Sunteți pe pagina 1din 179

Reconstrucţia Ecologică În Polderul Zaghen din Rezervaţia Biosferei Transfrontaliere Delta Dunării, România/Ucraina

ei Transfrontaliere Delta Dunării, România/Ucraina RAPORTUL PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul:

RAPORTUL PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

pentru proiectul:

RECONSTRUCŢIA ECOLOGICĂ ÎN POLDERUL ZAGHEN DIN REZERVAŢIA BIOSFEREI TRANSFRONTALIERE DELTA DUNĂRII, ROMÂNIA/UCRAINA

1

Reconstrucţia Ecologică În Polderul Zaghen din Rezervaţia Biosferei Transfrontaliere Delta Dunării, România/Ucraina

I. Informaţii generale

1. Titular proiect: Consiliul Local Tulcea în parteneriat cu Administraţia

Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării

Sediul Consiliului Local Tulcea este:Municipiul Tulcea, strada Păcii nr. 20, judeţul Tulcea

- telefon 0240/511440, Fax: 0240/517736 E- mail: primtl@tim.ro

adresa paginii de internet: www.primaria-tulcea.ro Persoană de contact: Primar: Dr. Ing. Constantin Hogea

2. Evaluator de Mediu

Iulia Dinu, persoană fizică autorizată, înregistrată la poz.86 în Registrul naţional al

elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului pentru RM-raport de mediu, RIM- raport privind impactul asupra mediului, BM-bilanţ de mediu; RA-raport de amplasament ; Adresa : Aleea Parva nr.5, bloc D23B, scara B, ap.18, sector 6, Bucureşti. telefon 0722441041; fax 021.4442160; e-mail iulia_dinu@yahoo.com.

2

Reconstrucţia Ecologică În Polderul Zaghen din Rezervaţia Biosferei Transfrontaliere Delta Dunării, România/Ucraina

3. Denumirea proiectului:

„RECONSTRUCŢIA ECOLOGICĂ ÎN POLDERUL ZAGHEN DIN REZERVAŢIA BIOSFEREI TRANSFRONTALIERE DELTA DUNĂRII, ROMÂNIA/UCRAINA”

4. Descrierea proiectului

Polderul Zaghen este situat în incinta Tulcea-Nufăru care a fost îndiguită în anii ‘60, pentru a conferi terenului folosinţă agricolă. Datorită nivelului ridicat al pânzei freatice şi evaporării intense favorizată şi de lucrările agricole mecanizate, terenurile au tendinţa de a se sărătura şi agricultura nu se poate practica decât în condiţiile unei irigări intensive. În anii ‘70 lacul era alimentat la sud şi de un număr de 12 izvoare, a căror temperatură se menţinea constantă la 15-16 °C aproape tot timpul anului, cu efect favorabil asupra prezenţei unor specii de păsări, între care raţa mare, nagâţul, codobatura, greluşelul pătat, lişiţa, piţigoiul de stuf care îşi găsesc adăpost în covorul de stuf şi papură. Pâlcurile de papură de la marginea luciului de apă ofereau condiţii prielnice păsărilor care cuibăresc devreme. În anii ‘70-‘72 s-au executat şi lucrări de desecare a Lacului Zaghen care nu au fost finalizate: s-a realizat un canal care leagă sudul lacului de Dunăre, la capetele lui fiind amplasate două staţii de pompare, una reversibilă la Dunăre (pentru irigaţii şi desecare), alta unisens lîngă lac (pentru secarea lacului Zaghen). Exploatarea sistematică a pompelor pentru desecare ale staţiei Bididia a scăzut nivelul normal de retenţie al lacului la cota 0 mdMN, sustentenabil doar prin prezenţa apei freatice. Deoarece în zona Tulcea intensitatea evapotranspiraţiei este comparabilă cu cea a precipitaţiilor, în anii imediat următori punerii în exploatare a sistemului de asecare s-a instalat un deficit cronic de apă în lac, cu efecte negative asupra habitatelor specifice zonei umede. Canalul de drenare a apelor de pe dealurile din sudul oraşului a sporit aportul de material solid în lac. Calculele teoretice estimează o rată anuală de peste 300 mc

3

Reconstrucţia Ecologică În Polderul Zaghen din Rezervaţia Biosferei Transfrontaliere Delta Dunării, România/Ucraina

material solid adus pe această cale în lac. Sunt bine conturate 3 conuri de depunere la vărsarea acestui canal care corespund poziţiilor la vărsare pe care acest canal le- a avut de-a lungul timpului. Colmatarea şi pomparea sistematică a excesului temporar de apă au făcut ca în perioadele secetoase zona de stufăriş să fie uscată, iar în canale, unde apa totuşi persistă, nivelul ei să scadă şi la - 0,3 m. Zona de stufăriş s-a extins până în centrul lacului, păsările fiind cele mai afectate de pierderea luciului de apă şi a întinsurii (zonă de hrănire pentru păsările limicole). La acest efect a contribuit şi extragerea apei din subteran prin cele zece foraje (8 în funcţiune în prezent) din sudul lacului, prin coborîrea nivelului hidrostatic. După punerea în funcţiune a acestor pompe, începînd cu 1974, lacul a fost secat pentru perioade ajungînd pînă la 10 luni pe an. Folosinţa agricolă a fost abandonată după 1990, datorită sărăturării terenurilor şi lipsei de productivitate. Lacul Zaghen a fost puternic afectat de intervenţia antropică. În prezent, Polderul Zaghenul este o zonă umedă, dar cu strat subteran de apă ridicat, situaţie care durează 8 10 luni pe an. În restul anului terenul este inundat şi, datorită colmatării şi vegetaţiei excesive, volumul de retenţie este redus, astfel că apele ajung pînă la zonele locuite. Stratul permanent de apă subzistă doar în canale, unde în perioadele uscate cota apei coboară la - 0,3 m. Efectele inundării se resimt pînă la cota de nivel de 1 m. Stufărişul acoperă zonele cu cote între 0 şi 0,5 m. Cota minimă a terenului, cu excepţia canalelor, este la 0,0 m rMN. Suprafaţa lacului este izolată în mod natural de Dunăre, aportul de apă fiind asigurat numai din pânza freatică şi din precipitaţii. Canalul care colectează viituriile de pe Valea Tulcii are un aport de apă ocazional şi redus, deoarece dealurile terasate reţin apa scursă din precipitaţii. Debuşarea canalului în lacul Zaghen este necesară pentru a atenua viiturile. Excesul momentan de apă este evacuat în Dunăre prin canalul executat şi cele două staţii de pompare, accentuând deficitul de apă în lacul Zaghen. Aria este ocupată aproape integral de stufăriş, indicînd scăderea nivelului apei. Flora şi fauna au suferit un declin serios în anii ‘70 după lansarea lucrărilor de desecare. Fauna piscicolă a fost afectată sever în special în vara foarte caldă a anului 2007. Lacul Zaghen a fost puternic afectat de intervenţia antropică. Deteriorarea habitatelor naturale este confirmată de studiile şi observaţiile din teren şi a avut ca

4

Reconstrucţia Ecologică În Polderul Zaghen din Rezervaţia Biosferei Transfrontaliere Delta Dunării, România/Ucraina

efect scăderea populaţiilor şi reducerea diversităţii speciilor. Cele mai afectate sunt populaţiile de păsări şi peşti. Capacitatea de regenerare naturală a fost depăşită prin intervenţiile antropice chiar şi în zonele al căror aspect este încă natural. Efectul major a fost reducerea biodiversităţii şi a dimensiunii populaţiilor, cu excepţia vegetaţiei palustre care a invadat lacul. Studii sistematice nu există decît pentru păsări care aveau aici locuri bune de cuibărit, hrană şi odihnă. Ele au fost puternic afectate de intervenţia antropică, dar nu au părăsit cu totul zona, deşi degradarea habitatelor a avansat rapid în ultimii 40 de ani. Pe de altă parte, lipsa oricăror activităţi de întreţinere a ariei centrale a lacului a determinat invadarea ei cu stuf. Specialiştii recomandă ca stuful să fie recoltat la intervale regulate pentru a se evita degradarea acestuia, a păstra echilibrul de nutrienţi şi a evita procesul de colmatare. Zona se află pe traseele de migraţie ale păsărilor şi face parte din aria de protecţie specială avifaunistică de interes comunitar.

Poluarea zonei este identificabilă (aluviuni aduse de torenţi, dejecţii animale, deşeuri gospodăreşti), dar capacitatea de regenare nu este depăşită şi acest aspect va intra inevitabil sub control în urma activităţilor de reconstrucţie ecologică. Până în urmă cu doi ani se puteau pescui pe canalele lacului Zaghen specii de peşti ca: biban (Perca fluviatilis), obleţ (Alburnus alburnus), plătică (Abramis brama), peşte soare, ştiucă (Esox lucius), crap (Cyprinus carpio), ţipar (Misgurnus fossilis), caras (Carasius carasius). Vara anului 2007 a fost excesiv de călduroasă, nivelul apei a scăzut, crescând în schimb temperatura astfel că ceea ce nu au cules oamenii locului cu plasa, au mâncat păsările picioroange. În lipsa legăturii cu Dunărea puietul nu s-a regenerat, astfel că în 2008 nu se mai puteau pescui decât exemplare mici. Proiectul propune, conform termenilor de referinţă, următoarele:

- Asigurarea alimentării lacului Zagen cu apa din Dunăre. - Refacerea pe cale naturală a unui mozaic de habitate naturale specifice zonelor umede, pentru dezvoltarea florei si faunei acvatice şi terestre, dezvoltarea unor resurse naturale: peşte, stuf, papură, lemn, cu stabilirea regimului hidrologic adecvat.

5

Reconstrucţia Ecologică În Polderul Zaghen din Rezervaţia Biosferei Transfrontaliere Delta Dunării, România/Ucraina

- Asigurarea (păstrarea) funcţiei existente de atenuare a viiturilor Văii Tulcea prin polderul existent, care nu trebuie să afecteze funcţionarea zonei amenajate. Se vor reabilita şi pune în funcţiune reţelele de desecare ale lacului Zaghen, Staţia de pompare Bididia, bazinul de limpezire a apelor pluviale cu caracter torenţial aduse prin canalul Valea Tulcei, cele două staţii de pompe reversibile şi se va realiza amenajarea ecologică a zonei adiacente lacului Zaghen prin eliminarea anexelor improprii. Proprietarul terenului este autoritatea locală a oraşului Tulcea.

Racordarea la reţelele utilitare existente în zonă;

Canalul Zaghen-Dunăre existent are drumuri de exploatare. În ciuda stării acestor drumuri, având în vedere că se recomandă executarea lucrărilor numai în perioada caldă şi uscată a anului, nu sunt prevăzute amenajări speciale ale acestora. Pentru lucrările hidrotehnice nu sunt prevăzute utilităţi în afara celor deja existente.

Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de execuţia investiţiei;

Se va realiza reconstrucţia ecologică pe o suprafaţă de 296 ha, din care 200 ha vor fi renaturate .

Căi noi de acces sau schimbări ale celor existente;

Nu sunt prevăzute noi căi de acces, se vor folosi căile de acces existente.

Resursele naturale folosite în construcţie şi funcţionare;

- agregatele minerale necesare pentru realizarea proiectului vor fi procurate de la exploatările existente şi identificate în zonă.

Metode folosite în construcţie:

- metodele folosite pentru lucrările hidrotehnice asigură respectarea standardelor în

vigoare. Se vor utiliza numai maşini şi utilaje performante cu nivel scăzut de emisii pentru reducerea impactului asupra mediului.

6

Reconstrucţia Ecologică În Polderul Zaghen din Rezervaţia Biosferei Transfrontaliere Delta Dunării, România/Ucraina

Se prevăd prin proiect lucrări de escavare, raclare, decolmatare în paralel cu desfăşurarea de lucrări de umplere inclusiv cu creare de insule. Astfel se va renatura zona pentru a permite asigurarea stării favorabile de conservare a speciilor şi habitatelor protejate, prin utilizarea materialelor existente pe amplasament ce vor fi relocate pentru a servi scopului proiectului. Se vor executa şi lucrări de defrişare stuf , plantare arbori

Lucrări necesare organizării de şantier:

- descrierea lucrărilor necesare organizării de şantier;

- localizarea organizării de şantier;

- descrierea impactului asupra mediului a lucrărilor organizării de şantier;

- surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu în timpul organizării de şantier;

- dotări şi măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediu. Perioada de executie: 36 de luni Necesar personal pentru execuţia lucrărilor: 80 persoane / an. Necesar personal pentru activitatea de întretinere si exploatare a lucrarilor:

5 persoane ( 4 operatori si 1 coordonator).

