“A cugeta înseamnã a cãuta luminişul într-o pãdure”

 2/3 din oxigenul planetei,

consumat de lumea vie, de industrie
sau autovehicule, este furnizat
atmosferei de cãtre arbori şi arbuşti.

Pãdurile ocupã 29% din suprafaţa

României, adicã sub media
europeanã de aproape 42%.
România se situeazã pe locul 13 în
Europa în ceea ce priveşte
suprafeţele împãdurite.
INFLUEN ŢA FACTORILOR ABIOTICI ASUPRA PÃDURILOR

Pãdurile contribuie la întreţinerea

vieţii pe pãmânt deoarece:

-filtreazã aerul de impuritãţi;

-constituie o veritabilã barierã

biologicã contra poluãrii;

-contribuie la ionizarea aerului;

-distruge microbii;

-asigurã apa limpede şi curatã;

-oferã adãpost şi hranã multor

vieţuitoare;
• În societate pãdurile pot furniza cantitãţi
uriaşe de lemn de bunã calitate.

•Lemnul a fost utilizat din cele mai vechi

timpuri pentru primele arme, unelte,
construcţii de locuinţe sau pregãtirea
hranei.

•Astãzi este utilizat, în diferite domenii

ale vieţii umane (industria mobilei, hârtiei,
chimicã, construcţii, etc.).
DISTRUGEREA PÃDURILOR
 Reducerea zonei de pãdure
de pe planetã duce la procese
negative precum eroziunea
solului, reducerea diversitãţii
florei si faunei, degradarea
bazinelor, creşterea cantitãţii de
dioxid de carbon în atmosferã,
reducerea de lemn, şi în cele din
urmã la o reducere a vieţii... A
OMENIRII
CURIOZITÃŢI
¶ La plantarea unui hectar de pãdure se
folosesc 8000 de puieţi, iar pânã la vârsta de
exploatare mai rãmân doar 600 de exemplare.

¶ Tãierea unui brad dureazã un minut, dar cã sã

ajungã la maturitate, bradului îi sunt necesari
60-80 de ani.

¶ Un hectar de pãdure de conifere capteazã

anual 50 tone de dioxid de carbon şi elibereazã,
în acelaşi timp, 2530 tone de oxigen.

¶ În ţara noastrã, în perioada medievalã,

pãdurea reprezenta 75% din suprafaţã, la
începutul secolului al XIX-lea 38%, iar dupã
1975, 27%. În zilele noastre, suprafaţa acestora
este mult mai redusã şi continuã sã scadã.
 •Datoritã despãduririlor, pe
Glob, la fiecare 30 de minute,
dispare o specie vegetalã şi una
animalã.

•Pãdurea trebuie deci protejatã

pentru a-şi putea manifesta şi
dezvolta rolurile sale benefice.

•Zonele defrişate pânã în

prezent sunt atat de mari încât
ar trebui sute de ani de
recuperare naturalã pentru a
reface vegetaţia originalã.
 •Pãdurea este afectatã de
diverse practici şi activitãţi
omeneşti.

•Din cauza secetelor, poluãrii,

pãşunatului excesiv s-a ajuns la o
agravare a stãrii de sãnãtate a
pãdurilor in ultimii 10 ani.

•Acum, 4 copaci din 10 sunt

bolnavi iar aproape 2 sunt grav
bolnavi. Precarã este şi starea de
sãnãtate a pãdurilor de stejar,
salcâm, molid şi brad. Cu toate
acestea, volumul normal al
recoltãrilor a scãzut iar tãierile
ilicite s-au amplificat.
PROTEJAŢI PÃDURILE!