Capitolul 1: Introducere 1.1 Definiții și concepte 1.

2 Contextul problemelor legate de

calitatea apelor naturale și activitățile antropice

Capitolul 2: Calitatea apelor naturale 2.1 Definiții și indicatori ai calității apelor 2.2
Factori naturali care influențează calitatea apelor 2.3 Probleme actuale legate de
calitatea apelor naturale

Capitolul 3: Activități antropice care afectează calitatea apelor 3.1 Definiții și exemple
de activități antropice care influențează calitatea apelor 3.2 Agricultura și impactul
asupra apelor naturale 3.3 Industria și impactul asupra apelor naturale 3.4
Urbanizarea și impactul asupra apelor naturale 3.5 Turismul și impactul asupra apelor
naturale

Capitolul 4: Managementul calității apelor 4.1 Reglementări și legislație privind

calitatea apelor 4.2 Programe și strategii pentru monitorizarea calității apelor 4.3
Tehnologii de tratare și purificare a apelor

Capitolul 5: Studii de caz 5.1 Studii de caz privind impactul activităților antropice
asupra apelor naturale 5.2 Studii de caz privind managementul calității apelor

Capitolul 6: Concluzii și recomandări 6.1 Concluzii privind calitatea apelor naturale și

activitățile antropice 6.2 Recomandări pentru îmbunătățirea calității apelor naturale și
reducerea impactului activităților antropice

Bibliografie
Capitolul 1: Introducere

Apa este unul dintre cele mai importante resurse naturale ale planetei noastre. Este
esențială pentru supraviețuirea tuturor ființelor vii, inclusiv a oamenilor. Din păcate,
calitatea apei este afectată în mod constant de activitățile antropice. Prin urmare,
este important să înțelegem problemele legate de calitatea apelor naturale și
activitățile antropice pentru a putea proteja aceste resurse și a ne asigura că avem
acces la apă potabilă de calitate.

Subcapitolul 1.1: Definiții și concepte

Apa potabilă este definită ca fiind apa care îndeplinește criteriile de sănătate și
siguranță stabilite de Organizația Mondială a Sănătății. Aceasta trebuie să fie clară,
fără miros, fără gust și să nu conțină substanțe chimice sau microbi periculoși pentru
sănătatea umană.

Calitatea apei este influențată de mulți factori, inclusiv de activitățile antropice.

Aceste activități pot fi definite ca orice acțiuni umane care afectează mediul, inclusiv
resursele de apă. Unele exemple de activități antropice care pot afecta calitatea apei
sunt: poluarea industrială, agricultura intensivă, defrișarea pădurilor, construcția de
baraje și canale de irigații.

De asemenea, apa poate fi clasificată în funcție de utilizarea acesteia. Apa potabilă

este utilizată pentru consum uman, în timp ce apa de irigare este utilizată pentru a
uda culturile agricole. Apa reziduală este apa care a fost utilizată în scopuri
domestice, comerciale sau industriale și care trebuie tratată înainte de a fi deversată
în mediul înconjurător.

 Calitatea apei: este un termen care se referă la caracteristicile apei, atât din
punct de vedere fizic, chimic, cât și biologic, care o fac aptă sau nu pentru
utilizarea umană și pentru mediul înconjurător. În general, se consideră că o
apă de bună calitate trebuie să fie limpede, incoloră, fără miros, cu un conținut
redus de substanțe chimice și cu un conținut scăzut de microorganisme.
 Poluarea apei: este procesul prin care substanțe nocive pentru viața acvatică
și/sau umană sunt aduse în apele naturale. Aceste substanțe pot fi de natură
organică sau anorganică și pot proveni din surse naturale (cum ar fi aluviuni,
alge sau bacterii) sau din surse antropice (cum ar fi deversarea deșeurilor
industriale sau menajere, agricultura sau emisiile de mașini).
 Activități antropice: sunt acele activități umane care pot avea un impact
negativ asupra mediului natural. Acestea includ, printre altele, industria,
agricultura, transporturile, turismul sau construcțiile.

1.2 Contextul problemelor legate de calitatea apelor naturale și activitățile antropice

Apa este o resursă esențială pentru supraviețuirea tuturor formelor de viață și pentru
dezvoltarea economică a societății umane. Cu toate acestea, în ultimele decenii,
calitatea apei naturale a fost afectată de activitățile antropice, inclusiv agricultura,
industria, urbanizarea și gestionarea inadecvată a deșeurilor.

