sculpturi, instrumente muzicale, obiecte
artizanale,scaune,scări, balustrade, căsuţe de vacanţă, balansoare etc.

7
 Efectele dezvoltării silviculturii asupra spaţiului rural

Silvicultura şi apicultura
Ecosistemele silvice furnizează cea mai importantă bază meliferă prin care trăieşte şi se dezvoltă sectorul apicol:
teiul, salcamul, stejarul,cornul etc, fără a neglija flora spontană din poiene şi din jurul pădurilor, la care se
adaugă anumite plante cultivate.Prin comparaţie, sub aspectul bio-ecologic calităţile mierii de albine şi acelorlalte
produse melifere provenite din ecosistemele silvice, în special din cele certificate sunt mult superioare celor din
mediul agricol, afectate de utilizarea substanţelor chimice în combaterea bolilor şi dăunătorilor la plante.Desigur,
factorii naturali cum sunt: îngheţuri,precipitaţii excesive sau temperaturi scăzute influenţează negativ nivelul
producţiilor apicole cu toată bogăţia de resurse oferită de silvicultură crescătorilor de albine.Dacă avem în vedere
resursele silvice din ţara noastră, diversitatea acestora, putem afirma că în procesul dezvoltării rurale,
în perioada următoare,agricultura ecologică poată să deţină un loc important, care asigură crescătorilor
pe termen mediu şi lung venituri importante.

8
 Bibliografie
1. www.ro.wikipedia.org
2. www.rasfoiesc.com/business/agricultura/silvicultura/Importanta-padurilor-si-legi
3. www.agriculturaromaneasca.ro/.../rolul-i-importana-pdurilor
4. www.scientia.ro

Va multumesc pentru
atentie!