V.
VIAȚA MUNȚILOR
M.
Apare trimestrial
Integrarea conceptului CE-MONT în peisajul academic național.
Cântec de tulnic...
Nicolae Nicoară-Horia
În zările sub neguri grele,
Prin care sufletul străbate,
Îmi tulnic gândurile mele
Și tu mi le-nțelegi pe toate,
Cum tulnicau odinioară
Dinspre dreptate Moții mei,
Dureri despre această Țară
Și despre mântuirea ei!
Îmi tulnic versurile scrise
Cu Dragoste de ea și Dor,
În zările, nicicând închise,
Din veci și-n veci a Moților!
Se înfioară-n Munți gorunii,
Și râurile pe sub punți,
Cu Horea și Iancu, bunii,
Până la capăt să asculți,
Până mai sunt sub cer cuvinte,
Cântecul meu dinspre Ardeal,
Îmi tulnic dorurile sfinte
1 Și Doina lui fără egal
Ziar informativ al Centrului de Economie Montană
CE-MONT
nr. 12 / 2023
filiala Cluj Napoca a Academiei Române
Forumul Montan din România
În DEX cuvântul FOR înseamnă o piață din Roma unde se concentrează viața publică a a
orașului. Prin translație lingvistică Forumul Montan din România reprezintă o arie virtuală cu
referire la zona montană unde se concentrează viața publică a comunităților și locuitorilor.
Oamenii de la munte care știu că au ceva de spus și au ceva de dat / primit găsesc în forum
locul de a etala idei, soluții, aport disponibil pentru noi, cu toții împreună să trăim mai bine,
să ne simțim mai bine. Dorim să oferim și să împărtășim bucurii și necazuri.
Se știe că în prezent trăim vremuri grele în care tinerii părăsesc in corpore zona montană
și lasă la voia naturii și a întâmplării o moștenire milenară de cultură și civilizației.
În jurul nostru au loc evenimente din ce în ce mai agresive în care se profită de indiferența
noastră:
- suntem a doua țară din lume ca intensitate a emigrării;
- în jurul nostru au loc exoduri care caută locuri prielnice pentru o viață mai bună;
- războaiele din Ucraina și Siria, dar și evenimentele din Somalia au îngroșat numărul
„vizitatorilor” care nu se vor împiedica de niciun ciot;
- natura manifestă fenomene extreme de populare cu indivizi agresivi: crește rapid numărul
șacalilor, șobolanilor, alături de tradiționalii urși și lupi.
Prin depopularea stimulată de urbanizare crește contracția demografică ceea ce amplifică
efectul negativ al biodiversității acolo unde se întrerup verigile lanțului trofic. Cei mai expuși
sunt ciobanii care nu au instrumente eficiente de apărare.
Este necesar să ne mobilizăm să ne apărăm moștenirea culturală și alimentară. De
asemenea, globalizarea acționează în sensul disoluției ființei poporului român. Să ne apărăm!
 Evenimente remarcabile
Constituirea Consiliului Național al Muntelui

În cadrul întâlnirii au fost semnalate nevoi distincte, cum

Comunicatul Guvernului
La 20 aprilie 2023, sub coordonarea prim-ministrului
Nicolae-Ionel Ciucă, a avut loc prima reuniune a Consiliului
Național al Muntelui(CNM), organism ce va asigura cooperarea
între Guvern şi reprezentanții zonei montane, pentru punerea în
aplicare a strategiilor şi politicilor specifice acesteia.
În cadrul întâlnirii, premierul Nicolae-Ionel Ciucă, alături de
ministrul Agriculturii, Petre Daea, a discutat cu reprezentanții
zonei montane care au prezentat principalele nevoi și probleme
existente pe fiecare grupă de munți în parte.
Consiliul Național al Muntelui este prezidat de prim-
ministrul României, cuprinde 23 de membri numiți prin Decizia
Prim-Ministrului României nr. 29/07.02.2023 și a fost constituit
în baza Legii muntelui nr. 197/2018 și a Hotărârii de Guvern nr.
332/2019 privind stabilirea componenței, atribuțiilor și
responsabilităților comitetului de masiv și a Consiliului Național
al Muntelui, cu modificările și completările ulterioare.
ar fi corelarea legislației în domeniul sănătății, sanitar -
veterinar, turismului, mediului, agriculturii și dezvoltării
rurale, educației, corelarea și completarea legislației cu
prevederi privind reglementarea circulației cu mijloace
motorizate în zona montană și ariile protejate (afectarea
pădurilor, pășunilor, proprietăților publice și private,
afectarea biodiversității și peisajului montan etc.), soluţii
pentru protejarea fermierilor şi turiştilor de urşi şi alte
animale sălbatice, mai ales în cazul drumeţilor –
modificarea/completarea legislaţiei de mediu, a vânătorii,
soluții pentru diminuarea poluării în vederea repopulării
râurilor cu anumite specii de pești, acordarea unor
compensații, a unui sprijin suplimentar pentru locuitorii
zonei montane și încurajarea clasificării ca ecodestinații
turistice a zonelor montane.
Dezvoltarea și protecția zonei montane a României
reprezintă un obiectiv naţional strategic, iar pentru
îndeplinirea lui trebuie să acționăm cât mai rapid. Vom folosi
toate pârghiile necesare pentru a dezvolta acest areal în
mod durabil, mai ales pentru valorificarea produselor
agroalimentare, prin armonizarea pe termen lung între
producție și consum pe de o parte, dar și prin protejarea
unui mediu prielnic vieții, culturii și tradițiilor pe de altă
parte”, a afirmat premierul Nicolae-Ionel Ciucă.

Din componența Consiliului Național al Muntelui fac parte

și președinții Comitetelor de masiv, cărora le revine
importanta sarcină de a identifica la nivelul fiecărei grupe de
munți problemele cu care se confruntă comunitățile montane
și de a elabora propuneri de politici publice în domeniul
protecției și dezvoltării durabile a zonei montane, programe
de investiții, propuneri de modificare a legislației, care cu
sprijinul Consiliului Național al Muntelui să fie promovate și
aprobate de către Guvern sau Parlament pentru a contribui la
creșterea nivelului de trai al populațiilor montane și
stabilizarea populației în zonele montane. 2
 Evenimente remarcabile
Constituirea Consiliului Național al Muntelui
Aceasta reliefează faptul că fiecare Grupă de munți are
un specific aparte, iar membrii Consiliului au un rol esențial
pentru dezvoltarea pe termen lung a zonei montane,
activitatea fiind una continuă și de durată, iar deciziile și
propunerile trebuie luate împreună pentru ca ele să aibă
impactul scontat pentru fiecare grupă de munți.
În fapt, Consiliul Național al Muntelui va contribui la
schimbarea în bine a vieții locuitorilor din comunitățile montane.
Constituirea Consiliului reprezintă un pas dintr-un
demers gândit pentru viitor, care va permite ca propunerile
de politici publice înaintate de dumneavoastră să fie
materializate și să schimbe viitorul arealului montan, prin
menținerea populației în zona montană, stimularea
activităților ce pot fi întreprinsă în această zonă cu specific
aparte care să conducă la dezvoltarea economiei locale și,
implicit, a celei naționale.
Comitetele de Masiv și Consiliul Național al Muntelui intră în
sarcina directă a Agenției Naționale a Zonei Montane.
La întâlnirea de la Palatul Victoria au participat: secretarii
de stat din cadrul ministerelor Agriculturii, Sănătății,
Economiei, Afaceri Interne, Dezvoltării, Educației, Mediului,
reprezentanți ai Cancelariei Prim-Ministrului, ai Autorității
Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța
Alimentelor, ai Agenției Naționale a Zonei Montane,
președinții Comitetelor de masiv, precum și reprezentanți ai
mediului de afaceri, academic, asociativ și al
administratorului fondului cinegetic.
Comunicatul Agenției Naționale a Zonei Montane
Elemente relevante
În cadrul ședinței de constituire a CNM, s-a ales comisia
tehnică, care va fi prezidată de ministrul agriculturii și
dezvoltării rurale, cu următoarea componență:
Veronica ŢARAN-BACIU-GEORGESCU, Ministerul Agriculturii
şi Dezvoltării Rurale, director general al Agenţiei
Naţionale a Zonei Montane
Aneta MATEI, Ministerul Afacerilor Interne, secretar de stat
Ionel-Florian LIXANDRU, Ministerul Educaţiei, secretar de stat
Romfeld ZSOLT, directorul Direcției pentru Agricultură
Județeană Harghita, președintele Comitetului de masiv
din Grupa Centrală
Adrian-Dumitru BUGHIU, vicepreşedinte al Consiliului
Judeţean Argeş, președintele Comitetului de masiv din
Grupa Făgăraş
Silviu PONORAN, primarul oraşului Zlatna, președintele
Comitetului de masiv din Grupa Munții Apuseni
Emil IUGAN, preşedintele Forumului Montan din România,
filiala Bistriţa-Năsăud
Primul Ministru a propus suplimentarea Comisiei tehnice
cu încă 2 persoane. Urmează să se facă demersurile juridice.
Daniela CÎMPEAN, preşedinte al Consiliului Judeţean Sibiu,
președintele Comitetului de masiv din Grupa Parâng
Ioan AGAPI, Federaţia Agricultorilor de Munte "Dorna",
director executiv
3 bazinele montane (microregiuni).
Concluziile primei întâlniri:
● corelarea legislației în domeniul sănătății, sanitar -
veterinar, turismului, mediului, agriculturii și dezvoltării
rurale, educației;
● corelarea și completarea legislației cu prevederi privind
reglementarea circulației cu mijloace motorizate în zona
montană și ariile protejate (afectarea pădurilor,
pășunilor, proprietăților publice și private, afectarea
biodiversității și peisajului montan etc.);
● modificarea/completarea legislaţiei de mediu, a vânătorii,
soluții pentru diminuarea poluării în vederea repopulării
râurilor cu anumite specii de pești și găsirea unor soluţii
pentru protejarea fermierilor şi turiştilor de animalele
sălbatice;
● acordarea unor compensații, a unui sprijin suplimentar
pentru locuitorii zonei montane;
● încurajarea clasificării zonelor montane în categoria
ecodestinațiilor turistice.
Alte detalii ale ședinței de lucru:
Intervenții în timpul primei întâlniri:
Din partea FMR au luat cuvântul: Prof.dr. Radu Rey,
Membru de Onoare al Academiei Române, Președintele FMR –
reprezentant al Academiei Române; Prof.univ.dr., emerit,
Valeriu Tabără – președintele Academiei de Științe Agricole și
Silvice; Ing. Emil Iugan, Prim-Vicepreședinte al FMR, președinte
de onoare al Filialei FMR, Bistrița-Năsăud, cu un discurs
fulminant; Ing. Silviu Ponoran – Președintele Comitetului de
Masiv ”Munții Apuseni” și al Filialei FMR-Alba, Vicepreședinte al
FMR, cu prezentarea primelor rezultate ale Asociației
intercomunitare ”Moții – Țara de Piatră”; Ing. Ioan Agapi,
director ex. al Federației Agricultorilor de Munte-Dorna, ales
reprezentant al fermierilor de munte.
Reprezentantul Academiei Române, președintele FMR,
prof.dr. Radu Rey a adus in discuție, în dialog direct cu
Primul Ministru, ansamblul particularităților agro-
zootehnice, șansa dezvoltării zonei montane prin susținerea
fermelor familiale, valorificarea ”produsului montan” în
sistem asociativ-cooperatist, evidențiind specificitatea și
importanța zonei montane sub aspect economico-social-
cultural, spiritual și privind securitatea și siguranța națională,
necesitatea realizării de studii și proiecte montane pentru
 Evenimente remarcabile
Constituirea Consiliului Național al Muntelui

Propunerea creării a 3 zone ”pilot” la nivel

microregional, în sistem cooperatist, rămâne în
discuție, ca și crearea unui Secretariat de Stat pentru
zona montană.

• La final, s-a aprobat propunerea d-lui Radu Rey,

ca în luna mai, a.c., Consiliul Național al Muntelui să
se întrunească la Vatra Dornei, la sediul CE-MONT,
pentru continuarea discuțiilor și propunerilor care nu
au putut fi abordate la prima reuniune, din cauza
timpului limitat.

Lista membrilor Consiliului Național al Muntelui

● Prof.univ.dr., emerit, Valeriu Tabără – președintele
Academiei de Științe Agricole și Silvice;
● Prof.dr. Radu Rey, Membru de Onoare al
Academiei Române, președintele FMR, director
Centrul de Economie Montană;
● Emil Iugan, Prim-Vicepreședinte al FMR,
președinte de onoare al Filialei FMR, Bistrița-
Năsăud;
● Romfeld Zsolt, director DAJ Harghita – Comitetul de
masiv din Grupa Centrală;
● Leonid Moscviciov, director – Centrul Județean
pentru Protecția Naturii și Salvamont – Comitetul
de masiv din Grupa Sudică;
● Cristian Mihail Avanu, administrator public – județul
Dâmbovița, Comitetul de masiv din Grupa Bucegi;

● Veronica Țaran-Baciu-Georgescu – director general ● Adrian Dumitru Bughiu, vicepreședinte al

al Agenției Naționale a Zonei Montane/MADR;
● Tiberius Marius Brădățan – secretar de stat,
Ministerul Sănătății;
● Mihai-Ion Macaveiu, secretar de stat – Ministerul
Economiei;
● Aneta Matei, secretar de stat – Ministerul
Afacerilor Interne;
● Vlad Ștefan Niculae, secretar de stat – Ministerul
Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației;
● Ionel-Florian Lixandru, secretar de stat – Ministerul
Educației;
● Adina Ciurea, șef serviciu – Autoritatea Națională
Sanitară Veterinară și pentru Siguranța
Alimentelor;
● Lóránd-Árpád Fülöp, secretar de stat – Ministerul
Mediului, Apelor și Pădurilor;
Consiliului Județean Argeș – Comitetul de masiv
din Grupa Făgăraș;
● Ovidiu Viorel Bodean, director al Consiliului
Județean Hunedoara – Comitetul de masiv din
Grupa Retezat-Godeanu;
● Romeo-Dan Dunca, președinte al Consiliului
Județean Caraș-Severin – Comitetul de masiv din
Grupa Banatului și Poiana Ruscă;
● Silviu Ponoran, primar al orașului Zlatna –
Comitetul de masiv din Grupa Munților Apuseni;
● Ioan Agapi, director executiv – Federația
Agricultorilor de Munte ”Dorna”;
● Ioan Cernat, președinte – Grupul de Acțiune Locală
Ceahlău;
● Mugurel Drăgănescu, președinte executiv –
Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din
România.

