Pdurea, aurul verde al

Pmntului

Cel mai mare pictor ramane natura. Ea picteaza

pentru noi, zi dupa zi, imagini de o infinita frumusete.
Padurile , podoaba planetei noastre , cuprind , ca un
imens brau verde , muntii , colinele , malurile apelor ,
campiile si dealurile .
Lemnul padurilor a fost folosit din cele mai
indepartate timpuri . Alaturi de piatra si argila , lemnul
a oferit omului posibilitatea de a-si realiza primele arme
de vanatoare , primele unelte si locuinte . Dupa
descoperirea focului a avut un rol important si in
pregatirea hranei .

Padurile ofera adapost pentru animale si om . Ele

reprezinta
un refugiu din calea zgomotului , a soarelui puternic , a vantului ,
e o oaza de liniste si aer curat . Ce e mai placut decat sa stai la
umbra unui copac in zilele calde de vara , sa asculti trilurile
pasarilor si vantul fosnind prin frunze?
Padurile sunt surse de lemn , latex , rasini, fructe si seminte.
Lemnul este un material important si in industria mobilei , a
hartiei , industria chimica si in constructii . Multe plante si
animale care traiesc in paduri reprezinta o sursa de hrana
pentru oameni .
Pentru ca sa nu distruga aceasta comoara omul a infiintat
rezervatii naturale in care se pastreaza peisajul natural , oferind
plantelor si animalelor conditii optime de viata .

Omul a fost strans legat de padure , de natura in general . A

aratat aceasta prin opere literare insemnate . Marele Mihai
Eminescu a elogiat padurea in versuri de neuitat.
-Codrule cu rauri line ,
Vreme trece , vreme vine ,
Tu din tanar precum esti
Tot mereu intineresti .
In perioada preistorica , peste 50% din suprafata Terrei a fost
ocupata de paduri .
In perioada medievala , padurile ocupau 70 75% din
suprafata tarii .
La inceputul secolului al XIX-lea padurile ocupau 38% din
suprafata tarii .
Dupa 1975 , padurile ocupau 27% din suprafata tarii . Astazi
aceasta suprafata este mult mai redusa si continua sa scada .

Padurea este producator de oxigen , consumator de

dioxid de carbon (CO2) , depoluant , indeplinind functii
importante pentru viata omului :sanitara , hidrologica ,
climatica , estetica si recreativa .
Funciile estetic i recreativ sunt benefice
ndeosebi omului modern cu ritm trepidant de via cu
numeroi factori stresani .
Daca omul pierde grdinile , pdurile si crrile se va
pierde pe sine insui .
( J.R . Openheimer )

STIATI CA :

Padurile produc 2/3 din cantitatea de oxigen consumata de lumea vie .

Un stejar in decursul vietii produce oxigen necesar unui om timp de 20 de ani .
Un ha de padure absoarbe 3,7 tone de CO din atmosfera si reda acesteia 2
milioane de tone de oxigen .
Cantitatea de frunze introduse in sol anual de padure de la l ha este de
aproximativ20 tone .
Grosimea stratului de ozon a Planetei este de 20-40 km altitudine .
Ienuparul ( juniperus ) produce zilnic 30 kg fitoncide ( substante care distrug
microbii ) .
Molidul produce zilnic 4 kg fitoncide .
La fiecare 30 dispare o specie vegetala si o specie animala datorita despaduririlor .In 2020 se
estimeaza ca populatia globului sa fie de 12 miliarde locuitori , iar in
2150 de 150 miliarde locuitori .
Prin fotosinteza plantele consuma anual 174 miliarde de tone de CO , din care 19
miliarde tone este consumat de plantele terestre , iar 155 miliarde tone de catre
plantele acvatice .
Asimiland o tona de carbon , plantele degaja 27 tone de oxigen Un fag matur
consuma din primavara pana in toamna aproximativ 9000 litri de apa .
Erodarea stratului de ozon afecteaza viata pe Terra prin diminuarea imunitatii ,
boli ereditare , malformatii , aparitia cancerelor , diminuarea fotosintezei , aparitia
efectului de sera .

 Ce este un incendiu ?
Incendiul se produce ntotdeauna
cnd sunt mpreun trei elemente:
aerul, cldura i combustibilul.
Dac unul din aceste trei elemente
dispare, incendiul dispare i el.

 Ce este un incendiu de pdure ?