- Intretinere lucrari (lucrari de terasamente si curatire vegetatie):

- Paza si protectia zonei:

- Personal tehnic si administrativ de coordonare:

Se va lucra numai în perioada iunie - octombrie, în trei sezoane (ani) de lucru succesive. Se vor evita concentrări masive de utilaje în spaţiu şi timp. Constructorul îşi va corela lucrările cu prognoza meteo pe termen scurt şi mediu, pentru a reduce riscul de inundare a câmpului de lucru şi imobilizarea utilajelor. Planificarea se va face în unităţi de timp bun de lucru. Durata de execuţie : 3 ani. Timp efectiv de lucru : 15 luni. Durata etapei de funcţionare; permanent Toate activitatile de extractie a materialului de umplutură, de raclare a zonelor mlastinoase, de decolmatare etc. vor trebui executate intr-un regim controlat din punct de vedere al protectiei mediului.

- Statii de pompare:

6 persoane.

9 persoane / an.

5 persoane.

7

Reconstrucţia Ecologică În Polderul Zaghen din Rezervaţia Biosferei Transfrontaliere Delta Dunării, România/Ucraina

Soluţiile tehnice propuse au urmărit corelarea lucrărilor noi cu cele de apărare existente. Lucrările de protecţie de maluri pot fi considerate lucrări de diminuare a efectelor negative ale degradării acestora. În cadrul organizării de şantier, constructorul are obligaţia să respecte reglementările privind protecţia mediului în vigoare. După terminarea lucrărilor constructorul are obligaţia eliberării amplasamentului de orice fei de obstacole (resturi de materiale, blocuri de piatră, anrocamente, grămezi de pământ, etc.) sau deşeuri. Este interzisă aruncarea deşeurilor în canal sau abandonarea acestora pe amplasament. Impactul lucrărilor asupra ecosistemului acvatic poate fi diminuat dacă se menţin în permanenţă posibilităţile de refugiu în zone vecine şi dacă se evită pe cât posibil începerea excavaţiilor în perioadele de depunere a icrelor, în special în cazul speciilor importante din punct de vedere ecologic. Există riscul ca depunerea materialului excavat acopere parţial vegetaţia existentă pe malul canalelor împreuna cu o parte din fauna al carei habitat o reprezinta. Pentru dimunuarea acestui risc depozitarea pe maluri a materialului excavat se va face astfel încât sa se realizeze protejarea biocenozelor de mal prin evitarea înnecarii acestora cu materialul excavat, pentru a facilita refacerea cat mai rapida a ecosistemelor locale.

Materii prime:

Pentru realizarea proiectului se vor folosi, în măsura în care este posibil numai materiale caracteristice zonei în care se implementează proiectul. Tot materialul escavat (rezultat de la decolmatarea lacului, raclarea zonelor mlaştinoase, rectificarea albiei,excavaţii în spaţii limitate pe canale, etc.) va fi utilizat ulterior în lucrările de umplere. În plus, se va utiliza din afara perimetrului şi o cantitate de aproximativ 132200 t balast procurat de la un amplasament situat la cca. 5 km de cel propus.

Pentru realizarea rigolei din strada Orizontului se estimează a fi necesară o cantitate de beton de aproximativ 2050 t beton care va fi aprovizionat de la o staţie de betoane existentă situată la aproximativ 10 km de amplasament. Pentru stabilizarea digurilor se estimează a fi necesară o cantitate de geogril de 4300 mp.

8

Reconstrucţia Ecologică În Polderul Zaghen din Rezervaţia Biosferei Transfrontaliere Delta Dunării, România/Ucraina

Drumul de acces la platforma de colectare deşeuri în lungime de 40 m se va realiza cu macadam (fundaţie platformă şi drum), cantitatea estimată a fi necesară:

169 mc. În afara materiilor prime enumerate mai sus sunt necesare pentru realizarea proiectului piese de schimb pentru reabilitarea instalaţiilor existente: staţii de pompare (lucrări de reabilitare şi înlocuire pompe) şi aproximativ 170 m conductă ce se înlocuieşte. Ca materiale nu se utilizează pentru realizarea proiectului substanţe periculoase. Energie:

Staţiile de pompare sunt cele care functionează pe baza de energie electrică. Energia electrică este asigurată de la furnizorul de energie pe bază de contract. Proiectul nu propune lucrări legate de alimentarea cu energie electrică. Combustibili Se utilizează combustibili pentru transportul materialelor utilizate/rezultate în/din proiect pe distanţe mici (beton de la 10 km cu autobetoniera, stuf la 3 km, material raclat la 5 km, pământ escavat la 1 km). De asemenea, se utilizează combustibili şi la celelalte utilaje (de ex. cele folosite pentru defrişare, compactare, escavare, umplere)

Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de activitatea propusă

- Sursele de zgomot şi de vibraţii;

Utilajele specifice realizării proiectului sunt generatoare de zgomot şi/sau vibraţii. În gama obişnuită de utilaje cu care se operează în asemenea lucrări se regăsesc:

- autocamioane/basculante

- betoniere

- tractoare cu remorci

- încarcatoare frontale

- buldozere

9

Reconstrucţia Ecologică În Polderul Zaghen din Rezervaţia Biosferei Transfrontaliere Delta Dunării, România/Ucraina

- excavatoare

- pikamere sau alte utilaje şi scule pentru derocari mecanice.

Literatura de specialitate indică pentru nivelul de zgomot generat de utilajele

folosite în construcţia unor astfel de obiective următoarele valori:

- autocamioane/basculante - 70-90 dB

- betoniere - 75-95 dB

- tractoare cu remorci - 70-85 dB

- încărcătoare frontale – 110 dB

- buldozere - 80-110 dB

- excavatoare - 80-110 dB

- pikamere - 75-90 dB

Ord. nr.1830/2007 pentru aprobarea Ghidului privind realizarea, analizarea şi evaluarea hărţilor strategice de zgomot, recomandă următoarea relaţie pentru estimarea nivelului de zgomot :

Lp = Lw - 10 x log(r2) – 8,

în care:

Lp - nivelul de zgomot Lw - puterea acustică r - distanţa faţă de sursa de zgomot Considerând cel mai defavorabil scenariu, când utilajele sunt folosite la capacitate maximă, rezultă următoarele valori pentru nivelul de zgomot înregistrat pe măsură ce receptorul se îndepărtează de sursă:

UTILAJ

NIVEL DE ZGOMOT GENERAT [ dB]

 

DISTANŢA [m]

 

minim

mediu

maxim

10

25

50

100

200

500

autocamioane

70

80

90

52

dB

44

dB

38

dB

32

dB

26

dB

18dB

betoniere

75

85

95

33

dB

41

dB

47

dB

53

dB

59

dB

67

dB

tractoare cu

70

77,5

85

45

dB

37

dB

31

dB

25

dB

18

dB

11

dB

remorci

           

10

Reconstrucţia Ecologică În Polderul Zaghen din Rezervaţia Biosferei Transfrontaliere Delta Dunării, România/Ucraina

încărcătoare

110

110

110

66

dB

73

dB

79

dB

86

dB

92

dB

99

dB

frontale

           

buldozere

80

95

110

30

dB

22

dB

16

dB

10

dB

3

dB

0

dB

excavatoare

80

95

110

66

dB

73

dB

79

dB

86

dB

92

dB

99

dB

pikamere

75

82,5

90

17

dB

9 dB

3 dB

0 dB

0

dB

0

dB

Nivelul zgomotului variază, depinzând de mediul de propagare: condiţiile locale, obstacole. Cu cât receptorul este mai îndepartat de sursa de zgomot, cu atât intervin mai mulţi factori care schimbă modul de propagare al acestuia: caracteristicile vântului, gradul de absorbţie al aerului depinzând de presiune, temperatură, topografia locală, tipul de vegetaţie.

Surse de radiaţii : nu este cazul

Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele

Alternative

tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investiţii pot fi

atinse

în vederea refacerii

biodiversităţii. Sub aspect tehnic soluţia este refacerea regimului hidrologic specific

zonelor inundabile. Revenirea

ecologice ale zonei umede:

funcţiilor

Obiectivul

ecologic

este

renaturarea

zonei

umede

la

hidroperioadele

normale

are

ca

efect

refacerea

- habitat pentru plante şi animale tipice zonelor umede;

- habitat şi zonă de reproducere pentru peşti;

- habitate şi zone de reproducere pentru păsări acvatice şi limnicole;

- rezervor pentru biodiversitate şi asigurarea resurselor genetice;

- biocoridor şi schimb genetic;

- producţie biologică;

- reluarea circuitului biogeochimic normal al elementelor;

- reţinerea (excluderea) de sedimente şi fixare de substanţe toxice (funcţia de epurare);

11

Reconstrucţia Ecologică În Polderul Zaghen din Rezervaţia Biosferei Transfrontaliere Delta Dunării, România/Ucraina

ALTERNATIVA ZERO

Această alternativă (nerealizarea proiectului) ar condamna zona lacului la colmatare avansată în următorii 30-40 de ani. Zona rămasă fără interes ar fi degradată de intervenţii antropice necontrolate. Deoarece capacitatea sa naturală de epurare ar fi afectată iremediabil, zona ar deveni o “groapă de gunoi” a oraşului Tulcea Acest proces este în fapt deja lansat:

“Inspectorii Comisariatului Judetean al Garzii Nationale de Mediu au efectuat un control în zona Zaghen : zona e inundabilă, improprie executării construcţiilor definitive, însă acolo au fost executate, de-a lungul timpului, o serie de construcţii definitive care au ca principal obiect de activitate creşterea animalelor. Starea de salubritate este necorespunzatoare datorită depozitării necontrolate de deşeuri menajere şi animaliere, o stare accentuată şi de specificul zonei, respectiv nivelul ridicat al pânzei freatice. S-a constatat că în zona verificată locuiesc permanent, fără forme legale, mai multe familii, existând risc de îmbolnavire pentru aceştia datorită lipsei utilităţilor şi a imediatei vecinătăţi a animalelor. S-a constatat că exista permanent contact direct între păsările domestice lăsate libere în zona şi cele migratoare. Malurile lacului riscă să se surpe şi să ia şi câteva case cu ele, dar primaria motivează că nu există acces sigur în zonă.”(Presa locală, 2007) Fără intervenţie, colmatarea lacului va continua până la compromiterea completă a funcţiei de atenuare a viituriilor colectate prin Valea Tulcei. Deoarece zona de colmatare nu corespunde cu zonele de inundare critice (adiacente zonelor locuite), traseele de evacuare a apei se vor închide, apele vor stagna mai mult, şi procesarea poluanţilor se va reduce, zonele inundabile devenind focare de infecţie în imediata vecinătate a zonei locuite.

ALTERNATIVA I - INTERVENŢIE MINIMALĂ

Această alternativă de realizare a proiectului ar presupune doar:

- acţiuni de salubrizare a zonei, cu eliminarea gospodăriilor agricole în care se cresc animale;

- rectificarea canalului de pe Valea Tulcei şi crearea unui traseu de evacuare directă către staţia de pompare. Această variantă ar ignora potenţialul lacului Zaghen de a se reface ca zonă umedă şi valorificarea sa ca mediu natural.

12

Reconstrucţia Ecologică În Polderul Zaghen din Rezervaţia Biosferei Transfrontaliere Delta Dunării, România/Ucraina

Dacă nu se defineşte o funcţie de interes clară pentru zonă, costurile salubrizării nu vor întoarce un beneficiu direct şi evident. Proliferarea implantărilor ilegale nu ar putea fi blocată eficient decât prin plantări legale. Obiectivul de salubrizare ar putea fi atins, dar cel ecologic ar fi definitiv compromis, datorită fărâmiţării folosinţelor şi lipsei de interes urban pentru zona de maxim interes ecologic, cea de stufăriş.

ALTERNATIVA II - INTERVENŢIE MAXIMA

Renaturarea întregii incinte Tulcea – Nufăru ca zonă inundabilă nu este fezabilă deoarece digul incintei are şi rol de protecţie a zonelor limitrofe aferente municipiului Tulcea şi a localităţilor limitrofe.

