MASURI DE DIMINUARE A POLUARII

APELOR

29.06.2011

Activitatile organizate cu prilejul sarbatoririi Zilei Dunarii acorda o

importanta deosebita constientizarii si participarii populatiei la eforturile

de conservare a Fluviului Dunarea.
Manifestarile dedicate Zilei Dunarii se desfasoara anual in toate
tarile dunarene , incepand cu anul 2004, pentru a marca dorinta comuna a
acestora de a-si uni fortele in sprijinul protejarii acestui unic fluviu in
Europa.
Obiectivul principal al acestor manifestari, care se desfasoara sub
auspiciile Comisiei Internationale pentru Protectia Fluviului
Dunarea(ICPDR) este acela de a implica cetatenii tarilor dunarene in
multiple activitati independente sau comune, desafasurate pe plan local,
national sau regional
Este nevoie de o politica de gospodarire a apelor durabila, bazata pe
intarirea cadrului legislativ si institutional, dar mai ales pe aplicarea
corecta a legilor care sa ne asigure suportul pentru a diminua semnificativ
poluarea cauzata de controlul ineficient al descarcarilor de ape uzate si/
sau partial epurate de la municipalitati, industrie, agricultura, care
afecteaza sanatatea oamenilor cat si starea ecosistemelor acvatice.

 Fluviul Dunarea al doilea din Europa ca marime, dupa Volga,prezinta o mare

importanta economica pentru majoritatea tarilor din bazinul sau hidrografic si

fiecare utilizeaza fluviul in diferite moduri:
Surs de alimentare cu ap potabil, ap industrial, ap a sistemelor de iriga ii
Resurs internaional care susine un ntreg complex de flor i faun
Potenial hidroenergetic
Resurs de nisip, lemn de esene moi, stuf
Fauna piscicol bogat ce favorizeaz pescuitul activ
Cale naval de transport
Are potenial turistic
Niciun alt fluviu al Europei nu strabate regiuni geografice atat de diferite si nici
nu este supus unor influente climatice cu regimuri atat de variate
Dunarea si afluentii sai formeaza unul dintre cele mai importante sisteme
acvatice si este de o importanta covarsitoare pentru biodiversitatea Europei

 Judetul Teleorman (pe teritoriul SGA Teleorman) Dunarea are o lungime de 88

km( Km 614-km 526)

UAT-urile riverane sunt: municipiul Turnu Magurele,comuna Ciuperceni, comuna

Traian, comuna Seaca, comuna Viisoara, comuna Suhaia, Comuna Fantanele,municipiul

Zimnicea, comuna Nasturelu, comuna Bujoru, comuna Pietrosani.
Afluentii cadastrali ai fluviului Dunarea sunt: Vedea,Siu, Pasarea si Calmatui care

formeaza balta Suhaia nainte de a se vrsa n Dunre.

Lungimea retelei hidrografice din BH Dunare este de 268 km.

POLUARE: CAUZE SI EFECTE

Poluarea reprezint contaminarea mediului nconjurtor cu materiale care

cauzeaz instabilitate, dezordine i duc la disconfortul sau chiar

afectarea sntii organismelor vii din acel mediu. Chiar dac uneori
poluarea mediului nconjurtor este un rezultat al cauzelor naturale cum
ar fi erupiile vulcanice, cea mai mare parte a substanelor poluante
provine din activitile umane.
Prin poluarea apei, se nelege alterarea caracteristicilor fizice, chimice
i biologice ale apei, produs direct sau indirect de activitile umane
i care face ca apele s devin improprii utilizrii normale n scopurile
n care aceast utilizare era posibil nainte de a interveni alterarea.
Principala cauza a polurii, cum este i de imaginat este omul. Printre
felurile n care omul polueaz planeta de menionat sunt extinderea
construciilor, consumul de materiale (schimbarea uleiului la main,
vopsirea unei case i chiar masa de prnz sunt exemple de consumuri care
cauzeaz poluarea mediului) i reziduurile menajere.