● Rudolf Stauder, prefect Maramureș, Comitetul de

masiv din Grupa Nordică;
4
 Potențialul resurselor montane
Piața fructelor de pădure din România: produse și producători montani
Brîndușa Covaci, Prof.univ.dr. CSIII, Centrul de Economie Piața fructelor de pădure montane din România
Montană al Academiei Române – Institutul Național de
Cercetări Economice & CBM International University Produsele montane vegetale din categoria fructe, cu rol
Mihai Covaci, Prof.univ.dr. Universitatea Hyperion & de aliment funcțional, au un profil teritorial optim,
CBM International University acoperind majoritatea județelor montane ale României. Din
totalul de 137 de produse montane fructe existente la
Articolul prezintă câteva piețe de fructe de pădure din
nivelul Registrului Național al Produselor Montane din
România, acestea fiind printre cele mai competitive la export.
România (figura nr. 1), cele mai numeroase sunt merele,
Piața fructelor din România este în continuă ascensiune, piața
perele, prunele, căpșunile etc. (ANZM, 2023).
fructelor de pădure constribuind major la dezvoltarea
Acoperirea procentuală a produselor montane fructe din
consumului extern și intern românesc. În articol se încadrează
România arată că județele cu cea mai bună reprezentare o
piața fructelor de pădure în contextul general al pieței de
au Maramureș, Satu-Mare și Vâlcea toate cu 8,75% (figura
fructe românești.
nr. 2). (ANZM, 2023).

Figura nr. 1. Profil teritorial produse montane fructe cu rol de aliment funcțional

Figura nr. 2. Profil teritorial produse montane fructe cu rol de aliment funcțional (%)
5
 Produsele montane vegetale românești acoperă și
produsele oleaginoase, precum nuci, alune și produse
derivate. Acestea sunt preferate de consumatorii naționali,
dar și internaționali, structura la export a acestora ocupând
o pondere importantă. Din totalul de 27 de produse
oleaginoase (seria 2 din figura nr. 3), cele mai multe se
recoltează în Cluj (14,81%) și Maramureș (29,62%) (seria 1
din figura nr. 3) (ANZM, 2023).
Produsele montane vegetale sunt comercializate la
prețuri superioare, fiind preferate pentru savoarea și
consistența ridicată (figura nr. 4) (ANZM, 2023).
Din acestea se produc și distribuie o gamă variată de
produse montane prelucrate, precum dulceață, gem,
magiun, sirop, zacuscă, oteț etc. (seria 2 din figura nr. 4),
cele mai multe regăsindu-se în Caraș-Severin și Neamț
(12,5%) (seria 1 din figura nr. 4) (ANZM, 2023).

Figura nr. 3. Profil teritorial produse montane oleaginoase (%)

Figura nr. 4. Profil teritorial produse montane vegetale derivate (%)

Piața de afine (Vaccinium myrtillus), merișoare

Piața fructelor de pădure montane din România
(Vaccinium vitis-idaea) și alte fructe din specia Vaccinium din
România, una dintre cele mai reprezentative din sectorul
În acest articol, din cadrul subsectorului fructe al
vegetal, s-a dezvoltat considerabil în perioada 2017-2021,
sectorului vegetal, s-a realizat analiza celor mai eficiente
valoarea exporturilor de fructe proaspete crescând cu +36%.
producții montane de fructe de pădure, respectiv afine,
Valoarea exporturilor aferente acestei piețe s-a cifrat la
aronia – agrișe – cătină – coacăze, mure și zmeură. Acestea
18.622.000 $, totalizând 3130 de tone de fructe proaspete
sunt produse în toate regiunile montane ale României.
(ITC, 2022). 6

