Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Facultatea de Management, Inginerie Ecconomica si Dezvoltare Rurala

Specializarea: Management si Dezvoltare Rurala
Disciplina: GESTIUNEA SPATIULUI RURAL
Semestrul II
Tema proiect: Rolul Padurilor in Spatiul Rural
Sef Lucrari: Dr. Angelescu Cristina
Masterand: Florin Dorinel Buricea
BUCURESTI
-2014-
CURPINS
Introducere
Date tehnice ale padurilor in ROMANIA (Sursa: ROMSILVA):........................
.................Pag.6
Regenerarea padurilor:..........................................................
.......................................Pag.9
Rolul padurilor in spatiul rural:...............................................
....................................Pag. 10
Potentialul si structur de proprietate a fondului forestier din Romania:........
..............Pag.11
Aprecierea economica a fondului forestier:......................................
...........................Pag.13
Functiile padurilor:............................................................
..........................................Pag.13
Protectia fondului forestier national:..........................................
................................Pag.15
Efectele dezvoltarii silviculturii asupra spatiului rural.......................
...........................Pag.16
Bibliografie

Introducere
Cuvantul padure provine din cuvantul latinesc palus-udisceea ce nseamna teren acop
erit cu arbori. Din cele mai vechi timpuri se stie ca padurea a fost mijloc de a
dapost, de refugiu att pentru animale ct si pentru oameni. Padurea era sursa de en
ergie a stramosilor, era materia prima pentru arme si locuinte, era locul unde i
si gaseau vanatul si era cetatea de nepatruns in care se ascundeau ei nsisi, cand
se simteau amenintati. Acest lucru este dovedit si de columna lui Traian, de la
Roma, unde se vede cum luptau dacii in codri sau in apropierea lor.
Padurile cuprind formatii vegetale extrem de complexe si de diverse, asezate in m
ai multe straturi, ca si fauna si flora pe care o gazduiesc. Padurea e o bogatie
naturala, al carei rol n economia nationala si ale carei multiple functii n menti
nerea echilibrului ecologic sunt greu de evaluat. Secole la rnd, padurea a fost (
si mai continua sa fie) privita doar ca o sursa de materii prime. Datorita omului
, n prezent,cele mai mari paduri ale lumii sunt n grav pericol. Jumatate din supra
fata originala de padure a fost distrusa si lucrurile sunt pe cale sa se nrautate
asca, daca rata actuala de despadurire nu este ncetinita. Acest lucru ar fi catas
trofic nu numai din pricina faptului ca multe speciide animale si au habitatul n p
adure , ci si deoarece padurile joaca un rol important n reglarea climei planetei
.Ca urmarea a defrisarilor masive criza ecologica se acutizeaza tot mai vertigin
os: s-au intensificat procesele de erodare a solurilor;
sunt tot mai frecvente secetele;
s-au intensificat alunecarile de terenuri, ce produc grave pierderi materialeeco
nomiei nationale;
a degenerat starea masivelor forestiere;
a saracit flora si fauna, s-a creat pericolul disparitiei unor specii de animale
si plante.
Nici un alt ecosistem terestru, nu asigura un echilibru mai complex si o mai mar
e stabilitate, decat padurea. Spatiile verzi, indiferent de apartenenta si desti
natie, servesc la mbunatatirea calitatii mediului, mentinerea echilibrului ecolog
ic.
Rolul fizico-geografic al padurilor se manifesta n cteva directii:geomorfologic, c
limatic, asupra solului, hidrologic, asupra culturilor agricole, asupra sanatati
i oamenilor si un rol social. Influienta geomorfologic (rolul padurilor asupra for
marii si modelarii scoartei terestre)- pe lnga rolul pe care padurile l-au jucat n
acumularea marilor depozite de carbuni din subsol, ele au ntrziat producerea eroz
iunilor si a alunecarilor de teren n partile ridicate ale reliefului, favoriznd n a
celasi timp depunerile n depresiuni. De asemenea, prezenta padurilor a mpiedicat a
ctiunea destructiva a vnturilor. Influenta climatica ( rolul padurilor asupra clime
i) n acest sens, s-a constatat ca padurile: ndulcesc extremele de temperatura din
timpul iernii si al verii, exercitnd o influenta similara cu cea a oceanelor; spo
resc umiditatea absoluta si relativa a aerului, putnd sa actioneze favorabil asup
ra precipitatiilor; reduc viteza vntului; nlesnesc depunerea zapezii; -mpiedica eva
porarea apei din sol si transpiratia excesiva a plantelor.
Influienta padurilor asupra solului - aceasta influenta se manifesta prin: contr
ibutia arborilor, datorita sistemului radicelar, la dezagregarea rocilor si spor
irea profunzimii solului, precum si la ntretinerea umiditatii, afnarii si bunei st
ructurari a acestuia; mbogatirea solului n elemente asimilabile, datorita litierei
bogate, n descompunere; consolidarea terenurilor expuse alunecarilor de teren si
spalarilor de suprafata, ca si mpiedicarea formarii avalanselor; fixarea si pune
rea n valoare a dunelor de nisip.
Rolul hidrologic (influenta padurilor asupra regimului apelor) - acest rol se rea
lizeaza prin: absorbtia apelor de suprafata si regularizarea debitelor lichide,
care devin mai constante si mai ridicate,mpiedicndu-se astfel producerea inundatii
lor drenarea biologica la care contribuie toate etajele de vegetatie din padure,
fapt datorat transpiratiei puternice a masei foliare.Functia hidrologica a padur
ii:
Suprafetele mari de padure din zona forestiera, prin alcatuirea structurala si pr
in procesele fiziologice ale componentilor ei, influenteaza puternic procesele h
idrologice si deci circuitul apei n natura. Vegetatia forestiera participa la acest
proces prin urmatoarele: frneaza scurgerile de suprafata; nlesneste infiltratia s
i percolarea profunda a apei din precipitatii; alimentarea izvoarelor; asigurare
a permanentei si regimului moderat al debitelor apelor curgatoare;
Interventia brutala n structura echilibrata a ecosistemului forestier prin taiere
a rasa a padurii, duce la cresterea scurgerii totale cu 40 % n primii ani de dupa
taierea padurii
Taierile rase pe suprafete mari au dezavantajul de a favoriza eroziunea pe teren
urile in panta, de a deregla ciclul bioelementelor, de a tulbura brusc bioclima
din apropierea solului si alte consecinte rezultnd din modul exploatarii, scoater
ii lemnului, folosirii masinilor, etc.