ALTERNATIVA III - FEZABILĂ (HIBRID )

Alternativa propusă de realizare a proiectului are în vedere echilibrul între interesul primordial de refacere a habitatelor naturale dar şi interesul comunităţii urbane de a proteja această zonă. Sub acest aspect, proiectul propune o abordare diferită faţă de ansamblul celorlalte proiecte de renaturare din Delta Dunării. Scenariile şi obiectivele intermediare se pot grada astfel:

- reabilitarea staţiilor de pompare şi dragarea canalului dintre lacul Zaghen şi Dunăre, cu asigurarea funcţiei de pompare reversibilă la ambele staţii. Aspectul deficitar al soluţiei este că pomparea distruge parţial materialul biologic, al cărui aport din Dunăre este esenţial.

- realizarea la digul de la Dunăre a unei soluţii de alimentare/evacuare gravitaţională a apei. Soluţia cea mai simplă este asigurarea unui circuit în staţie care să permită curgerea prin sifonare, după amorsarea curgerii prin pompare.

- protecţia cu dig a zonei umede pentru a delimita mai precis perimetrul, pentru a proteja malurile şi a stabiliza regimul hidrologic specific.

- dragarea unei zone întinse din lacul Zaghen pentru refacerea habitatelor de tip lacustru, baltă, insulă, zone de întinsură.

- cuplarea lacului Zaghen, într-un sistem integrat, cu celelalte zone umede din incinta indiguită.

- studii de specialitate pentru identificarea de specii şi habitate protejabile, de interes comunitar.

13

Reconstrucţia Ecologică În Polderul Zaghen din Rezervaţia Biosferei Transfrontaliere Delta Dunării, România/Ucraina

Situaţia prezentă sub aspect economic:

- zona Zaghen are un cost direct care se poate estima din cheltuielile de exploatare a reţelei de asecare (pomparea apei, amortizarea clădirilor şi echipamentelor, amortizarea lucrărilor hidrotehnice);

- zona Zaghen are un cost ascuns care reprezintă cheltuielile de salubrizare, nerecuperabile, dar necesare pentru sănătatea comunităţii;

- beneficiile indirecte legate de prezenţa zonei umede (influenţe asupra microclimatului urban, depoluarea naturală a apelor pluviale cu aport de poluanţi urbani, resursă minoră de subzistenţă pentru populaţia săracă din zonă) sunt dificil de evaluat; ele creează o valoare social-economică, dar fără efecte sub aspect financiar. Alternativa propusă presupune renaturarea zonei prin lucrări care să asigure refacerea ecologică şi a condiţiilor de mediu ale suprafeţei polderului, precum şi a zonelor adiacente. Aceasta opţiune este dezvoltată în această documentaţie, fiind prezentate toate obiectivele propuse pentru reabilitare. Alternativele studiate au fost prezentate anterior. În figurile de mai jos este prezentată aria luată în considerare pentru studiu şi machetele de studiu din care au rezultat ulterior alternativele analizate.

luată în considerare pentru studiu şi machetele de studiu din care au rezultat ulterior alternativele analizate.

14

Reconstrucţia Ecologică În Polderul Zaghen din Rezervaţia Biosferei Transfrontaliere Delta Dunării, România/Ucraina

Aria luată în studiu pentru reconstrucţie ecologică. Planul parcelar nu reflectă fidel situaţia ocupării terenurilor şi lucrările hidrotehnice executate după 1980 (bazin decantor, canale interioare)

Machete de studiu pentru lacul Zaghen

lucrările hidrotehnice executate după 1980 (bazin decantor, canale interioare) Machete de studiu pentru lacul Zaghen 15
lucrările hidrotehnice executate după 1980 (bazin decantor, canale interioare) Machete de studiu pentru lacul Zaghen 15

15

Reconstrucţia Ecologică În Polderul Zaghen din Rezervaţia Biosferei Transfrontaliere Delta Dunării, România/Ucraina

Ecologică În Polderul Zaghen din Rezervaţia Biosfer ei Transfrontaliere Delta Dunării, România/Ucraina 16
Ecologică În Polderul Zaghen din Rezervaţia Biosfer ei Transfrontaliere Delta Dunării, România/Ucraina 16

16

Reconstrucţia Ecologică În Polderul Zaghen din Rezervaţia Biosferei Transfrontaliere Delta Dunării, România/Ucraina

Imediata vecinătate a unei zone umede necontrolate creează riscuri pentru oraşul Tulcea prin habitat pentru vectorii biologici ai unor boli, incendii, inundaţii etc. Oraşul a înaintat în Polderul Zaghen cu o zonă semi-rurală, lipsită de infrastructură (limita Planului Urbanistic General în anul 1996 era pe axul străzii Orizontului). Lipsa reglementărilor de zonare urbană a creat numeroase disfuncţionalităţi. Serviciile urbane acoperă cu dificultate acest spaţiu, iar condiţiile de locuire şi calitatea construcţiilor sunt de supravieţuire, cu riscul de dezvoltare a unor probleme sociale, sindromul de „comunitate exclusă”. Folosinţa actuală a terenului este nesemnificativă sub aspect economic, singurele activităţi fiind pescuitul, păşunatul şi recoltarea sporadică şi necontrolată a stufului, numai pentru nevoi de subzistenţă ale locuitorilor din zonă astfel că habitatul uman în Zaghen este o periferie insalubră. Renaturarea completă a zonei nu este posibilă deoarece contactul natural cu Dunărea a fost pierdut prin îndiguirea incintei Tulcea-Nufăru. Un canal cu circulaţie controlată care ar reface un traseu natural de conectare a Zaghenului la Dunăre ar trebui să aibă intrarea prin zona industrială din estul Tulcei şi evacuarea spre Nufăru. Un asemenea proiect este abordabil, dar presupune substanţiale recuperări de terenuri şi lucrări hidrotehnice mai complexe. Reconstrucţia ecologică este fezabilă şi are în vedere refacerea funcţiilor ecologice esenţiale, protecţia unor specii şi habitate, conservarea biodiversităţii. Soluţia constă în refacerea unui regim hidrologic favorabil prin lucrări hidrotehnice şi reconstrucţia unor habitate favorabile reinstalării unor specii caracteristice, în special păsări şi peşti. Abordarea integrată a situaţiei presupune rezolvarea optimă a obiectivelor de reconstrucţie ecologică.

Zona Zaghen face parte din teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării iar acest teritoriu al Deltei este sit RAMSAR şi sit al Patrimoniului Natural Mondial. Prin HG nr. 1284/2007 a fost declarată aria specială de protecţie avifaunistică ca parte a reţelei ecologice europene „Natura 2000”, cod ROSPA 0031 „Delta Dunării şi Complexul Razim-Sinoe”, în care zona Zaghen este inclusă. Vecinătatea oraşului nu poate fi ignorată astfel că o soluţie fără compromisuri ar fi trebuit să limiteze zona locuită la limita Polderului cu strada Orizontului liberă de construcţii. Zonele umede sunt interesante pentru amenajare urbană, având o valoare estetică deosebită, dacă şi numai dacă sunt amenajate corespunzător.

17

Reconstrucţia Ecologică În Polderul Zaghen din Rezervaţia Biosferei Transfrontaliere Delta Dunării, România/Ucraina

Procesul de extensie a oraşului spre Zaghen trebuie de aceea pus sub control pentru a reduce riscurile şi disfuncţionalităţile. Soluţia urbanizării constă în asimilarea Zaghenului şi impunerea unor reguli severe: stoparea extinderii necontrolate, eliminarea activităţilor industriale din zonă, amenajarea unei benzi tampon între oraş şi zona umedă amenajată, limitarea construcţiilor la cele de interes comunitar, eliminarea poluării. Pentru recuperare urbanistică Zaghenul prezintă:

- valoare estetică (peisaj)

- valoare recreaţională (agrement, plimbare, sport, turism)

- valoare educaţională (teren de observare)

- valoare comercială (taxe, concesiuni, efecte indirecte din turism)

- valoare ştiinţifică (arie protejată cu biodiversitate sustenabilă, zonă uşor accesibilă pentru cercetare de teren, pretabilă implantării de unităţi de cercetare).

Localizarea geografică şi administrativă a amplasamentelor pentru alternativele la proiect;

Planşe reprezentând limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice suprafaţă de teren solicitată pentru a fi folosită temporar (planuri de situaţie şi amplasamente);

18

Reconstrucţia Ecologică În Polderul Zaghen din Rezervaţia Biosferei Transfrontaliere Delta Dunării, România/Ucraina

ei Transfrontaliere Delta Dunării, România/Ucraina Plan de încadrare în zonă Aria luată în studiu pentru

Plan de încadrare în zonă

Dunării, România/Ucraina Plan de încadrare în zonă Aria luată în studiu pentru reconstrucţie ecologică.

Aria luată în studiu pentru reconstrucţie ecologică. Planul parcelar nu reflectă fidel situaţia ocupării terenurilor şi lucrările hidrotehnice executate după 1980 (bazin decantor, canale interioare)

19

Reconstrucţia Ecologică În Polderul Zaghen din Rezervaţia Biosferei Transfrontaliere Delta Dunării, România/Ucraina

ei Transfrontaliere Delta Dunării, România/Ucraina Ocuparea terenurilor pe valea Tulcei şi în bazinul

Ocuparea terenurilor pe valea Tulcei şi în bazinul decantor

terenurilor pe valea Tulcei şi în bazinul decantor Gospodăriile de pe strada Orizontului se extind până

Gospodăriile de pe strada Orizontului se extind până în stufăriş (detaliu din nord vestul lacului Zaghen). Formele fizice ale proiectului (planuri, clădiri, alte structuri, materiale de construcţie etc.)

20

Reconstrucţia Ecologică În Polderul Zaghen din Rezervaţia Biosferei Transfrontaliere Delta Dunării, România/Ucraina

Propunerea de principiu şi detaliile (ca variante) sunt anexate ca imagini (Suportul propunerilor de amenajare este o suprapunere între ortofotograma referenţiată Stereo 70 şi planul parcelar al terenului, deoarece permite o vizualizare mai sugestivă şi identificare mai uşoară cu detaliile din teren. Imaginile sunt superpozabile pe materialul topografic recent. La limitele de nord şi vest ale lacului Zaghen se recomandă plantarea unei perdele de protecţie (arbori) care îmbunătăţeşte aspectul şi reduce zgomotul asociat activităţilor din zonă.

şi reduce zgomotul asociat activităţilor din zonă. Soluţia de principiu a variantei I de realizare a

Soluţia de principiu a variantei I de realizare a proiectului

21

Reconstrucţia Ecologică În Polderul Zaghen din Rezervaţia Biosferei Transfrontaliere Delta Dunării, România/Ucraina

ei Transfrontaliere Delta Dunării, România/Ucraina Soluţie hibridă (combină variantele I şi II) Soluţia de

Soluţie hibridă (combină variantele I şi II)

Soluţie hibridă (combină variantele I şi II) Soluţia de principiu a variantei tehnice II de realizare

Soluţia de principiu a variantei tehnice II de realizare a proiectului

22

Reconstrucţia Ecologică În Polderul Zaghen din Rezervaţia Biosferei Transfrontaliere Delta Dunării, România/Ucraina

Elementele specifice caracteristice proiectului propus:

Lacul Zaghen nu mai este lac din anii ‘70 când s-a pus în operă proiectul de

desecare avansată a lui, în scopul dării terenului pentru folosinţă agricolă. Proiectul nu a fost terminat, dar efectele lucrărilor executate sunt dezastruoase pentru habitatele acestei zone umede. Chiar şi după îndiguirea incintei Tulcea-Nufăru (1962), apa era suficient de adâncă, încât stufărişul se întindea doar la mal. Zonele de intervenţie propuse prin proiect sunt:

- canalul de legătură între lacul Zaghen şi Dunăre şi staţiile de pompare aferente: reabilitarea staţiilor, ambele cu funcţie reversibilă, dragarea canalului;

- dig de perimetru pe laturile de nord-est, nord şi est ale lacului Zaghen;

- rectificarea traseului canalului colector la intrarea în lacul Zaghen;

- modelarea zonei de stufăriş;

- stabilirea funcţiilor şi zonarea tarlalei 78;

- identificarea ariilor de protecţie ca habitate naturale.

Reconstrucţia ecologică a Polderului Zaghen din Rezervaţia Biosferei

Transfrontalieră Delta Dunării România/Ucraina reprezintă o componentă importantă a proiectului "Cooperarea transfrontalieră pentru demonstrarea multiplelor utilizări şi beneficii ale refacerii zonelor umede (în polderele Zagen şi Stensovsko Zhibrianskie Plavni) din Rezervaţia Biosferei Transfrontaliere "Delta Dunării" Romania/Ucraina", PHARE CBC 2004-2006 RO 2005/017-

539.01.01.20.