Figura nr. 5. Profil teritorial producători montani de Afine
După cum se observă în figura nr. 5 numeroase județe din
România intră în categoria producătorilor importanți de afine
montane, cele mai relevante fiind Brașov și Maramureș
(ANZM, 2022).
Piața românească de mure (Rubus plicatus), dude
(Morus) și mur zmeur (Rubus × loganobaccus) a cunoscut din
2017 până în 2021 o expansiune a exporturilor cu +557,14%,
de la 7.000 $ la 46.000 $ (ITC, 2022). Producătorii montani
cei mai numeroși de mure se regăsesc în Vâlcea, Gorj,
Maramureș și Satu Mare (figura nr. 6) (ANZM, 2022).
Figura nr. 6. Profil teritorial producători montani de Mureș
Piața de zmeură (Rubus idaeus) din România variază
considerabil de la an la an, în ultimii ani crescând cu
+18,36%, de la 49.000 $ la 58.000 $ (ITC, 2022). După cum se
observă, producătorii montani cei mai numeroși sunt în Gorj,
Vâlcea și Hunedoara (figura nr. 7) (ANZM, 2022).
Alte produse montane cultivate în Carpații României sunt
aronia (Aronia melanocarpa), agrișele (Ribes uva-crispa),
cătina (Hippophae rhamnoides) și coacăzele (Ribes nigrum).
Piața românească de coacăze și agrișe este competitivă la
export, în funcție de contextul antreprenorial și de protecție
a guvernanței publice și private.
7
În anii în care guvernanța s-a implicat în dezvoltarea
acestor piețe prin dezvoltarea lanțului de aprovizionare –
desfacere la exterior, exporturile au crescut considerabil,
cum ar fi de exemplu creșterea cu +300% între anii 2017-
2021 (de la 2.000 $ la 8.000 $) pentru coacăzele roșii, cifrarea
la 6000$ pentru coacăzele negre (2020) și la 49.000 $ pentru
coacăzele albe și agrișe (2018) (ITC, 2022). Aceste fructe sunt
produse în multe dintre județele montane ale țării, Vâlcea
situându-se în topul producătorilor montani, urmat de
Brașov, Cluj, Maramureș și Satu-Mare (figura nr. 8) (ANZM,
2022).
Figura nr. 8. Profil teritorial producători montani de Aronia,
Agrișe, Cătină, Coacăze
Articolul surprinde câteva aspecte cantitative ale pieței
de fructe de pădure din România, cu inserții de elemente
privind piața de fructe. După cum se poate observa cele mai
competitive piețe de fructe de pădure montane la export
sunt murele (Rubus plicatus), dudele (Morus), murul zmeur
(Rubus × loganobaccus) și coacăzele roșii (Ribes rubrum). În
acest context cele mai multe investiții se impun în aceste
piețe, guvernanța publică și privată fiind nevoită să acorde
atenție deosebită acestor piețe.
Guvernanța din zona montană trebuie să se implice
intens în sprijinirea produselor montane și producătorilor
montani, dar mai ales în impunerea politicilor de dezvoltare
și sustenabilitate montană. Datele prezentate confirmă
sustenabilitatea zonei montane din România. Investițiile
suplimentare reprezintă un imperativ.
Fructele de pădure rămân una dintre cele mai vechi și
mai consistentă relație dintre om și natură.
Ne amintim ca una din primele diviziuni sociale ale
muncii au separat culegătorii de cultivatori. În timp ce
cultivatorii construiau ameliorare și productivitate,
culegătorii au rămas la dispoziția și generozitatea naturii cu
cantități variabile de recoltă, dar cu componente bioactive
care fac parte din pachetul păstrat cu tenacitate.
Întotdeauna o inițiativă de producție intensivă de fructe
de pădure pleacă de la buchetul gustativ și olfactiv natural
care devine de referință în proiectarea genetică antropică.
Din acest motiv trebuie să monitorizăm permanent
disponibilitatea naturii de a coopera cu noi pentru
performanțe care se reflectă în alimentație.
 Opțiunile zonei montane
Antreprenoriatul montan și meseriile viitorului
Dr. Otilia MANTA
CE-MONT,
Provocările actuale sunt multiple, mai ales în contextul
actual al multicrizelor, iar în rândul nostru al cercetătorilor
apare fireasca întrebare și care este soluția mai ales pentru
zona montană, care în ultimii ani se confruntă cu o
depopulare masivă. Elementul esențial este cunoașterea,
respectiv evaluarea situației actuale și identificarea de soluții
în contextul actual al acestor provocări și al nevoilor
existente la nivel local. Echilibru societal trebuie să devină o
prioritate pentru fiecare dintre cei care definesc direcțiile de
acțiune, reglementări, strategii și programe de finanțare
pentru economia montană. În lucrarea noastră ne propunem
să surprindem direcțiile de acțiune definite pentru
generațiile viitoare atât prin intermediul programelor de
finanțare 2050, dar mai ales în baza definirii noilor meserii
sau mai bine zis a meseriilor viitorului.
Introducere
Pentru a putea identifica soluții pentru economia montană
la nivel național și european, este important să cunoaștem care
sunt obiectivele existente la nivel european în perioada de
programare 2021-2027, respectiv: O Europă mai inteligentă-
Specializare inteligentă, cercetare, inovare, digitalizare,
informatizare, competitivitate, smart city; O Europă mai
ecologică- apă și apă uzată, economie circulara, prevenirea şi
gestionarea riscurilor, energie și eficiență energetică,
biodiversitate, calitatea aerului şi decontaminarea siturilor
poluate, mobilitate și regenerare urbană; O Europă mai
conectată transport rutier, feroviar, naval și mobilitate (metrou
și trenurile metropolitane); O Europă mai socială - sănătate
(infrastructură și servicii), educație și ocuparea forței de muncă,
incluziune socială, sprijin pentru grupurile vulnerabile inclusiv
suport material pentru persoanele dezavantajate; O Europă mai
aproape de cetățeni- turism, cultură și patrimoniu; Tranziție
Justă-a permite regiunilor și cetățenilor să facă față efectelor
sociale, economice și de mediu ale tranziției către o economie
neutră din punct de vedere climatic1.
Față de aceste obiective structurate la nivel european,
putem să definim obiectivele la nivel local sprecifice economiei
montane, și mai mult din punct de vedere structural putem să
orientăm formarea profesională în conceptul bine cunoscut
”long life learning”1 spre acele noi meserii și să ne reorientăm
strategia mai corect într-un mixt al menținerii pe de o parte a
activităților profesionale (meseriilor) specifice zonei de munte
menținând valorile culturale tradiționale, iar pe de altă parte
orientarea generației actuale în mod activ și către aceste noi
meserii specifice direcțiilor strategice la nivel european.
Apreciem că numai prin acest mix putem să susținem un
echilibru societal și un ecosistem în armonie cu biodiversitatatea
specifcă muntelui.
Mai mult, în prezent la nivelul fiecărui stat membru sunt
în plină derulare Planul Național de Redresare și Reziliență,
și care include 6 piloni: Pilonul I – Tranziția Verde – Analiză
situației actuale; Pilonul II - Transformarea Digitală – Analiza
situației actuale; Pilonul III - Creștere inteligentă – Analiza
situației actuale; Pilonul IV - Coeziune socială și teritorială –
Analiza situației actuale;Pilonul V - Sănătate și reziliență
economică, socială și instituțională; Pilonul VI - Politici
pentru generația următoare, copii și tineri.
Totodată investițiile au la bază mecanismul care
structurează intervențiile pe cei șase piloni ai Mecanismului de
redresare și reziliență al UE, astfel: Tranziția verde;
Transformarea digitală; Creștere inteligentă, sustenabilă și
favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de
muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare
și inovare, precum și o piață internă funcțională, cu
întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) puternice; Coeziune
socială și teritorială; Sănătate, precum și reziliență economică,
socială și instituțională, în scopul, printre altele, al creșterii
nivelului de pregătire pentru situații de criză și a capacității de
reacție la criză; și Politici pentru generația următoare, copii și
tineret, cum ar fi educația și competențele.
Aspecte aferente metodologia cercetarii
Pentru a fundamenta prezenta lucrare, am folosit
instrumentele de observare și examinare, metodele de
cercetare bazate pe principiile de bază ale cercetării
științifice, precum și de asemenea am creat proceduri bazate
pe analiza factuală, ca urmare a unei experiențe
semnificative practice și a unei documentări intensive la
nivelul literaturii de specialitate existente pe plan intern și
internațional. Mai mult, pe baza instrumentelor de observare
am analizat modele de finanțare prevăzute în cadrul
Acordului de Parteneriat 2021-2027 privind inovațiile
financiare adaptate personal pentru finanțarea zonelor
montane. Mai mult, am examinat modele de finanțare
existente în alte state membre ale Uniunii Europene.
În lucrarea prezentă, ne vom concentra pe intervențiile
de susținere a economiei montane la nivel național și
european prin intermediul instrumentelor financiare. Este
important de reținut că evaluarea impactului trebuie să fie
cât mai precisă și necesită un cadru restrâns, răspunzând la:
Ce fel de impact ne propunem să investigăm; Cui îi privește
impactul; Cum se manifestă impactul; Când impactul se
materializează. Totodată, prin acest metode și cercetări
empirice, ne propunem să reflectăm echitatea între generații
în ce primește pe de o parte eforturile lor pentru asigurarea
creșterii productivității și a competitivității la nivelul
economiei din zona montană, iar pe de altă parte la
participarea la rezultatele pe care le dă creșterea economică
care se poate realiza numai la un anumit nivel de dezvoltare
a economiei montane, și anume când va atinge așa zisa stare
de saturație a dezvoltării cantitative a fondurilor de
producție pe locuitor în zona montană, deci când cantitatea
fizică a factorilor de producție pe locuitor va ajunge să fie
constantă în timp. În aceste condiții fiecare generație va
economisi (pentru viitoarea generație) acea fracțiune a
venitului național pe care generațiile trecute ar fi economisit-
o pentru ea.
Potrivit regulamentelor europene, metodologia de
alocare a fondurilor europene pentru regiunile mai puțin
dezvoltate eligibile în cadrul obiectivului „investiții pentru
ocuparea forței de muncă și creștere economică” este dată
de alocarea corespunzătoare fiecărui stat membru (suma
alocărilor pentru fiecare dintre regiunile sale eligibile), iar
determinarea alocării se face conform următoarelor etape: 8
 Opțiunile zonei montane
Antreprenoriatul montan și meseriile viitorului
a) stabilirea unui cuantum absolut pe an (în EUR) obținut prin
înmulțirea populației regiunii în cauză cu diferența dintre
PIB-ul pe cap de locuitor al regiunii respective, măsurat în
SPC, și PIB-ul mediu pe cap de locuitor al UE-27 (în SPC);
SPC= P* (PIB/cap de locuitor al regiunii - PIB-ul mediu
pe cap de locuitor al UE-27)
unde,
P - populația regiunii în cauză;
PIB - Produsul Intern Brut.
b) aplicarea unui procent la cuantumul absolut menționat
anterior pentru a stabili pachetul financiar al regiunii în
cauză; procentul respectiv se modulează pentru a reflecta
prosperitatea relativă, măsurată în SPC, comparativ cu
media UE-27, a statului membru în care se situează
regiunea eligibilă, și anume:
 pentru regiunile din statele membre al căror VNB pe
cap de locuitor este mai mic de 82 % din media UE:
2,85 %;
 pentru regiunile din statele membre al căror VNB pe
cap de locuitor este situat între 82 % și 99 % din
media UE: 1,25%;
 pentru regiunile din statele membre al căror VNB pe
cap de locuitor este mai mare de 99 % din media
UE: 0,75 %.
În ceea ce privește instrumente metodologice, putem să
le menționăm pe următoarele:
 culegerea de date și informații din literatura de
specialitate și din practică, respectiv articole
științifice publicate în diferite jurnale, cărți de
specialitate relevante în domeniul de referință,
legislație, analize și studii, documente oficiale ale
diferitelor organisme fiscale, documente fiscale și
baze de date ale entităților;
 analiza documentelor, utilizarea metodelor
comparativă, analitică, descriptivă, observația
neparticipativă și participativă, apelarea la un
ansamblu de surse informaționale, culegerea de
date financiare în bazele de date consacrate.
Metodologia de alocare a resurselor europene per stat
membru pentru perioada 2021-2027 are la bază stabilit un set
de metode de determinare a alocării, printre care le
menționăm pe următoarele: metoda de alocare pentru
regiunile de tranziție eligibile în cadrul obiectivului „investiții
pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică”,
metoda de alocare pentru statele membre eligibile pentru
Fondul de coeziune, metoda de alocare pentru obiectivul de
cooperare teritorială europeană, metoda de alocare a
finanțării suplimentare pentru regiunile ultra periferice,
metoda alocării pe baza ratelor de cofinanțare și a ratelor de
prefinanțare pentru obiectivul „investiții pentru ocuparea
forței de muncă și creștere economică”.
Considerații privind rezultatele cercetării
Pornind de la obiectivul ”Asigurarea tranziției către o
economie verde”, planul strategic la nivel național conform
mecanismului de redresare și reziliență prevede investiții de 3,9
miliarde euro în modernizarea infrastructurii feroviare, inclusiv a
9 căilor ferate și a materialului rulant electrificate sau cu emisii zero.
În plus, 2,7 miliarde euro vor fi investite în renovarea
eficientă din punct de vedere energetic și renovarea seismică a
clădirilor multifamiliale și publice, ceea ce va aduce beneficii
pentru mediu și va reduce facturile la energie ale
gospodăriilor. Valul de renovări va spori rezistența clădirilor la
seisme și le va face mai accesibile pentru persoanele cu
handicap și persoanele în vârstă. Reformele și investițiile în
valoare de 855 de milioane euro vor sprijini producția de
energie curată prin eliminarea treptată a producției de
cărbune și lignit și prin utilizarea surselor regenerabile de
energie și a hidrogenului. În plus, planul include măsuri de
protecție a biodiversității și a mediului axate pe împădurire,
reîmpădurire și pepiniere forestiere, precum și alte măsuri
privind biodiversitatea pentru reconstrucție ecologică și
protecția speciilor, cu investiții în valoare de 1,1 miliarde euro.
Referitor la ”Sprijinirea tranziției digitale”, este prevăzut
în plan 1,5 miliarde euro pentru digitalizarea administrației
publice în domenii-cheie precum justiția, ocuparea forței de
muncă și protecția socială, mediul, gestionarea funcției
publice și dezvoltarea competențelor, achizițiile publice,
securitatea cibernetică, fiscalitatea și vama, cu construirea
simultană a unei infrastructuri guvernamentale securizate de
tip cloud și eliberarea de cărți de identitate electronice
pentru 8,5 milioane de români. Planul investește 470 de
milioane euro pentru dezvoltarea unui sistem integrat de e-
sănătate, care să conecteze peste 25.000 de furnizori de
asistență medicală și sisteme de telemedicină. În plus, 881 de
milioane EUR vor fi alocate digitalizării educației în vederea
îmbunătățirii competențelor pedagogice digitale, precum și a
conținutului educațional și a echipamentelor digitale.
Totodată, obiectivul „Consolidarea rezilienței economice
și sociale” prevede în cadrul planului sprijin pentru un proces
decizional mai bun și sustenabilitatea fiscală prin intermediul
unui cadru bugetar consolidat, al unor reforme ale
administrației fiscale și ale cadrului fiscal, al unei reforme a
sistemului de pensii și al unui control mai bun al cheltuielilor.
Planul va îmbunătăți mediul de afaceri prin măsuri de