Influenta padurilor asupra culturilor agricole - rolul mentionat apare n contextul
modificarilor climatului si solului unei regiuni datorate padurii, care contrib
uie la ameliorarea conditiilor de vegetatie ale pasunilor, fnetelor si culturilor
agricole nvecinate. Astfel, perdelele forestiere de protectie, asezate perpendic
ular pe directia vntului, reduc simtitor viteza acestuia. n consecinta, cmpurile ag
ricole protejate de perdele dau recolte de cereale n medie cu 25-30 % mai mari n a
nii obisnuiti; n anii secetosi, sporul de recolta ajunge pna la 300 % fata de cmpul
fara perdele. Acest efect se datoreste faptului ca perdelele reduc evaporatia s
i, n timpul iernii, contribuie la raspndirea mai uniforma a zapezii pe teren, care
nu mai e dusa de vnt ci retinuta pe cmp Influenta padurilor asupra sanatatii oamen
ilor aceasta influenta se manifesta att prin mediul care le este propriu, ct si pr
in resursele oferite.
Astfel: padurea purifica atmosfera; fixeaza carbonul vatamator animalelor si omul
ui si reda oxigenul trebuitor respiratiei lor;
conditiile igienice ale masivelor mari mpadurite sunt mult mai favorabile dect ace
lea ale oraselor, mai cu seama centrelor industriale. Aerul de padure este mai c
urat, mai sanatos, deoarece fumul si praful lipsesc, gaze vatamatoare nu se gase
sc iar agentii patogeni sunt relativ putin reprezentati n padurile de rasinoase, se
adauga si mbogatirea aerului n ozon, provocata de rasina arborilor. Aerul din ace
ste paduri este cel mai potrivit si cel mai bun n cazul bolilor urmate de o perio
ada de lunga convalescenta.
frunzisul des al padurii actioneaza ca un ecran protector si atenueaza zgomotul
(reduce poluarea fonica), asigurnd un echilibru al organismului uman cu mediul nco
njutator;
padurea contine numeroase resurse cu caracter sanogen: plante medicinale, fructe
de padure, ciuperci comestibile, nectar si polen al florilor etc.Dupa Zitti et a
l. padurile, luminisurile, vaile, taieturile si plantatiile adapostesc circa 60
% din totalul plantelor medicinale existente n tara noastra. Si, deoarece farmaco
peea naturala este n continua expansiune, se poate usor ntelege importanta tezauru
lui vegetal medicamentos aflat n fondul nostru forestier.
Desi padurea are un rol foarte important n mentinerea echilibrului ecologic, oame
nii defriseaza n mod constat padurile. Taierile legale nu afecteaza asa mult padu
rile, deoarece acestea respect regulile silvice: sunt taiati doar copacii batran
i, bolnavi, se fac taieri pentru a face loc altor copaci sa creasca. Din pacate
defrisarile ilegale sunt cele care afecteaza padurea.
Conform secretar de stat in Ministerul Mediului si Padurilor, Cristian Apostol, n
Romnia n anul 2011 s-au taiat ilegal aproximativ 165.000 mc. Romnia era recunoscuta
din cele mai vechi timpuri pentru padurile sale, dar acest lucru tinte sa devin
a un mit. In anul 2011, supravata padurile reprezinta doar 29% din teritoriul ta
rii. Media europeana fiind de 41%.
Conform specialistilor n domeniu, defrisarile n Romnia au determinat cresterea vite
zei apelor care au provocat inundatiile din anul 2010. Academicianului Victor Gi
urgiu sustine ca inundatiile din Romania sunt strans legate de taierile necontro
late de padure. Potrivit analizei "Defrisarile Factor de risc la inundatii", real
izata de Dinu Gabriela, de la Universitatea Valahia din Targoviste, rezulta ca i
n padurea batrana de fag scurgerile de suprafata sunt de 32 de ori mai reduse de
cat pe un teren fara vegetatie, in timp ce pe o faneata, reducerea scurgerii est
e de 19 ori mai mica, iar pe o pasune, numai de sapte ori. Cercetarile efectuate
in Japonia pe o perioada de aproape 20 de ani asupra a cinci bazine cu suprafet
e variind intre 2,48 ha si 645,4 ha, care au fost despadurite, au aratat ca inde
partarea padurii a marit scurgerea directa cu 28% pana la 58%, iar debitul de va
rf a crescut cu 69% pana la 114%.
Datorita defrisarilor din Romnia:
s-au intensificat procesele de eroziune a solurilor;
sunt tot mai frecvente secetele sau inundatiile;
s-au intensificat alunecarile de teren, ce produc grave pierderi materiale econo
miei nationale; O solutie pentru eliminarea acestor efecte ar fi rempadurirea. Roma
nia va beneficia din partea Uniunii Europene, pana in 2013, de 229 de milioane d
e euro pentru finantarea de proiecte pentru "Prima impadurire a terenurilor agri
cole" (Masura 221). Prin acest program se doreste ca padurile n Romnia sa depaseas
ca procentul de 30%.
Date Tehnice despre padurile din Romania
Conform art. 11 alin (1) din Legea nr. 46/2008 Codul Silvic, publicata in Monito
rul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 238 din 27.03.2008, fondul forestier propr
ietate publica a statului se administreaza de Regia Nationala a Padurilor - Roms
ilva, regie autonoma de interes national, aflata sub autoritatea statului, prin
autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura.
Suprafata totala a fondului forestier proprietate publica a statului, administra
ta de RNP Romsilva, prin 41 de directii silvice si ICAS, in cadrul a 323 ocoale
silvice si 10 baze experimentale, este de 3.227.907 ha (la data de 31.12.2013),
reprezentand aproximativ jumatate din fondul forestier national.
Terenuri acoperite cu padure: 3.118.842 ha, din care:
- rasinoase: 815.643 ha (26,2%);
- fag: 1.000.697 ha (32,1 %);
- stejari: 563.338 ha (18,1 %);
- diverse alte specii tari: 525.480 ha (16,8 %);
- diverse specii moi: 213.684 ha (6,8 %).