Componentă a dezvoltării regionale, cooperarea transfrontalieră are ca scop asigurarea creşterii economice şi dezvoltării sociale echilibrate şi durabile a comunităţilor regiunilor de frontieră prin conceperea şi implementarea unor strategii şi a unor proiecte care să contribuie la dezvoltarea comunităţilor respective sub aspectul creşterii nivelului de trai şi al dezvoltării economice, promovării bunei vecinătăţi, a stabilităţii sociale şi a progresului economic. Programele de cooperare transfrontalieră, finanţate din fonduri comunitare, constituie un cadru pentru stimularea relaţiilor economice dintre România şi ţările vecine, pentru dezvoltarea zonelor de graniţă, armonizarea strategiilor de dezvoltare şi menţinerea relaţiilor de bună vecinătate.

23

Reconstrucţia Ecologică În Polderul Zaghen din Rezervaţia Biosferei Transfrontaliere Delta Dunării, România/Ucraina

Esenţa cooperării trasnfrontaliere constă în impactul din cadrul zonelor eligibile de ambele părţi ale graniţei, a proiectelor finanţate din fonduri comunitare ce au ca objective principale:

o Creşterea coerenţei zonei de frontieră din punct de vedere al infrastructurii de transport şi de mediu precum şi în domeniul gospodăririi apelor.

o Stimularea iniţiativelor de cooperare în domeniul economic şi social, în scopul facilitării integrării pieţelor şi consolidării coerenţei dintre structurile locale. Paşi importanţi în cooperarea transfrontalieră au fost facuţi încă din anul 1998 când a fost înfiinţată Euroregiunea Dunărea de Jos ce include unităţi administrative vecine din România (judeţele Galaţi, Brăila şi Tulcea), Ucraina (Regiunea Odessa) şi Republica Moldova (Raioanele Cantemir si Cahul). În anul 2000 au fost încheiate două acorduri de cooperare importantă privind cooperarea transfrontalieră: Acordul încheiat între Ministerele Mediului din România, Ucraina şi Republica Moldova privind protecţia ariilor naturale protejate din Delta Dunării şi Prutul de Jos şi Acordul încheiat între Ministerele Mediului din România, Bulgaria, Ucraina şi Republica Moldova privind cooperarea transfrontalieră în Culoarul Verde al Dunării de Jos. În perspectiva creării unui Nou Instrument de Vecinătate care s-a adresat cooperării transfrontaliere şi între regiuni/transnaţionale, după anul 2007 au fost lansate odată cu Comunicarea Comisiei "Paving the way for a new Neghbourhood Instrument" din iulie 2003, Programele de Vecinătate pentru 2004-2006 la graniţele externe ale Europei lărgite. În acest program România a participat cu zonele aflate la graniţa cu Ucraina, Moldova şi Serbia, Muntenegru. Programul de vecinatăte are ca obiective promovarea dezvoltării economice şi sociale durabile în zonele de frontieră, asigurarea unor graniţe sigure, colaborarea ţărilor vecine în domeniul protecţiei mediului, sănătăţii, prevenirea şi lupta împotriva crimei organizate precum şi promovarea acţiunilor de tip .”people to people" (Fondul Comun al Proiectelor Mici). Localizarea proiectului Zona umedă supusă reconstrucţei ecologice se află în estul municipiului Tulcea, respectiv in zona inundabilă adiacentă terasei pe care este situat oraşul. Zona este înregistrată pe hărţi sub toponimul “Lacul Zaghen” şi se situează pe

24

Reconstrucţia Ecologică În Polderul Zaghen din Rezervaţia Biosferei Transfrontaliere Delta Dunării, România/Ucraina

teritoriul administrativ al municipiului Tulcea, în extravilan: tarlalele 77-80 şi parcelele adiacente din sudul şi estul lacului (păşuni şi zone inundabile). În proiect este inclus şi canalul de legătură dintre Dunăre (braţul Sfântul Gheorghe km 105 şi S.P. Zaghen. Statutul juridic al terenului care urmează să fie ocupat Terenul este în patrimoniul consiliului local Tulcea, în extravilan. Unele păşuni au fost închiriate în trecut, dar contractele de închiriere nu au fost reînnoite. O parte din păşuni sunt ocupate ilegal, cu împrejmuiri uşoare de nuiele, pentru creşterea animalelor sau prin extensia până la lac a gospodăriilor de pe strada Orizontului, dincolo de limita proprietăţii. Folosinţele declarate (teren agricol, păşuni) sunt abandonate. În conformitate cu prevederile din Legea nr. 18/1991 a fondului funciar şi Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, terenurile care “nu pot fi exploatate în scopul pentru care au fost amenajate, urmează a fi integrate în regimul natural de folosinţă prin efectuarea lucrărilor de reconstrucţie ecologică stabilite de A.R.B.D.D.”. Situaţia ocupărilor definitive de teren: suprafaţa totală, reprezentând terenuri din intravilan/extravilan Terenul este situat în întregime în extravilan, iar suprafaţa estimată pentru

renaturare este de cca 200 ha. În varianta includerii şi a tarlalei 78 în proiect, suprafaţa supusă intervenţiei este de 296 ha. În această suprafaţă nu sunt incluse gospodăriile adiacente situate în strada Orizontului, a căror situaţie este mixtă sub aspect juridic: de la suprafeţe ocupate cu deplin drept până la ocupări ilegale. În suprafaţa propusă pentru reconstrucţie ecologică nu s-au identificat proprietăţi private, dar situaţia juridică neclară a unor terenuri ar putea face să apară şi astfel de situaţii. O situaţie particulară o are tarlaua 90 din nordul lacului Zaghen, al cărei proprietar ar putea fi cointeresat să intre în proiectul de reconstrucţie ecologică, deoarece terenul este în prezent o zonă umedă neutilizată. Aşa cum rezultă din studiul topografic, măsurătorile au fost georeferenţiate în sistem Stereo 70. În teren au fost marcate două puncte de staţie utilizabile pentru măsurători viitoare. Au fost organizate trei campanii de măsurători. Parcelele, aşa cum au fost zonate de OCPI, prin interpretarea hărţilor topografice 1:25 000 ediţie 1980, prezintă o problemă de identificare insurmontabilă, deoarece au fost trasate

25

Reconstrucţia Ecologică În Polderul Zaghen din Rezervaţia Biosferei Transfrontaliere Delta Dunării, România/Ucraina

limite după conturul vegetaţiei naturale care a suferit modificări semnificative în ultimii 30 de ani. Declivitatea terenului în cuveta lacului Zaghen este redusă: sub 0,05 % pe axa lungă, respectiv 0,1 % pe axa scurtă a cuvetei. Faţă de curbele batimetrice din 1972, se constată următoarele:

- adâncimea maximă a fundului de lac se menţine la cota 0,0 m dMN

- în zonele adiacente digului care împrejmuieşte bazinul de decantare a apelor pluviale cotele au scăzut, înălţarea digului realizîndu-se probabil prin excavaţii din aceste zone

- zonele de colmatare recentă sunt la vărsarea canalului colector al apelor pluviale, bazinul decantor fiind de mai mulţi ani deschis şi în nord-vestul lacului (depuneri aluvionare din scurgerile din zona strada Orizontului).

- deplasarea undei de colmatare are direcţia generală nord-vest spre sud- est, corespunzând direcţiei de drenare a apei în exces spre staţia de pompare.

Hărţi, fotografii ale amplasamentului care pot oferi informaţii privind caracteristicile fizice ale mediului, atât naturale, cât şi artificiale şi alte informaţii privind:

o folosinţele actuale şi planificate ale terenului atât amplasament, cât şi pe zone adiacente acestuia; politici de zonare şi de folosire a terenului;

o

26

pe

Reconstrucţia Ecologică În Polderul Zaghen din Rezervaţia Biosferei Transfrontaliere Delta Dunării, România/Ucraina

ei Transfrontaliere Delta Dunării, România/Ucraina Lacul Zaghen, iarna. Zonă ruderalizată în apropierea

Lacul Zaghen, iarna.

ei Transfrontaliere Delta Dunării, România/Ucraina Lacul Zaghen, iarna. Zonă ruderalizată în apropierea malurilor 27

Zonă ruderalizată în apropierea malurilor

27

Reconstrucţia Ecologică În Polderul Zaghen din Rezervaţia Biosferei Transfrontaliere Delta Dunării, România/Ucraina

ei Transfrontaliere Delta Dunării, România/Ucraina Zona de stufăriş ce urmează a fi dragată şi inundată

Zona de stufăriş ce urmează a fi dragată şi inundată

Delta Dunării, România/Ucraina Zona de stufăriş ce urmează a fi dragată şi inundată Zona estică a

Zona estică a lacului

28

Reconstrucţia Ecologică În Polderul Zaghen din Rezervaţia Biosferei Transfrontaliere Delta Dunării, România/Ucraina

ei Transfrontaliere Delta Dunării, România/Ucraina Ochiuri de apă în perimetrul lacului Zaghen Pâlcuri de

Ochiuri de apă în perimetrul lacului Zaghen

Dunării, România/Ucraina Ochiuri de apă în perimetrul lacului Zaghen Pâlcuri de papură pe malul lacului Zaghen

Pâlcuri de papură pe malul lacului Zaghen

29

Reconstrucţia Ecologică În Polderul Zaghen din Rezervaţia Biosferei Transfrontaliere Delta Dunării, România/Ucraina

ei Transfrontaliere Delta Dunării, România/Ucraina Hăţişuri cu Xanthium italicum în zonele colmatate ale

Hăţişuri cu Xanthium italicum în zonele colmatate ale lacului

Limita zonei urbane conform PUG Tulcea 1996 este strada Orizontului fără a include gospodăriile de pe latura dinspre lacul Zaghen. Harta cadastrală actualizată la Oficiul de Cadastru (OCPI) le include însă, fără a exista însă vreo garanţie că ea reflectă mai bine situaţia de pe teren. Incinta indiguită Tulcea- Nufăru face parte din teritoriul ARBDD, însă acest aspect nu era foarte clar în reglementarea iniţială: “Limita continentală a rezervatiei este reprezentată de contactul Podişului Dobrogean cu zonele umede si palustre” (HG nr. 284/1994, Anexa I). Descrierea de detaliu a limitei apare în Hotărârea nr.230 din 4 martie 2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr.190 din 26 martie 2003:

“Din aval de platforma de industrie alimentară a municipiului Tulcea, din borna B27, limita rezervaţiei ocoleşte oraşul, urmărind baza Podişului Dobrogean (incluzând incinta Tulcea - Nufăru), trecând prin borna B28 până la borna B29 situată amonte de localitatea Nufăru, unde limita rezervaţiei o reprezintă malul braţului Sf. Gheorghe până în aval de localitatea Nufaru, la borna B30” Lacul Zaghen şi zonele perimetrale de interes sunt pe teritoriul administrativ al Municipiului Tulcea. Consiliul local şi Primăria Municipiului Tulcea sunt autorităţile de decizie administrativă, iar pe aceeaşi zonă Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) este autoritatea de mediu.

30

Reconstrucţia Ecologică În Polderul Zaghen din Rezervaţia Biosferei Transfrontaliere Delta Dunării, România/Ucraina

Prin Decizia Prefecturii judeţului Tulcea nr.285 din 16 mai 1991 s-a stabilit izlazul municipiului Tulcea care priveşte şi parcele din vecinătatea lacului Zaghen. În decizie nu sunt incluse suprafeţele permanent inundate (stufăriş) : tarlaua 80 parcela Hs2262, tarlaua 79 parcelele Hs2249, 2258, 2259, 2226, 2230 care, prin natura lor (patrimoniu natural) sunt încadrabile ca domeniu public de interes local. Sunt aplicabile dispoziţiile Legii 454/2001 art.10: zonele de reconstrucţie ecologică se stabilesc de ARBDD. Funcţiunea zonei este aprobată prin Planul Urbanistic Zonal şi în acest fel municipiul Tulcea a recuperat în patrimoniul său suprafeţe care nu sunt revendicate sau revendicabile de terţi. Deşi înregistrate cu folosinţă agricolă sau păşuni, terenurile din proiect sunt în fapt neexploatate şi neexploatabile iar lucrările de desecare nu au schimbat acest aspect. Apa freatică este situată la mică adâncime şi are o concentraţie ridicată de cloruri şi sulfaţi, calciu şi magneziu (sol hidric, sărăturat). Situaţia terenurilor pînă în 1990

Până în 1990 Lacul Zaghen, incluzând zona sa inundabilă, era delimitat la nord şi est de canalele existente şi azi, la vest de strada Orizontului, consemnată cu locuinţe şi pe latura dinspre lac, iar la sud de râpa de la limita podişului. Această situaţie este consemnată în planul parcelar al extravilanului, comparabilă cu situaţia din harta topo scara 1:25000 .