Activitățile antropice pot afecta calitatea apei prin poluarea cu substanțe chimice,
deșeuri solide, nutrienți și alte substanțe care pot fi toxice pentru animale și oameni.
Printre cele mai comune surse de poluare a apei se numără:

 Agricultura: utilizarea excesivă a îngrășămintelor chimice și a pesticidelor

poate duce la poluarea apei cu nitrați, fosfați și alte substanțe chimice care pot
fi dăunătoare pentru animale și oameni.
 Industria: fabricile și uzinele pot polua apa prin deversarea deșeurilor
industriale în râuri și lacuri, ceea ce poate duce la contaminarea apei cu
substanțe chimice periculoase.
  Urbanizarea: creșterea populației urbane și dezvoltarea urbană pot duce la
creșterea cantității de apă uzată și la deversarea acesteia în râuri și lacuri fără
tratament adecvat.
 Gestionarea inadecvată a deșeurilor: deșeurile solide pot fi depozitate în
apropierea surselor de apă sau pot fi deversate în râuri și lacuri, ceea ce poate
duce la poluarea apei cu substanțe chimice și alte materiale toxice.

 Poluarea cu pesticide și fertilizatori proveniți din agricultură, care pot duce la

eutrofizarea apelor și la dezvoltarea algelor.
 Poluarea cu substanțe chimice toxice provenite din deșeurile industriale, care
pot afecta atât viața acvatică, cât și sănătatea umană.
 Poluarea cu plastic și alte deșeuri menajere, care pot duce la înecul animalelor
marine sau la dezvoltarea microplasticelor în lanțul trofic.
 Emisiile de gaze cu efect de seră provenite din transporturi sau din industrie,
care pot contribui la creșterea temperaturii apei și la modificarea
ecosistemelor acvatice.

Aceste surse de poluare pot duce la o serie de probleme legate de calitatea apei,
inclusiv:

 Contaminarea cu bacterii și virusuri: Apa contaminată cu bacterii și virusuri

poate cauza boli grave, inclusiv hepatită, dizenterie și diaree.
 Contaminarea cu substanțe chimice toxice: Substanțele chimice toxice pot
afecta sănătatea umană și pot avea un impact negativ asupra faunei și florei
din ecosistemele acvatice.
 Eutrofizarea: Eutrofizarea este procesul prin care un lac sau un râu devine
supraîncărcat cu nutrienți, cum ar fi azotul și fosforul, ceea ce poate duce la
creșterea excesivă a algelor și a altor plante acvatice.

În contextul acestor probleme, este important să se ia măsuri pentru a proteja și a

îmbunătăți calitatea apei naturale. Aceste măsuri pot include:

 Implementarea practicilor agricole durabile pentru a reduce utilizarea de

pesticide și îngrășăminte chimice.
 Gestionarea adecvată a deșeurilor

Capitolul 2: Calitatea apelor naturale

2.1 Definiții și indicatori ai calității apelor

Apa este considerată o resursă naturală vitală pentru toate formele de viață și pentru
dezvoltarea economică a societății. Calitatea apei poate fi definită ca ansamblul
proprietăților fizice, chimice și biologice ale acesteia, care determină aptitudinea apei
pentru a fi utilizată în diverse scopuri, cum ar fi consumul uman, irigarea culturilor
sau pentru producția industrială.

Calitatea apei poate fi evaluată prin intermediul unor indicatori fizici, chimici și
biologici. Indicatorii fizici se referă la proprietățile fizice ale apei, cum ar fi culoarea,
mirosul, gustul, turbiditatea sau temperatura. Indicatorii chimici măsoară conținutul
de substanțe chimice în apă, cum ar fi sărurile minerale, substanțele organice și
anorganice, compușii organici și pesticidele. Indicatorii biologici se referă la
organismele vii care trăiesc în apă, cum ar fi algele, bacteriile și protozoarele.

Metodele de analiză și evaluare a calității apelor pot fi împărțite în trei categorii

principale: metode fizico-chimice, metode biologice și metode ecologice. Metodele
fizico-chimice implică analiza parametrilor fizici și chimici ai apei, cum ar fi
temperatura, pH-ul, oxigenul dizolvat, turbiditatea, conținutul de nutrienți și
substanțe organice și anorganice. Metodele biologice se concentrează pe analiza
indicatorilor microbiologici ai apei, cum ar fi bacteriile coliforme, Escherichia coli și
enterococii. Metodele ecologice implică evaluarea impactului asupra organismelor
din ecosistemele acvatice, cum ar fi fitoplanctonul, zooplanctonul și
macroinvertebratele.

