Fenomenul Pororoca de pe Amazon

          Un fenomen extrem de spectaculos pe cursul

inferior al Amazonului, acolo unde „apa urcă ȋnapoi spre izvoare”...

          Ce este Pororoca?

          Un fenomen ce se manifestă pe cursul fluviului Amazon, prin care un front de apă ce
poate atinge ȋnălţimea de 4,5 m şi viteza de 16-24 km/h pătrunde dinspre gura de vărsare a
acestuia (estuarul-deltă) spre izvoare, până la 970 km ȋn interiorul continentului. Apare un
efect vizual al curgerii inverse a fluviului, al pătrunderii apelor Atlantice spre izvoarele
Amazonului. Numele este preluat din limba indigenilor „Tupi” şi se traduce „Marele
zgomot periculos”. Fenomenul poate fi observat cel mai bine ȋn lunile Februarie – Martie.

          Geneza fenomenului
          Manifestarea acestuia apare ca urmare a existenţei câtorva condiţii esenţiale:
          -Valori ridicate ale fluxului de maree
          -Se ştie că Amazonul străbate o câmpie extrem de orizontală. Astfel, patul de curgere
al fluviului are pantă aproape nulă, fiind deci o diferenţă altitudinală extrem de mică ȋntre
oglinda apei fluviului şi cea a Oceanului Atlantic. In aceste condiţii, una dintre urmările unei
ridicări a nivelului Oceanulului la gura fluviului o reprezintă pătrunderea apelor atlantice pe
cursul Amazonului mult spre interior.
          -Forţă de ȋmpingere uriaşă exercitată de apele fluviului la vărsare. Această forţă
este generată de debitul lichid mare (primul loc de pe Glob) şi de viteza de curgere. Forţa
fluviului blochează pătrunderea fluxului mareic ȋn amonte. Când echilibrul este depăşit,
apele ţinute captive ȋn estuar se revarsă spre obârşile Amazonului sub formă de valuri
transportatoare de apă.

          Cum se manifestă
          Pe lângă transportul de apă „ȋn sensul greşit” de curgere a Amazonului trebuie
amintită importanţa ecosistemică a fenomenului (pătrunderea unor ȋntregi biocenoze
acvatice ȋn interiorul bazinului amazonian, modificarea configuraţiei malurilor, ruperea
arborilor şi transportul resturilor vegetale ȋn amonte, creşterea salinităţii apei etc.). Pororoca
este şi paradisul nautic al surferilor.

Ce Este Despădurirea

Defrișarea este procesul de tăiere a copacilor sau arderea zonelor de păduri și jungle care se
desfășoară într-un mod general, nediscriminatoriu, slab gestionat sau furtiv. Este o problemă gravă
de mediu din diferite motive.
Tăierea copacilor, într-o manieră masivă, așa cum se realizează în prezent, având în vedere
creșterea cererii pentru aceștia ca materie primă, fie pentru utilizarea ca lemn, pentru arderea ca
lemn de foc, fie pentru fabricarea hârtiei și cartonului este nedurabilă, adăugat la celelalte cauze și
incendii.
Dacă continuați la această rată actuală, echivalentă cu pierderea extensiilor de 20 de terenuri de
fotbal pe minut, în 100 de ani toate pădurile vor fi eliminate, cu pierderea lor consecventă de
biodiversitate și poluarea crescută.

Cauzele Defrișărilor
În prezent, principalele cauze ale defrișărilor sunt:
Agricultura. Multe păduri sunt tăiate pentru a deveni teren arabil. Ironia este că, în plus, în jur de
70% din cerealele și cerealele cultivate pe aceste meleaguri din lume nu sunt destinate consumului
uman, ci pentru hrănirea animalelor.
Creșterea animalelor este o altă problemă majoră, care, pe lângă generarea multor emisii de CO2,
consumând resurse enorme, cum ar fi apa și semințele, crește defrișările din cauza nevoii de
pământ pentru pășunat în procesul de creștere intensivă a animalelor pentru consumul uman.
Tăierea nediscriminată a copacilor pentru producția de lemn este o altă problemă și una dintre
principalele cauze ale defrișărilor. În multe părți ale lumii, din cauza lipsei de reglementare sau a
corupției organismelor locale, mii de hectare de copaci sunt tăiate pentru a satisface cererea
industriei.
Urbanizare. Deși este unul dintre cele mai puține moduri în care tăierea copacilor este crescută la
nivel global, numărul zonelor care sunt defrișate pentru a fi transformate în terenuri dezvoltabile este
încă important, de multe ori legat de unele dintre celelalte.
Incendii. Incendiile forestiere, marea majoritate cauzate de oameni, fie intenționat, fie accidental,
sunt o altă cauză gravă a declinului pădurilor din întreaga lume.
În zonele cu păduri tropicale mari, precum în Amazonul brazilian și în diferite regiuni din Indonezia,
care sunt principalele regiuni ale lumii amenințate de defrișări, arderea intenționată a pădurilor
pentru exploatarea lor ulterioară este în prezent o problemă gravă, care afectează și ele populațiile
autohtone sau autohtone ale locului și, în multe ocazii, sunt promovate de politicienii cu o moralitate
îndoielnică.