Paduri incadrate in grupa I functionala (paduri cu functii speciale de protectie
): 1.808.640 ha (58,0%), avand urmatoarea distributie:
- Paduri cu functii de protectie a apelor: 31%;
- Paduri de interes stiintific si de ocrotire a genofondului si ecofondului fore
stier: 10%;
- Paduri cu functii de recreere: 11%;
- Paduri cu functii de protectie contra factorilor climatici si industriali daun
atori: 6%;
- Paduri cu functii de protectie a terenurilor si solurilor: 42%.
Paduri incadrate in grupa a II-a functionala (paduri cu functii de productie si
protectie): 1.310.202 ha (42,0%).
Pe langa terenurile acoperite cu padure, fondul forestier proprietate publica a
statului, mai cuprinde si alte categorii de folosinta, insumand 109.065 ha, in c
are sunt incluse:
- terenuri care servesc nevoilor de cultura silvica: 2.778 ha;
- terenuri care servesc nevoilor de productie silvica: 227 ha;
- terenuri care servesc nevoilor de administratie silvica: 22.339 ha;
- terenuri ocupate de constructii si curtile aferente acestora: 18.170 ha;
- terenuri aflate in clasa de regenerare: 11.969 ha;
- iazurile si albiile paraielor: 845 ha;
- terenuri neproductive: 34.877 ha;
- fasie frontiera: 51 ha;
- terenuri ocupate temporar din fondul forestier: 385 ha;
- ocupatii si litigii: 17.424 ha.
Volumul de masa lemnoasa pe picior este de aproximativ 690 mil. mc (39% rasinoas
e, 37% fag, 13% stejar si 11% alte foioase).
Volumul mediu de masa lemnoasa la hectar 217 mc.
Cresterea medie anuala la hectar 5,6 mc.
Repartitia padurilor pe zone geografice:
- munte, cu paduri de rasinoase si fag - 66 %;
- deal, cu paduri de stejar si fag - 24 %;
- campie, cu paduri de sleauri si de lunca - 10 %.
Repartizarea padurilor pe clase de varsta:
La data de 31 decembrie 1990, fondul forestier administrat de Ministerul Silvicu
lturii, prin inspectoratele silvice judetene, avea suprafata de 6.341.260 ha si
se afla in proprietatea publica a statului. Ca urmare a aplicarii legilor de rec
onstituire a dreptului de proprietate asupra fondului funciar (Legea nr.18/1991,
publicata in Monitorul Oficial nr. 1 din 05.01.1998, Legea nr.1/2000, publicata
in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 8 din 12.01.200 si Legea nr. 247/2005, pub
licata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 653 din 22.07.2005), precum si a alt
or miscari de suprafata (intrari-iesiri pe baza de acte legale) pana la data de
31.12.2013 fondul forestier proprietate publica a statului, administrat de Regia
Nationala a Padurilor - Romsilva, s-a diminuat cu 3.113.353 ha.
La data de 30.04.2014, suprafata terenurilor forestiere retrocedate insuma 3.171
.594 ha, dupa cum urmeaza:
- 355.715 ha retrocedate in temeiul Legii nr. 18/1991;
- 1.890.899 ha retrocedate in temeiul Legii nr. 1/2000;
- 924.980 ha retrocedate in temeiul Legii nr. 247/2005
2. Regenerarea padurilor - ROMSILVA
Regenerarea padurilor este una dintre activitatile prioritare ale RNP-Romsilva,
prin care se urmareste asigurarea integritatii si pemanentei padurilor, pentru c
a acestea sa-si exercite cu continuitate functiile de productie si de protectie.
Asigurarea permanentei padurilor se realizeaza prin regenerarea tuturor suprafe
telor de pe care s-a recoltat masa lemnoasa, urmare aplicarii lucrarilor de rege
nerare.
In ultimii 10 ani regia a realizat anual lucrari de regenerare pe o suprafata de
circa 15000 ha in fondul forestier proprietate publica astatului pe care il are
in administrare.
De asemenea, prin activitatea de regenerare a padurilor se urmareste si extinder
ea suprafetei fondului forestier prin impadurirea terenurilor fara vegetatie for
estiera, care nu au alte folosinte atribuite prin amenajament, reconstructia eco
logica a terenurilor afectate de fenomene de degradare aflate in administrarea r
egiei, dar si prin impadurirea de terenuri degradate preluate in fond forestier
de la Agentia Domeniilor Statului sau cumparate de regie.
Cresterea suprafetei ocupate de paduri, impadurirea terenurilor agricole afectat
e de diverse fenomene de degradare, reprezinta, de asemenea, prioritati ale acti
vitatii regiei.
In perioada 1997 2011 RNP-Romsilva a preluat in vederea impaduririi o suprafata
de 22300 ha terenuri degradate sau inapte pentru folosinte agricole. Acestea au
fost plantate integral pana la finele anului 2013.
Regia Nationala a Padurilor Romsilva, prin directiile silvice si ocoalele silvic
e regenereaza si suprafetele din padurile proprietate privata ale persoanelor fi
zice, pe care le administreaza pe baza de contracte.
Semnarea de catre Romania a Conventiei Cadru a Natiunilor Unite pentru Schimbari
Climatice (1992), dar mai ales notificarea Protocolului de la Kyoto (1997), au
pus bazele unor instrumente specifice in lupta impotriva schimbarilor climatice
si a efectelor acestora.
Regia Nationala a Padurilor - Romsilva impreuna cu Fondul Prototip de Carbon al
Bancii Mondiale au initiat, in anul 2001, un proiect pentru monitorizarea reduce
rilor de emisii de CO2 rezultate urmare impaduririi, cu fonduri alocate de statu
l roman, a unei suprafete de terenuri degradate de cca. 6.033 ha.
3. Rolul padurilor n spatiul rural
Padurea reprezinta o componenta de baza a mediului nconjurator,fara de care viata
umana si nu numai, nu poate fi conceputa, ndeplinind rolul de ameliorare si de c
onservare a acesteia.