consolidare a independenței sistemului judiciar și de
îmbunătățire a calității și eficienței acestuia, intensificând
combaterea corupției și sprijinind un sistem decizional
previzibil, informat și participativ. Planul va contribui
totodată la consolidarea rezilienței sistemului de sănătate
prin investiții de 2 miliarde euro în infrastructuri spitalicești
moderne și va îmbunătăți sistemul educațional prin măsuri
cuprinzătoare care să vizeze toate nivelurile de învățământ.
Planul României va sprijini coeziunea teritorială și socială
prin dezvoltarea, modernizarea și decarbonizarea
transportului rutier și prin îmbunătățirea siguranței rutiere,
prin reforme și investiții în valoare de 3,9 miliarde euro.
Documentarea personală privind indicatorul avuție
națională în funcție de potențialul pe care România îl are, și
orientarea acestui indicator către zona montană. Conform
datelor menționate în draftul de PNS, zona montană este
acoperită de un număr total de 658 localități, totalizând o
suprafață agricolă de 1.829.487 ha (date APIA,
2021).Cuantumuri din 2023 pentru fermierii din zona montană.
Conform draftului de PNS, pentru zona montană nivelul plăţii
compensatorii urmează să fie de maxim 40 euro/ha/an.
 Opțiunile zonei montane
Antreprenoriatul montan și meseriile viitorului
Cronologia reformei PAC potrivit Comisiei Europene este
dată de următoarele perioade: 2027- Comisia va întreprinde o a
doua evaluare a performanței fiecărui plan strategic al PAC;
2026- În 2026, o evaluare intermediară va evalua performanța
noii PAC; 2025- Comisia va efectua o primă evaluare a
performanței fiecărui plan strategic al PAC și va solicita – dacă
este necesar – măsuri specifice de urmărire țărilor UE; 2024-
Începând cu 2024, fiecare țară din UE va prezenta un raport
anual de performanță și va organiza o reuniune anuală de
evaluare cu Comisia.
Fermele mici sunt prioritare la nivel european pentru
actuala PAC, iar pregătirea generațiilor viitoare și a meseriilor
acestora, apreciem că ar trebui să fie și în funcție de aceste
ferme mici, unde nevoia de tehnologizare și de orientare
profesională este majoră. O caracteristică principală a
economiei montane este dată de existența acestor ferme de
dimensiuni mici, care rezistă în condiții specifice muntelui.
Față de aceste realități specifice economie montane în
contextul programelor de finanțare ale Comisiei Europene,
precum și urmare a susținerii faptului că la nivel global au fost
anunțate meserii ale viitorului care nu seamănă deloc cu
realitatea din zona specifică economiei montane, însă așa cum
am menționat și mai sus este foarte important să existe
deschidere, adaptare permanentă și echilibru.
Astfel, conform World Economic Forum (mai, 2023) în top 10
meserii ale viitorului au fost meserii precum facilitator al lucrului
la distanță ( din punctul nostru de vedere acest job poate fi
adaptat ușor economiei montane), consilier pentru respectarea
programelor de fitness (apreciem că doar în centrele de agrement
montan și balneo), manager de design pentru case inteligente
(profesie specifică stațiunilor montane), arhitect de mediu pentru
amenajarea spațiului de lucru (această profesie se va integra rapid
în profesiile specifice economiei montane, mai ales în contextul
Acordului Verde European 2050), detectiv de date (în contextul
digitalizării serviciilor de raportare financiară, a datelor de
aprovizionare, a subvențiilor primite, apreciem că și această
profesie poate fi integrată cu succes în cadrul economie
montane), profesiile consilier de imersiune XR și auditor de
algoritmi de favorizare apreciem că pot fi transpuse într-o etapă
viitoare în cadrul economiei montane, iar profesia de analist de
risc pentru dezastre cibernetice la nivelul comunităților locale
apreciem că poate fi integrat urmare a digitalizării și a expunerii
firmelor din zona montană la anumite riscuri cibernetice, și nu în
ultimul rând analist la riscuri climatic, care apreciem că poate fi
una dintre meseriile actuale și viitoare în contextul schimbărilor
climatice existente în zona montană și nu numai.
Concluzii și referințe finale
Iată că deși foarte departe de realitățile specifice economiei
montane, îmbinarea meseriilor viitorului cu meseriile actuale
pot constitui și contribui activ la echilibru societal și la echilibru
ecosistemului din zona de munte atât la nivel național cât și la
nivel european. Mai mult, la nivelul Uniunii Europene, se
propune prin intermediul strategiilor, directivelor și
regulamentelor, precum și programelor de finanțare, limitarea
decalajului urban-rural, acțiuni concrete privind revitalizarea
zonelor rurale, precum și orientarea meseriilor către generația
actuală și susținerea politicilor de reînnoirea generațională la
nivelul acestor comunități.
Potrivit Comisiei Europene ”viziunea pe termen lung
pentru zonele rurale (inclusiv zonele montane) are patru
componente specifice pentru ca zonele rurale să devină: mai
puternice, prin capacitarea comunităților, îmbunătățirea
accesului la servicii de bază și facilitarea inovării sociale; mai
conectate atât în ceea ce privește transportul, cât și a
accesului digital; mai reziliente, prin conservarea resurselor
naturale și ecologizarea activităților agricole pentru a
contracara schimbările climatice. Reziliența socială
presupune oferirea accesului la cursuri de formare și la locuri
de muncă de calitate; mai prospere, prin diversificarea
activităților economice și îmbunătățirea valorii adăugate a
activităților agricole, agroalimentare și a agroturismului.”
Bibliografie selectivă
*** European Commission, 2020, Horizon Europe - The next
EU Research and Innovation Investment Program
(2021-2027), available online at:
https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/research_and_inn
ovation/strategy_on_research_and_innovation/present
ations/horizon_europe_en_investing_to_shape_our_fu
ture.pdf;
*** European Commission, 2020, The European Green Deal
and The Just Transition Mechanism explained,
Questions and Answers, available online at:
https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/qa
nda_20_24;
*** Department for European Affairs Bucharest, 2020,
Romania and the Europe 2020 Strategy, available online
at: http: //old.fonduri-
ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd
*** Euromontana, 2016, EUROPEAN CHARTER OF QUALITY
MOUNTAIN AGRI-FOOD PRODUCTS;
*** European Council, 2020, A roadmap for recovery -
Towards a more resilient, sustainable and fair Europe,
available online at:
https://www.consilium.europa.eu/media/43384/roadm
ap-for- recovery -final-21-04-2020.pdf;
*** FAO, 2014, Family Farm;
*** Mountain Law no. 197/2018, investments in the
mountain countryside;
*** United Nations, 2012, UN Agenda 2030;
*** UN, 1992, United Nations Conference on Environment
and Development in Rio de Janeiro;
*** European Parliament, 2016, "Ebner Report" on EU
mountain areas and the Jitova Report;
*** Regulation 2020/852 of the European Parliament and of
the Council on establishing a framework to facilitate
sustainable investment and amending Regulation (EU)
2019/2088 (Taxonomy)
*** EU Regulation 2019/2089 amending Regulation
2016/1011 on benchmarks for climate transition
activities, EU benchmarks aligned with the Paris
Agreement and sustainability information for
benchmarks;
***, World Economic Forum, 2023
10
 Management performant în zona de munte
Produsul montan
Ce este produsul montan
Țara moților. O lume a produsului montan
Pentru a veni în sprijinul producătorilor din zona
montană, a fost instituită schema de calitate europeană
„Produs Montan”, un sistem aplicabil mențiunilor de
calitate facultative, care ajută producătorii să comunice
pe piața internă caracteristicile sau proprietățile date de
teritoriul de origine, care oferă valoare adăugată
propriilor produse agricole.
Produsele care poartă mențiunea „Produs
montan”, sunt produse destinate consumului
uman, obținute din materii prime provenite din
zona montană și prelucrate în zona montană, care
oferă consumatorilor opțiunea de a consuma o
hrană sănătoasă provenită dintr-un teritoriu cu
poluare redusă, unde se practică în principal o
agricultură extensivă, durabilă, în echilibru cu
mediul înconjurător.
Principiile care stau la baza mențiunii de
calitate „Produs Montan” sunt:
● Calitatea produselor nu poate fi disociată de
caracteristicile teritoriilor”,
● Calitatea produselor de munte este legată de gestionarea
producției în echilibru cu condițiile şi resursele montane
locale naturale“,
● Producția şi ansamblul etapelor de transformare ale
produselor sunt situate în zona montană şi sunt «legate»
de teritoriu“.
Agenția Națională a Zonei Montane
este autoritatea competentă care
gestionează schema de calitate
„Produs Montan” la nivel național.
11
Procedura de înregistrare a produselor pe schema de
calitate „Produs Montan“ este realizată integral de către
Agenția Națională a Zonei Montane, este gratuită și
reprezintă un sprijin acordat de statul român producătorilor
din zona montană.
Arealul pentru care se aplică schema de calitate „Produs
Montan“ este zona delimitată conform Ordinului nr.
97/1332/2019 și cuprinde 948 de localități.
Situația înscrierilor în 30 aprilie 2023
– 1.341 de producători
– 3.703 produse românești înregistrate pe schema de calitate
europeană „Produs Montan”.
Reglementări europene:
Regulamentul delegat UE nr. 665/2014 de completare a
Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului
European și al Consiliului în ceea ce privește condițiile de
utilizare a mențiunii de calitate facultative ”produs montan”
Regulamentul UE nr. 1151/2012 privind sistemele din
domeniul calității produselor agricole și alimentare
Reglementări naționale:
Ordinul nr. 174 din 20.07.2021 privind aprobarea Procedurii
de verificare a conformităţii datelor cuprinse în caietul de
sarcini în vederea acordării dreptului de utilizare a menţiunii
de calitate facultative „produs montan” şi de realizare a
controlului în vederea verificării respectării legislaţiei
europene şi naţionale de către operatorii economici care au
obţinut dreptul de utilizare a respectivei menţiuni
Hotărâre nr 506/2016 privind stabilirea cadrului instituțional
și a unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului
delegat (UE) nr. 665/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de
completare a Regulamentului (UE) nr. 1.151/2012 al
Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește
condițiile de utilizare a mențiunii de calitate facultative
”produs montan”
Țara moților. Albac (sursa: TVR Cluj)
 Management performant în zona de munte
Produsul montan
Ce produse pot obține dreptul de utilizare a
mențiunii de calitate facultative „Produs Montan”
● Produse de origine animală procesate sau neprocesate
● Produse obținute de la animale din zona montană și
care sunt prelucrate în această zonă.
● Produse obținute de la animale crescute cel puțin în
ultimele două treimi ale vieții lor în zona montană,
dacă produsele sunt prelucrate în această zonă.
● Produse obținute din animale transhumante, crescute
cel puțin o pătrime din viață în transhumanță și care
au păscut pe pășuni din zona montană.
● Produse apicole, dacă albinele au colectat nectarul și
polenul în zona montană.
● Produse de origine vegetală procesate sau neprocesate,
dacă provin din zona montană.
Operațiuni de prelucrare în afara zonei montane
Sacrificarea animalelor, tranșarea și dezosarea carcaselor pot
avea loc în afara zonei montane, cu condiția ca distanța față
de zona montană în cauză să nu depășească 30 km.
Mențiunea „Produs Montan“ nu se aplică băuturilor
spirtoase, vinurilor aromatizate și produselor vitivinicole, cu
excepția oțeturilor din vin.
Cine are dreptul de utilizare a mențiunii de calitate
facultative „Produs Montan”?
Conform Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltarii
Rurale Nr. 174/2021, cu modificările și completările
ulterioare, beneficiarii pot fi:
● persoane fizice care deţin atestat de producător eliberat în
conformitate cu prevederile Legii nr. 145/2014;
● societăţi comerciale înmatriculate conform prevederilor
Legii societăţilor comerciale nr. 31/1990;
● persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale,
întreprinderi familiale înregistrate în conformitate cu
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008;
● cooperative agricole înregistrate în conformitate cu Legea
cooperaţiei agricole nr. 566/2004 sau grupuri de
producători recunoscute în conformitate cu Ordonanţa
Guvernului nr. 37/2005;
● societăţi cooperative înfiinţate în baza Legii nr. 1/2005
privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei,
republicată;
● societăți agricole înființate în baza Legii nr. 36/1991 privind
societățile agricole și alte forme de asociere în
agricultură;
● obştile şi composesoratele înfiinţate în baza dispoziţiilor
Legii nr. 1/2000;
● asociaţii, fundaţii, federaţii ce desfăşoară activităţi
agricole, constituite în baza Ordonanţei Guvernului nr.
26/2000;
● unități și instituții de drept public înființate în baza OG nr.
57/2002.
Etapele dobândirii dreptului de utilizare a mențiunii de
calitate facultative „Produs Montan”
Solicitantul va depune/transmite electronic o documentație
la sediul Oficiului de dezvoltare montană de care
aparține, care va cuprinde o cerere însoțită de caietul de
sarcini și documentele justificative.
Oficiile de dezvoltare montană înregistrează cererile în
Registrul de control al produselor montane și verifică
caietul de sarcini precum și documentele justificative.
În cazul în care sunt îndeplinite criteriile schemei de calitate,
personalul cu atribuții din cadrul Agenției Naționale a Zonei
Montane emite decizia de acordare a dreptului de utilizare a
mențiunii de calitate facultative „Produs Montan”, în
termen de 5 zile lucrătoare de la primirea documentației și
înregistrează produsul în Registrul Național al Produselor
Montane, în vederea publicării acestuia pe site-ul oficial al
Agenției Naționale a Zonei Montane și al Ministerului
Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Toate informațiile privind procedura de acordare a
mențiunii de calitate facultative „Produs Montan” și
produsele înregistrate pe schema de calitate „Produs
Montan” se regăsesc pe site-ul www.azm.gov.ro și
platforma digitală www.produsmontan.ro .
Toate produsele înregistrate pe scheme de
calitate la nivel național se regăsesc și pe
platforma cpac.afir.info, operată de AFIR
Etichetarea și comercializarea Produselor Montane
Produsul montan se etichetează în conformitate cu
prevederile Regulamentului (UE) nr. 1169 din 25
octombrie 2011 privind informarea consumatorilor cu
privire la produsele alimentare.
Pe eticheta produselor montane înregistrate în Registrul
Naţional al Produselor Montane (RNPM) se
inscripţionează central, sub denumirea produsului,
menţiunea de calitate facultativă „Produs Montan” şi
poziţia din RNPM.
Produsele care sunt înregistrate cu menţiunea de calitate
facultativă „Produs Montan” se marchează cu un logo
naţional.
Beneficii fiscale
Produsele montane beneficiază
de o cotă redusă de T.V.A. de 5%.
A consemnat
Ungureanu Dănuț, director ANZM 12
 Cultura montană
Cultura montană bucovineană între tradiționalism și modernism în ultimul secol
Manuela Apetrei, Carmen Cătună-Boca, Ioan Surdu, Vasile Avădănei

