Defrisarea padurilor

● In 2011 sarbatorim padurile, in primul rand pentru ca…

● Padurile adapostesc 80% din biodiversitatea terestra.
● Acopera 31% din suprafata totala de pamant.
● 1,6 miliarde de oameni depind de paduri pentru a putea trai.
● Un prim pas pe care il putem face este sa citim despre paduri, sa ne dam seama
cat de importante sunt pentru noi, iar apoi, sa vedem ce putem face pentru a le
proteja.
● România este singura tara din Europa în care suprafata padurilor
se reduce în permanenta, iar ritmul defrisarilor îl depaseste pe cel
din tarile africane. Omenirea pierde anual paduri de circa 20 de
milioane de hectare, o suprafata egala cu teritoriul Marii Britanii,
defrisari care au drept consecinta emiterea a milioane de tone de
dioxid de carbon
● Desi ritmurile de despadurire sunt diferite in diverse regiuni ale lumii,
specialistii sunt unanimi in a prognoza ca daca nu se vor lua masuri si
ritmul actual al despaduririlor se va mentine, disparitia completa a acestora
va avea loc pana la sfarsitul acestui secol, urmarile asupra mediului si
chiar asupra vietii pe Terra fiind inestimabile.
●
Defrisarea padurilor, factorul
principal al incalzirii globale.
Stiati ca… despre paduri

● In prezent, pe Pamant,mai exista doar 3 mari paduri:Padurea

Amazon din Brazilia si padurile boreale din Rusia si Canada.
● Padurile contin intre 50-90% din speciile terestre. Doar
padurile tropicale adapostesc intre 10-50 milioane de specii-
peste 50%din speciile de pe planeta.
● ( Sursa Agentia de Investigare a Mediului).
● Oxigenul de pe intreg Pamantul este produs
prin fotosinteza,proces prin care plantele
obisnuiesc sa combine apa si dioxid de carbon
pentru a crea glucoza(propria lor mancare) si
oxigen.
● Doar 3 copaci plantati in jurul casei, poate
micsora facturile de aer conditionat cu pana la
50% si copacii care sunt plantati in fata casei,ca
un scut impotriva vantului, poate micsora
factura de incalzire cu pana la 30%
Efectele defrisarii

● Declinul pădurilor s-a manifestat sub două forme: -defrişarea

pădurilor, adică înlăturarea completă şi definitivă a învelişului
forestier (neurmată de regenerare sau împădurirea suprafeţei
respective); - degradarea pădurilor, adică destructurarea lor sub
aspectul compoziţiei, consistenţei, stării de vegetaţie, capacităţii
de producţie, caracteristicilor calitative, stării de sănătate etc.
Defrişarea şi degradarea pădurilor are trei consecinţe directe
majore: - scăderea biomasei şi a volumului de resurse forestiere
valorificabile (lemn, fructe de pădure, ciuperci, latex, cauciuc, etc.) -
modificarea proceselor ecologice (circuitul elementelor, stocarea
carbonului, diminuarea rezistenţei la factori perturbatori etc.) -
reducerea diversităţii biologice la toate nivelurile (genetice a
speciilor, comunităţilor, peisajelor).
Care sunt cauzele defrișărilor și degradării
pădurilor?
Defrișările și degradarea pădurilor sunt cauzate în principal de
activitățile umane și afectează oamenii peste tot în lume.

●Agricultura industrială
●
Agricultura reprezintă principalul factor al defrișărilor în toate
regiunile cu excepția Europei.
●
Transformarea pădurilor în terenuri cultivabile reprezintă cauza
principală a pierderilor de păduri. Conform Organizației pentru
Alimentație și Agricultură, aceasta cauzează cel puțin 50% din
defrișările globale, în principal pentru producția de ulei de palmier și
soia.
.

● Pășunatul animalelor este responsabil pentru aproape

40% din defrișările globale.

În Europa, transformarea în terenuri agricole produce

aproximativ 15% din defrișări iar 20% se datorează
pășunatului animalelor.

● Urbanizarea
●
Dezvoltarea urbană și a infrastructurii, inclusiv construcția
și extinderea drumurilor reprezintă a treia mare cauză a
defrișărilor globale, producând puțin peste 6% din totalul
acestora. În Europa urbanizarea este principala cauză a
defrișărilor.
.

● Supraexploatarea resurselor lemnoase

●
Alte activități umane dăunătoare includ supraexploatarea
lemnului, inclusiv pentru combustibil și exploatarea forestieră
ilegală sau nesustenabilă.
●
Schimbările climei
●
Schimbările climatice sunt atât o cauză, cât și o consecință a
defrișărilor și a degradării pădurilor. Evenimentele extreme pe
care le declanșează, cum ar fi incendiile, secetele și
inundațiile, afectează pădurile. La rândul său, pierderea
pădurilor este dăunătoare pentru climă, deoarece pădurile
joacă un rol semnificativ în furnizarea de aer curat, reglarea
ciclului apei, captarea CO2, prevenirea pierderii biodiversităţii
şi eroziunii solului.
De ce avem nevoie de păduri

● Pădurile joacă un rol vital în lupta cu schimbările climatice: un singur copac

poate absorbi 22 de kilograme de dioxid de carbon pe an. Faptul că același
copac tăiat sau ars eliberează cantitatea de carbon stocată timp de zeci de ani
sau chiar secole arată că defrișarea reprezintă o dublă problemă în contextul
încălzirii globale.
● Pădurile nu joacă un rol esenţial doar în bugetul global al carbonului, ci au
un rol important în reglarea climei locale, prin umbrirea solului și prin
transpiraţia copacilor (termen folosit pentru eliberarea și evaporarea apei din
toate plantele, inclusiv din copaci).
Realizat de Balea Alex