Dac condiiile sunt optime, un incendiu se poate
produce n orice moment.
Aerul, este prezent pretutindeni n jurul nostru.
Sursa de cldur, ce poate iniia un incendiu
ntr-o zon
forestier,poate fi de origine natural sau produs
de om.
Cea mai mare parte din riscurile de incendiu de
pdure apar
atunci cnd este secet i cald.
Pdurea trebuie considerat n integralitatea
sa un
combustibil potenial. Flcrile pot afecta
vegetaia vie (ramuri,
frunze) sau moart (ace, arbori uscai) precum i

Care este cauza incendiilor de pdure ?

Printre cauzele cele mai frecvente de incendiu se
disting factorii naturali i factorii legai de
activiti umane.
Influena factorilor naturali
Condiiile meteo i caracteristicile vegetaiei
contribuie la propagarea incendiilor. Perioadele
de secet i vntul puternic sunt favorabile
izbucnirii incendiilor. Vntul accelereaz uscarea
solului i vegetaiei i crete riscurile de
propagare a incendiilor la mare distan. Cldura
usuc vegetaia prin evaporare i provoac pe
timpul perioadelor cele mai
clduroase, eliberarea esenelor volatile, aflate la
originea propagrii incendiilor. De asemenea,
fulgerele sunt la originea nceputurilor de
incendiu, mai ales n masivele muntoase i pe

 Influena factorilor umani

Oamenii sunt la originea celor mai multe
incendii de pdure. Incendiile provocate de
om
sunt datorate nerespectrii regulilor de
prevenire a incendiilor de pdure pe timpul
activitilor:

-de agrement (fumat, jocul copiilor cu

focul,
picnic)

-agricole i forestiere

- ca urmare a aciunilor intenionate

 Focul n pdure poate fi util pentru oameni

atta timp ct poate fi inut sub control. Odat ,
scpat de sub control, focul poate fi periculos
att pentru oameni ct i pentru mediu.
Efecte pozitive i negative pentru
oameni :
n lucrrile de igienizare
periculos pentru sntatea i protecia
oamenilor, distruge gospodriile din apropiere
Efecte pozitive i negative pentru natur:
n meninerea ecosistemelor
distrugerea unor tipuri de plante, dispariia
pentru totdeauna a unor rase de animale,
afectarea cu caracter permanent a unei zone

Efectele unui incendiu de

padure

Cum prevenim producerea incendiilor de pdure ?

Nu te juca niciodat cu chibriturile sau cu o surs de foc
Atunci cnd vezi pe cineva jucndu-se cu chibriturile
sau aruncnd un chitoc de igar anun imediat un
adult
Nu face niciodat focul n pdure fr ajutorul prinilor
sau a unui adult
Nu face focul n pdure dac este secet i vnt.
Dac condiiile sunt prielnice pentru a face un foc n
pdure, alege un loc fr vegetaie
Nu lsa niciodat focul nesupravegheat
Stinge focul cu ap sau pmnt nainte de a pleca.
Menine curenia n pdure.
Nu lsa hrtii, resturi de mncare ori sticle. i ele pot
contribui la producerea incendiilor de pdure.

 In actiunea distructiva a fondului forestier un rol insemnat il au

taierile necontrolate ale copacilor care duc inevitabil la modificari ale
climei, la imputinarea animalelor salbatice, la distrugerea echilibrului
natural. Din pacate, taierile abuzive de lemn au ocupat multa vreme
prima pagina a ziarelor, in conditiile in care la nivel oficial furtul masiv
nu era recunoscut.

Efectele nagative ale defrisarilor sunt multiple: eroziunea solului,

inundatii din ce in ce mai frecvente si mai primejdioase, alunecari de
teren, schimbari ale cursurilor apelor, desertificare, incalzire globala,
etc.

Padurea, odata distrusa de tulburarile provocate de interventiile

nepricepute ale omului cu greu se poate reface. Vegetatia forestiera
trebuie sa strabata iarasi drumul de milenii, sa se razboiasca ani si ani
cu
eroziunea, pentru a castiga pozitia pierduta.

Cicatrizarea ranilor provocate de om sau de alte cauze se poate

face prin reimpaduriri, dar din nefericire, ambianta originala a
padurilor
este dificil de restaurat si in plus dureaza ani.

Efecte ale defririlor

ndemnuri ecologice