Preluat din Revista de montanologie nr. 10 / 2018

Abstract:
Tradiţionalismul şi modernismul sunt concepte şi tendinţe
opuse ce se manifestă în domeniul cultural într-o permanentă
disensiune evolutivă şi reprezintă expresia unui continuu
proces de receptare a valorilor şi de fixare a lor în patrimoniul
umanităţii. Chiar dacă în ultimile decenii, din motive obiective
dar şi subiective, viaţa socială din comunităţile montane a
cunoscut o schimbare continuă de paradigmă care a
determinat alterarea multor componente tradiţionale ale
culturii, Bucovina rămâne prin excelenţă o vatră păstrătoare
a acestor valori spirituale şi materiale unice prin specificul lor.
Aşa cum orice prunc la naştere capătă o identitate şi
dobândeşte o informaţie genetică unică, ce rămâne valabilă
pe toată durata vieţii, nici cultura tradiţională montană nu-şi
poate pierde identitatea şi nici valoarea ancestrală graţie
tezaurelor vii transmise de la o generaţie la alta.
Introducere

Tradiţionalismul şi modernismul sunt două noţiuni cu

tendinţe antagonice ce se manifestă în domeniul cultural
într-o permanentă disensiune evolutivă şi reprezintă expresia
unui continuu proces de receptare a valorilor şi de fixare a lor
în patrimoniul umanităţii. Teoriile culturale contemporane
consideră patrimoniul cultural drept o parte a Patrimoniului,
iar viziunea UNESCO este că patrimoniul cultural material şi
imaterial trebuie protejat ca o “moştenire a umanităţii în
întregime” (Adina Candrea, Nechita F., 2015).
Tradiţionalismul este axat spre trecut, spre prezervarea
valorilor autohtone, în timp ce modernismul se îndreaptă spre
viitor, prin tendinţele de acceptare şi înregistrare a experienţelor
noi. Tradiţionalismul se caracterizează printr-un conservatorism,
prin preţuirea moştenirii culturale a unui popor, a folclorului şi a
culturilor vechi, prin actualizarea fondului mereu viu al
învăţăturilor trecutului. Modernismul se opune, prin noile
experienţe, uneori radicale, tendinţelor de închistare fiind o cale
de sincronizare cu evoluţia generală, universală a cunoaşterii
(Gherman, 2006). Astăzi, cele două curente pot fi înţelese, în
aceeaşi măsură, ca două tendinţe diferite, care îşi pot inversa
polii de-a lungul timpului, căci, de multe ori, orice curmare a
tradiţiei, indiferent din ce direcţie se face acest lucru, poate fi
privită ca o tendinţă inovatoare, modernistă.
Izvorâte din experiență și înțelepciunea de viață, din
liniștea sufletească sau din dragostea pentru frumos, din
năzuințele și dorurile românului, din bucurie sau întristare,
din bunul simţ şi bunul gust, elementele de cultură și
tradițiile populare transmit valori și creează punți de legătură
între generații. Tradițiile, portul popular, arhitectura,
obiceiurile, folclorul sunt comori inestimabile, care definesc
un popor, făcându-l unic, statornic și nemuritor (P.T. nr.12,
Valoarea tradițiilor și obiceiurilor românești). Mare parte din
datinile şi obiceiurile din bătrâni se mai păstrează şi astăzi în
localităţile din Bucovina. Aflate într-o strânsă legătură cu
sărbătorile religoase importante precum şi cu ritualurile
ancestrale, aceste obiceiuri se transformă în adevărate
spectacole de muzică, dans, joc, port tradiţional, bucătărie
13 locală, îndemânare artistică şi creativitate.
Fig. 1: Bucovina divizată în iunie 1940
(Sursa: wikipedia)
Moștenirea culturală este o sursă însemnată de evoluție
atât la nivel regional cât și local, capitalul simbolic fiind
esențial pentru identitatea culturală reprezentată prin valori,
obiceiuri, îndeletniciri, credințe și simboluri împărtășite de
comunitate. Importanţa cunoaşterii valorilor identitare
capitale, la nivel naţional, comunitar şi individual este
fundamentală pentru înţelegerea şi consacrarea locului lor în
lume, deoarece:
„Nimic nu pare a fi mai important pentru un individ decât să ia
cunoştinţă de sine cât mai exact şi pe acest temei, să-şi asigure o
integrare cât mai armonioasă în lume”, (Zub, A., 1986).
Prin totalitatea activităților locuitorilor, al bunurilor
naturale şi culturale, prin estetica peisajului și prin expresiile
cultural-artistice (datini, ritualuri și meșteșuguri moștenite
din străbuni), ţinutul Bucovinei este o parte reprezentativă a
patrimoniului național. Ȋntreaga activitate economică
specifică zonei se baza pe armonizarea celor doi factori
esenţiali şi inseparabili: natura şi omul (Rey, 1979). Bucovina,
denumită şi “Ţara de Sus” a Ţării Moldovei până în 1775,
este provincia istorică a României cu o istorie zbuciumată, cu
numeroase încrucişări interetnice, care şi-au pus amprenta
asupra specificului zonei. Ţinutul păstrează şi astăzi marca
civilizației austro-ungare ca urmare a includerii ei în Imperiul
Habsburgic în 1775. Denumirea de Bucovina sau “Ţara
Fagilor”, este dată de Imperiul Habsburgic, din care această
provincie face parte timp de 144 ani, între 1775 şi 1918.
Este împărţită începand cu 1940 în două zone: Bucovina
de Nord, care astăzi aparţine Ucrainei şi Bucovina de Sud,
zonă ce aparţine României. Geografic, Bucovina se întinde de
la Vatra Dornei, Câmpulung, Gura Humorului, la Suceava,
Rădăuți, Siret, până la Cernăuți.
 Cultura montană
Cultura montană bucovineană între tradiționalism și modernism în ultimul secol
Figura 2: Stema Bucovinei
(Sursa: wikipedia)
Metodă
Pentru realizarea acestui studiu am folosit metode de
cercetare precum culegerea și prelucrarea datelor din cărți și
articole ce abordau teme similare, precum şi date obţinute
prin utilizarea internetului. Am apelat la operele literare ale
cunoscuților scriitori care în lucrările lor au reliefat
numeroase practici și obiceiuri străvechi, la strategiile de
dezvoltare și conservare a patrimoniului cultural al regiunii,
cunoscută ca purtătoare a unui tezaur de tradiții și obiceiuri.
Cea mai semnificativă parte a lucrarii a fost de redactare a
textului pe baza metodelor sintezei, analizei şi comparaţiei
informaţiilor obţinute. În cadrul acestui demers am folosit şi
metoda observației, analizând fotografiile clădirilor
restaurate şi grupându-le în categoriile: AŞA DA – AŞA NU.
Arhitectura – simbol cultural identitardin ținutul Bucovinei
Zonă a interferenţelor culturale Bucovina este
emblematică pentru ospitalitatea oamenilor care poartă un
respect aparte locului unde îşi duc traiul (poate mai mult
decât în orice altă parte a Europei). Ţara Fagilor este prin
excelenţă o vatră păstrătoare a unor valori spirituale şi
materiale neegalabile prin specificul lor (Grigorovici, R.
2006). Astăzi, micile sate izolate ce păstrau gospodării
arhaice au dispărut ori s-au contopit cu localitatea principală
din care făceau parte (Zderciuc, 1975). Străjuite de munţi şi
de păduri, aşezările ţinutului sunt concentrate pe văile
râurilor care oferă teren prielnic atât pentru construcţia
locuinţelor, a adăposturilor pentru animale, cât şi pentru
practicarea agricultură.
Arhitectura:
Ridicarea unei case, la fel ca în toate ţinuturile româneşti,
nu putea începe nici în Bucovina până ce nu se sfinţea locul.
Materialul folosit în construcţii era bradul. Casele se
făceau din bârne în cheutori, cu acoperişul în patru table, din
draniţă. La casele mai vechi, cheutorile obişnuiau a fi lăsate
în afară, iar la cele mai noi erau tăiate în coadă de peşte,
încât peretele rămânea drept. Acum 100 de ani casele se
construiau cu lemn de pe loc, prin defrişarea pădurilor de
brad, ce se găseau pe locul unde astăzi se află satul (Emilia
Pavel, 1981). Cam tot ce se folosea în construcţia unei case
sau a unui adăpost pentru animale era din lemn. Pentru
îmbinarea grinzilor se utilizau cuie de lemn, uşile caselor şi
pragurile înalte erau tot de lemn, iar cheia de la uşa tinzii tot
din lemn. Ȋn exterior, pe peretele din faţa casei şi pe cel de la
răsărit, se aşeza drughina, o vargă lungă pe care se aşeza la
aerisit zestrea fetei/fetelor din casă sau rufele atunci când
ploua. Lemnul era întrebuinţat însă nu numai pentru
construcţia propriu-zisă, ci şi pentru confecţionarea uneltelor
şi a obiectelor de uz gospodăresc.
Viabilitatea acestor construcții se datorează nu doar
priceperii meșterilor ci și cunoştinţelor lor ancestrale
(moştenite de la strămoşi) de a alege un lemn de calitate, de
a-l pregăti pentru construcție și de a-l utiliza pentru o
anumită parte a acesteia. „Lemnul se alegea numai pe lună
plină, în februarie, când seva nu era intrată încă în copaci.
Acela era bun și pentru draniță, și pentru riglă pentru gard, și
pentru bârne”, a explicat pr. Constantin Croitoru, preot paroh
la biserica din lemn de la Putna. O parte din case erau lăsate
cu bârnele dezvelite la exterior, iar altele erau tencuite cu lut
şi humă. Peste grinzi se puneau un fel de peniţe din lemn de
fag şi peste acestea se bătea, între bârne, lut cu paie. Ȋn
trecut, tencuiala caselor se realiza numai cu humă şi doar în
perioada mai recentă şi cu var. De multe ori lăsau casa
nevăruită pe afară, numai între bârne băteau lut cu paie
(Emilia Pavel, 1981). La casele vechi putem remarca şi
aspectul plăcut dat de contrastul dintre culoarea lemnului
patinat, cu albul din chenarul lutuit şi văruit din jurul uşilor şi
ferestrelor, care are un efect decorativ deosebit şi odihnitor.
Lutuirea şi văruirea succesivă de-a lungul anilor a pereţilor
de la case, le-au rotunjit şi umplut unghiurile şi spaţiile goale,
conferind o notă unitară de ansamblu întregului edificiu
(Camilar, 2002).
Arhitectura tradiţională e definită prin armonie = acord
ideal între volum, material şi tehnologie. Toate aceste
elemente dau scară şi caracter satului tradiţional
bucovinean. Ele trebuie înţelese în deplinătatea lor pentru a
fi preluate. Este o arhitectură de mare sobrietate şi sensibilă
eleganţă subliniată de un fin simţ al proporţiilor. Aceste
proporţii provin dintr-o cunoaştere a calităţilor şi limitelor
materialului de construcţie (lemnul), cât şi din respectul unei
tradiţii moştenite timp de secole şi în raport cu condiţiile
regionale (genius loci) (Ordinul Arhitecţilor din România,
2009, Filiala Nord Est). 14
 Cultura montană
Cultura montană bucovineană între tradiționalism și modernism în ultimul secol
Continuitatea arhitecturală în zonă, datorită faptului că
locuinţele până în secolele XVIII-XIX sunt cât se poate de
modeste, nu foarte spaţioase, cu un plan simplu şi cu un
decor nu foarte elaborat, poate fi pusă şi pe seama
condiţiilor potrivnice oferite de mediu şi a cadrului istorice
nefavorabil – socotim doar mulţimea nesfârşită de populaţii
ce a atacat zona, vreme de secole (Gaşler Alina, 2012) În
acelaşi timp, arhitectura oglindeşte şi gustul ţărănesc pentru
statornicie şi continuitate, pentru confort simplu, odăi
primitoare, calde, frumoase şi funcţionale (practice) în
acelaşi timp, ce păstrează armonia cu natura ce este
protejată, preţuită şi pusă în valoare de ţărani prin lumea ce
şi-o construiesc – de multe ori poate nu în mod conştient sau
programatic ci datorită iscusinţei native.
Figura 3a: Model de casă tradiţională din Bucovina –
arhitectură vernaculară (sursa: www.pinterest.com)
Caracteristic pentru Bucovina au fost începând din cea de
a doua jumătate a secolului al XVIII–lea, influenţele
transculturale germane (Camilar, 2002), curent ce a dus la
modificări esenţiale în profilul satelor bucovinene faţă de
satele din restul Moldovei. Aici, pe fondul local, fără a-l
abandona, este evidentă o extindere planimetrică, dar şi o
îmbunătăţire a organizării interiorului aşezărilor.
Casa ţărănească împreună cu anexele alcătuiesc gospodaria
tradiţională ţarănească în care se reflectă atât modul propriu de
viaţă al locuitorilor, cât şi procesul de adaptare la condiţiile de
mediu geografic, economic, social şi etnic.
Casa este elementul principal al gospodăriei – faţada
principală este aşezată spre sud din raţiuni practice, dar şi
simbolice. Planul casei e simplu şi de obicei simetric; se intră
într-un spaţiu central - tinda (spaţiu de depozitare unelte şi
acces), din care este deservită bucătăria (unde se desfăşoară
majoritatea activităţilor zilnice) şi opus “camera mare” sau
“camera curată” (camera de oaspeţi); pe latura nordică, cu
acces din tindă sau exterior putem avea încă o încăpere de
depozitare – şopronul (Ordinul Arhitecţilor din România,
2009, Filiala Nord Est).
Întotdeauna în casele cu două încăperi este sensibilă
păstrarea în una dintre ele a unui sistem mai vechi de
15 organizare, cealaltă tinzând către noutate.
Acest spaţiu de interior a cunoscut transformări lente. În
primul rând, după preluarea noii funcţii, cuptorul cu vatră
dispare, devenind incompatibil ca destinaţie. O notă specifică
a caracteristicii acestei camere o aduce patul ticsit cu ţesături
şi perini suprapuse pe verticala spaţiului.
Figura 3b: Model de casă tradiţională din Bucovina –
arhitectură vernaculară (sursa: www.pinterest.com)
Prispa constituie unul din cele mai importante
componente ale arhitecturii casei. Spaţiu clădit intermediar
între natură şi om („bucuria comunicării” specifică societăţii
tradiţionale) a apărut ca element cu rol de protecţie
împotriva intemperiilor şi ca loc de prestare a diferitelor
activităţi gospodăreşti. Este un spaţiu de deschidere spre
lume, fiind dezvoltat pe una, două sau trei laturi.
Acoperişul avea o formă determinată de condiţiile
climatice locale (zăpada, caracteristică zonelor de munte),
fiind acoperit în patru ape cu şindrilă (draniţă). Proporţia
dintre înălţimea acoperişului şi cea a pereţilor determina
armonia casei (construcţiei). Draniţa, datorită calităţii de a se
“mula”, crea muchii rotunjite între pante şi “ochi de bou“
pentru aerisiri. Pe latura din nord se întâlnea des o prelungire
(extindere) a acoperişului, ceea ce confera o mai bună
protecţie şi un spaţiu în plus.
Podul încăpător era folosit la depozitarea diferitelor
alimente. Ȋn casa tradiţională nu se găsea horn, iar fumul ce
se degaja direct era folosit la conservarea prin afumare a
diverselor alimente tradiţionale (cârnaţi, pastramă, fructe),
oferind în acelaşi timp protecţie lemnului din care era
construit podul.
Ȋn ultimul secol, casele bucovinene au suferit tranformări
variate. O modificare ce a produs schimbări majore la nivel
urbanistic s-a produs în perioada comunistă, când a fost
impus un anumit proiect tip de casă: locuinţele nou
construite aveau regim de înălţime, parter şi etaj parţial. Au
apărut apoi casele „tip bloc” ce abandonează în totalitate
trăsăturile arhitecturii bucovinene, iar acestea au fost din
păcate, preferate caselor tradiţionale, servind ca şi o etichetă
a oamenilor cu potenţial financiar.
Casele au fost extinse pe verticală prin adăugarea cel mai
des a unui nou nivel, sau alteori două sau chiar trei. Ele se
diferenţiază prin scară, materiale şi culoare de locuinţele
specifice zonei.
 Cultura montană
Cultura montană bucovineană între tradiționalism și modernism în ultimul secol

Simţul individualist exacerbat şi/sau utilizarea de noi

materiale de construcţie, acest “fac ce vreau!” a condus la
pierderea oricărei coeziuni locale pe mai multe planuri.
De asemenea, dezvoltarea necontrolată a localităţii
(în intravilan) a condus la deteriorarea peisajului natural
montan şi la pierderea specificului local, prin adoptarea unui
alt mod de construire.

Elemente care nu sunt specifice Zonei Bucovina, dar se

regăsesc în construcţiile moderne:
- casele tip „bloc” cu etaj la stradă (model impus de regimul
comunist);
- tencuiala colorată (în prezent folosirea de culori stridente:
portocaliu, roz, galben);
- acoperirea pereţilor exteriori cu elemente de tip solzi /
gresie sau elemente din plastic;
- forme complicate ale acoperişului;
Figura 4: Noul tip de casă bucovineană din perioada comunistă - acoperiş din materiale precum: plăci ondulate din
(sursa: www.pinterest.com) compozit, tabla plană, ondulată sau cutată, ţigle
metalice sau ceramice;
Transformările şi mutaţiile Bucovinei au apărut la diferite - “dantelării” din tabla;
niveluri (de la planificarea urbanistică până la schimbarea - utilizarea de colori intense (ţipătoare) la acoperiş (nuanţe
materialelor de construcţie şi a tehnicilor). Azi, în Bucovina, puternice de roşu, verde, albastru, violet);
se construiește mult, am putea spune chiar foarte mult faţă - tâmplăriile din aluminiu sau PVC (plastic);
de odinioară. Ȋntâlnim doi factori principali care conduc la - stâlpi de piatră “veneţieni” (prefabricaţi din beton), folosiţi
transformarea imaginii Bucovinei din copilărie: la garduri şi balcoane;
modernizarea generală a modului de viaţă şi modificarea - balustradă din inox sau fier forjat;
structurii de bază a comunei de la rezidenţial şi agricol către
turism. Gospodăria contemporană a satelor bucovinene
integrează astăzi doar o mică parte (sau chiar deloc) din
elementele tradiţionale.
Peisajul montan este unul sensibil intervenţiei umane, iar
dezvoltările rapide prin noi construcţii pot să-l transforme
iremediabil. Din acest motiv s-au tras numeroase semnale de
alarmă pentru a stopa cazurile, deloc puține, în care zonele
rurale montane au fost parțial sau în totalitate decimate de
dragul unei modernizări prost percepute a spațiului locuit. Ȋn
acelaşi timp, stilul de trai al celor care locuiesc în mediul rural
a deviat periculos de mult de specificul firesc al vieții satului
de munte. De asemenea, regiunea e inundată de noi
construcţii cu „gust artistic îndoielnic” care s-au ivit în multe
sate din zonă în aşa - zisul fenomen de modernizare Figura 6: Casă construită recent în Frasin (AȘA NU)
spectaculoasă a vremurilor contemporane. (sursa: www.pinterest.com)

Figura 5: Noul tip de casă bucovineană – casă tip bloc Figura 7: Casă construită recent în Humor (AȘA NU)
(sursa: www.pinterest.com) (sursa: www.pinterest.com) 16
 Cultura montană
Cultura montană bucovineană între tradiționalism și modernism în ultimul secol
Ȋn arhitectura traditională întâlnim forme de inteligenţă
remarcabilă integrată în construcţii. Casa românească
tradițională aduce cu ea pacea interioară și ești mulțumit cu
ce ai pentru simplul motiv că ești liber și liniștit.
Kitsch-ul ca formă de exprimare s-a dezvoltat ca o
încercare de epatare şi nu neapărat ca un stil. Ȋn arhitectura
veche nu am întâlnit kitsch deoarece se construia mai puţin
ca în secolul nostru, dar mai inteligent, cu mijloace minime,
urmărindu-se maximul de eficienţă.
A construi astăzi fără a apela la tendinţele moderne
presupune multă abilitate: e vorba de marketing (în turism),
de economie în a cheltui banii şi astfel pare costisitor în a
păstra tradiţia. Piaţa impune un anumit tip de construcţii,
mai ieftine şi mai confortabile. Ar fi păcat însă ca un anumit
tip de construcţii, cum sunt cele specifice satelor de munte
din Bucovina să se piardă numai datorită trendului galopant
al modernizării precum şi din raţiuni financiare.
Din fericire, în prezent se conturează timid o nouă
tendinţă: tradiţia să devină o nouă modernitate. E de înţeles
cumva. Pe de o parte, distrugerile neîntrerupte pe toate
planurile, te pot face să-ţi întorci faţa mai degrabă către
trecut decât către un prezent agresiv vizual.
Figura 8: Proiecte de case moderne (AȘA DA)
(sursa: internet: arhitect Sebastian Adamovici)
Concluzii:
Conservarea patrimoniului cultural montan nu înseamnă
doar conservarea patrimoniului construit, ci păstrarea unui
mod de viață și a unui tip de relații economice și sociale care
asigură calitate vieții specific montane și bunăstare pe
termen lung. Identitatea bucovineană poate să rămână vie
17 numai prin conservarea moștenirilor culturale.
Multe dintre satele bucovinene ar putea intra într-un
traseu turistic, ceea ce le-ar aduce mari avantaje financiare,
ar dezvolta forme rodnice de turism rural. Aşa, oamenii ar
înţelege că turiștii preferă tradiţia şi, în loc să-și facă vile de
beton, ar păstra casele vechi, modernizându-le fără a le
schimba arhitectura. Nu e o noutate, există deja zeci de
exemple de succes în satele care nu şi-au lăsat tradiţiile să
moară şi au profitat, în schimb, de istorie.
Comunitatea montană de sine stătătoare este acea
comunitate în care patrimoniul cultural și tehnicile
tradiționale de construire nu sunt doar elemente de muzeu
expuse turiștilor în sezon turistic, ci parte a vieții de zi cu zi.
Satele din Bucovina au posibilitatea de a oferi ceva cu
adevărat inedit spațiului comunitar cu atât mai mult cu cât în
Europa acest tip de așezare rurală montană păstrătoare de
tradiţii este aproape complet dispărută. Interesul tot mai
mare al turiștilor din străinătate este un semn care nu mai
poate fi ignorat: se poate ajunge de la sărăcie și ruină la
prosperitate, dar numai dacă profităm cu înțelepciune de
ceea ce am moștenit de la strămoşi.
Bibliografie
http://madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/rndr/buletine-
tematice/PT12.pdf, accesat 10.04.2018. „Valoarea tradițiilor și
obiceiurilor românești”, Publicaţie Tematică nr. 12;
http://madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/rndr/buletine-
tematice/PT24.pdf, accesat 13.04.2018. „Unitate și diversitate în
satul românesc”, Publicaţie Tematică nr. 24;
Camilar Mihai, „Origini şi continuitate în arhitectura populară
bucovineană. Programele arhitecturii populare”, în Revista Ianus,
publicaţie editată de fundaţia HAR, 2002;
Candrea Adina Nicoleta / Nechita, F., „Interpretarea şi promovarea
patrimoniului cultural din muzee”, Editura Universităţii
Transilvania, Braşov, 2015;
Druga Luminiţa / Nadia-Nicoleta Morăraşu, „Ȋn căutarea gustului
„pierdut”: regăsirea identităţii naţionale prin denumiri de
mâncăruri, preparate şi meniuri tradiţionale”, Editura Univ. Petru
Maior, Tg.-Mureș, România, nov. 22-23, vol. II, 2012;
Druga Luminiţa / Savin Petronela, „The Cocktail of ”Integrated”
Menus. Ethnic identity and Alterity in the Dicourse of Menus”,
Philologica Jassyensia, Anul V, Nr. 2 (10), 2009, p.111;
Gaşler Alina, „Locuinţele tradiţionale ţărăneşti din Bucovina”, Revista
Satul, Anul IV, nr. 12, 2012;
Gherman Mihai Alin, „O perspectivă ambiguă: tradiţionalism şi
modernism în literatura interbelică”, Annales Universitatis
Apulensis, Seria Philologica, 2006.
Grigorovici Radu, „Bucovina între milenii. Studii şi documente”,
Editura Academiei Române, 2006;
Pavel Emilia, „Arhitectura, interiorul şi portul popular în Vicovul de
Sus”, publicat în „Studii şi cercetări de etnografie şi artă
populară”, Rădăuţi, 1981;
Rey Radu, „Viitor în Carpaţi”, Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 1979;
Zderciuc Boris, “Aşezări-arhitectură, în arta populară
bucovineană”, Suceava, 1975;
Zub Alexandru, „Cunoaștere de sine și integrare", Ed. Junimea, Iași, 1986.
Studii şi proiecte:
Ordinul Arhitecţilor din România - Filiala Nord Est, Proiect:
„Bucovina un peisaj cultural în transformare”, 2009;
Prepeliuc, A., „Tradiţii, sărbători şi obiceiuri în Bucovina”, Proiect
Phare CBC RO 2006/018-449.01.02.07, Tinerii – promotori ai
valorilor europene;
 Eveniment editorial
„Elemente de gradientică și ecologie montană”

