Cuprins

1.Noțiunea de defrișare
2.Cauzele defrișării
3.Efectele defrișării
4.Consecințe ale defrișării
5.Măsuri de prevenire si combatere
6.Curiozități
Concluzie
Bibliografie
 1.Defrișarea

Defrișarea sau despădurirea constă în

îndepărtarea totală a vegetației lemnoase
forestiere de pe o anumită suprafață, fără a fi
urmată de regenerarea acesteia, incluzând
scoaterea și îndepărtarea radacinilor și arbuștilor,
cu schimbarea folosinței și a destinației terenului.
 2.Cauzele defrișării
Utilizarea lemnului în anumite scopuri(construcții,industria celulozei și a
hârtiei,ca sursă energetică).
Defrișarea pentru a face loc terenurilor agricole.
Construcția drumurilor și căilor ferate.
Folosirea lemnului ca și combustibil.
Practicarea agriculturii extensive.
Extinderea fermelor și a așezărilor.
 3.Efectele defrișării
Distrugerea habitatelor.
Reducerea surselor de hrană.
Reducerea de plante medicinale.
Pericolul de catastrofe naturale.
Modificări climatice-lipsa ploilor.
Secetele și incendiile provocate de acestea.
Deșertificarea treptată a terenurilor.
Ploile acide .
Efectul de seră.
Subțierea stratului de ozon.
Alunecările de teren.
 4.Consecințe ale defrișării
Intensificarea procesului de eroziune al solurilor.
Sunt tot mai frecvente secetele.
Intensificarea alunecărilor de teren.
Degenerarea stării masivului forestier.
Dispariția speciilor de floră și faună.
Defrișatul pădurilor este principalul factor al încălzirii globale.
 5.Măsuri de prevenire și combatere
Folosirea rațională a resurselor forestiere.
Conservarea prin construirea de parcuri naționale si rezervații.
Educarea și informarea populației.
Plantarea în fiecare an a copacilor.
Acțiuni ecologice(colectarea deșeurilor de pe râuri).
Elaborarea unui ghid de respectare a naturii.
 6.Curiozități
 La plantarea unui hectar de pãdure se folosesc 8000 de puieţi, iar pânã la vârsta
de exploatare mai rãmân doar 600 de exemplare.

 Tãierea unui brad dureazã un minut, dar cã sã ajungã la maturitate, bradului îi

sunt necesari 60-80 de ani.

Un hectar de pãdure de conifere capteazã anual 50 tone de dioxid de carbon şi

elibereazã, în acelaşi timp, 2530 tone de oxigen.

În ţara noastrã, în perioada medievalã, pãdurea reprezenta 75% din suprafaţã, la
începutul secolului al XIX-lea 38%, iar dupã 1975, 27%. În zilele noastre,
suprafaţa acestora este mult mai redusã şi continuã sã scadã.
•Datoritã despãduririlor, pe Glob, la fiecare 30 de minute, dispare o specie vegetalã şi una animalã.

•Pãdurea trebuie deci protejatã pentru a-şi putea manifesta şi dezvolta rolurile sale benefice.

•Zonele defrişate pânã în prezent sunt atat de mari încât ar trebui sute de ani de recuperare
naturalã pentru a reface vegetaţia originalã.

•Din cauza secetelor, poluãrii, pãşunatului excesiv s-a ajuns la o agravare a stãrii de sãnãtate a
pãdurilor in ultimii 10 ani.

•Acum, 4 copaci din 10 sunt bolnavi iar aproape 2 sunt grav bolnavi. Precarã este şi starea de
sãnãtate a pãdurilor de stejar, salcâm, molid şi brad. Cu toate acestea, volumul normal al
recoltãrilor a scãzut iar tãierile ilicite s-au amplificat.
 Conculzie
În concluzie,aș putea spune ca pădurea asigură o
stabilitate pe Terra,iar din cauza defrișării aceasta duce la
intensificarea proceselor naturale precum alunecări de
teren,eroziunea solului etc.Din cauza tăierii pădurilor nu suferă
numai solul ci și anumite specii rare de plante și animale.Iar
pentru a proteja ceea ce distrugem din cauza defrișării,acem
nevoie de anumite măsuri de combatere,de eficiență și de
folosirea rațională a resurselor.
 Bibliografie
https://vdocuments.site/defrisarea-padurilor-567828435ca90.html
https://ro.wikipedia.org/wiki/Defri%C8%99are
Vă mulțumesc!
Proiect realizat de:
Popescu Eusebiu