Poluarea apelor poate fi :

natural - se datoreaz surselor de poluare naturale
i se produce n urma interaciunii apei cu
atmosfera, cnd are loc o dizolvare a gazelor
existente n aceasta, cu litosfera, cnd se produce
dizolvarea rocilor solubile i cu organismele vii din
ap.
artificial - se datoreaz surselor de ape uzate de
orice fel, apelor meteorice, nmolurilor, reziduurilor,
navigaiei etc
Surse de poluare artificial

I. Ape uzate
Principala surs de poluare permanent o constituie
apele uzate reintroduse n receptori dup utilizarea
apei n diverse domenii. Dup proveniena lor, exist
urmtoarele categorii de ape uzate:
- ape uzate oreneti -ape menajere i industriale
- ape uzate industriale, rezultate din apele folosite
n procesul tehnologic industrial

- ape uzate de la ferme de animale i psri poluanii principali fiind substanele organice n
cantitate mare i materialele n suspensie.
ape uzate meteorice, care nainte de a ajunge pe
sol, spal din atmosfer poluanii existeni n aceasta.
- ape uzate radioactive, care conin ca poluant
principal substanele radioactive rezultate de la
prelucrarea, transportul i utilizarea acestora.

- ape uzate provenite de la zone de agrement,

campinguri, terenuri de sport, care sunt
asemntoare cu apele uzate oreneti.
- apele uzate provenite de la navele maritime sau
fluviale, conin impuriti deosebit de nocive cum ar fi:
reziduuri lichide i solide, pierderi de combustibil,
lubrifiani etc.

II. Depozite de deeuri sau reziduuri solide, aezate pe sol, sub cerul
liber, n halde neraional amplasate i organizate.
Cele mai rspndite depozite de acest fel sunt cele de gunoaie
oreneti i de deeuri solide industriale, n special cenua de la
termocentralele care ard crbuni, diverse zguri metalurgice, steril de la
preparaiile miniere, rumegu i deeuri lemnoase de la fabricile de
cherestea etc.
De asemenea, pot fi ncadrate n aceeai categorie de surse de
impurificare depozitele de nmoluri provenite de la fabricile de zahr,
de produse clorosodice sau de la alte industrii chimice, precum i cele de
la staiile de epurare a apelor uzate.
La nivelul judetului Teleorman, utilizatorii de apa care pot prezenta surse
potentiale de poluari accidentale sunt SC APA SERV SA Sucursala Turnu
Magurele( statie de epurare mecanica), SC APA SERV SA Sucursala
Zimnicea(st.de epurare mecano biologica), SC DONAU CHEM SRL-Turnu
Magurele- combinat de ingrasaminte chimice( nu are statie de epurare).

Poluani periculoi posibili a fi scpai de sub control :amoniu,

azotati,uree,azotiti, ulei, subst org. suspensii,amoniu, fenoli, detergenti,
metale;
Acest lucru se datoreaza in principal uzurii in timp a statiilor de
epurare, a lipsei acestora si nu in ultimul rand a insuficientei
investitiilor in construirea unor statii de epurare tertiare;

 EFECTELE POLURII APELOR

Un efect al polurii apelor, deosebit de grav, este eutrofizarea , ca

urmare a creterii fertilitii acestora prin aport de elemente nutritive,

mai ales fosfai i nitrai, care favorizeaz proliferarea fitoplanctonului
i a plantelor acvatice.
Poluarea chimic a apelor afecteaz fitoplanctonul i microfitele n mod
diferit, dup natura agentului contaminat.(Fitoplanctonu- pesticide,algesaruri de cupru si cromati,flora microbian-detergenti sintetici)
Petii pot muri din cauza tuturor
tipurilor de poluare, dar majoritatea
cazurilor mortale sunt provocate de lipsa
oxigenului dizolvat n ap i datorit
pesticidelor i a reziduurilor toxice

Efectele polurii apelor au , de obicei, ca finalitate distrugerea

ecosistemelor zonale, moartea psrilor i petilor.