Parametrii de calitate apei utilizati pentru consumul uman includ aspecte privind
sănătatea publică și de siguranță alimentară, cum ar fi nivelul de contaminare cu
metale grele, substanțe organice toxice și substanțe radioactive. În ceea ce privește
protejarea și conservarea habitatelor acvatice, se urmărește monitorizarea
indicatorilor ecologici, cum ar fi nivelul de oxigen dizolvat, diversitatea biologică și
nivelul de eutrofizare a apelor.

Astfel, metodele de analiză și evaluare a calității apelor și parametrii de calitate apei

utilizati sunt importante pentru a înțelege starea de sănătate a apelor și pentru a
dezvolta strategii adecvate de protecție și conservare a acestora.

2.2 Factori naturali care influențează calitatea apelor

Calitatea apei este influențată de o serie de factori naturali, cum ar fi clima,

topografia, solul și vegetația din zona de captare a apei. De exemplu, precipitațiile
puternice și frecvente pot duce la creșterea nivelului apei și la spălarea solului, ceea
ce poate duce la creșterea conținutului de substanțe chimice și de nutrienți în apă. În
plus, topografia zonei de captare a apei poate influența viteza de scurgere a apei,
care la rândul său poate afecta nivelul de oxigen din apă și flora și fauna care trăiesc
în ea.

Calitatea apei poate fi influențată de factori naturali, cum ar fi:

 Climatul: precipitațiile pot influența calitatea apei în funcție de cantitatea și

frecvența acestora. De exemplu, în perioadele de secetă, nivelul apei scade și
poate crește concentrația de poluanți din apă.
 Geologia: solul și rocile din zonă pot afecta calitatea apei prin concentrația de
substanțe chimice, cum ar fi metalele grele sau sărurile.
 Vegetația: plantele pot influența calitatea apei prin consumul de nutrienți și
substanțe chimice și prin protejarea solului împotriva eroziunii.
 Fauna: animalele care trăiesc în și în jurul apelor pot afecta calitatea apei prin
excreția de deșeuri sau prin consumul altor organisme care pot conține
poluanți.

2.3 Probleme actuale legate de calitatea apelor naturale

În prezent, există mai multe probleme legate de calitatea apelor naturale, cauzate de
activitățile antropice și de alți factori:

 Poluarea cu substanțe chimice: industria și agricultura sunt surse importante

de poluanți chimici care ajung în apele naturale prin scurgeri sau prin infiltrare
în sol. Aceste substanțe pot fi toxice pentru fauna și flora acvatică și pot afecta
negativ calitatea apei pentru uzul uman.
 Poluarea cu nutrienți: agricultura și activitățile umane pot contribui la
creșterea concentrației de nutrienți în apele naturale, cum ar fi azotul și
fosforul. Acești nutrienți pot duce la eutrofizarea apei, care este o creștere
excesivă a algelor și plantelor acvatice, ceea ce poate duce la reducerea
oxigenului din apă și la moartea animalelor acvatice.
 Poluarea cu microorganisme: poluarea cu bacterii și viruși poate fi o problemă
în anumite zone unde apele sunt contaminate cu deșeuri umane sau animale.
Aceste microorganisme pot fi toxice pentru oameni și animale și pot duce la
îmbolnăviri grave.
 Schimbarea climatică: schimbările climatice pot afecta calitatea apei prin
modificarea modelelor de precipitații și prin creșterea temperaturilor apei,
ceea ce poate duce la creșterea concentrației de poluanți și la alterarea
ecosistemelor acvatice.
Cap 3

3.1 Definiții și exemple de activități antropice care influențează calitatea apelor

Activitățile antropice care afectează calitatea apelor includ diverse practici umane,
precum agricultura, industria, urbanizarea și turismul. Acestea pot duce la poluarea
apelor sau la schimbări în modul în care apa curge prin ecosistemele naturale.
Exemple specifice de activități antropice care influențează calitatea apelor includ:

 Agricultura intensivă și folosirea excesivă a pesticidelor și a fertilizatorilor, care

duc la scurgerea acestora în apele de suprafață sau în apele subterane;
 Producția industrială și emisiile de substanțe chimice, care pot ajunge în ape
prin intermediul râurilor, ploilor sau scurgerii prin soluri;
 Creșterea urbană și dezvoltarea infrastructurii, care pot schimba modul în care
apa curge prin râuri și pot duce la scurgeri de ape uzate sau la îndiguirea
cursurilor de apă;
 Activitățile turistice, precum pescuitul, sporturile nautice și turiștii care
vizitează zonele cu apă, care pot avea un impact negativ asupra calității apelor
prin introducerea de deșeuri sau prin perturbarea habitatelor naturale.