Producnd cantitati semnificative de biomasa cu o valoare economica deosebita pentru
evolutia societatii omenesti, padurea contribuie si la pregatirea solului, adic
a la consolidarea terenurilor; ameliorarea solurilor erodate sau degradate; mboga
tirea rezervelor de materii organice si de substante nutritive n sol; reducerea t
ransportului de materiale solide de
apa pluviala; precum si la purificarea aerului prin stocarea carbonului si emisi
a de oxigen n urma procesului de fotosinteza; filtrarea aerului si depunerea part
iculelor de praf si de substante minerale solide etc.
Padurea are rolul de a furniza omului o gama bogata de produse cu o valoare econ
omica de necontestat. Este vorba nu numai de masa lemnoasa, ct si de celelalte pr
oduse ale padurii, printre care amintim: vnat, peste, fructe de padure, ciuperci
comestibile, plante medicinale, rasina, substante tanante etc.
Daca avem n vedere rolul si importanta padurilor ca ecosisteme terestre, se impun
e a fi evidentiat faptul ca, prezenta padurii ntr-o anumita zona imprima nfatisare
a, aspectul si trasaturile acestei zone. Defrisarile irationale ale padurilor au
un efect negativ asupra mediului nconjurator, n special este vorba de favorizarea
alunecarilor de teren, schimbarea caracteristicilor climatului, regimului hidro
logic ct si a calitatii aerului din atmosfera.
Fenomenul de restructurare a economiei nationale a afectat si silvicultura ca ra
mura a acesteia, cunoscnd transformari semnificative mai ales n ceea ce priveste s
tructura de proprietate. Cu toate acestea, ntregul complex de masuri normative si
lvice se supune unui obiectiv fundamental - cel al asigurarii conditiilor reale
pentru gestionarea durabila a padurilor indiferent cine este sau va fi propriet
arul acestora.
Avnd n vedere rolul padurilor n viata umana, apreciem ca este necesar ca ntregul me
canism social (factor de raspundere, agenti economici, omul ca entitate) sa acce
pte ca asigurarea si garantarea gestionarii durabile a padurilor este unica poli
tica ce se impune a fi ridicata la rang national, n care consensul sa se realizez
e n modul cel mai firesc, fara a avea nevoie de negocieri prealabile.
4. Potentialul si structura de proprietate a fondului forestier din Romnia
Potentialul fondului forestier se refera, n principal, la suprafetele estinate ac
estei ramuri a productiei materiale si la productia obtinuta.
Romnia dispune de un fond forestier dintre cele mai valoroase din Europa. Cu o su
prafata de peste 6,36 milioane hectare, reprezentnd aproape 27% din suprafata tot
ala a tarii, Romnia ocupa locul al 8-lea, avnd n fata sa tari ca: Suedia, Finlanda,
Spania, Franta, Germania etc. Suprafata fondului forestier cunoaste o diminuare
continua determinata de un complex de factori care se manifesta, adesea, foarte
agresiv.
Cele mai extinse suprafete mpadurite, cu o structura diversa a speciilor se gases
c n zonele carpatice si de deal (cca 90% din suprafata totala).1
Productia forestiera, n ultimul timp, a nregistrat un regres. Astfel, masa lemnoas
a exploatata n ultimii ani reprezinta doar 70-75% din cea a anului 1989. Tot n ace
a perioada se impune sublinierea ca ritmul suprafetelor mpadurite a scazut foarte
puternic fapt ce se va resimti pe viitor n potentialul productiv al acestui sector
.
Dupa opinia specialistilor n domeniu, coeficientul de refacere a padurilor se situe
aza la un nivel foarte scazut (de numai 0,20%).
Potentialul forestier mai cuprinde si baza tehnica necesara pentru prelucrarea p
rimara a lemnului. Acesta se concretizeaza n 2700 de gatere, 6500 de circulare si
altele. Majoritatea instalatiilor de debitat si prelucrat lemn rotund sunt vech
i, au consumuri tehnologice mari cu pierderi de lemn de cca 10-30% care se regas
este n rumegus, care, adesea, nu si gaseste o utilitate economica si se transforma
ntr-o sursa de poluare a apei.
Agentii economici cu capital de stat si capital privat au o capacitate instalata
de debitare a lemnului de peste 17 milioane mc. anual.
Fondul forestier, potrivit codului silvic,2 poate fi definit prin urmatoarele co
mponente: padurile, terenurile destinate mpaduririi, cele care servesc nevoilor de
cultura, productie ori administratie silvica, iazurile, albiile praielor, precum
si terenurile neproductive, incluse n amenajamentele silvice, n conditiile legii,
constituie, indiferent de natura dreptului de proprietate, fondul forestier nat
ional.
Din aceasta definitie se poate deduce cu usurinta structura de proprietate a fon
dului forestier national, care este constituit din:
fondul forestier proprietate publica a statului;
fondul forestier proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale (com
une, orase, municipii);
institutiilor de nvatamnt sau a altor persoane juridice;
fondul forestier proprietate privata a persoanelor fizice.
Orice alta suprafata acoperita cu vegetatie sau care ar fi destinata a fi mpaduri
ta ca si iazurile, albiile praielor sau terenurile neproductive care nu sunt incl
use n amenajamentele silvice nu fac parte din fondul forestier national.
Suprafata ocupata cu paduri detine ponderea cea mai mare n fondul forestier natio
nal, motiv pentru care apreciem necesara definirea ei si mentionarea categoriilo
r de teren care ar putea fi mpadurite, potrivit legislatiei n vigoare.
Potrivit Codului Silvic, pot fi considerate paduri terenurile acoperite cu veget
atie forestiera cu o suprafata mai mare de 0,25 hectare.
Din aceasta definitie a padurilor rezulta ca elementul de referinta este suprafa
ta, care limiteaza continutul notiunii de padure lasnd loc de interpretari diferite
.
Terenurile din fondul forestier national destinate mpaduririi si cele care serves
c nevoilor de cultura, productie sau administratie silvica sunt:
terenurile n curs de regenerare, terenurile degradate si paienele stabilite prin
amenajamentele silvice sa fie mpadurite;
pepiniere, solarii, culturile de rachita si cele cu arbusti ornamentali si fruct
iferi;
terenurile destinate asigurarii hranei vnatului si animalelor din dotarea unitati
lor silvice;
terenurile date n folosinta temporara personalului silvic;
terenurile ocupate cu constructii si cele aferente acestora, drumuri si cai fera
te forestiere, fazanarii, pastravarii, crescatorii de animale; dotari tehnice sp
ecifice sectorului forestier.