Consecințele Defrișărilor
Una dintre principalele consecințe ale defrișărilor este creșterea CO2 în atmosferă. Nu că
despăduririle generează tot CO2, așa cum am vorbit deja cu alte ocazii când ne referim la încălzirea
globală și la efectul de seră sau, mai recent, la acidificarea oceanelor datorită acestei creșteri a
CO2, ci că arborii și mai concret, pădurile „inhalează” dioxidul de carbon din aer.
Creșterea utilizării combustibililor fosili, care este principalul motiv al creșterii dioxidului de carbon în
atmosferă și ape, împreună cu scăderea extensiilor forestiere, care sunt între 10 și 12 milioane de
hectare pe an, ele accelerează procesul pe care îl cunoaștem sub numele de schimbări climatice, cu
consecințe ireversibile dăunătoare pentru continuitatea pe termen lung a vieții animale și vegetale și,
prin urmare, a vieții umane, pe toată planeta.
Acest lucru se reflectă și în schimbările climatice care au loc, cum ar fi scăderea precipitațiilor ,
deoarece pădurile și copacii, în general, joacă un rol important în acest proces. De
asemenea, deșertificarea este o consecință directă a acestui proces.
Nu mai puțin importantă este pierderea habitatului pentru multe specii care trăiesc în copaci și
păduri. Acest lucru are uneori consecințe foarte grave, așa cum se întâmplă în Indonezia, unde
specii precum elefanții, orangutanii și tigrii din insula Sumatra, endemici și unici ca specie. Toate
aceste animale sunt în pericol critic din cauza defrișărilor și arderii pădurilor pentru a planta copaci
pentru producerea de ulei de palmier pentru industria alimentară globală.
De asemenea, scăderea speciilor de plante , a copacilor și a altor tipuri de plante care locuiesc în
păduri, sunt afectate de creșterea tăierii copacilor.
Și, ca și cum nu ar fi suficient, defrișările în regiunile tropicale și subtropicale, unde se află
majoritatea pădurilor care sunt tăiate în prezent, favorizează răspândirea dăunătorilor
precum malaria și dengue, transmise de țânțari, ale căror Deplasarea crește din cauza defrișărilor,
precum și a capacității lor de reproducere.

Soluții Împotriva Defrișărilor

Ca și în cazul acidificării oceanelor, creșterii temperaturii atmosferice și dispariției speciilor de
animale și plante, este foarte dificil să propunem o soluție la defrișări, deoarece este ceva care
cuprinde toate aspectele vieții, dar putem face mici acțiuni care merg în acea direcție:
Sprijiniți inițiativele de plantare a copacilor în masă , cum ar fi Dronecoria sau Ecosia.
Planteaza un copac. Da, deși poate părea inutil, trebuie să plantăm câte unul, doi sau o sută de
copaci fiecare dintre noi.
Reduceți utilizarea hârtiei . Dacă avem o imprimantă, utilizați-o cât mai puțin posibil și optați
întotdeauna pentru opțiuni digitale. De asemenea, pentru a împacheta cadouri putem folosi reviste
sau ziare vechi, nu este necesar să se genereze atâta gunoi nesustenabil în momente precum
Crăciunul.
Reciclează , refolosește și cumpără produse din lemn second-hand .
Căutați certificatul FSC (Forest Stewardship Council) privind lemnul și produsele realizate din
lemn. Reduceți consumul de carne și produse de origine animală, având în vedere relația directă
dintre animale, defrișări și schimbări climatice.