31

Reconstrucţia Ecologică În Polderul Zaghen din Rezervaţia Biosferei Transfrontaliere Delta Dunării, România/Ucraina

ei Transfrontaliere Delta Dunării, România/Ucraina Extras din planul parcelar din 1990 Extras din harta topo

Extras din planul parcelar din 1990

România/Ucraina Extras din planul parcelar din 1990 Extras din harta topo 1:25000 din 1980 Vecinătăţile

Extras din harta topo 1:25000 din 1980

Vecinătăţile lacului Zaghen erau tarlalele de folosinţă agricolă cu numerele cadastrale 83 la nord, 98 şi 99 la est, 79 şi 80 la sud, municipiul Tulcea la vest, iar lacul însuşi avea numărul 81.

32

Reconstrucţia Ecologică În Polderul Zaghen din Rezervaţia Biosferei Transfrontaliere Delta Dunării, România/Ucraina

Situaţia consemnată în harţile de la începutul secolului XX arată că în zona de nord şi est limita naturală a lacului era cu 50 % mai mare, realitate care poate fi confirmată şi prin analiza cotelor de nivel din harta topo, dar zona inundabilă a fost redusă prin lucrări de asecare. Situaţia terenurilor după 1990 În anul 1990 planul parcelar a fost refăcut pe baza hărţilor topo scara 1:5000, rezultate din interpretarea în 1983 a fotografiilor aeriene din 1982, s-a dat o nouă numerotare tarlalelor şi parcelelor, iar suprafaţele de folosinţă agricolă (A) şi păsunile (P) s-au extins în detrimental suprafeţei lacului. In noua situaţie lacul este identificat prin tarlalele 79 şi 80. Mai sunt delimitate şi cîteva arii inundabile izolate (stufăriş – Hs). Această reprezentare este menţinută şi astăzi, deşi la realizarea ei s-au folosit date a căror vechime depăşeşte 25 de ani. Chiar şi în momentul actualizării situaţiei, în 1990-91, datele aveau o vechime de un deceniu. În largul polderului delimitatarea tarlalelor este facilă deoarece limitele sunt trasate pe conturul canalelor de irigare, identificabile deopotrivă pe fotografiile aeriene şi pe teren.

identificabile deopotrivă pe fotografiile aeriene şi pe teren. Extras din planul parcelar actual (extravilan) 33

Extras din planul parcelar actual (extravilan)

33

Reconstrucţia Ecologică În Polderul Zaghen din Rezervaţia Biosferei Transfrontaliere Delta Dunării, România/Ucraina

AREALELE SENSIBILE;

1. Sit Natura 2000 (se va specifica codul şi dacă site-ul este SPA şi/sau SCI) Sit SCI: ROSCI0065 Delta Dunării, ROSCI0066 Delta Dunării - zona

marină (Ordin Nr.1964 din 13 decembrie 2007) Sit SPA: ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim – Sinoie, ROSPA0076 Marea Neagră (Hotărârea Nr.1284 din 24 octombrie 2007)

2. Arie protejată de interes naţional Rezervaţie a Biosferei conform Legii nr.82/1993

3. Alt statut de protecţie conform legislaţiei naţionale/internaţionale în vigoare Zona umeda de importanţă internaţională conform convenţiei de la Ramsar, Sit al Patrimoniului Natural Mondial UNESCO Aspecte privind proprietatea asupra ariei/zonei proiectului şi modul

principal de utilizare a terenurilor din cadrul acesteia

Conform Legii 82/1993 s-a constituit Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării", zonă de importanţă ecologică naţională şi internaţională, care cuprinde următoarele unităţi fizico-geografice: Delta Dunării, sărăturile Murighiol - Plopu, complexul lagunar Razim-Sinoe, Dunărea maritimă până la Cotul Pisicii, sectorul Isaccea - Tulcea cu zona inundabilă, litoralul Mării Negre de la Braţul Chilia până la Capul Midia, apele maritime interioare şi marea teritorială, până la izobata de 20 m inclusiv. Limita continentală a rezervaţiei este reprezentată de contactul Podişului Dobrogean cu zonele umede şi palustre. Prin rezervaţie a biosferei, în sensul Legii 82/1993, se înţelege zona geografică cu suprafeţele de uscat şi de ape, inclusiv terenuri aflate permanent sub ape, în care există elemente şi formaţiuni fizico-geografice, specii de plante şi animale care îi conferă o importanţă biogeografică, ecologică şi estetică deosebită, cu valoare de patrimoniu natural naţional şi universal, fiind supusă unui regim special de administrare în scopul protecţiei şi conservării acesteia, prin dezvoltarea aşezărilor umane şi organizarea activităţilor economice în corelare cu capacitatea de suport a mediului deltaic şi a resurselor sale naturale. Teritoriul rezervaţiei este delimitat, în următoarele zone:

a) zone cu regim de protecţie integrală, 18 zone ce ocupă o suprafaţă totală de 50.600 ha (8,7% din suprafaţa rezervaţiei). Acestea sunt protejate în mod

34

Reconstrucţia Ecologică În Polderul Zaghen din Rezervaţia Biosferei Transfrontaliere Delta Dunării, România/Ucraina

obligatoriu şi reprezintă eşantioane foarte puţin deranjate, reprezentative pentru ecosistemele naturale, terestre şi acvatice din rezervaţie;

b) zone tampon cu regim diferenţiat de protecţie în care se pot desfăşura

unele activităţi umane, care au fost stabilite în jurul zonelor cu regim de protecţie integrală. Ele ocupă o suprafaţă totală de 223.300 ha (38,5% din suprafaţa rezervaţiei) şi au fost desemnate pentru atenuarea impactului antropic asupra zonelor protejate

c) zone economice în care se pot desfăşura activităţi economice tradiţionale care acoperă o suprafaţă totală de 306.100 ha (52,8% din suprafaţa rezervaţiei). Ele cuprind terenuri aflate în regim liber de inundaţie, terenuri îndiguite pentru folosinţă agricolă, piscicolă şi silvică şi terenuri pe care sunt amplasate aşezările umane.

d) zone de reconstrucţie ecologică, suprafeţe de teren în cadrul cărora

Administraţia Rezervaţiei desfăşoară activităţi de refacere a echilibrului ecologic şi

de renaturare a zonei afectate, folosind mijloace tehnice şi tehnologii adecvate. Zonele cu regim de protecţie integrală sunt protejate, în mod obligatoriu, de zone tampon. Pentru administrarea patrimoniului natural din domeniul public de interes naţional al rezervaţiei precum şi pentru refacerea şi protecţia unităţilor fizico- geografice definite mai sus, s-a înfiinţat Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta

Dunării, instituţie publică cu personalitate juridică, cu sediul în municipiul Tulcea, în subordinea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. Suprafeţele terestre şi acvatice, inclusiv terenurile aflate permanent sub ape, existente în perimetrul rezervaţiei, delimitate potrivit celor de mai sus, împreună cu resursele naturale pe care le generează, constituie patrimoniu natural, domeniu public de interes naţional, aflat în administrarea A.R.B.D.D. Sunt exceptate de la aceste prevederi:

a) terenurile din perimetrul rezervaţiei care, potrivit legii, sunt proprietate

privată a persoanelor fizice;

b) terenurile din perimetrul rezervaţiei, care, potrivit legii, sunt proprietate publică sau privată a unităţilor administrativ-teritoriale;

c) terenurile din perimetrul rezervaţiei ocupate de amenajările agricole şi

piscicole, cuprinse în anexa la Lege, care constituie domeniu public de interes judeţean şi care sunt în administrarea Consiliului Judeţean Tulcea.

35

Reconstrucţia Ecologică În Polderul Zaghen din Rezervaţia Biosferei Transfrontaliere Delta Dunării, România/Ucraina

Persoanele fizice şi juridice care desfăşoară activităţi în perimetrul rezervaţiei sunt obligate să folosească numai mijloace ecologice admise, atât tradiţionale cât şi noi, în condiţiile de reglementare şi de autorizare stabilite de A.R.B.D.D. Terenurile care constituie domeniu public de interes judeţean sau local, utilizate ca amenajări agricole sau piscicole şi care, datorită degradării sau altor cauze, nu mai pot fi exploatate în scopul pentru care au fost amenajate vor fi integrate în regimul natural de folosinţă prin efectuarea lucrărilor corespunzătoare de reconstrucţie ecologică, stabilite de A.R.B.D.D. şi de Consiliul Judeţean Tulcea pentru terenurile din domeniul public de interes judeţean, respectiv de consiliile locale pentru terenurile din domeniul public de interes local. Valorificarea resurselor regenerabile terestre şi acvatice, precum şi utilizarea unor terenuri pentru realizarea de obiective de investiţii în zonele valorificabile din punct de vedere economic ale domeniului public de interes naţional pot fi concesionate în condiţiile legii de A.R.B.D.D. iar populaţia locală are drept de preemţiune.

Valorificarea resurselor naturale prin activităţi economice tradiţionale - păşunat, cultivarea terenurilor ieşite temporar de sub ape, albinărit, recoltarea florei

şi a faunei naturale terestre şi acvatice, practicarea serviciilor de turism şi agrement,

a pescuitului şi vânătorii sportive, realizarea de servicii de transport pe canalele

navigabile, cu excepţia braţelor Dunării, desfăşurate pe terenurile aparţinând domeniului public de interes naţional, se efectuează pe baza permisului de practicare a activităţilor respective, eliberat de A.R.B.D.D. Conform Hotărârii Guvernului nr.376/2002 activitatea Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării se desfăşoară în temeiul prevederilor Legii nr.82/1993 şi a H.G. nr.367/2002. Din punct de vedere al organizării administrativ-teritoriale Rezervaţia este extinsă pe teritoriile a trei judeţe: Tulcea (87,73%), Constanţa (12,23%) şi Galaţi

(0,14%).

Valoarea patrimoniului natural al Rezervaţiei este recunoscută prin includerea acesteia în reţeaua internaţională a rezervaţiilor biosferei, în cadrul programului "Omul şi Biosfera" (1980), prin declararea ei ca zonă umedă de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor de apă, Convenţia Ramsar (septembrie 1991) şi prin includerea ei pe Lista patrimoniului natural mondial - UNESCO (decembrie 1991).

36

Reconstrucţia Ecologică În Polderul Zaghen din Rezervaţia Biosferei Transfrontaliere Delta Dunării, România/Ucraina

Patrimoniul natural al Rezervaţiei, domeniu public de interes naţional, este constituit din suprafeţele terestre şi acvatice din perimetrul Rezervaţiei împreună cu resursele naturale pe care le generează. Patrimoniul A.R.B.D.D. se compune din patrimoniul natural definit anterior, aflat în administrarea A.R.B.D.D., şi din patrimoniul propriu al A.R.B.D.D. A.R.B.D.D. deţine în patrimoniul său clădiri, mijloace de transport pe apă şi pe uscat, alte mijloace fixe şi fonduri circulante, care îi permit desfăşurarea întregii activităţi. Obiectul de activitate al A.R.B.D.D. îl constituie crearea şi aplicarea unui regim special de administrare pentru conservarea şi protecţia diversităţii biologice din ecosistemele naturale ale Rezervaţiei, pentru dezvoltarea aşezărilor umane şi organizarea activităţilor economice în corelaţie cu capacitatea de suport a acestor ecosisteme. În realizarea obiectului său de activitate, A.R.B.D.D. îndeplineşte funcţia de autoritate de mediu, în condiţiile legii, pe întregul teritoriu al Rezervaţiei. Acelaşi teritoriu al Deltei este sit RAMSAR. Convenţia asupra zonelor umede,

relevantă pentru păsările acvatice, cunoscută sub numele de „Convenţia RAMSAReste un tratat interguvernamental adoptat la 2 februarie 1971, pentru conservarea şi utilizarea raţională a zonelor umede esenţiale ca habitat pentru păsările de apă la care România a aderat în anul 1991.

Acelaşi teritoriu este şi sit al Patrimoniului Natural Mondial.

În delimitarea zonei supuse reconstrucţiei ecologice s-a ţinut cont de limitele naturale ale zonei umede şi că terenurile care “nu pot fi exploatate în scopul pentru care au fost amenajate, urmează a fi integrate în regimul natural de folosinţă prin efectuarea lucrărilor de reconstrucţie ecologică stabilite de A.R.B.D.D.”, în conformitate cu prevederile din Legea nr.18/1991 a fondului funciar şi Legea nr.82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.