Prin importanta economica si implicatiile lor, unele categorii de terenuri neces
ita anumite explicatii.
Astfel, terenurile degradate sunt acelea inapte oricarui mod de folosinta agrico
la, si care nu pot fi redate circuitului productiv dect prin mpadurire. Tara noast
ra dispune de o suprafata mare de terenuri degradate, o parte din ele, prin lucr
ari specifice sunt redate agriculturii, sporind patrimoniul pomicol si viticol a
l tarii. Numai terenurile care nu pot primi aceasta destinatie din cauza nclinati
ilor ce nu permit efectuarea lucrarilor agricole, vor primi destinatie silvica.
De asemenea, se impune precizarea ca exista vegetatie forestiera
din afara fondului forestier national, care este supusa unui regim asemanator
.
5. Aprecierea economica a fondului forestier
Cunoasterea si caracterizarea fondului forestier national se realizeaza cu ajuto
rul unui sistem de indicatori, printre care amintim3:
marimea fondului funciar;
compozitia pe specii a padurilor;
structura pe clase de vrsta a padurilor;
regimele de tratament aplicate n gospodaria padurilor;
productia si productivitatea padurilor;
rezerva de masa lemnoasa existenta pe picior;
accesibilitatea padurilor.
6. Functiile padurilor
Prin natura lor, padurile au numeroase functii cu implicatii directe si indirec
te n viata sociala si economica a omului. Pentru a ntelege mai bine modul de manif
estare al functiilor padurilor, acestea (padurile) au fost sistematizate n doua g
rupe.
Prima grupa cuprinde paduri cu functii sociale de protectie a apelor, a solului,
a climei si a obiectivelor de interes national, paduri pentru recreare, paduri
de ocrotire a genofondului si ecofondului, precum si padurile declarate monument
e ale naturii si rezervatii.
n cea de a doua grupa sunt cuprinse padurile cu functii de productie si de protec
tie n care se urmareste sa se realizeze, n principal, masa lemnoasa de calitate su
perioara si alte produse ale padurii si protectia calitatii factorilor de mediu.
Cele doua grupe de paduri sunt constituite n raport de functiile predominante. Ac
easta nu nseamna ca exista o linie despartitoare ntre grupele respective. Spre exe
mplu, furnizarea de masa lemnoasa pentru nevoi economice se realizeaza de catre
fiecare din cele doua grupe, numai ca regimul de taiere este diferit.
Pentru fiecare grupa si subgrupa functionala, prin grija silvicultorilor, se sta
bilesc masuri de gospodarire diferentiate, n vederea realizarii de structuri care
sa asigure ndeplinirea corespunzatoare a functiilor atribuite.
Principalele functii pe care le exercita padurile din prima grup sunt:
- Functia de protectie a apelor se atribuie urmatoarelor categorii de paduri: ce
le situate n perimetrul de protectie a izvoarelor, zacamintelor si surselor de ap
a minerala; potabila si industriala; padurile de pe versantii directi ai lacuril
or de acumulare si naturale; suprafetele mpadurite aflate pe versantii rurilor si
prurilor care alimenteaza lacurile de acumulare situate la o distanta de 15-30 km n
amonte de limita acumularii; padurile din Delta Dunarii si benzile de paduri de
pe marginea rurilor nendiguite; padurile din bazinele torentiale sau cu transport
excesiv de aluviuni.
- Functia de protectie a terenurilor si solurilor; fac parte urmatoarele categor
ii: padurile situate pe stncarii, grohotisuri, terenuri cu nclinatii mai mari de 3
5, pe vrfuri de dune; padurile limitrofe drumurilor publice de interes deosebit si
cailor ferate n zone de relief accidentat; padurile din jurul constructiilor hit
rotehnice si industriale pe o raza de
minim 50 m; plantatiile forestiere executate pe terenuri degradate; padurile afl
ate pe terenuri mlastinoase sau alunecoase.
- Functia de protectie contra factorilor climatici si industriali aunatori cupri
nde urmatoarele categorii de paduri: cele de stepa si silvostepa; perdelele fore
stiere de protectie a terenurilor agricole, cailor de comunicatie si localitatil
or; tipurile de padure dispersate cu suprafete sub
100 ha situate n zona de cmpie.
- Functia de recreare; se atribuie urmatoarelor categorii de paduri:
paduri parc si alte paduri de recreare de intensitate foarte ridicata; padurile
de interes cinergetic deosebit; padurile din jurul municipiului Bucuresti si al
celorlalte municipii, orase si comune denumite paduri de agrement.
- Functia de interes stiintific si de conservare a fondului genetic forestier; s
unt cuprinse urmatoarele paduri: parcuri nationale care cuprind suprafete de ter
en si de ape (din fondul forestier) ce pastreaza nemodificat cadrul natural cu f
lora si fauna sa, constituie potrivit legii modalitati de protectie a mediului nc
onjurator; rezervatii naturale ce cuprind suprafete de
teren si de ape destinate conservarii unor medii de viata a genofondului si ecof
ondului forestier; padurile seculare de valoare deosebita si portiuni de padure
cu specii rare.
Cea de-a doua grupa functionala este rezervata padurilor destinate a ndeplini con
comitent functia prioritara de productie si una sau mai multe functii de protect
ie. Aici se ncadreaza urmatoarele categorii de paduri:
padurile destinate sa produca n principal arbori grosi si de calitate superioara n
vederea obtinerii lemnului pentru furnire estetice si tehnice, precum si lemn d
e rezonanta si claviatura; paduri destinate sa produca, n principal arbori grosi
de calitate superioara pentru lemn de cherestea; paduri destinate sa produca arb
ori mijlocii si subtiri pentru celuloza, constructii si alte utilitati.
7. Protectia fondului forestier national
Protectia padurilor s-a dovedit o activitate deosebit de complexa si necesara pe
ntru asigurarea manifestarii functiilor sale. Pastrarea starii de sanatate a pad
urilor este de natura ecologica. Atacul de daunatori pe suprafete ntinse poate fi
apreciat ca un dezastru, cu implicatii deosebite din punct de vedere economic.
