Sunteți pe pagina 1din 25

Proiectarea stației de epurare a apelor uzate din

orașul Zlatna, jud. Alba

Studenți:​
Profesor coordonator:
Besoiu Alexandra​
Ș.l dr. Gașpar Eniko Vîlcioiu Alexandra Maria​
Mădean Andrei-Ionuț​
Pușcău Bogdan-Ioan​
1. Introducere
2. Date generale despre orașul Zlatna
3. Managementul apelor

Cuprins 4. Rețeaua de alimentare cu apă potabilă


5. Calitatea apei în Zlatna
4. Calcule
5. Bibilografie
Introducere

Apa este un recurs esențial pentru


Epurarea apei este procesul prin care se
supraviețuirea și bunăstarea umană,
Cu toate acestea, apa uzată poate fi un îndepărtează impuritățile și
fiind necesară pentru băut, gătit,
pericol pentru mediu și sănătatea contaminăriile din apa uzată,
curățenie și diverse activități
umană, dacă nu este tratată și eliminată astfel încât aceasta să poată fi folosită
industriale. În plus, apa joacă un rol
corespunzător. din nou sau eliminată în mod sigur în
crucial în menținerea ecosistemelor
mediul natural.
sănătoase și a agriculturii.
Ape uzate menajere - reprezintă apele uzate din gospodăriile populației, provenite de la grupurile sanitare,
gătit, spălat și din alte activități menajere. Aceste ape sunt poluate cu substanțe organice (detergenți, produse
petroliere, pesticide), substanțe minerale (cloruri, amoniac), germeni patogeni, paraziți

În gospodarie, apa uzată provine de la


 toalete
 dușuri
 băi
 chiuvete
 mașini de spălat rufe și vase.
Date generale despre orașul
Zlatna
Localizare

 Zlatna este o depresiune aflată între 2 lanțuri muntoase – munții Metaliferi de


origine vulcanică, cu vârful Jidov cu o înălțime de peste 900 m și de Munții
Trascău, munți formați prin încrețire din care se remarcă vârful Dâmbău cu o
înălțime de 1.369 m.
 Pricipalul râu care trece prin Zlatna este Ampoiul care care are o lungime de
aproximativ 50 km și se varsă în râul Mureș în municipiul Alba-Iulia.
Coordonatele geografice care intersectează localitatea sunt: 46˚şi 6’ latitudine
nordică şi 23˚ şi 12’ longitudine estică. Altitudinea medie la care este situată
localitatea este de circa 420 m de la nivelul mării, in zona centrală a oraşului.
Oraşul propriu-zis ocupă zona terasată dintre râul Ampoi şi Valea Morilor, la
confluenţa acestora.
Demografie

Populație stabilită
Localitatea
 Densitatea populaţiei în
RPL 2014
oraşul Zlatna este de 30,26
locuitori/kmp, situându-se
JUDEȚUL ALBA 382.537
sub media pe judeţ (54,9
ZLATNA 8.076 locuitori/kmp)
Relief

Principalele forme de relief sunt reprezentate de :


a) zona montană – predominantă în teritoriu, cu
altitudini cuprinse între 600-1300 m.
b) zona depresionară (depresiunea Zlatna –
Almaşu Mare) este situată pe cursul mijlociu al
râului Ampoi.
Caracteristici climatice
 Din punct de vedere climatic zona Zlatna se situează într-o regiune cu climă
temperată. Temperatura medie anuală calculată pe o perioadă de 10 ani (1952-1962)
este de 8,2 grade C. Presiunea atmosferică medie anuală este de
731,5 mm coloană de mercur .
 În privinţa vânturilor zona localităţii Zlatna se află într-
o regiune relativ calmă, viteza şi intensitatea vântului sunt mai r
eduse decât în regiunile deschise.
 Numărul zilelor de zăpadă este în medie de 50 pe an.
 Grosimea medie anuală a stratului de zăpadă este de până la
50 cm.
Vegetația
 Perimetrul studiat se încadrează în zona pădurilor de foioase
subzona stejarului. Trebuie subliniat faptul că vegetația atât cea
lemnoasă cât și cea ierboasă este foarte slab reprezentată datorită
fenomenului de poluare care a dus la dispariția acesteia pe
suprafețe apreciabile. Consistența pădurilor existente este
deosebit de slabă datorită arderii materialului folial de către ploile
acide produse din reacția apei cu bioxidul de sulf din atmosferă.