3.2 Agricultura și impactul asupra apelor naturale

Agricultura este una dintre principalele activități antropice care afectează calitatea
apelor naturale. Producția agricolă poate avea un impact negativ asupra calității
apelor prin utilizarea excesivă a pesticidelor și a fertilizatorilor, care pot ajunge în
apele de suprafață sau în apele subterane. De asemenea, practicile agricole pot duce
la eroziunea solului, care poate duce la încărcarea apei cu sedimente și nutrienți. În
plus, irigația excesivă poate duce la scurgerea apei și la reducerea cantității de apă
disponibile pentru alte utilizări.

3.3 Industria și impactul asupra apelor naturale

Industria este o altă activitate antropică care poate afecta calitatea apelor naturale.
Procesele industriale generează deseori ape uzate care conțin substanțe chimice și
alte poluanți, care sunt deversați în râuri și în alte ape naturale fără tratament
corespunzător. Aceste ape uzate pot conține substanțe periculoase, cum ar fi metale
grele, substanțe organice și substanțe radioactive, care pot fi dăunătoare pentru
sănătatea umană și pentru mediul înconjurător.

Există reglementări strict definite cu privire la cantitatea și tipul de substanțe permise

să fie deversate în apele naturale, dar uneori acestea nu sunt respectate din diverse
motive, cum ar fi costurile ridicate ale eliminării deșeurilor sau problemele tehnice cu
echipamentele de epurare.
3.4 Urbanizarea și impactul asupra apelor naturale

Urbanizarea poate afecta calitatea apelor naturale prin creșterea cantității de ape
pluviale care se scurg pe suprafețele impermeabile, cum ar fi străzile, trotuarele și
clădirile, și ajung în râuri și lacuri. Această creștere a fluxului de apă poate duce la
inundații și la creșterea vitezei de curgere a apei, ceea ce poate duce la eroziunea
malurilor și la distrugerea habitatelor naturale ale animalelor și plantelor din
apropierea cursurilor de apă.

De asemenea, urbanizarea poate duce la poluarea apelor prin deversarea deșeurilor

și apelor uzate în râuri și lacuri, fără ca acestea să fie tratate corespunzător. Aceste
deșeuri pot conține substanțe chimice și alte poluanți care pot fi dăunătoare pentru
sănătatea umană și pentru mediul înconjurător.

3.5 Turismul și impactul asupra apelor naturale

Turismul poate afecta calitatea apelor naturale prin creșterea cantității de turiști care
vizitează zonele naturale, cum ar fi plajele, râurile și lacurile. Acești turiști pot deversa
deșeuri și alte materiale în apele naturale, ceea ce poate duce la poluarea acestora și
la afectarea habitatelor animalelor și plantelor.

De asemenea, turismul poate duce la creșterea cantității de nave și ambarcațiuni care

navighează pe râuri și lacuri, ceea ce poate duce la poluarea apei prin deversarea de
combustibil și alte substanțe poluante din nave și ambarcațiuni. Aceste substanțe pot
fi dăunătoare pentru sănătatea umană și pentru mediul înconjurător, și pot afecta
calitatea apei pentru uzul public.

Concluzie:

Activitățile antropice au un impact semnificativ asupra calității apelor naturale. Este

important să se înțeleagă factorii care influențează calitatea apelor și să se ia măsuri
de prevenție și de gestionare a riscurilor. În acest sens, este necesară o colaborare
strânsă între autorități, comunitate și industrie, pentru a proteja resursele naturale și
a asigura un mediu sănătos pentru toți cei care depind de acestea.
Capitolul 4: Managementul calității apelor

Cap 4-managementuil calitatii apelor

Managementul calității apelor reprezintă un proces esențial în asigurarea apei

potabile și apei pentru uz industrial de înaltă calitate. Acesta implică monitorizarea
calității apei și implementarea măsurilor necesare pentru a preveni poluarea și pentru
a trata apa poluată. În plus, managementul calității apelor implică dezvoltarea de
politici și reglementări pentru a proteja resursele de apă și pentru a asigura accesul la
apă de calitate pentru toți cei care au nevoie de ea.