Aceasta afirmatie se justifica, mai cu seama, daca avem n vedere faptul ca pentru
a ajunge n faza de maturitate productiva (taieri de masa lemnoasa) este necesar
un interval de timp care se masoara n zeci de ani (50-60 ani). Este necesar sa am
intim ca unii daunatori (Lymantria monacho) care ataca, cu precadere, arboretele
se extinde ntr-un timp relativ scurt pe zeci de mii de hectare.
Datorita pericolului mare pe care-l prezinta pentru paduri atacul de daunatori,
au fost elaborate acte normative prin care se precizeaza responsabilitatea difer
itelor autoritati de stat n acest domeniu (Regia Nationala a Padurilor). n Codul S
ilvic sunt prevazute responsabilitati concrete privind activitatea de combatere
a daunatorilor, elaborndu-se anual prognoze privind atacul de daunatori ai vegeta
tiei forestiere pentru ntregul fond
forestier national si se adopta masuri pentru prevenirea si combaterea acestora.
Demn de subliniat este faptul ca acest act normativ se refera si la masuri ecol
ogice n scopul protectiei faunei si florei, se aplica metode biologice si integrat
e de combatere a bolilor si daunatorilor vegetatiei forestiere, care sa asigure
echilibrul ecologic. Acesta nseamna ca Regia Nationala a Padurilor, care raspunde
de asigurarea starii de sanatate a fondului forestier national indiferent de for
ma de proprietate trebuie sa gaseasca cele mai potrivite metode de combatere a d
aunatorilor si sa limiteze folosirea erbicidelor si pesticidelor care ar pune n p
ericol fauna si flora din zona respectiva.
Pentru mentinerea echilibrului ecologic metodele de combatere integrata a bolilo
r si daunatorilor s-au dovedit a fi cele mai indicate, desi la un atac foarte pu
ternic (de daunatori) efectele lor sunt discutabile.
Pe lnga boli si daunatori, padurea are si alti dusmani printre care amintim: omul
, animalele domestice (prin pasunat), fenomenele naturale etc. n acest context, pa
za padurilor ramne o componenta importanta n asigurarea integritatii acestora (padu
rilor).
Personalul silvic este obligat sa asigure paza fondului forestier pe care-l admi
nistreaza si se realizeaza, n principal, de personalul de la cantoanele silvice s
i ocoalele silvice investite cu asemenea responsabilitati si dotati corespunzato
r.
Incendiile s-au dovedit devastatoare distrugnd suprafete mari, mai ales n anii sec
etosi. Apararea patrimoniului forestier national mpotriva incendiilor constituie
o obligatie a fiecarui cetatean al tarii noastre. Un rol important l prezinta act
ivitatile de prevenire a incendiilor, mai ales daca avem n vedere faptul ca, n vec
inatatea padurilor se afla terenuri cu vegetatie bogata, padurile sunt locuri at
ractive pentru odihna, prin neatentia oamenilor, pot izbucni incendii cu efecte
devastatoare asupra padurilor din jur. Pasunatul animalelor domestice n padurile
tinere sunt daunatoare. De aceea prin acte normative s-au prevazut conditiile n c
are anumite parcele pot fi pasunate sau animalele sa treaca spre pasunat, adapat
sau adapostit.
Regenerarea padurilor este o activitate complexa de natura tehnica dar cu mari i
mplicatii economice si ecologice. Nu face parte din masurile de protectie a padu
rilor, dar vine sa potenteze alte masuri tehnice si sa asigure o eficienta spori
ta a activitatilor din silvicultura. Are efecte propagate pe termen lung, pentru
ca din aceasta faza se selecteaza speciile cele mai potrivite pentru zona data,
asigurnd manifestarea functiilor padurii pentru care a fost nfiintata. n activitat
ea de regenerare a padurilor este necesar sa se stabileasca
8. Efectele dezvoltarii silviculturii asupra spatiului rural
Silviciultura detine un rol important n economia tarii noastre si mai ales n econo
mia spatiului rural mai cu seama n zonele colinare si de munte, unde ponderea sup
rafetelor mpadurite poate ajunge la peste 50% din totalul suprafetelor teritorulu
i.
Dezvoltarea silviculturii influenteaza pozitiv majoritatea activitatiilor produc
tive din spatiul rural, dar la o analiza atenta se poate constata si o reactie i
nversa, adica multe activitati din alte domenii dect silvice au efecte benefice a
supra silviculturii.
Importanta silviculturii n economia spatiului rural ar putea fi pusa n evidenta ma
i bine printr-o analiza a raporturilor si legaturilor existente a acestui sector
cu celelalte sectoare de activitate, productive sau neproductive, din comunitat
ea rurala, cele mai importante raporturi dintre silvicultura si alte sectoare su
nt urmatoarele:
A - Raporturile dintre silvicultura si agricultura.
ntre sectoarele silvic si agricol exista legaturi de influentare multiple care au
la origine faptul ca ele reprezinta cele doua componente de baza ale fondului f
unciar al tarii.
Una din cele mai importante legaturi dintre silvicultura si agricultura consta n
preluarea de catre sectorul silvic a terenurilor degradate devenite improprii or
icarei activitati agricole, n vederea mpaduririlor si punerea treptata n circuitul
economic a acestora. Avantajele economice din padurile instalate n timp, pe teren
urile degradate se obtin dupa un numar de ani, dar avantajul cel mai mare, greu
de cuantificat, este legat de ameliorarea si refacerea mediului nconjurator n zone
le respective.
Sectorul silvic sprijina dezvoltarea agriculturii prin combaterea secetei care n
mod frecvent diminueaza randamentele la hectar, n special n zonele de cmpie din tar
a noastra. Perdelele forestiere de protectie a cmpurilor sau dovedit de un real f
olos.