 Probleme grave ridic, de asemenea, poluarea apelor cu metale grele, mai

ales cu mercur, care atinge o mare acumulare pe lanul trofic

In porturi, se constat o srcire generala a florei, care n anumite
cazuri poate merge pn la dispariia oricrei forme de via vegetal.
Flora marin este ameninat deoarece pelicula uleioas formeaz un
ecran i mpiedic oxidarea apei
Cele dinti victime ale pnzelor plutitoare formate, de cele mai multe
ori, prin mprtierea hidrocarburilor sunt pasrile care au obiceiul s se
aeze pe apa sau sa plonjeze pentru a apuca peti.
De aceasta poluare pot fi afectate si
OSTROVUL GSCA, situat in lungul Dunarii, pe
raza comunei Nsturelu- 58 ha, declarat
rezervatie naturala prin HG 2151/2004, atribuit
n custodie Direciei Silvice Alexandria si
OSTROVUL MARE, situat in lungul Dunarii, pe
raza comunei comuna Islaz - 140 ha, care are ca
obiectiv protejarea i conservarea coloniei
speciei de cormoran mic

 Poluarea poate dauna organismului uman, ducand la

Boli infecioase:
Boli microbiene febr tifoid, dizenterie;
Boli virotice poliomielita, hepatita epidemic;
Boli parazitare dizenteria, giardiaza
Boli neinfecioase, determinate de contaminarea apei cu substan e chimice
cu potenial toxic:
Intoxicaie cu plumb
Intoxixcaie cu mercur
Intoxicaia cu zinc
Intoxicaia cu azotai i fosfai
Intoxicaia cu pesticide
Fluviul DUNAREA constituie o sursa de alimentare cu apa in scop
potabil, tehnologic si pentru irigatii pentru : pentru municipiul TURNU
MAGURELE (volum mediu autorizat 2 821 377 mc), SC DONAU CHEM
SRL (volum mediu autorizat 14 255 075 mc), SC BIO FUEL ENERGY
SRL(volum mediu autorizat 2 441 880 mc) si ANIF RA Sucursala OltArges UA Teleorman si de aceea trebuie intreprinse toate masurile,
astfel incat elementele de calitate biologice,hidromorfologice, chimice si
fizico- chimice sa se incadreze in standardele de calitate pentru
apa,sediment sau biota.

MASURI DE PREVENIRE SI COMBATERE A POLUARII

Chiar daca Dunarea se mentine la o calitate buna, pe mai mult de 90% din

sectoarele sale romanesti, atat din punct de vedere chimic cat si

biologic, anul zeci de mii de tone de deseuri industriale sunt evacuate in
fluviul Dunarea si de aici ajung in Marea Neagra, existand necesitatea
aplicarii de masuri de diminuare a poluarii
Prevenirea i nlturarea efectelor polurilor accidentale a resurselor de
ap consta in totalitatea msurilor i aciunilor care implic: msuri de
prevenire, mijloace i construcii cu rol de aprare i pregtire pentru
intervenii; aciuni operative de urmrire a undei de poluare, limitarea
rspndirii, colectarea, neutralizarea i distrugerea poluanilor; msuri
pentru restabilirea situaiei normale i refacerea echilibrului ecologic.
Respectarea Planurilor de prevenire si combatere a poluarilor accidentale
in bazinul hidrografic Dunarea, care reprezinta un instrument in
gospodarirea apelor, ce aplica principiul precautiei, dar totodata creaza
conditiile interventiei operative in teren, atat din partea poluatorului cat
si de catre organele de gospodarire a apelor.

 Monitorizarea cantitativa si calitativa a fluviului Dunarea, se realizeaza prin:

Organizarea retelei de observatii si masuratori cantitative- Statia hidrologica

Giurgiu din cadrul SGA Giurgiu monitorizeaza din punct de vedere cantitativ
apele fluviului Dunarea pe tronsonul Bechet-Chiciu.
Organizarea sistemului de avertizare a poluarilor accidentale conform
Regulament de organizare i funcionare a sistemului de alarmare n caz de
poluri accidentale ale apelor din Romnia - SAPA-ROM i a centrului
internaional principal de alarmare n caz de poluri accidentale pe Dunre din
Romnia CIPA-ROM
Realizarea monitoringului calitativ prin efectuarea de analize fizico - chimice si
biologice, precum si prelucrarea, validarea si transmiterea datelor obtinute si
urmarirea influentei evacuarilor de ape uzate asupra receptorilor; Calitatea
fluviului este monitorizata pe o lungime de 646 km de catre ABA Jiu incluzand si
tronsonul de Dunare aferent jud.Teleorman
Laboratorul SGA Teleorman preleveaza si efectueaza analize a apei fluviului
Dunarea in doua sectiuni:
- pentru potabilizare in zona Turnu Magurele cu o frecventa de 8 ori/an