Autor Teodor Marușca

Membru titular al ASAS „Gh.Ionescu Șișești”
Membru corespondent AOȘ R

Editura Universității „Transilvania” Brașov, 2017

Baza experimentală din Bucegi

a Institutului de Cercetare Dezvoltare Pajiști

Această carte reprezintă rezultatul unui efort continuu,

Teodor Marușca – O viață închinată dezvoltării montane
Postfață semnată de
Prof. Univ. Dr. h.c. Radu REY,
Membru de onoare al Academiei Române,
Membru de onoare al Academiei de Științe Agricole și Silvice
„Gh. Ionescu Șișești”,
Reprezentant al Academiei Române în Consiliul Național al
Muntelui și
Președinte al Forumului Montan din România
Director al Centrului de Economie Montană din cadrul
Institutului Național de cercetări Economice „Costin C.
Kirițescu” al Academiei Române
care a avut nevoie de acumulări numeroase dintr-o zonă
acoperită de mai multe discipline, aspect care a presupus un
travaliu dificil pentru concretizare într-un concept unitar şi
care onorează cu atât mai mult, pe autorul acestuia.
O îndelungată activitate legată de munte, studiile
aprofundate efectuate în Elveţia, pasiunea cercetătorului de
calitate cât şi sentimentul utilităţii unei astfel de creaţii,
accentuat după elaborarea de către Comisia Zonei Montane
din România, (1990-1992) respectiv Agenţia Naţională a
Zonei Montane (1994-1998) a lucrării de
"Delimitare a Zonei Montane din România" (MMA-1995),
au reprezentat factori de încurajare pentru finalizarea lucrării.
Avem în faţă nu doar o noutate în materie, ci o lucrare cu
scop şi "ţintă" clară, deoarece se pot aşeza acum pe baze
ştiinţifice - din sferele climatologiei, pedologiei, botanicii,
agriculturii, silviculturii, conomiei, sociologiei - considerentele
care conduc la stabilirea gradelor de defavorabilitate a unor
zone mai largi, microzone şi aşezări montane, în scopul unor
prevederi de subvenţii diferenţiate, pentru locuitorii,
respectiv agricultorii de munte, de tipul indemnizaţiilor
compensatorii de handicapuri naturale (ICHN), alte forme de
sprijin practicate curent la nivelul Uniunii Europene.

Lucrarea ”Elemende de gradientica și ecologie montană”

a domnului inginer agronom, doctor în științe, cercetător
științific gradul I, director general la Institutul de Cercetare şi
Dezvoltare pentru Pajişti Braşov, este strâns legată de
spațiul montan carpatin, autorul fiind membru fondator și în
consiliul director al Forumului Montan din România,
membru în Consiliul Național al Muntelui și cercetător
științific asociat la Centrul de Economie Montană CE-MONT
de pe lângă Institutul Național de Cercetări Economice
”Costin Kirițescu” al Academiei Române. Domnul Teodor Marușca și pasiunea pentru pajiști 18
 Eveniment editorial
„Elemente de gradientică și ecologie montană”

Lucrarea aduce un bogat pachet de informaţii deosebit de

utile pentru profesioniştii care sunt implicaţi în proiectarea
viitorului dezvoltării muntelui, îndeosebi a localităţilor rurale.
Ţări europene dezvoltate, cu suprafeţe muntoase întinse,
ca Elveţia, Austria, Italia, Franţa, şi-au delimitat zonele de
munte, atât privind conturul şi localităţile cât şi satele,
cătunele şi gospodăriile ţărăneşti.
Alte ţări, mai ales cele din grupa PECO se află în diferite
stadii de elaborare a lucrărilor de delimitare a zonelor de
munte. Consiliul Europei, în Charta europeană a regiunilor de
munte,la a cărei elaborare există şi o contribuţie românească
au recomandat, ca o primă acţiune concretă, strict necesară
în vederea elaborării ulterioare de acte normative cu scop de
protecţie a mediului şi populaţiei montane ca şi de dezvoltare
a ruralului montan, necesitatea întocmirii lucrării de
delimitare a zonei montane, ca prioritate.
Baza experimentală din Munții Bucegi
a Institutului de Cercetare Dezvoltare Pajiști

Autorul se încurajează şi trece chiar la un grupaj de aprecieri

asupra subvenţiilor, compensaţiilor şi altor forme de sprijin
destinate limitării exodului populaţiei din zona montană.
Se evidenţiază gradul de defavorabilitate din zona
montană faţă de zonele de deal şi câmpie, care de
exemplu, la munte numai la efortul suplimentar de furajare
a animalelor, vizează 150%, cu un nivel de realizare a
producţiilor animaliere de 50% şi cheltuieli estimative
pentru acelaşi produs animalier de până la 200%.
La 1400 m altitudine, nivelul de realizare a producţiei
animaliere, este abia la jumătate din producţiile pe animal
ce se pot obţine în zonele de deal şi câmpie şi cu cheltuieli
cca. duble pe unitate de produs.
Rezultă că în faţa unor astfel de realităţi, propunerile
compensatorii, privind preţul la lapte și carne, energia,
Esența gradienticii montane înlesniri pentru achiziţionarea de materiale de construcţii
pentru locuinţe şi grajduri, utilaje agricole şi animale, în
scopul diminuării decalajului existent între gradul de
ocupare a gospodăriilor ţărăneşti din zona montană şi cele
În grupa PECO, deci a ţărilor din Europa centrală şi din alte zone, sunt pe deplin justificate.
orientală, România a fost prima ţară care şi-a construit o
astfel de delimitare, pe baza criteriilor folosite în Europa.
Totuşi, această importantă lucrare s-a limitat la a stabili
numai localităţile şi satele situate în zona montană, fără a fi
abordat încă şi aspectul diferenţierilor existente în
interiorul zonei montane, pe grade de dificultate, atât a
microzonelor şi localităţilor cât şi a gospodăriilor
(exploataţiilor agricole) private.
O astfel de lucrare necesită un mare volum de muncă, a
fost prevăzută de Agenţia Naţională a Zonei Montane,
pentru o viitoare etapă, dar nu a fost elaborată.
Ori tocmai aici vine autorul, domnul T. Maruşca, în
întâmpinare, reuşind să elaboreze acea lucrare care aduce
argumentare ştiinţifică pentru stabilirea criteriilor de
diferenţiere dintre zonele de munte şi cele de deal şi
câmpie ca şi din interiorul zonei montane, în baza
19 gradienţilor naturali şi economici, montani. Pajiște montană în dispunere gradientică
 Eveniment editorial
„Elemente de gradientică și ecologie montană”

Mai mult, apare ca deosebit de necesară acordarea

unor facilităţi suplimentare pentru locuitorii zonei
montane, ca reduceri de impozite, taxe, dobânzi la credite,
costuri de transport, ş. a. - ca elemente compensatorii faţă
de dezavantajele date de cadrul natural, asupra căruia nu
se poate interveni.
Autorul utilizează, la conturarea conceptului său,
gradienţii naturali şi economici montani, ca una din bazele
posibile şi necesare pentru construirea unei legislaţii şi a
strategiilor pentru protecţia mediului şi populaţiei montane
şi de dezvoltare montană durabilă, menite să prevină
tendinţele de abandonare a spaţiilor montane de către
locuitorii tradiţionali, fenomen cunoscut ca ireversibil. În 2015 s-a reușit reînființarea Agenției Zonei Montane
și a Centrului de Formare și Inovații pentru Dezvoltare în
Carpați (MADR), iar noutatea academică se regăsește în
crearea Centrului de Economie Montană, CE-
MONT/Institutul Național de Cercetări Economice ”Costin
C. Kirițescu”, instituții ce devin interesate de această
lucrare. Prin activitatea intensă și a Forumului Montan din
România, în programul de guvernare pentru 2017-2020,
zona montană este inclusă în mod distinct.
Pentru autor, satisfacţia unei munci împlinite se regăseşte
în folosirea rezultatelor a mai mulţi ani de căutări proprii de
către noile generaţii de profesionişti care au acum la dispoziţie
un nou izvor de cunoaştere spre a putea construi, în
continuare, un viitor pentru satul de munte românesc.
Reeditarea lucrării este bine venită și în interesul
entităților științifice, dar și administrative centrale și locale,
care au responsabilități față de economia și societatea
montană românească, în secolul XXI.
Pajiștile montane s-au lasat descifrate de autor

Posibilitatea ca populaţia rurală montană să facă faţă

unui sistem concurenţial este legată strict de măsuri de
protecţie socială adecvată.
Teodor Maruşca aduce prin această lucrare o
contribuţie competentă, mult aşteptată, într-un moment
oportun, legat de eforturile pentru impunerea unei politici
montane pan-europene depuse de Consiliul Europei,
Euromontana, Parlamentul European şi ţări ca Franţa, Italia,
Spania, România ş. a., care deţin părţi mari din teritoriu cu
populaţie montană numeroasă şi unde se resimte puternic
nevoia de politici montane, naționale.
În programul de guvernare/1998, din România au fost
incluse pentru prima dată, promovarea unei Legi a
muntelui şi continuarea politicilor montane, iar în 2003 a
intrat în vigoare prima Lege a Muntelui, a treia din Europa,
evoluțiile după aderarea la UE (2017) conducând la
oficializarea unei Strategii pentru dezvoltarea durabilă a
zonei montane, iar din 2015 există un memorandum oficial
privind ”Aprobarea orientărilor strategice naționale pentru
dezvoltarea durabilă a zonei montane defavorizate (2014-
2020)”.