37

Reconstrucţia Ecologică În Polderul Zaghen din Rezervaţia Biosferei Transfrontaliere Delta Dunării, România/Ucraina

II.Procese tehnologice

Principalele obiective cuantificabile promovate prin acest proiect sunt:

- Reabilitarea staţiei de pompare de la Dunăre (Braţul Sfântu Gheorghe km

105) şi a staţiei de pompare Zaghen

- Reabilitarea conductei de by pass la priza de la Dunăre

- Realizarea de rigole pe străzile Mahmudia şi Orizontului (canal, construcţii, decantor)

- Reabilitarea amenajărilor de pe Valea Tulcei

- Consolidarea digului şi a contracanalului din nordul Polderului

- Defrişare stuf în zona lacului Zaghen

- Dragare şi crearea de insule în lacul Zaghen

- Excavarea retelei de canale (reversibile) in interiorul Polderului

- Reabilitarea canalului Zaghen-Dunăre Lucrările necesare pentru realizarea proiectului:

- Rigole aval de strada Orizontului

Paralel cu strada Orizontului se prevede o rigolă care va conduce apele pluviale în contracanal. Rigola, de tip pereat, va avea panta de 0,1%.

- Dig şi contracanal

Digul are paramenţii cu panta 1:2 fiind armaţi cu geogril spre lac şi

înierbaţi pe partea opusă. Coronamentul are lăţimea de 3 m şi cota +1.60

are o pantă de 0.1%. Între dig şi contracanal există o

mdMN. Contracanalul

bermă de 3.5 m lăţime care serveşte pentru întreţinere.

- Amenajări pe Valea Tulcii (Lipca) la intrarea în lac

Sunt prevăzute următoarele lucrări:

- recalibrare albie;

- diguri din pământ, la decantor cu lăţimea de 4 m la coronament şi cota de +1.30 mdMN;

- deversor lung de 86 m având cota crestei +0.80 mdMN;

- stavilă plană la golirea de fund.

- Platformă şi grătar reţinere gunoi de pe Valea Tulcii (Lipca)

Sunt prevăzute următoarele lucrări:

- grătar de 16 mp pentru reţinere plutitori;

38

Reconstrucţia Ecologică În Polderul Zaghen din Rezervaţia Biosferei Transfrontaliere Delta Dunării, România/Ucraina

- platformă pentru colectare deşeuri;

- împrejmuire pentru platformă;

- drum de acces.

- Staţiile de pompare Zaghen şi Dunăre

Se prevede reabilitarea celor două staţii de pompare şi înlocuirea pompei de rezervă de la Staţia de Pompare Zaghen. De asemenea, va fi montată o conductă de by-pass pentru alimentarea prin cădere liberă a canalului şi a lacului.

- Defrişare stuf în lac

Defrişarea stufului se va realiza pentru a obţine o oglindă de apă, a permite execuţia ridicărilor topografice necesare trasării lucrărilor şi execuţia efectivă

a lucrărilor din zona lacului.

- Crearea de insule

S-a prevăzut crearea în lac a unor insule care vor totaliza o suprafaţă de 46,7 ha de uscat (circa 25% din suprafaţa luciului de apă) unde vor exista animale

şi floră de uscat.

- Excavare canal existent în lungul lacului

Lucrarea necesită raclarea zonelor mlăştinoase pentru a permite accesul în vederea execuţiei.

- Reparaţii la canalul Zaghen Dunăre

S-a prevăzut defrişarea stufului, decolmatarea şi aducerea coronamentului la cota din proiect, pentru buna funcţionare a alimentării cu apă a lacului.

- Activităţi de dezafectare

Se vor dezafecta constructiile provizorii ilegale şi insalubre din zona polderului

Deşeuri

Gospodărirea deşeurilor generate pe amplasament:

- tipurile şi cantităţile de deşeuri de orice natură rezultate; - modul de gospodărire a deşeurilor. In situatia actuala, neimplementarea proiectului de reconstrucţie ecologică ar conduce la colmatarea lacului intr-un viitor destul de apropiat. Zona ramasa fara

39

Reconstrucţia Ecologică În Polderul Zaghen din Rezervaţia Biosferei Transfrontaliere Delta Dunării, România/Ucraina

interes ar fi degradata de interventii antropice necontrolate. Capacitatea de epurare

naturala ar fi afectata ireversibil,

prin

animaliere. In momentul actual nu există un sistem de management in colectarea si valorificarea deseurilor. Principalele forme de impact si risc determinate de deseuri sunt:

a deseurilor menajere şi

iar zona ar deveni o "groapa de gunoi" a orasului

depozitarea

necontrolata

si

necorespunzatoare

- modificari de peisaj si disconfort vizual;

- poluarea aerului;

- poluarea apelor de suprafata si subterane;

- modificari ale fertilitatii solurilor si ale compozitiei biocenozelor pe terenurile invecinate;

- afectarea sănătăţii populatiei. Principalele tipuri de deseuri generate sunt:

- material excavat

- resturi vegetale

- diverse deşeuri existente pe amplasament

- deşeuri rezultate din activitatea de şantier.

Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase:

- substanţele şi preparatele chimice periculoase utilizate şi/sau produse;

- modul de gospodărire a substanţelor şi preparatelor chimice periculoase şi asigurarea condiţiilor de protecţie a factorilor de mediu şi a sănătăţii populaţiei. Pentru realizarea proiectului substanţele periculoase care vor fi utilizate sunt

combustibilii necesari pentru funcţionara utilajelor. Alimentarea cu combustibil se va face de la unităţile specializate din zonă, pe amplasament nedepozitându-se combustibili. Masuri de diminuare a impactului:

- nu se va face alimentarea utilajelor cu combustibil pe amplasament;

- nu se vor realiza schimburi de ulei pentru utilajele de transport decat in atelierele specializate

40

Reconstrucţia Ecologică În Polderul Zaghen din Rezervaţia Biosferei Transfrontaliere Delta Dunării, România/Ucraina

Impactul potenţial, inclusiv cel transfrontieră, asupra componentelor mediului şi măsuri de reducere a acestora:

Protecţia calităţii apelor:

Polderul Zaghen este situat în nordul Dobrogei, la est de municipiul Tulcea, intercalat între limita estică a localităţii Tulcea, braţul Tulcea al fluviului Dunărea la nord ca şi drumul judeţean DJ 222C Tulcea Malcoci. Zona reprezintă incinta îndiguită Tulcea – Malcoci – Nufăru, aparţinând administrativ de Primăria municipiului Tulcea şi de comuna Nufăru iar la sud se află deaurile Tulcei şi Mahmudiei. Din punct de vedere hidrologic, zona se încadrează în bazinul hidrografic al Dunării, pe cursul inferior, în aval de separarea Dunării în cele două braţe, Chilia şi Sfântu Gheorghe şi în amonte de despărţirea Dunării în braţul Sfântu Gheorghe şi canalul navigabil Sulina. Lacul Zaghen este situat în polderul Zaghen la est de municipiul Tulcea, are o suprafaţă de 180 ha şi un volum de 937.000 mc. Este un lac de luncă îndiguită. Lacul Zaghen va fi supus reconstrucţiei ecologice pe o zonă în suprafaţă de 200 ha.

În polderul Zaghen debuşează din dealurile Tulcei pâraiele Lipca şi Băbăianu. Valea Lipca, cu direcţia de curgere S – N, are o lungime de 7 km, o suprafaţă de bazin de 19,7 kmp şi o altitudine medie de 110 mdM. Valea Băbăianu, cu direcţia de scurgere tot S – N are o lungime de 3 km, o suprafaţă de bazin de 2,90 kmp şi altitudine medie de 65 mdM. Ele vor trebui să fie canalizate, iar lacul Zaghen va fi ţinut în NNR (nivel normal de retenţie) sau pregolit pentru a prelua volumul viiturilor aduse de cele două văi. Zona îndiguită în care se află lacul Zaghen este fosta luncă inundabilă a fluviului Dunărea unde se aflau şi privaluri, gârle, canale şi zone depresionare. Zona este protejată de Dunăre de un dig de apărare cu asigurarea de 1 % având coronamentul la cota + 6,30 RMNS. Digul a fost executat în anul 1962, este din

41

Reconstrucţia Ecologică În Polderul Zaghen din Rezervaţia Biosferei Transfrontaliere Delta Dunării, România/Ucraina

pământ, are lungimea de 11.362 km, o lăţime la coronament de 4 m, cu taluze înierbate cu înclinare 1 : 2, apărând de inundaţii o suprafaţă de 2811 ha. Digul este traversat de conductele de aspiraţie refulare ale staţiei de pompare SP Zaghen (pe dig km 3 + 900) şi SP Malcoci (pe dig km 6 + 843) şi de conducta de sifonare pentru alimentarea cu apă a sistemului de irigaţii sud Tulcea. Pentru mărirea siguranţei, digul are o banchetă pe taluzul interior şi un canal de interceptare a infiltraţiilor de sub dig, amplasat pe toată lungimea digului.

Taluzul exterior şi zona dig mal sunt protejate de o plantaţie silvică compactă. Exploatarea digului este realizată de Administraţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, ca administrator, şi are formaţii de lucru pentru intervenţii la ape mari. Pentru evacurea apelor provenite din precipitaţii incinta s-a amenajat cu canale de desecare, grupate în două subsisteme, care constau din canale deschise secundare, interceptate de un canal magistral, racordat în capătul aval la

o staţie de pompe reversibilă, amplasată pe malul drept al braţului Tulcea, pentru subsistemul Zaghen şi aceeaşi schemă hidrotehnică pentru subsistemul Malcoci, cu staţie de pompe reversibilă.

Canalele de desecare au secţiune trapezoidală cu adâncimi de 1,5 – 2,5 m

şi lăţimea la bază variabilă, de 1-1,5 m, cu taluze înierbate şi pante de 1:1,5 şi 1:2.

Subsistemele de desecare au fost prevăzute cu staţii reversibile, având funcţia de evacuare a apei în surplus din incintă, pe perioada cu ploi şi niveluri mari pe Dunăre, respectiv de alimentare cu apă a zonei, în vederea asigurării volumelor de apă necesare irigării terenului, în perioadele secetoase. Zona polderul Zaghen şi a incintei îndiguite are codul cadastral XIV – 1. Zona polderul Zaghen şi a incintei îndiguite se află conform STAS 11100/1- 1973 în zona seismică cu intensitatea 7 MKS. Conform normativului P – 100/1992 se află în zona seismică D cu k s = 0,16 şi Tc = 0,7. Clima

În Dobrogea clima este sub mai multe influenţe:

- climatul continental excesiv

- climatul submediteranean

- climatul Mării Negre

Pe litoral se înregistrează cele mai scăzute precipitaţii din cuprinsul ţării, sub 300 mm, centrul Dobrogei primeşte în medie 350–400 mm, iar cantitatea de

42

Reconstrucţia Ecologică În Polderul Zaghen din Rezervaţia Biosferei Transfrontaliere Delta Dunării, România/Ucraina

precipitaţii multianuale se ridică la peste 500 mm în nordul şi sudul Dobrogei datorită orografiei şi influenţelor locale. Ploile au caracter torenţial şi lasă între ele intervale mari de secetă de 40 – 80 de zile. În Dobrogea sunt oscilaţii mari de temperatură, aici fiind izotermele cele mai

climatului o nuanţă tipic

continentală. Cantitatea redusă de precipitaţii, distribuţia lor în timp, caracterul lor torenţial şi temperaturile ridicate, favorizează procesul de evaporaţie, iar constituţia geologică (loessuri ce acoperă calcarele) explică regimul torenţial şi caracterul temporar al râurilor din Dobrogea de Nord. În Dobrogea de Nord cantitatea de precipitaţii creşte ajungând la 400–500

ridicate

din

ţară

(în

iulie

23 0

C) ceea

ce

imprimă

mm, componenţa petrografică este mai variată (roci granitice, şisturi cristaline, şisturi

verzi,

acumulează în fisurile rocilor. Zona studiată are următoarele caracteristici climatice:

alimentare subterană a râurilor din apele ce se

calcare) şi are

loc

o

- Prima zi de îngheţ: după 21 octombrie

- Ultima zi de îngheţ: înainte de 11 aprilie

- Amplitudinea medie termică: 24 0 C

- Vânturi predominante: NE – SV

- Viteza vântului: 7,5 – 15 m/s

- Izotermele lunii ianuarie: între 1 0 C şi -2 0 C

- Minimum absolut: -26 0 C

- Izotermele lunii iulie: +23 0 C

- Maximum absolut: 40 0 C

- Temperatura medie anumală: 11 0 C

- Numărul zilelor fără îngheţ: 220 zile

- Frecvenţa medie a zilelor de iarnă: (t< 0 0 C): 40 zile

- Frecvenţa medie a zilelor tropicale: (t> 30 0 C): 30 zile

- Precipitaţiile medii anuale: 500 mm (pe dealuri: 600 mm)