In urma analizelor efectuate s-a constatat ca valorile determinate

incadreaza fluviul Dunarea, conform HG 100/2002 pentru aprobarea
Normelor de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca apele de
suprafata utilizate pentru potabilizare in clasa A2.
- sectiune in zona Ostrovului Gasca-zona protejata, cu o frecventa de 6 ori
pe an.
Conform Ordinului 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind
clasificarea calitatii apelor de suprafata in vedearea stabilirii starii
ecologice a corpurilor de apa fluviul Dunarea se incadreaza in clasa de
calitate II- potential ecologic bun.
Controale de fond si tematice la utilizatorii de apa cu privire la modul de
prelevare, utilizare, epurare si evacuarea apelor din punct de vedere al
incadrarii in actele de reglementare si stabilirea masurilor de remediere
a situatiilor necorespunzatoare constatate fata de prevederile actelor
de reglementare;

 SC DONAU CHEM SRL are aprobat un Program de etapizare privind

realizarea unor lucrari de investitii si masuri pentru protectia calitatii

apelor precum modernizarea unor instalatii cu scopul reducerii
concentratiilor ionilor de NH4 si NO3 si realizarea unei instalatii de
epurare a apelor uzate evacuate in fluviul Dunarea cu o capacitate de
233l/s, avand ca termen final 30.06.2012
De asemenea SC DONAU CHEM SRL a incheiat un contract cu SGF
GROUP MANAGEMENT SRL in vederea valorificarii cenusii de pirita ,
eliminand astfel posibilitatea antrenarii acesteia in apele Dunarii.
SC APA SERV SA are in derulare un proiect de dezvoltare,, Extinderea
si reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare in judetul
Teleorman,, din cadrul Programului Operational Sectorial de Mediu cu o
valoare totala de 431663562 lei.
Conform acestui proiect au inceput deja lucrarile la Extinderea si
reabilitarea statiilor de epurare pentru orasul Zimnicea si Videle,
urmand ca si in celelalte orase sa inceapa curand

 Aplicarea penalitatilor pentru depasirea concentratiilor maxime admise

ale poluantilor din apele uzate conform legislatiei in vigoare;

La nivelul anului 2010 s-au aplicat un numar de 62 penalitati ,iar de la
inceputul anului 2011 pana in luna iunie un nr. 51 penalitati.
Participarea la actiunile de urmarire si de combatere a efectelor
poluarilor accidentale pe fluviul Dunarea.
Utilizatorii de ap, poteniali poluatori, au obligaia dotrii cu mijloace
specifice de intervenie n caz de poluri accidentale i s acioneze
pentru combaterea acestora indiferent de cauza apariiei fenomenului
de poluare.
Conservarea, protecia i mbuntirea mediului acvatic, n condiiile
utilizrii durabile a resurselor da ap, au la baz principiile precauiei,
prevenirii, evitrii daunelor la surs i poluatorul pltete.

DE CE ESTE IMPORTANT FLUVIUL DUNAREA?

Fluviul de-a lungul timpului a suferit modificari masive.Industrializare,

urbanizarea, agricultura intensiva si regularizarile albiei pun si acum |
Dunarea in pericol.
Conditia Dunarii difera de la tara la tara in functie de dezvoltarea
restaurarea si protectia mediului.Totusi fluviul nu are granite.Daca noi
permitem ca aceasta valoroasa biodiversitate din bazinul fluviului sa fie
distrusa in continuare bogatiile acestui ecosistem vor ramane doar o
amintire.
Deoarece Dunarea parcurge multe tari si actiunile uneia au mare
impact asupra celorlalte, cooperarea si comunicarea sunt vitale.O
abordare, in comun,pentru rezolvarea problemelor de mediu va constitui
modalitatea de a opri distrugerea si epuizarea resurselor naturale. Doar
astfel vom fi capabili sa contribuim la supravietuirea acestor ecosisteme
unice.

Va multumesc pentru atentie !

S folosim resursele naturale ntr - un mod eficient

i durabil astfel nct s lsm motenire i
generaiilor viitoare!