Silvicultura furnizeaza lemnul de foc necesar ncalzirii locuintelor si prepararii
hranei oamenilor si animalelor, mai ales n zonele rurale n care nu exista posibil
itati de rezolvare a acestor probleme vitale prin utilizarea altor surse energet
ice. Din acest punct de vedere, trebuie subliniat faptul ca, gasirea unor soluti
i alternative utilizarii lemnului pentru ncalzirea
locuintelor va avea un efect pozitiv asupra asigurarii permanentei si gestionari
i durabile a padurilor, prin scaderea presiunii populatiei asupra lor, crendu-se
astfel conditii pentru exercitarea prioritara a functiei de protectie a mediului
, care se dovedeste din ce n ce mai importanta.
Cu toate aceste avantaje pe care silvicultura le ofera agriculturii ct si altor r
amuri ale activitatii din spatiul rural, nu putem sa nu amintim ca n decursul ist
oriei, silvicultura a simtit o agresiune din partea agriculturii la care se adauga
numerosi alti factori. Agricultura a avut influente pozitive asupra silvicultur
ii, dar n acelasi timp, putem afirma fara a gresii prea mult ca, n tendinta de ext
indere a suprafetelor agricole, adesea nejustificate, au fost defrisate suprafet
e ntregi chiar de pe terenuri mai putin propice agriculturii. n aceasta situatie,
comunitatea rurala a actionat mpotriva ei nsasi prin faptul ca aceste terenuri sau
dovedit slab productive, randamente mici la hectar, degradarea terenului sub in
fluenta factorilor naturali a fost foarte puternica, ajungndu-se la mari alunecar
i de terenuri, (n zonele colinare si de munte) devenind de nepracticat att pentru
agricultura ct si pentru silvicultura. Asa se explica faptul ca n tara noastra sup
rafata ocupata cu paduri n secolul al XVIII-lea era de aproape 50%, iar n momentul
de fata s-a ajuns doar la 26,7%, fara a se avea n vedere ca aceste defrisari mas
ive vor avea efecte nefaste asupra mediului nconjurator. Gasirea unui echilibru n
ormal (natural) ntre agricultura si silvicultura n tara noastra reprezinta o probl
ema de mare responsabilitate a generatiei actuale pentru perioada viitoare. Prac
tica a dovedit ca nici un efort nu este prea mare daca ne referim la extinderea
suprafetelor cu paduri pe terenurile degradate, cu toate ca profitul (banesc) se
obtine numai dupa ctiva zeci de ani.
B - Participarea silviculturii la dezvoltarea industriei alimentare.
n silvicultura se obtin cantitati nsemnate de produse nelemnoase, reprezentnd o va
loroasa materie prima pentru industria alimentara.
Principalele materii prime pentru industria alimentara sunt: fructele de padure
(afine, zmeura, macese, catina, porumbe, paducel), ciuperci comestibile, carne d
e vnat, produse salmonicole (pastravarii), fazani crescuti n captivitate etc.
Daca avem n vedere dinamica acestor produse de mare importanta pentru industria a
limentara si farmaceutica, se poate constata un declin puternic ajungnd doar la m
ai putin de jumatate comparativ cu perioada anilor ?80. Majoritatea acestor prod
use sunt mult cautate la export fenomen ce ar contribui la revigorarea acestei a
ctivitati. Fata de aceasta situatie, apreciem ca se impun masuri ferme, pentru r
evigorarea sectoarelor industriei alimentare nationale, aferente prelucrarii si
valorificarii produselor nelemnoase oferite de silvicultura avnd n vedere tocmai a
portul pe care aceste produse l pot aduce la dezvoltarea spatiului rural si al ec
onomiei romnesti.
C - Silvicultura si dezvoltarea turismului.
Prin caracteristicile si diversitatea lor, prin frumusetea peisajului pe care l c
reeaza, prin efectele recreative extraordinare sub aspectul confortului psihic,
creat si asigurat celor ce le viziteaza, padurile constituie un important factor
de influentare a afluentei turistilor n zonele n care acestea exista. Aceasta inf
luenta se manifesta mai ales n zonele de agrement, din jurul localitatilor, unde,
att n cursul saptamnii ct si n zilele de repaus, afluenta uristilor din zonele resp
ective sau din afara acestora atinge cote maxime. Acest fenomen a determinat ca n
multe tari activitatea de turism sa cunoasca o amploare deosebita consolidndu-se
conceptul de silvo-turism, identificat adesea cu cel de eco-turism.
Daca avem n vedere faptul ca silvicultura reprezinta o componenta principala a sp
atiului rural, putem afirma ca, dezvoltarea silvo-turismului va contribui n mod s
ubstantial la dezvoltarea economica a comunitatilor din zonele respective. Prin
bogatia si frumusetea patrimoniului silvic de care dispune tara noastra, inclusi
v prin suprafata ocupata de paduri virgine (cea mai mare din Europa) silvo-turis
mul reprezinta una din sursele importante
de venituri (mna de aur) care trebuie puse n valoare n perioada urmatoare, pentru t
uristii romni ct si pentru cei straini.
n Romnia, silvo-turismul se va dezvolta avnd la baza doua componente principale: pr
ima componenta se refera la silvo-turismul n gospodariile proprietarilor de padur
i private, rezultate n urma aplicarii legislatiei de retrocedare a padurilor catr
e fostii proprietari sau catre mostenitorii legali ai acestora, iar cea de-a dou
a componenta se refera la silvo-turismul practicat n cabanele si zonele forestier
e proprietate publica a statului, administrate de catre Regia Nationala a Paduri
lor.
D Silvicultura si dezvoltarea industriei farmaceutice
Elementul esential care face legatura ntre silvicultura si industria farmaceutica
l reprezinta diversitatea plantelor medicinale. Este cunoscut faptul ca cele mai
multe dintre plantele medicinale ncepnd cu cele mai cunoscute si mai populare, cu
m ar fi: sunatoarea, musetelul, menta, floarea de tei, coada soricelului etc. se
gasesc n buna parte, n atrimoniul silvic. Industria farmaceutica mai beneficiaza
de materii prime, cum ar fi fructele unor arbori si arbusti printre care pot fi
enumerate: catina alba, afinul, macesul, porumbarul, salcmul, paducelul etc. din
care se obtin medicamente valoroase uneori de nenlocuit.