 Vegetația lemnoasă rămasă o reprezintă în mare parte: Quercus Ceris (stejar), Petraea (gorun), Carpinus betulus
(carpen).
 Vegetația ierboasă este reprezentată prin pajiști de Argostis Tenuis (iarba câmpului) alături de
care mai întâlnim Cynosurus Cristatus (pieptănăriță), trifolium (trifoi), Genista Sagittalis (grozamă), Achillea
millefolium( coada șoricelului), Plantago lanceolata (pătlăgină îngustă) etc
Fauna

 Pe teritoriul orașului Zlatna și al satelor de care aparține se


găsește faună endemică a regiunii Europei Centrale.
 Animale: căprioare, cerbi, vulpi, lupi, iepuri, veverițe, șoareci
de pădure, dihori, nevăstuici, arici.
 Păsări: ciocănitori, ciori, cuci, gaițe, vrabii, privighetoare,
coțofane.
 Reptile: șerpi de pădure, șopârle, brotăcei, salamandre,
amfibii.
 Pești: păstrăvi (pe cursul superior al Ampoiului si pe Valea
Fenesului).
Rețeaua hidrografică
 Principalul râu care trece prin zlatna este ampoiul
care care are o lungime de aproximativ 50 km.
 Râul ampoi face parte din bazinul hidrografic al
dunării, având drept emisar mureșul, iar punctul de
vărsare fiind alba-iulia.
 Lungimea cursului de apă este de 60km,
traversează 6 localități principale:
Izvorul Ampoiului, Zlatna, Feneș, Meteș, Șard,
Alba-Iulia.
 Afluenți de stânga: Grohaș, Trâmpoiele, Ruzina,
Valea Mică, Galați, Bebu, Purcăreți.
 Afluenți de dreapta: Valea Petrei, Vâltori, Feneș,
Valea lui Bibaț, Valea Albinei, Ampoița, Bucerdea,
Valea Morilor.
Managementul
apelor
Respectarea obligatiilor prevăzute în cadrul
Tratatului de Aderare la Uniunea Europeană,
constrânge ca în cadrul perioadelor de
Serviciul de alimentare cu apă, canalizare și
tranziție date României să se efectueze
epurare a apelor uzate
conformarea completă la Directivele Uniunii
Europene pentru sectorul de mediu,
respectiv:

Conformarea cu Directiva U.E. 91/271/CEE Conformarea cu Directiva U.E. 98/83/EC


(transpusă în legislația națională prin HG privind calitatea apei destinate consumului
352/2005 și modificată prin HG 188/2002), uman (transpusă în legislația națională prin
privind colectarea și epurarea apelor uzate Legea 458/2002 cu privire la apa potabilă,
urbane și evitarea deversării apelor reziduale completată și modificată prin Legea
neepurate în apele curgătoare naturale 311/2004).
Rețeaua de alimentare cu apă potabilă

 Resursele de apă sunt surse de apă care sunt sau pot fi utile oamenilor. Apa este
utilizată în domenii precum agricultură, industrie, utilizarea apei menajere, agrement
și activități de mediu. Aproape toate aceste utilizări umane necesită apă proaspătă.
 Resursele principale de apă potabilă de pe raza orașului Zlatna sunt reprezentatate de
apele subterane (izvoare, fântâni). Celelalte resurse de apă trebuie să urmărească un
traseu de potabilizare care constă în tratarea apei.
 Resursele de apă subterană publice beneficiază de controale a calității, unitățile
administrativ-teritoriale fiind obligate să trimită rapoarte instituției DSP Alba, în mod
regulat.
 În ceea ce privește afluenții care contribuie la aprovizionarea orașului cu apă
potabilă, apa este nepoluată provenind din medii naturale și care nu sunt vizate de
activități antropice.
Buletin de analiză a apei potabile efectuat la unul
dintre punctele importante din oraș
Proiectarea unei stații de epurare

Cerințele principale pentru stația de epurare a orașului Zlatna


se rezumă la capacitătea treptei biologice de la 6500 LE la
8076 LE, precum și la linia de tratare nămol.
Stația de epurare a apelor uzate colectate în sistem divizor din
aglomerarea Zlatna, cuprinde treapta de epurare mecanică,
treapta de epurare biologică și terțiară și treapta de tratare a
nămolului rezultat în urma procesului de epurare. Capacitatea
proiectata a stației de epurare este de 6500 LE.
Nr. Qzi Qor
Aglomerare Localități incluse l/zi/om l/zi/localitate
LE mc/zi mc/h