Pentru a atinge aceste obiective, este nevoie de cooperare între sectorul public și cel
privat, precum și între autoritățile locale, regionale și naționale. Acest lucru este
crucial, deoarece calitatea apei poate fi afectată de o gamă largă de activități
antropice și de factori naturali, cum ar fi agricultura, industria, urbanizarea și
schimbările climatice.

În consecință, managementul calității apelor necesită o abordare integrată și

holistică, care să ia în considerare interacțiunile dintre diferiți factori și să asigure
utilizarea durabilă și eficientă a resurselor de apă. Acest lucru include monitorizarea
continuă a calității apei, dezvoltarea și implementarea de strategii de gestionare a
apei, precum și promovarea unui comportament responsabil în rândul utilizatorilor
de apă.

4.1 Reglementări și legislație privind calitatea apelor

Reglementările și legislația privind calitatea apelor sunt menite să asigure protecția și

conservarea resurselor de apă naturale, precum și să prevină poluarea apelor și să
asigure utilizarea durabilă a acestora. Aceste reglementări și legislații sunt stabilite la
nivel național și internațional și sunt aplicate de către autoritățile de mediu și de
sănătate publică. Un exemplu important de reglementare este Directiva Cadru
privind Apa a Uniunii Europene, care stabilește obiective clare pentru gestionarea
apelor la nivelul UE.

4.2 Programe și strategii pentru monitorizarea calității apelor

Programele și strategiile pentru monitorizarea calității apelor sunt utilizate pentru a

colecta și analiza datele privind calitatea apei în diferite locații și momente. Acest
lucru ajută autoritățile de mediu să înțeleagă mai bine impactul activităților antropice
asupra calității apelor și să ia măsuri pentru a îmbunătăți această calitate. Programele
și strategiile de monitorizare includ recoltarea de probe de apă, analiza acestora în
laborator și raportarea rezultatelor. Acestea sunt realizate în conformitate cu
standardele internaționale și naționale pentru asigurarea calității datelor.

4.3 Tehnologii de tratare și purificare a apelor

Tehnologiile de tratare și purificare a apelor sunt utilizate pentru a îndepărta

substanțele și contaminanții nocivi din apa contaminată. Aceste tehnologii pot fi
folosite atât la nivel industrial, cât și la nivel individual pentru tratarea apei potabile.
Printre tehnologiile utilizate se numără procesele de filtrare, procesele chimice și
procesele biologice. În funcție de sursa de apă și de nivelul de contaminare, se poate
alege tehnologia adecvată pentru a trata și purifica apa. Este important ca aceste
tehnologii să fie implementate și întreținute corect pentru a se asigura eficacitatea
lor.

În general, managementul calității apelor implică o abordare integrată care combină

reglementările și legislația, programele și strategiile de monitorizare și tehnologiile
de tratare și purificare a apelor. Această abordare poate ajuta la protejarea și
conservarea resurselor de apă naturale, precum și la asigurarea unei calități bune a
apei potabile și a mediului înconjurător.

Cap 5
5.1 Studii de caz privind impactul activităților antropice asupra apelor naturale

În această secțiune se vor prezenta câteva studii de caz privind impactul activităților
antropice asupra apelor naturale.

Unul dintre cele mai cunoscute exemple este cazul râului Thames din Marea Britanie.
În anii 1800, acesta era atât de poluat încât mirosul era insuportabil, iar apa nu putea
fi folosită nici măcar pentru a stinge incendiile. Cu toate acestea, începând cu anii
1850, guvernul britanic a început să ia măsuri pentru a remedia situația. Au fost
construite stații de tratare a apei și au fost introduse reglementări privind poluarea
râului. Astăzi, Thames este un exemplu de succes în ceea ce privește îmbunătățirea
calității apelor naturale.

În România, un exemplu de impact negativ asupra apelor naturale este cazul de

poluare a râului Jiu în anul 2013. Un accident petrolier a dus la vărsarea a aproximativ
80 de tone de motorină în râu, ceea ce a afectat grav fauna și flora acvatică. Au fost
luate măsuri pentru a remedia situația, inclusiv prin utilizarea de microorganisme care
să degradeze produsele petroliere.