Aprecierea plantelor medicinale ct mai aproape de valoarea reala a acestora, se a
fla pe un curs ascendent, mai ales n tarile dezvoltate, n care tratarea unor boli
cu medicamente bazate pe produse sau componente chimice nregistreaza un puternic
declin, ca urmare a constatarilor de catre specialistii n domeniu, a unor reactii
si manifestari ce afecteaza starea de sanatate pe termen lung, a persoanelor su
puse unor asemenea tratamente.
Pe lnga plantele medicinale proriu-zise, silvicultura ofera si o serie de alte pr
oduse necesare industriei farmaceutice, care contin substante active deosebit de
valoroase datorita efectelor benefice. n acest context se circumscriu coaja sau
radacina unor arbori sau arbusti n stare naturala sau prin extractele ce se obtin
din acestea.
Datorita efectelor terapeutice, plantele medicinale, fructele de padure si alte
produse amintite sunt cautate la export, aducnd venituri importante producatorilo
r.
Daca avem n vedere diversitatea si bogatia de materii prime oferite industriei fa
rmaceutice, putem afirma ca silvicultura reprezinta un factor deosebit de import
ant pentru relansarea acestei industrii, pe un plan superior, n sensul diversific
arii si perfectionarii produselor farmaceutice.
E - Silvicultura si dezvoltarea industriei mestesugaresti si de artizanat
Silvicultura furnizeaza principalul produs al padurii, lemnul, dar nu att sub for
ma lemnului de lucru produse lemnoase principale , ct mai ales sub forma de mici d
imensiuni si de multe ori chiar a deseurilor lemnoase, de care marea industrie a
lemnului, n general, nu are nevoie, si pe care industria mestesugareasca si de a
rtizanat le valorifica superior.
Cunoscnd o diversitate pronuntata de forme, dimensiuni si destinatii, produsele m
estesugaresti si artizanale din lemn au fost cautate si sunt cautate si n prezent
de oamenii iubitori de arta si pentru utilul casnic, gospodaresc. Se apreciaza
ca sunt peste 5 mii de utilizari pe care le cunoaste lemnul, n decursul evolutiei
societatii omenesti, numar aflat n continua crestere, tocmai datorita calitatilo
r si nsusirilor deosebite ale lemnului n comparatie cu nlocuitorii sai moderni betonu
l, fierul, sticla, masele plastice etc.
Pentru fundamentarea afirmatiilor de mai sus, pot fi enumerate cteva dintre utili
tatile lemnului de mici dimensiuni si din deseurile ramase n urma prelucrarii ind
ustriale a acestora (lemnului): produse estetice de mare efect sculpturi, instru
mente muzicale, obiecte artizanale etc.; produse de uz gospodaresc scaune, cozi
de unelte, scari, balustrade, casute de vacanta, balansoare etc.
F - Silvicultura si apicultura
Ecosistemele silvice furnizeaza cea mai importanta baza melifera prin care traie
ste si se dezvolta sectorul apicol. n compozitia arboretelor, n special a acelor d
in zonele de cmpie si colinare se regasesc o serie de specii forestiere (arboresc
ente sau arbustice) ale caror flori se caracterizeaza prin nsusiri deosebite sub
aspect melifer, cum ar fi: teiul, salcmul, stejarul,
cornul etc. fara a neglija flora spontana din poiene si din jurul padurilor, la
care se adauga anumite plante cultivate.
Prin comparatie, sub aspectul bio-ecologic calitatile mierii de albine si a celo
rlalte produse melifere provenite din ecosistemele silvice, n special din cele ce
rtificate sunt mult superioare celor din mediul agricol, afectate de utilizarea
substantelor chimice n combaterea bolilor si daunatorilor la plante.
Desigur, factorii naturali cum sunt: ngheturi trzii; precipitatii excesive sau tem
peraturi scazute influenteaza negativ nivelul productiilor apicole cu toata boga
tia de resurse oferita de silvicultura crescatorilor de albine.
Daca avem n vedere resursele silvice din tara noastra, diversitatea acestora, put
em afirma ca n procesul dezvoltarii rurale, n perioada urmatoare, agricultura ecol
ogica poata sa detina un loc important, care asigura crescatorilor pe termen med
iu si lung venituri importante.
G - Silvicultura si constructiile edilitare
Populatia din mediul rural a utilizat, n decursul dezvoltarii sale, lemnul ca pri
ncipal material de constructii, ncepnd cu locuintele pentru adapostul si traiul de
cent al familiei, continund cu anexele gospodaresti, mprejmuirea gospodariilor. De
asemenea, lemnul s-a folosit si se foloseste n prezent la construirea unor drumu
ri cu traverse de lemn.
Presiunea populatiei pentru material lemnos pentru constructii a crescut n timp,
datorita cresterii populatiei ct si a nivelului de trai, au determinat o diminuar
e a cantitatilor de masa lemnoasa oferita de silvicultura, datorita scaderii per
manenta si ngrijoratoare a suprafetelor
ocupate de paduri, ndeosebi n zonele de cmpie, ca urmare a extinderii terenurilor c
u destinatie agricola. Cu toate aceste reduceri de suprafete care numai o parte
sunt rempadurite, anual se exploateaza cantitati nsemnate de masa lemnoasa. Astfel
pentru anul 2002, cota de masa lemnoasa pentru populatia rurala a fost de 2,8 m
il. mc. din totalul de peste 14 mil. mc. aprobate, la care se adauga taierile il
egale de catre diversi cetateni sau agenti economici.
Bibliografie:
Bold, op. cit., pg.13;
Codul Silvic (Legea nr.26/1996);
Ion Machedon, Silvicultura si dezvoltarea rurala, Bucuresti, Editura Tridona - O
ltenita, 2003, pg. 80/90;
Ion Machedon si colab. Codul Silvic, pg 31/36;
Ion Machedon, Silvicultura si dezvoltarea rurala, Oltenita, Editura Tridona, 200
3, pg. 172-181;
Surse WEB:
http://www.agriculturaromaneasca.ro/produse/rolul-i-importana-pdurilor-197-c5.ht
ml
http://blogoenciclopedia.blogspot.ro/2012/12/defrisarea-padurilor-o-problema-pen
tru.html
http://www.zooland.ro/rolul-si-protectia-padurii-stiati-ca-1983
http://www.rosilva.ro/articole/prezentare_generala__p_131.htm
http://www.rosilva.ro/articole/prezentare_generala__p_178.htm