Defrisarile

Defrisarea, sau despadurirea este inlaturarea totala, fie prin taiere, fie prin ardere a plantelor lemnoase de pe

o anumita suprafata. Ce efecte poate avea defrisarea?

Defrisarea este, in unele cazuri – daca este facuta cu cap – utila, deoarece acea suprafata poate apoi fi
folosita in alte scopuri, ca agricultura, pasunat, constructii si de asemenea, materialul lemnos rezultat este
foarte util in multe industrii. Problemele apar cand despaduririle se fac intr-un mod irational si lipsit de
sustenabilitate.

Astfel de defrisari, la scara masiva, duc la deteriorarea calitatii solului si desi padurile inca mai acopera
undeva la 30% din suprafata planetei, in fiecare an 75.000 de km² de paduri dispar, conform National
Geographic.Rata despaduririi este foarte ridicata in zonele tropicale si daca nu se iau masuri drastice, in
maxim 100 de ani padurile tropicale vor disparea complet, spune aceeasi sursa.

Nu toate despadurile sunt intentionate, insa, unele fiind cauzate de incendii de padure, sau de pasunatul
excesiv care impiedica cresterea lastarilor.

Rolul si importanta padurilor

 Padurea furnizeaza cea mai mare cantitate de oxigen; astfel aproximativ 2/3 din oxigenul consumat de
oameni, animale, industrie, agricultura este preluat din atmosfera, prin aprovizionarea acesteia de catre
arbori si arbusti
 Absoarbe o importanta cantitate de CO2, contribuind la reducerea poluarii si avand o influenta benefica
asupra mediului,purificand atmosfera
 Fixeaza solul, impiedicand alunecarile de teren si eroziunile provocate de ploaie sau vant
 Filtreaza apa provenita din precipitatii, prin scurgerea acestia printre straturile de muschi si frunze
moarte, asigurand o apa limpede si curata
 Reduce mult marimea viiturilor, in cazul ploilor torentiale, prin retinerea unei mari cantitati de apa in
coronament si litiera si cedarea acesteia treptat
 Padurea reprezinta factorul determinant in mentinerea echilibrului ecologic, climatic si hidric, fiind
totodata ecosistemul cu o capacitate de regenerare de 3-5 ori mai mare decat oricare alt ecosistem
natural.

Cea mai rapida solutie a tuturor problemelor ar fi oprirea taierii capacilor, dar fiind foarte seriosi, realitatile lumii
in care traim (industriale, financiare, umane) ne arata ca asa ceva nu se poate intampla.

O solutie care poate functiona insa este sa avem un management mult mai atent al resurselor forestiere.
Defrisarile pe suprafete mari ar trebui oprite complet, astfel asigurandu-se ca mediile forestiere vor ramane cat
de cat intacte. Taierea copacilor trebuie facuta intr-un mod sustenabil, inlocuindu-i pe cei taiati cu lastari.

Despaduriri in judetul Dolj

In Dolj, ca si in alte judete ale tarii, se constata o reducere semnificativa a suprafetelor de padure in ultimii 50
de ani, suprafata fondului forestier fiind, la sfarsitul anului 2002, de 80,1 mii ha, respectiv, 10.8% din teritoriu
(fata de 26% la nivel national). Prin amenajarea sistemelor de irigatii din zonele nisipoase, din partea de sud a
judetului, in anii `70, s-au defrisat peste 13.000 de ha de padure. Cele 1.418 ha de perdele forestiere instalate
ulterior n-au putut, insa, suplini efectul padurilor defrisate.

Dupa 1990, din fondul forestier al sudului judetului Dolj (circa 24.000 ha) s-au retrocedat circa 5.000 ha
(potrivit Legii nr. 18/1991 si Legii nr. 1/2000), din care 85% au fost taiate. In consecinta, in aceste perimetre s-a
instalat o seceta permanenta, iar suprafete intinse de teren au fost scoase din circuitul agricol. Clima a devenit
uscata si cu temperaturi ridicate in timpul verii, iar resursele de apa sunt tot mai sarace. Proprietarii terenurilor
nu au mai putut cultiva nimic pe suprafetele respective, fiind nevoiti sa le cedeze Regiei Nationale a Padurilor
pentru impadurire.

Harta cazurilor de taieri ilegale(2015)

Proiect realizat de elevii:Andreiasi Marius-Ionut, Zorzor Eduard, Stoichitescu Robert-Cristian, Briciu Andrei Marius.