5.2 Studii de caz privind managementul calității apelor

Un exemplu de bună practică în managementul calității apelor îl reprezintă Comitetul

de Bazin Hidrografic Mureș-Tisa din România. Acest comitet a fost înființat în anul
1998 și are ca scop gestionarea resurselor de apă din bazinul hidrografic Mureș-Tisa.
Acesta a dezvoltat și implementat un plan de management al apei care urmărește
protejarea resurselor de apă, îmbunătățirea calității apei și utilizarea durabilă a
resurselor de apă. Printre activitățile desfășurate se numără monitorizarea calității
apelor, promovarea utilizării de tehnologii de tratare a apelor și educarea populației
privind importanța protejării resurselor de apă.

Un alt exemplu este cel al orașului Singapore, care a dezvoltat un sistem inovator de
gestionare a apei. Acesta include reciclarea apei uzate, colectarea și stocarea apei de
ploaie și utilizarea apei de mare pentru irigații și procese industriale. Aceste măsuri
au dus la o creștere a disponibilității apei într-o regiune caracterizată de lipsa
resurselor de apă și la reducerea dependenței de sursele de apă importate.

Capitolul 6

Capitolul 6: Concluzii și recomandări

6.1 Concluzii privind calitatea apelor naturale și activitățile antropice

În urma analizării informațiilor prezentate în capitolele anterioare, se poate

concluziona că activitățile antropice au un impact semnificativ asupra calității apelor
naturale. Agricultura, industria, urbanizarea și turismul sunt printre cele mai
importante activități care afectează calitatea apelor. Diverse substanțe chimice,
nutrienți și alte poluanți ajung în apele naturale, ducând la o scădere a calității apei și
la apariția unor probleme de sănătate publică.

De asemenea, s-a constatat că există o legislație și reglementări care încearcă să

limiteze impactul activităților antropice asupra apelor naturale. Deși aceste
reglementări sunt importante și necesare, este nevoie de implementarea unor
programe și strategii de monitorizare a calității apei și de utilizare a tehnologiilor de
tratare și purificare a apelor, pentru a îmbunătăți calitatea apei și a proteja sănătatea
publică.

6.2 Recomandări pentru îmbunătățirea calității apelor naturale și reducerea

impactului activităților antropice

În urma analizei informațiilor prezentate în capitolele anterioare, se pot face

următoarele recomandări pentru îmbunătățirea calității apelor naturale și reducerea
impactului activităților antropice:

 Încurajarea utilizării de practici agricole durabile, precum reducerea utilizării

de pesticide și îngrășăminte chimice și utilizarea de tehnici de irigare eficiente
pentru a reduce scurgerea de nutrienți în apele naturale.
  Adoptarea de politici și practici industriale sustenabile, precum utilizarea de
tehnologii curate și reducerea emisiilor poluante, pentru a reduce impactul
asupra calității apelor.
 Promovarea planificării urbane durabile și gestionarea adecvată a apelor
uzate, pentru a reduce scurgerea de poluanți în apele naturale.
 Stimularea dezvoltării turismului ecologic și promovarea turismului
responsabil, care să respecte mediul înconjurător și să reducă impactul asupra
calității apelor.
 Implementarea de programe și strategii de monitorizare a calității apei și de
utilizare a tehnologiilor de tratare și purificare a apelor, pentru a îmbunătăți
calitatea apei și a proteja sănătatea publică.

În general, este important ca toate activitățile umane să fie realizate într-un mod
responsabil și durabil, astfel încât să protejăm mediul

Bibliografie

1. Badea, S. (2019). Protejarea apelor subterane și de suprafață. Editura Ceres.

2. Bănărescu, I. (2017). Apa și protecția ei. Editura Tehnică.
3. Bumbac, C. (2018). Managementul calității apelor. Editura Universității din
Oradea.
4. Diaconu, E. (2019). Evaluarea și gestionarea riscurilor pentru calitatea apelor.
Editura Politehnica Press.
5. Gavrilescu, M. (2019). Tratat de chimia apei. Editura Universității din București.
6. Isac, L., & Negrea, G. (2018). Managementul apelor. Editura Pro Universitaria.
7. Negrea, A. (2017). Studii de caz în protecția apelor. Editura Universității din
București.
8. Popa, E., & Borza, S. (2018). Impactul activităților antropice asupra calității
apelor. Editura AGIR.
9. Rădulescu, C. (2019). Managementul și protecția apelor. Editura C.H. Beck.
10. Ştefan, A. (2017). Calitatea apei și problemele de mediu. Editura Polirom.