Zlatna
Vâltori
Zlatna Podul lui Paul 4885 276,92 1.352.754,2
Suseni
Pătrângeni

Valea Mică Valea Mică 395 276,92 109.383,4

Galați Galați 340 276,92 94.152,8

Feneș Feneș 880 276,92 243.689,6

Total - 6500 1.799.980 74.999,1667


• Q= 75000 l/h = 1800000 l/zi = 1800 𝑚3/zi = 75m3/h = 0,02083 m3/s
• Su𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣= 3g/l

• Su𝑟𝑒𝑐𝑖𝑟𝑐𝑢𝑙𝑎𝑛𝑡= 6g/l

• CBO5= 300 mg/l = 0,3 g/l


• CCOcr= 500 mg/zi

• Locuitori echivalenți = [ ( Q l/zi ∙ CBO5 g/l ) / 60 ]


• Locuitori echivalenți = [1.800.000 l/zi ∙ 0,3 g/l ) / 60 ]
• Locuitori echivalenți = 540000 /60
• Locuitori echivalenți = 9000
• 1 locuitor echivalent = 60 g CBO5/zi

• 1 locuitor echivalent ......60 g CBO5/zi

• 9000 locuitori echivalenți ......x g CBO5/zi

• x g CBO5/zi = (9000 ∙ 60) / 1 = 540000 g CBO5/zi = 540 Kg CBO5/zi

• Qexces = 10% ∙ debit intrare = ( 10 : 100 ) ∙ 1800 m3/zi = 180 m3/zi

• Biodegrabilitatea:

• CBO5 : CCOcr = 300 mg/l : 500 mg/l = 0,6 ( 0,5 – 0,7)

• CCOcr : CBO5 = 500 mg/l : 300 mg/l = 1,6 ( 1,5 – 2,5)

• Încărcare organică= Q m3/zi ∙ CBO5 mg/l ) : ( x ∙ V(bazin m3 ) ∙ SU g/l

• 0,1= ( 180 m3/zi ∙ 300 mg/l ) : ( 2 ∙ V(bazin m3) ∙ 3 g/l )

• 0,1= ( 180 m3/zi ∙ 0,3 g/l ) : ( 2 ∙ V (bazin m3 ) ∙ 3 g/l )

• 0,1= 60 : 6 V(bazin m3 )

• V(bazinm3 )= 60 : 0,6 = 100 m3


• Vârsta nămol= ( x ∙ V(bazin aerare) ∙ Suactiv ) : ( Qexces ∙ Surecirculant )
= (2 ∙ 100 m3 ∙ 3 g/l ) : (180 m3/zi ∙ 6g/l ) = 600 : 1080 = 0,5 zile= 12 h
• Rz= ( S recirculant : Su (bazin aerare) ) – 1= ( 6:3) – 1 = 2-1 = 1
• Svi = Sv: Su= 300: 3 =100
• Timp de retenție = V(bazin aerare) : Q = 100 m3 : 1800 m3/zi = 0,05 zile = 1,2 h
Structura generală a stației de tratare a apelor uzate din localitatea Zlatna

Treapta mecanică de epurare a apei uzate.

Treapta biologică de epurare avansată a apei


uzate.

Treapta de tratare a nămolului.


Fig. 1. - Schema generală a unei stații de
epurare
Bibliografie
[1] ***, „OUG 34 23/04/2013 - Portal Legislativ”. Disponibil online:
https://legislatie.just.ro/Public/ (Data accesării: 07.01.2023)
[2] ***, „ Introducere legată de stația de epurare a apei uzate”.
Disponibil online
: https://ro.wikipedia.org/wiki/Ap%C4%83 (Data accesări: 07.01.2023)
[3] ***, „ Informații despre localitatea Zlatna”. Disponibil
online: PRIMARIA-ZLATNA.RO (Data accesării: 07.01.2023)
[4] ***, „ Managementul apelor uzate” îndrumar curs
[5] ***, „ Informații despre apa din zona localității Zlatna” Disponibil
online: •APAALBA.RO (Data accesării: 07.01.2023)
Vă mulțumim pentru
atenție!

S-ar putea să vă placă și