20
 La pas prin munții României
I. „Bucovina montană”
Dr.ing. Vasile Avădănei, CS III; fragmente din cartea
Produsul montan – tezaur gastronomic național”; ed. Presa
Universitară Clujeană; Autori Avădănei, Vasile, Surdu Ioan,
Țăran Baciu Georgescu Veronica
Ca să descoperi esența produsului montan trebuie să ai
curajul să te scufunzi în cunoaștere: să mergi, să stai la povești,
să stai la masă, să deguști, să descoperi, să redescoperi.
Am parcurs mai multe segmente de trasee montane,
am stat de vorbă cu oamenii, am aflat despre ei, despre
esența existenței lor, despre îndârjire. Am aflat despre
bucurii și necazuri. Am făcut „săpături după elemente
relevante. Iar munții au fost darnici: peisaje, resurse, mod
de viață, valori și mult spirit de ospitalitate.
Vă prezentăm pe rând impresiile de călătorie
Despre Bucovina culinară
Un cadru controversat
În ciuda a ceea ce vrea să se spună și să se impună,
Bucovina este o delimitare teritorială din nordul Moldovei
care, vremelnic s-a aflat sub dominație Austro-Ungară. Aici
s-au suprapus într-o ireversibilitate evidentă elemente
distincte ale populațiilor etnice care s-au perindat pe aici
sau care s-au sedentarizat. În funcție de forța lor culturală
aceste „nații” au interacționat și și-au impus unele altora
sisteme de valori și practici specifice. S-a format un
amalgam de elemente cu o originalitate și o proveniență
eterogenă și a fost simplu să i se spună Bucovina.
Bucovina geografică este alcătuită din mai multe arii
depresionare și obcini care au permis mobilități de
populații odată cu elemente de specific cultural. Astfel,
distingem 4 arii etnografice: zona Dornelor, ținutul
Câmpulungului, ținutul Rădăuților, țara Huțulilor. Populația
este majoritar românească, iar specificul popular a fost
revendicat și câștigat de parcursul evolutiv al acesteia prin
asimilarea unor particularități ale etniilor „vizitatoare”.
Da, spunem că portul popular, bucatele alese, ouăle
încondeiate sunt tradiționale românești, dar când le întrebăm
pe gospodine de unde iau materialele, răspunsul este aproape
la unison în bună parte: din Ucraina și din alte zone.
21
Trebuie să recunoaștem că la noi nu s-au perpetuat
culturile de plante tehnice (in, cânepă), nu s-a făcut comerț
(românesc) cu bumbac, țesăturile suport pentru ii sunt
„aduse”, la fel ca mătasea, mărgelele colorate,
condimentele.
Este adevărat, resursele naturale de fructe de pădure și
ciuperci provin din pădurile Bucovinei și ne mândrim cu
asta. La Vama este chiar un nod important de comerț
stradal.
S-a format și s-a stabilizat o clasă de culegători care
amintesc de primele diviziuni sociale ale muncii. Îi privim cu
curiozitate pe acești vânzători ambulanți și cumpărăm de la
ei găletușe de afine, zmeură, merișoare, hribi, ghebe,
gălbiori. Mult prea rar întâlnim persoane care se ocupă de
prepararea lor. Când găsim astfel de persoane facem mare
tapaj și preaslăvim autenticul popular local. Dar să nu uităm
că fructele de pădure constitui obiectul unui intens trafic de
graniță. Bucovinenii noștri fac înțelegeri cu persoane
dubioase și pleacă în pădure dis de dimineață la cules, iar
seara în anumite locuri îi așteaptă mașini izoterme care
preiau marfa culeasă și primesc în schimb sume derizorii
pentru osteneala lor. Iar marfa colectată pleacă peste
graniță, acolo unde nu sunt constrângeri antreprenoriale.
Apoi aceleași persoane se plâng că statul român nu le
dă, nu le face, nu îi sprijină. De fapt, în Bucovina (mai ales în
Bucovina) există un antreprenoriat letargic în așteptarea (a
ce?) care lucrează atât cât e cerere sigură, fără asumarea
unor riscuri: cantități mai mari, rețete specifice, politici
locale de prelucrare a bogățiilor naturale.
Una peste alta entitățile silvice au și ele misiuni de
colectare fructe de pădure, ciuperci, miere, pește și impun
propriile restricții pe baza unui atribut neclar de proprietate
silvică totală asupra ariilor pe care le administrează: un fel
de „stat în stat”.
Am fost la ei acasă, la bucovineni, la huțuli, la ucraineni
(ucrainenii din Bucovina, județul Suceava) și am fost nevoiți
să acceptăm că dacă primul set de întrebări a fixat clar
elementul tradițional și debitul vocal asupra a ceea ce se
vehiculează în spațul comunicării, pe al doilea set de
întrebări, mai detaliat și mai concret, au apărut nuanțele.
Un exemplu îl constituie ouăle încondeiate. E plină
Bucovina de ouă care se încondeiază, de vopsele, de
dispozitive de încondeiat, de diversitatea de asocieri între
desenele încondeiate și iile cusute. Totul este plin de
tradiții, specific, de obicei strămoșesc. Avem pe aici multe
prietene consacrate în cusut ii și încondeiat ouă, am stat de
vorbă îndelung și am surprins pasiunea și respectul.
Dar, am vizitat-o și pe Lucia Condrea, ucraineancă,
„nașa nașilor”. Și ea încondeiază ouă, dar modelele ei sunt
pline de acuratețe, cu materiale scumpe (chiar și aur). Ea
concurează pe piețele internaționale de obiecte de artă și
este un nume cunoscut și apreciat pe cele 7 continente.
Dar, să dăm cezarului ce e al cezarului și să identificăm
partea de valori românești. Să argumentăm totuși că
brandul Bucovina s-a impus ca un element de diferențiere
și este atractiv pentru ariile învecinate.
 La pas prin munții României
I. „Bucovina montană”
Beci huțănesc, SV; Foto: Vasile Avădănei
Mămăligă bătută cu cartofi; Foto: Vasile Avădănei
Pârlitul porcului; Foto: Vasile Avădănei
Cămara huțanilor, Moldova Sulița;
Foto: Vasile Avădănei
Locuitorii din Fălticeni și Baia afirmă cu tărie că sunt
bucovineni, ceea ce nu e adevărat. În schimb, zona
etnografică Fălticeni cuprinde și sate din Bucovina și sate
din Regat. Cele două categorii sunt armonioase.
Bucovina culinară
Putem vorbi despre Bucovina culturală în care anumite,
multe, bucate au căpătat notorietate de origine. Totuși,
Bucovina este o țară de poveste, plină de istorie și cu
peisaje unice, nu puteau lipsi preparatele culinare cu
tradiție, care formează astăzi moștenirea culturala a
bucovinenilor.
Din timpuri îndepărtate și până astăzi gospodinele
adunau plante din flora spontană montană fie pentru a
prepara ceaiuri pentru combaterea diferitelor afecțiuni, fie
ca și consum alimentar (în special în perioadele posturilor),
fie în calitate de condimente alimentare.
Câteva exemple pe care le considerăm reprezentative
sunt considerate endemice, dar ele se întâlnesc și în alte
arii geografice montane. Poate nu s-au consacrat căutările
și recoltările. Numai o parte sunt destinate consumului
alimentar propriu-zis. O altă parte sunt consumate sub
formă de ceaiuri. Ele au ieșit recent din categoria plante
medicinale care au fost selectate la modul serios de
sistemul farmaceutic. Plantele consumate pentru ceaiuri
capătă altă semnificație în sanogeneză. Un ceai nu se
consumă doar pentru a vindeca, ci mai ales pentru a
menține starea de sănătate și de bine.
Armica cicatrizant / păpădie protecția
Ierburile montane
Plante pentru ceai:
- măceșe: ceaiuri vitaminizante;
- secărică: iar ceaiul pentru „dureri de burtă”.
- secărica este un colorant și un aromatizant pentru băuturi
spirtoase; se consuma numai la ocazii (nunți, botezuri),
- trifoi roșu: ceai de flori pentru stare fizică bună;
- afin. ceai pentru ochi, tensiune și diabet,
- fragi: ceai din frunze și rădăcini pentru crize de apendice,
stomac,
- merișoare puse la murat cu apă folosite pentru imunitate,
protejarea de răceli și pentru mahmureală.
- merișoare murate se consumau ca aliment, cu pâine, în
timpul posturilor religioase.
- sunătoare: se face o cremă contra negilor; planta uscată
se pune pe o farfurie și se dă foc. cenușa rezultată se
amestecă cu smântână proaspătă de vacă.
- untură de bursuc (în zona Broșteni) pentru boli de plămâni
Condimente:
- Cimbrișor (friptură, sarmale),
- Hrișcă Crupe, (chișcă = caltaboș),
- Urzici (ciorbe de urzici, mâncărică de urzici),
- Hrean (murături și la salata de sfeclă roșie ca și garnitură
folosită în special de Paști, sau cu cârnați).
Organizarea alimentară a gospodăriei în Bucovina
În zona montană fermierii (gospodarii) au fost
dintotdeauna proprietarii terenurilor. 22
 La pas prin munții României
I. „Bucovina montană”

În zona montană din Bucovina ocupația de bază era și

este creșterea animalelor. Din cauza altitudinii și a
temperaturilor joase nu se cultivă cereale; există doar
terenuri arabile pentru legume și leguminoase și pajiști
(pășuni și fânețe). Pomicultura nu s-a dezvoltat
semnificativ.
Structura gospodăriei: de dimensiuni mici (3 – 5 ha)
conturează o gospodărie de subzistență.
Tipul gospodăriei este de tip mixt: locuire, vaci (1 – 2
vaci cu lapte), oi (5 – 10 oi), porci (1- 2 porci)păsări în
perimetrul unei curți care îi asigură și conexiunea.
Gospodăriile mijlocii sunt mai puține, în condiții diferite
de altitudine , și altele. Lapte acru, Moldova Sulița; Foto: Vasile Avădănei
Majoritatea produselor obținute în gospodărie sunt
pentru autoconsum, sezonier, (mai ales pentru hrana
muncitorilor angajați vara la strânsul fânului) și în foarte
mică măsură pentru vânzare (în special laptele – acesta
fiind deseori singura sursă de venit din casă). De aceea, în
mod obișnuit bărbatul are un serviciu care completează
veniturile.
Animalele sunt ținute în grajd lângă casă din octombrie
până în mai, restul perioadei sunt la munte la stâne
mixte(vaci și oi) sau văcării (vaci).
După ce urcă animalele la munte se face „măsura”
laptelui și în funcție de această măsură, se calculează
cantitatea de caș, urdă, unt, jintuit care o primește fiecare
proprietar în funcție de numărul de animale. Un alt concept de păstrăvărie, Izvoarele Sucevei;
Epoca modernă a intrat lent și în gospodăria montană Foto: Vasile Avădănei
prin îmbunătățirea condițiilor viață a animalelor atât în
grajd cât și la stână (apă, căldură, igienă), introducerea
micii mecanizări (cosit mecanic, balotat fanul).
Produsele „de stână” s-au diversificat: brânzeturi
maturate (cașcaval).
Fiecare familie desemna o suprafață de aprox. 10 ari ca
și teren arabil. Acesta era folosit pentru ”o grădinuță”
pentru legume și ogorul pentru cartofi.
În grădină se cultivau: ceapă, usturoi, morcov,
pătrunjel, mărar, fasole, lobodă, leuștean, mazăre, sfeclă
roșie, varză pentru murat, cartofi. Semințele de morcov și
pătrunjel se iau de la piață. Ceapa, usturoiul, hribii se
Poartă a huțanilor, Brodina; Foto: Vasile Avădănei
usucă la grindă înainte de depozitare.
Păstrarea legumelor proaspete (cartofi, sfeclă, mere,
pere sau conservate se face în beci (mai ales sub casă),
unde se păstrează o temperatură redusă și constantă.
Merele din grădină care sunt bune se depozitează în
beci pentru consumul casnic și care nu se păstrează se dau
ca furaj la vaci (pentru o bună lactație), sau sunt destinate
obținerii rachiului.
Prunele se usucă în tavă pe pănuși în cuptorul de la
sobă sau se curăță de sâmburi și se pun în pământ într-un
ceaun de ceramică și se fierb 2 zile. Sunt gata de fiert la
momentul când leafa stă în picioare. Rezultă un fel de gem
numit povirlă.
Recolta de cartofi se împarte în 3 categorii: o parte
pentru sămânța de anul viitor, o parte pentru porci (se Poftă bună, vițeluș! Brodina; Foto: Vasile Avădănei
fierb) și o parte pentru consumul familiei.
23
Pentru iarnă fiecare familie punea la murat: varză,
verze, castraveți, gogonele etc.
Pentru hrana animalelor și umană se mai cultivă și napi,
gulii).
 La pas prin munții României
I. „Bucovina montană”
„Verzele” reprezintă un aliment compus din varză dată
pe gealău (o răzătoare mai mare) morcovi, ceapă, sare și
secărică.
Toate materiile prime și semipreparate, necesare
pentru traiul unei familii de la munte se găseau în
gospodărie. Rareori exista posibilitatea de a cumpăra
produse alimentare comerciale (procesate) pentru că
domeniul nu era considerat o afacere demnă de luat în
considerare.
În prezent au apărut la unele gospodării culturi de afini,
căpșuni , zmeură. Ele își propun creșterea producției.
Ferma montană este o structurare superioară
gospodăriei. Ea apare dacă numărul de animale este mai
mare decât o valoare critică. Administrarea fermei este mai
complexă și necesită optimizări ale consumului de energie
de toate categoriile.
Conservarea unor categorii de alimente
Conservarea brânzei
Cașul se ia de la stână se bate cu braiul/maiul și se pune
în bărbânță. Perioada optimă de conservare în până la
Sfântul Petru și Pavel (29 iunie). Se taie felii de caș se pun
radial în bărbânță. În spațiul liber se aplică brânză
frământată cu sare (nu se lasă spații libere). Bărbânța se
păstrează în beci.
Cheagul folosit la stână este natural din stomacul
vițeilor de lapte (până în 4 săptămâni).
Conservarea cărnii
Carnea de porc se păstrează afumată. În cazul în care
mai rămâne carne din iarnă și afară se încălzește, aceasta
se topește în untură și se păstrează în borcane.
Se afumă: mușchi, coaste, slănină, cârnați.
Rețetă de cârnat: carne, usturoi, sare și piper.
Se mai fac și se consumă în stare proaspătă caltaboși
(chișcă): un amestec de organe și orez sau ficat puse în
intestinul gros. Se fierb o oră, timp în care se înțeapă cu o
andrea pentru a se evita acumularea de gaze. În zona
Humor caltaboșii (chișca) se fac numai cu crupe.
De asemenea se face tobă din anumite categorii de
carne puse în stomac.
Alte preparate specific bucovinene: gușa cu paprică,
sare, usturoi, piper. Se fierbe până scade la jumătate, se
scoate din cazan și se învelește cu boia, piper, sare și se dă
la rece. Se continuă presărea.
Carnea de la vițel, (tăuraș) se pune la fiert cu morcov,
pătrunjel, ceapă până se desface de pe oase; se curăță
carnea de pe os și de grăsime și se mărunțește. Apoi se
amestecă într-o covată cu sare, piper și foarte puțin
usturoi. Amestecul rezultat se pune într-o bărbânță din
lemn și se bate cu braiul.
În zona Dornelor se mai conservă și carnea de oaie sub
formă de tocană.
Pe cursul Bistriței de la Cârlibaba la Broșteni se
pescuiesc: păstrăv, lipan, clean, babe și boișteni. Aceștia se
consumă imediat, nu se conservă.
Pentru acrit ciorba se folosesc borșul de tărâțe, zeama
de la varză și/sau jintuitul de la stână sau rubarbă.
Preparate proaspete
Alimentele proaspete fac parte din hrana zilnică:
- mămăligă din cartofi, mălai (desert făcut din făină de
mălai, ouă, zahar, lapte);
- cnedle: găluște cu prune: cartofi fierți pisați, făină de grâu,
sare; se fac biluțe și se fierb; sunt umplute cu prune sau
sunt goale; se trec prin pesmet.
- pampuște: sunt gogoși pufoase. se face un aluat care
dospește 40 minute. Din el se fac turte din care se
decupează discuri. Se fierb în ulei până se rumenesc.
- chiroști (colțunașii): sunt simple sau umplute cu cartofi,
sau cu dulceață de post sau sunt umplute cu brânză,
- fricăței: un fel de mâncare de post (în apă care fierbe se
pune „în ploaie” un amestec din făină de grâu cu apă),
- macaroane: tăiței lați fierți, iar la sfârșit, după ce se scurg
de apă, se pune mac măcinat sau nucă măcinată,
- tocinei sau tocini. Tocineii sunt pârjoale de cartofi (cartofi
cruzi dați prin răzătoarea mică, sare, piper și ouă) prăjiți
în ulei sau untură.
- tocin: compoziția este identică ca și la tocinei, dar se mai
pune deasupra ceapă, slănină și brânză. Tocinul se
coace în tavă mare, în rolă.
Atât tocineii cât și tocinul se făceau și de post,
adăugând făină de grâu pentru legat. Se serveau cu zahar,
smântână și/sau iaurt. De post se consumă cu ceapă călită.
Multe din aceste produse cu tradiție sunt servite în
continuare în pensiuni și restaurante.
In ultimii ani în Bucovina s-au dezvoltat turismul rural și
agroturismul. Aceasta s-a datorat inițiativelor private în
primă fază, apoi cu și prin programe/proiecte susținute de
comunități prin branduri: „Produs tradițional”, „Produs în
Bucovina”, „Produs montan”.
Așa au apărut pensiuni agroturistice care valorifică
produsele din propria gospodărie sau a vecinilor. Majoritatea
pensiunilor din Bucovina oferă turiștilor și programe artistice
tradiționale (la Paște – prepararea mielului, la Crăciun – tăiatul
porcului, program de colinde, primesc urători: ursul, capra,
steaua, cete de haiduci dar și urători (de bine).
Astfel, produsele din gospodării care până nu demult
erau exclusiv destinate auto-consumului, acum au devenit
vandabile pe piață și chiar cu mare căutare de clienții din
aglomerările urbane. La o primă privire pare că lucrurile
stau bine. Dar cererea este mare și resursele sunt
epuizabile. Dacă gospodarul vinde să satisfacă cererea, el și
familia lor de unde mai aduc resurse alimentare necesare?
Un alt mijloc de a face cunoscute produsele din
gospodării sunt și festivalurile sau sărbătorile locale sau
regionale. Certificarea produselor sub denumirea
facultativă de ”produs montan” a adus valoare adăugată
recunoscută oficial. Dar, mai sunt multe produse care
așteaptă să fie descoperite și puse în valoare. 24
 La pas prin munții României
I. „Bucovina montană”
Bucătărie huțănească, Moldova Sulița;
Foto: Vasile Avădănei
Cazan de țuică, Moldova Sulița; Foto: Vasile Avădănei
Flori la munte, Fundu Moldovei¸ Foto: Vasile Avădănei
Stână la mare altitudine, Suhard (circa 2.000 m);
Foto: Teodor Marușca
25
Prin Bucovina la pas
În țara huțanilor
Etnia huțană există pe teritoriul României în comunele:
Ulma, Brodina, Izvoarele Sucevei, Moldovița, Moldova
Sulița, Breaza, Falcău, Cârlibaba. Țara huțanilor se întinde și
dincolo de graniță, în Ucraina.
Din relatările lor, huțanii formează o zonă de refugiu față
de năvălitori, în care își găseau adăpost fugarii de pe teritoriul
Imperiului Austro-Ungar care nu se împăcau cu regimul de
oprimare. Aici, la Izvoarele Sucevei locuiau în semisălbăticie,
frați cu codrul, care le dădea cele necesare vieții.
Există două etnii de Huțani:
- huțani ruteni de zona Iasinia
- huțani galițieni din zona Lvov.
În 1919 și 1939 s-a încercat înființarea unei republici
huțană care nu a rezistat.
Rareori coborau din munți în zona civilizată și se
aprovizionau cu ceea ce nu aveau, mai făceau schimburi
comerciale se mai puneau la curent cu evoluțiile vremii.
Se ocupă cu creșterea cailor (caii Huțuli de la Lucina și
de la casele de gospodari. Aceștia sunt de talie mică, dar
puternici la tracțiune. Se mai ocupă cu creșterea
animalelor, exploatarea și prelucrarea lemnului, apicultura
montană. Între ei există diferențieri sociale.
Port
Portul lor popular este format din:
- bundiță cu pieptar din miel Caracul, pe spatele bundiței
este cusut pomul vieții.
- încălțămintea este din opinci cu vârf plat și cu ciucuri,
- chimir din piele de vită, cu 3 sau cu 5 curele, (dă
diferențierea socială)
- baltag specific huțanilor cu toporâște din tablă de aramă.
- ițarii sunt maro-roșcat;
- cămașa de casă este scurtă; cămașa de sărbătoare este cu
mânecă largă;
- bărbații poartă pălărie din fetru într-o formă locală, cu
margine lipită.
- femeile poartă batic: basma de casă, simplă, verde; de
sărbătoare poartă casâncă cu franjuri;
Sunt crescători de animale: vite pentru lapte și carne
(Pintzgau, Bălțată românească) și oi. Acestea sunt adunate
de un baci care formează o turmă „de strânsură” la stâne
mixte pentru vărat.
Partea culinară
Mâncarea tradițională este formată din sarmale din
carne cu păsat (crupe de porumb), învelite în varză murată.
Se mai mănâncă tochitură cu afumătură sau cu carne
proaspătă și cu lapte acru (cultură de fermenți care
favorizează digestia). De asemenea este agreată mămăliga
cu brânză dulce (mai ales la stână).
Brânza de oi este bătută la putină pentru a ține mult
timp. Se consumă cu cartofi fierți și cu lapte acru.
La micul dejun servesc ochiuri cu brânză de putină și
mămăligă.
Pâinea este mai rară aici.
 La pas prin munții României
I. „Bucovina montană”