- Nebulozitatea medie anuală: 5 – 6 / 10

- Durata de strălucire a soarelui: 2000 – 2250 ore

- Precipitaţii minime absolute: 300 mm

- Precipitaţii maxime absolute: 500 mm

- Precipitaţiile lunii februarie: 30 mm

43

Reconstrucţia Ecologică În Polderul Zaghen din Rezervaţia Biosferei Transfrontaliere Delta Dunării, România/Ucraina

 

-

Precipitaţiile lunii iunie: 60 mm

 

-

Grosimea medie anuală a stratului de zăpadă pe sol: > 10 cm

 

-

Numărul zilelor cu solul acoperit cu zăpada: > 70 zile

 

-

Stratul maxim de precipitaţii căzut în 24 ore (mm):

 
 
p% Statiunea
p%
Statiunea

0,1

 

0,5

1

5

   

10

 

20

   

TULCEA

 

263

182

146

89,9

 

75,0

 

53,8

SULINA

 

263

183

147

89,9

 

74,0

 

52,9

ISACCEA

 

212

173

157

 

116

   

97,4

 

77,5

CARAORMAN

186

150

135

 

100

   

84,2

 

68,0

Precipitaţiile medii lunare şi anuale (mm) la Sulina:

 
 

Luna

I

II

 

III

IV

 

V

 

VI

 

VII

 

VIII

   

IX

 

X

 

XI

 

XII

 

Anual

 

h

23,2

22,8

20,4

27,6

33,3

   

43,0

 

30,7

 

39,5

   

23,0

 

34,3

 

32,3

28,9

359

 
 

-

Temperatura medie lunară şi anuală a aerului:

 
 

Luna

 

I

 

II

 

III

IV

 

V

 

VI

   

VII

   

VIII

 

IX

   

X

 

XI

XII

 

Media

   

t 0 C

 

-0,3

0,8

 

4,4

9,3

 

15,1

 

19,5

 

22,2

 

22,0

 

18,5

 

13,3

 

7,5

2,6

 

11,2

 
 

-

Umezeala relativă (%) medie lunară şi anuală:

 

Luna

I

 

II

III

IV

V

VI

 

VII

VIII

IX

 

X

 

XI

 

XII

Media

   

%

88

 

86

83

80

81

 

77

 

74

74

 

78

 

82

 

86

88

81

 

-

Nebulozitatea, 0 – 10 :

 

Luna

I

 

II

III

 

IV

V

VI

VII

 

VIII

 

IX

X

XI

 

XII

 

Anual

 

Media

0-10

26,6

 

24,5

23,8

 

28,1

34,1

43,5

34,9

30,1

 

29,6

 

35,1

 

36,2

32,3

378,7

 

31,6

- Numărul mediu de zile cu precipitaţii:

Luna

I

II

III

IV

V

 

VI VII

IX X

VIII XI

XII

Anual

Nr.zile

5,4

4,2

2,4

0,5

-

- -

   

- 1,1

- 0,2

3,0

16,8

44

Reconstrucţia Ecologică În Polderul Zaghen din Rezervaţia Biosferei Transfrontaliere Delta Dunării, România/Ucraina

 

-

Viteza medie a vântului:

 

Luna

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

Media

V (m/s)

3,1

3,1

3,2

3,2

2,9

2,9

2,6

2,6

2,6

2,6

2,6

2,6

2,8

 

-

Numărul de zile cu furtuni:

 

Luna

 

I II

III IV

 

V

VI

VII

VIII

IX

 

X XII

 

XI Anual

 

Nr.zile

 

- 0,1

 

- 0,1

0,8

0,7

0,9

0,4

0,2

 

- -

- 3,2

 

Reţeaua hidrografică Văile Dobrogei sunt tributare fie fluviului Dunărea, fie direct Mării Negre. Văile tributare Dunării sunt orientate E – V, S – N sau direcţii intermediare, iar cele tributare Mării Negre V – E sau NV – SE. O caracteristică a cursurilor de apă este lungimea, astfel că în regiunea de orogen (nordică) văile au lungimea maximă spre Marea Neagră şi minimă spre Dunăre, iar în regiunea de platforme (Dobrogea de Sud) lungimea maximă este spre Dunăre iar cea minimă spre Marea Neagră. Datorită dezvoltării inegale a văilor pe cele trei laturi ale Dobrogei (vest, nord şi est), ele au un mers în formă de S al cumpenei de apă. În Dobrogea de Nord (orogen) văile sunt largi, cu profilul transversal în formă de U, cu portul albiilor, al luncilor şi al zonelor depresionare ce le însoţesc formate deluvial (văi de tip deluvial) rezultate din spălarea materialului de către ape ca văile orientate spre Dunăre din zona Munţilor Măcin (culmea Pricopanului, prispa Isaccea Tulcea, culmea Tulcei) şi văile râurilor Teliţa, Taiţa şi afluenţii lor. Văile zonei de orogen sunt influenţate de tectonică, urmărind direcţia de înclinare a cutelor zonei de orogen N – NE, S – SE. În podişul Casimcea tectonica imprimă orientarea divergentă (spre mare şi spre Dunăre). Văile din orogen sunt asimetrice atât pe lăţimea dunăreană cât şi pe cea maritimă, datorită tectonicii şi eroziunii diferenţiate impusă de rocă. Cursurile de apă ale Dobrogei de Nord au fragmentat puternic platforma iniţială, scoţând la zi masivele granitice în care au săpat mai multe niveluri de denudaţie.

45

Reconstrucţia Ecologică În Polderul Zaghen din Rezervaţia Biosferei Transfrontaliere Delta Dunării, România/Ucraina

Hidrologic, cursurile de apă au un regim de scurgere permanent, datorită în primul rând formaţiunilor geologice (granituri, şisturi cristaline, calcare cristaline, şisturi verzi etc) ce permit alimentarea subterană prin circulaţia rezervelor de apă în

fisurile rocilor din regiune la care se adaugă cantitatea mai ridicată a precipitaţiilor. În ceea ce priveşte lărgimea neobişnuită a văilor şi evoluţia lor înaintată (terasele râurilor mari), se presupune că ele s-au format într-o fază mai bogată în precipitaţii, anterioară perioadei actuale. Cursurile actuale ies din albia minoră doar la ploi torenţiale, iar în restul timpului scurgerea este scăzută.

O altă caracterisitică a văilor din zona de platformă este că se adâncesc şi

apoi se lărgesc spre vărsare sub forma unor mici depresiuni în care se dezvoltă limanurile fluviale. Văile zonei de platformă au fost influenţate de tectonica activă (mişcări epirogenetice), care au dus la răsturnarea profilelor morfologice. Profilele longitudinale în trepte mici, poliţele sau terasele structurale care apar în lungul văilor mari, versanţii lor verticali, constituie indicaţii că aceste văi au fost oprite din evoluţia lor. Regimul termic al apei şi fenomenele de îngheţ Regimul termic Râurile din Dobrogea având debite mici, variaţia temperaturii apei este apropiată de cea a aerului ca urmare a faptului că temperatura apei depinde de

temperatura aerului. Datorită temperaturii aerului, care se accentuează începând cu luna martie, apa râurilor se încălzeşte continuu, atingând valorile cele mai ridicate în lunile de vară (iunie – iulie – august). Valorile maxime înregistrate (temperaturi maxime zilnice) au depăşit 290 C pe toate râurile, valoarea cea mai ridicată fiind pe râul Casimcea la Casian în 31 iunie 1963, când temperatura apei a fost 31,60 C. Din septembrie, când scade temperatura aerului, scade şi temperatura apei. La jumătatea lunii decembrie apar formaţiunile de gheaţă care marchează temperatura de 0 C şi pentru apă. Temperatura de 0 C apare în fiecare an pe toate râurile din Dobrogea în perioada toamnă iarnă (XI – III).

În tabelul de mai jos prezentăm temperaturile apei la posturile hidrometrice de

pe râul Taiţa: Hamcearca şi Satu Nou.

46

Reconstrucţia Ecologică În Polderul Zaghen din Rezervaţia Biosferei Transfrontaliere Delta Dunării, România/Ucraina

Luna

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

Media

t 1 0 C

1,4

1,8

3,5

7,7

12,9

16,1

17,6

16,8

12,1

9,2

6,0

3,0

9,1

t 1 0 C

1,2

1,7

3,8

8,9

14,9

18,3

20,0

19,1

14,8

10,7

6,4

2,7

10,2

Se constată că temperatura apei este mai mare în perioada aprilie octombrie şi mai mică în perioada noiembrie martie. Maxima decadală a fost la p.h. Hamcearca de 20,5 0 C iar la p.h. Satu Nou de 23,1 0 C. Maxima zilnică înregistrată la s.h. Hamcearca a fsot de 29,6 0 C (19.VII.1964) iar la p.h. Satu Nou de 30 0 C (19.VII.1966). Numărul mediu de decade cu tempeaturi medii se prezintă astfel:

t 0 C

> 10 0

> 15 0

> 20 0

Nr.decade

16,8

8,6

0,9

Hamcearca Satu Nou

18,3

11,6

2,7

Fenomenele de iarnă Sub influenţa temperaturii aerului, care iarna scade brusc sub 0 0 C, răcirea apei se intensifică treptat, tinzând spre un echilibru cu temperatura aerului. După câteva zile, când temperatura aerului este sub 0 0 C, apar şi primele forme ale gheţii: acele de gheaţă, gheaţa în interiorul apei. Dacă gerul persistă, gheaţa se transformă în mase de gheaţă compacte. Masele de gheaţă se transformă, prin creşterea continuă a dimensiunilor cauzată de răcirea aerului, în forme stabile de gheaţă: gheaţă la mal, sloiuri plutitoare, pod de gheaţă, fiind posibil să apară şi zaiul şi zăporul. Fenomenele de îngheţ apar în fiecare an, podul de gheaţă se produce 100% pe cursul mijlociu şi inferior al râurilor, iar pe cursul superior, unde temperatura este mai scăzută iarna dar şi pantele sunt mai mari, podul de gheaţă se produce cca. 75 – 80%.

Când la sfârşitul toamnei se instalează masele de aer arctice, fenomenele de îngheţ apar mai timpuriu. Podul de gheaţă se produce când persistă gerul după ce gheaţa şi sloiurile sunt formate, acesta apare ca formaţiunea cea mai stabilă prin

47

Reconstrucţia Ecologică În Polderul Zaghen din Rezervaţia Biosferei Transfrontaliere Delta Dunării, România/Ucraina

prinderea între ele a sloiurilor de dimensiuni mari sau prin creşterea continuă a dimensiunilor gheţii de mal spre centrul râului. Podul de gheaţă poate apărea în noiembrie când se instalează masele de aer

rece dar se poate produce şi la sfârţitul iernii (februarie). Durata sloiurilor şi gheţii la

mal este în medie de

Eliberarea râurilor de orice formaţiune de gheaţă se produce în prima decadă a lunii

martie, dar fenomenele de îngheţ pot dispărea şi mai devreme (1966). Cea mai

târzie eliberare de gheaţă s-a produs pe râul Taiţa la postul Satu Nou în martie 1956.

20

40

zile, dar

poate ajunge şi la 90 – 97 zile (1954).

Datele caracteristice ale

fenomenelor

de iarnă

pe râul Taiţa la postul

hidrometric Hamcearca:

- Data apariţiei fenomenelor de iarnă:

Timpurie: 10 .XI

Târzie: 20.I

Medie: 19.XII

- Data apariţei podului de gheaţă:

Timpurie: 17 .XI

Târzie: 11.II

Medie: 29.XII

- Data dispariţiei podului de gheaţă:

Timpurie: 12.I

Târzie: 10.III

Medie: 22.II

- Data eliberării râului de gheaţă:

Timpurie: 21.I

Târzie: 25.III

Medie: 9.III

- Durata fenomenelor de iarnă:

o

Podul de gheaţă:

Mediu: 20 zile

Maxim: 85 zile

o

Totalul fenomenelor de iarnă:

Mediu: 41zile

Maxim: 89 zile

48

Reconstrucţia Ecologică În Polderul Zaghen din Rezervaţia Biosferei Transfrontaliere Delta Dunării, România/Ucraina

Debitele maxime (zona Zaghen)

S-au determinat debitele maxime pe cele două văi ce debuşează din dealurile

Tulcei în polderul Zaghen şi influenţează nivelul şi volumul de apă din polder. Cele

două râuri sunt V. Lipca şi V. Băbăianu. Elementele morometrice (lungime, suprafaţă, altitudine medie) s-au determinat după hărţile la scara 1 : 25.000, în sistem de referinţă Marea Baltică, ridicate de Direcţia Topografică Militară în anul 1984:

L

– 35 – 106 – B – c

L

– 35 – 106 – D- a

Determinarea debitelor maxime în regim natural de scurgere s-a efectuat pe baza datelor directe, înregistrate pe râurile din zonă la staţiunile INHGA Bucureşti

(R.Taiţa s.h. Hamcearca; R.Taiţa s.h. Satu Nou; R.Teliţa ; R. Casimcea – s.h. Casimcea; R.Casimcea – s.h. Cassian; R.Topolog – s.h. Saraiu; R.Albeşti – s.h. Albeşti. În secţiunile de pe râurile Lipca şi Băbăianu, care nu au staţiuni hidrometrice debitele maxime s-au transmis cu relaţiile de generalizare:

log q1% = f [log(F+1)]

q1%

în care:

= f (Hm / √F)

q1% - debitul maxim specific la asigurarea1% (l/s/kmp)

F - suprafaţa bazinului de recepţie (kmp)

Hm - altitudinea medie a bazinelor hidrografice (mdM)

Debitele maxime pe cele două râuri s-au determinat şi prin relaţii indirecte indicate de STAS 4068/1 – 83

Debitele maxime pentru cele două râuri sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Nr.

   

F

H

L

           

crt.

Râul

Secţiunea

(kmp)

(m)

(km)

1%

2%

3%

5%

10%

20%

1

V.Lipca

confl.Zaghen

19,7

110

7,00

116

92,8

79,3

65,5

48,5

33,6

2

V.Băbă-

confl.Zaghen

2,90

65

3,00

41,0

32,8

28,0

23,2

17,1

11,9

ianu

49

Reconstrucţia Ecologică În Polderul Zaghen din Rezervaţia Biosferei Transfrontaliere Delta Dunării, România/Ucraina

Elementele hidrografelor de viitură Elementele hidrografelor de viitură s-au determinat pe baza datelor directe înregistrate la staţiunile hidrometrice de pe râurile din Dobrogea de Nord şi s-au transmis în secţiunile interesate cu relaţiile de generalizare:

Tcr = f (L);

Tt = F (L);

h = f (Hm / √F);

Tcr =

 

Tt =

în care:

 

Tcr

Tt

L

F

Hm

i

r

i

b

F

IrxIb
IrxIb

- timpul de creştere a viiturii singulare (ore);

- durata totală a viiturilor (ore);

- lungimea râului (km)

- suprafaţa bazinului de recepţie (kmp);

- altitudinea medie a bazinului (mdM)

- panta râului (‰)

- panta bazinului (‰)

L L Tt = Ir ; Ib
L
L
Tt =
Ir ;
Ib

Elementele hidrografelor de viitură sunt prezentate în tabelul de mai jos:

   

F

L

Tcr

Tt

 

Q

1%

V

1%

h

1%

Râul

Sectiunea

 

(kmp)

(km)

(ore)

(ore)

γ

(mc/s)

(mil.mc)

(mm)

V.Lipca

confl.Zaghen

19,7

7,00

4

13

0,25

 

116

 

1,36

68,9

V.

confl.Zaghen

               

Băbăianu

2,90

3,00

2

7

0,25

 

41

 

0,258

89,1

Volumele undelor de viitură (mil. mc)

 
 

p%

 

1

 

2

 

3

5

10

 

20

V1

 

1,36

 

1,08

0,928

0,766

0,567

0,393

 

V2

0,258

0,207

0,176

0,146

0,108

0,075

Stratul maxim de precipitaţii căzut în 24 ore la staţiunile meteorologice

50

Reconstrucţia Ecologică În Polderul Zaghen din Rezervaţia Biosferei Transfrontaliere Delta Dunării, România/Ucraina

p% Staţiunea
p%
Staţiunea

0,1

0,5

1

2

5

10

20

Tulcea

263

182

146

122

89,9

75,0

53,8

Sulina

263

183

147

123

89,9

74,0

52,9

Isaccea

212

173

157

138

116

97,4

77,5

Caraorman

186

173

135

121

100

84,2

68,0

Stratul maxim de precipitaţii căzut în 24 ore,

Stratul scurs şi coeficientul de scurgere din precipitaţii la debuşarea V.Lipca în lacul

Zaghen:

p%

1

2

3

5

10

20

Strat căzut (mm)

146

122

108

89,9

75,0

53,8

Strat scurs (mm)

68,9

55,1

47,1

38,9

28,8

20,0

Coeficient de scurgere

0,472

0,452

0,436

0,433

0,384

0,371

V (mil.mc)

1,36

1,08

0,928

0,766

0,567

0,393

Coeficentul mediu de scurgere din ploi pentru asigurările 20% - 1% este de 0,42. Debitele medii (zona Zaghen)

Debitele medii s-au determinat pe baza datelor directe de la statiunile hidrometrice aflate în bazinele râurilor învecinate, Taiţa, Teliţa, Casimcea. Pe baza datelor de la staţiunile hidrometrice, s-a întocmit o relaţie de generalizare de tipul:

q=f (Hm)

în care: q - debitul mediu specific multianual (l/s/kmp)

Hm - altitudinea medie a bazinului hidrografic (mdM)

Cu această relaţie s-au determinat debitele specifice în secţiunile ce interesează prezentul proiect. Se menţionează că la întocmirea relaţiei de generalizare s-a ţinut cont şi de valorile debitelor medii multianauale determinate pe râurile din zonă de INHGA, ISPH şi A.N. Apele Române.

51

Reconstrucţia Ecologică În Polderul Zaghen din Rezervaţia Biosferei Transfrontaliere Delta Dunării, România/Ucraina

Debitele medii multianuale rezultate sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Râul

Secţiunea

F (kmp)

H (mdM)

Q (mc/s)

Q (l/s)

V.Lipca

confl.Zaghen

19,7

110

0,043

0,69

V. Băbăianu

confl.Zaghen

2,90

65

0,0016

0,55

Debitele medii lunare, multianuale

Luna

X

XI

XII

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

Media

Q1

0,0152

0,0056

0,0061

0,0089

0,028

0,020

0,0156

0,0094

0,0164

0,0999

0,0156

0,0055

0,013

Q2

0,0019

0,0007

0,0007

0,0012

0,0034

0,0024

0,0019

0,0012

0,0020

0,0012

0,0019

0,0007

0,0016

Debitele medii multianuale „solide în suspensie” Debitele medii multianuale solide in suspensie s-au determinat pe baza datelor directe de la staţiunile hidrometrice din bazinele râurilor învecinate şi apoi

s-au transmis în secţiunile interesate pe V.Lipca şi pe V. Băbăianu

Debitele solide pe cele două râuri sunt prezentate în tabelul de mai jos:

   

F

H

Rs

Rt

R

TOTAL

Q

V

V

Râul

Secţiunea

(kmp)

(mdM)

(Kg/s)

(gr/mc)

(Kg/s)

(kg/s)

(mc/s)

(t/an)

(mc)

V.Lipca

confl.

19.7

110

0.0078

600

0.0094

0.0172

0.013

542

341

Zaghen

V.Băbăianu

confl.

2.90

65

0.00096

600

0.0011

0.0021

0.0016

65

41

Zaghen

Se menţionează că debitul solid al celor două râuri se depune în polderul Zaghen micşorând volumul acestuia anual cu 382 mc şi de aceea, pentru a preveni colmatarea polderului Zaghen, pe cele două pâraie vor fi prevăzute praguri de reţinere a aluviunilor.

Determinarea

debitelor

maxime

pentru

dimensionarea

contracanalelor

de

contur

Regimul hidrologic al polderului Zaghen este influenţat de râurile Lipca şi Băbăianu care debuşează în Zaghen din dealurile Tulcei, precum şi de apele pluviale din partea de est a oraşului Tulcea.

52

Reconstrucţia Ecologică În Polderul Zaghen din Rezervaţia Biosferei Transfrontaliere Delta Dunării, România/Ucraina

S-a prevăzut refacerea digului perimetral pe tot conturul lacului Zaghen cu o înălţime de 2,5 m şi două contracanale care să preia apele râurilor şi cele din precipitaţii atât din dealurile Tulcei, cât şi din oraşul Tulcea.

S-au studiat două variante:

- Una în care apele râurilor Lipca şi Băbăianu sunt debuşate în lacul Zaghen

asigurând reîmprospătarea apei din lac, ca şi apele pluviale căzute în estul oraşului

Tulcea. Pentru această variantă s-au prezentat debitele medii multianuale ce vor debuşa în lac, debitele maxime şi debitele solide care pot contribui la colmatarea lacului Zaghen. În această variantă va trebui ca lacul Zaghen să dispună de un descărcător prin care să se evacueze surplusul de apă ce depăşeşte NNR-ul polderului şi eventual o golire de spălare.

- O a doua variantă este aceea în care se va reface digul de contur pe toată

lungimea lacului şi atunci debitele provenite din precipitaţiile căzute în estul oraşului Tulcea ca şi debitele de viitură de pe râurile din sud să fie evacuate prin contracanalele ce vor debuşa în canalul magistral de desecare şi pompate apoi în

fluviul Dunărea. În această variantă este indicat să se realizeze două contracanale:

unul spre malul drept al polderului care să preia apele pâraielor Lipca şi Băbăianu ca şi a diferenţei de bazin din dealurile Tulcei şi altul pe malul stâng al polderului care să preia apele pluviale din estul oraşului Tulcea. Cele două contracanale vor debuşa în canalul magistral de desecare.

Se menţionează că pânza de apa freatică este la mică adâncime, între 1 – 4 m, şi ca urmare coeficientul de scurgere din ploi este mare, de 0,8 sau 0,9. De aceea va trebui ca cele două contracanale să fie realizate din dale de beton şi periodic să fie curăţate de aluviuni şi de vegetaţie, în special cel de pe malul drept în care debuşează pâraiele Lipca şi Băbăianu, dacă pe cele două pâraie nu se vor realiza praguri de reţinere a aluviunilor.

Se mai menţionează că polderul Zaghen conform STAS 4273 – 83 se înscrie in clasa IV –a de importanţă iar conform NTLH 021/2002 este de categoria C de importanţă.

Debitele de calcul şi verificare ale clasei a IV-a sunt Q5%.

Conform Buletinului Construcţiilor nr.4 din 1985 care aduce precizări cu privire la STAS 4273-83 şi STAS 4068/1 din 1982 se menţionează că în afară de

53

Reconstrucţia Ecologică În Polderul Zaghen din Rezervaţia Biosferei Transfrontaliere Delta Dunării, România/Ucraina

construcţia de baraje, la celelalte lucrări hidrotehnice nu se ţine seama de debitele de verificare (Qv) şi nici de sporul de siguranţă ΔQ. Se va ţine seama de debitul de verificare 1% numai dacă se va dota lacul Zaghen cu un descărcător de ape mari.

Debitele maxime pe diferenţele de bazin s-au determinat cu relaţia indicată de

STAS 4065/1 -82 :

În care :

Q = 0,167 ip % F

ip - intensitatea ploii de calcul (mm / min)

- coeficientul de scurgere

F – suprafaţa în hectare

Debitele maxime calculate în zona celor două contracanale au următoarele valori:

Contracanalul din sud (malul drept) care s-a împarţit in trei tronsoane :

Secţiunea

F (kmp)

1%

2%

3%

5%

10%

20%

Tronson 1 av. V. Lipca

19,7

116

92,8

79,3

65,5

48,5

33,6

Tronson 2

             

am.V.Băbăianu

20,4

119

95,2

81,4

67,2

49,7

34,5

Tronson 3

             

V.Băbăianu

23,3

128

102

87,5

72,3

53,5

37,1

Contracanalul de pe malul stâng care preia debitele de precipitaţii căzute în estul oraşului Tulcea (F= 0,50 kmp) :

P%

1

2

3

5

10

20

Q (mc/s)

11,4

9,12

7,80

6,44

4,76

3,30