Laptele este un aliment de bază. Cresc vite și oi. Laptele

se fierbe, apoi se răcește. Când este călduț se adaugă cuib
de lapte prins. Se învelește cu un prosop gros și se așază pe
prichici lângă cuptor timp de 12 ore. Apoi se pune la rece.
De asemenea, se consumă rece cu mămăligă caldă. Așa se
obține huslinca, lapte bătut, o cultură de fermenți care
accelerează digestia.
Din lapte se prepară brânză moale, caș, telemea.
Pentru brânză se folosește cheag. Pentru păstrare brânza
se bate la burduf sau la putină.
Smântâna se prepară din laptele nefiert. Laptele se ține Odihna oilor, Suhard; Foto: Vasile Avădănei
la răcoare într-un vas peste noapte. Se face colectarea cu o
lingură de lemn, nu de metal.

Prepararea mămăligii cu cartofi în Țara Huțanilor 1

Mămăliga de la Moldova Sulița:
Mămăliga este un aliment de bază în Bucovina. Am
întâlnit la Moldova Sulița un mod deosebit de preparare:
„mămăligă bătută cu cartofi”.
Se fierb cartofii în ceaun de tuci (fontă) cu puțină sare și
cimbru pentru condimentare. Când aceștia au fiert se
sfărâmă cu un bătător special numit pe aici macohând. Apoi
se adaugă mămăliga și se lasă să fiarbă. Nu se îndepărtează
apa în care au fiert cartofii. Se mai pune sare dacă se
constată cu nu este suficientă. Se mai pune puțin ulei pentru
ca mămăliga să nu se prindă de pereții ceaunului. Se bate Prepararea brânzeturilor, Suhard;
amestecul (operația se numește „pihaiu”, din limba Foto: Vasile Avădănei
ucraineană). Se sfarmă cartofii și se omogenizează partea de
făină. Operația de batere (pihaiu) se repetă până se constată
că compoziția este bine fiartă. Se pregătește un fund din
lemn, rotund și o lopățică din lemn (copis). Când mămăliga
este gata se adună în mijlocul ceaunului și se netezește cu
copisul. Apoi se răstoarnă pe fundul de lemn. O mămăligă
reușită este stabilă ca dimensiuni (nu curge) are un miros
plăcut și nu este prea vârtoasă. De data asta a reușit.
Se taie cu ață de papiotă pentru a se grăbi răcirea și
pentru a se obține bucăți potrivite pentru mâncat. Mai întâi
se taie în semnul crucii apoi taie bucăți și restul.
Cu copisul se iau bucăți de pe fundul de lemn și se pun
Șvaițer de Panaci, ; Foto: Vasile Avădănei
în farfurie. Se aduce felul de mâncare și se pune alături în
farfurie.
În acest mod se servesc: brânză frământată, caș
proaspăt tăiat cubulețe, hribi maturați (din borcan),
merișoare zdrobite, un amestec de brânză cu unt topit.
Pentru a preveni șocurile alimentare, alături se servește
lapte bătut (huslinka) ca o cultură suplimentară de fermenți.
Această mămăligă este considerată o delicatesă.
Gazda povestește despre un adevărat ritual în zilele de
Paște și de Crăciun. Dimineața pregătește o mămăligă
bătută cu cartofi pe care o servește cu tochitură și o
suplimentează cu lapte acru (husli).
Mămăliga de la Izvoarele Sucevei:
Este la fel ca cea de la Moldova Sulița, dar autorii vor să-
i dea o notă de personalitate. Astfel, se detaliază că se
Bucătărie în Casa bunicii, Vama; Foto: Vasile Avădănei
curăță aproximativ un kilogram şi jumătate de cartofi, se
taie în patru şi se pun la fiert în ceaun. 26
 La pas prin munții României
I. „Bucovina montană”
După care se adaugă ușor, puțin câte puțin, făină de
porumb, și se bate continuu până când mămăliga se face
vâscoasă. Astfel are loc omogenizarea. Nu se folosește
melesteul ci un ciocan special din lemn, (makohândul).
Când este gata, se poate mânca cu tochitură bucovineană și
cu huslincă.
Tochitură bucovineană. Conține carne de porc, cârnați
afumați, costiță afumată, slănină afumată, ceapă, usturoi,
untură de porc. Se rumenește untura se adaugă carnea, se
pune apă pentru menținerea unei temperaturi moderate. Se
fierbe la foc potrivit. Se adaugă cârnații tăiați bucăți, Se
consideră terminată când carnea este bine făcută, rumenită,
sosul este redus. La final pun ceapa, usturoiul precum și sarea
și piperul după gust. Se servește caldă cu mămăligă caldă, cu
cartofi și salată. Se recomandă murăturile.
Și peștele este frecvent aici, în special păstrăvul. Se
prepară pește afumat. Dacă nu mai este pește decât puțin
în apele curgătoare, în schimb au apărut păstrăvării. Pentru
afumare peștele se ține la baiț de vin alb o zi și jumătate
aromat cu cimbrișor de câmp, cu învârtire la 3 ore.
Afumarea se face cu lemn de pomi fructiferi.
Un aliment frecvent este piftia. Se prepară din carne de
vită, dar baza este în oasele de vițel.
Carnea se consumă proaspătă sau afumată. Carnea
pentru conservare fierbe până dă în clocot, se prăjește și se
topește în untură. Se ține la rece și se consumă treptat.
Preparare pentru iarnă
Dulciurile se prepară din fructe de pădure din flora
spontană. Nu sunt plantații de mure, zmeur, afine, merișoare.
- afin: dulceață și afinată; fără zahăr, cu miere;
- merișor: dulceață, băutură ușoară, murate;
- dacă se păstrează de-a lungul iernii, primăvara arată
stafidite. Sunt la fel de bune.
- zmeur: zmeurată, dulceață;
- scoruș de munte: este bun pentru rinichi. Se prepară
scorușată, care este dulce amăruie.
Ciupercile se bucură de atenție: astfel: hribii se usucă la
umbră în hârtie; se fierb și se congelează; se fierb și se pun
la borcan;
Candrea Mariana, Complexul „Poiana” din
Poiana Negri, Dorna Candreni, SV, pensiune
Acesta este un ansamblu de mai multe afaceri de succes
grupate ca afacere de familie, care cuplează o pensiune cu mai
multe atribute și funcționalități locale. Amplasarea este într-un
peisaj deosebit iar priveliștea cuprinde o depresiunea domoală
are sugerează liniște, meditație, uitare de sine. Elementul de
bază este pensiunea care oferă cazare și masă după
preferințele și gusturile celor care îi trec pragul.
La masă se pregătesc meniuri complexe, din materii
prime produse în cadrul complexului turistic: aperitive (în
forme proaspete sau conservate, după tehnici proprii) ,
ciorbe (pentru toate gusturile), preparate din carne (vită,
porc, pui: fripte, prăjite, la cuptor), preparate din pește
(păstrăv preparat în moduri rafinate), murături de casă
(tradiționale, asortate), deserturi (poale-n brâu, clătite,
27 papanași care amintesc de copilărie și trezesc nostalgii.
Adrian Cruceanu, SC Dani&Lili SRL Șaru Dornei
Complex agro-pastoral și turistic, brânză Emmenthal
Această firmă este reprezentativă pentru o
dezvoltare antreprenorială susținută. Activitatea acesteia
se întinde pe parcursul mai multor generații de crescători
de animale pe care i-a animat pasiunea pentru un lucru
bine făcut. Au avut și au vaci proprii, mai adună vaci din sat
pentru văcării. Producția de lapte este trecută la o
brânzărie care , este emblema firmei. Produsele de la
brânzărie (se fabrică o diversitate de brânzeturi) sunt
valorificate într-o pensiune și într-un magazin propriu, dar
și în alte rețele de magazine din Vatra Dornei. De
asemenea, este furnizor de brânzeturi pentru o rețea de
patiserii tot din Vatra Dornei.
Produsele sunt atestate ca „produse montane”,
certificate (ANZM).
Stoica Loredana; În țara huțanilor.
Moldova Sulița, SV, Cămară
Am găsit și aici oameni cu gândire tradițională care au
identificat oportunități de venituri din resursele oferite de
natură. Loredana a gândit și a pus în practică un brand:
„cămara huțanilor” primește notă maximă la obiectul
„marketing”. Acest brand aduce sub aceeași umbrelă
majoritatea produselor alimentare locale și creează o pârtie
largă către piață.
„Cămara” s-a orientat spre fructele de pădure, culese și
prelucrate manual, cu mânuțele cele două ale
antreprenoarei. În zonele Izvoare, Pojorâta, Lucina natura
este darnică cu fructele de pădure. Nu există plantații. Se
recoltează: fragi, zmeură, afine, merișoare, hribi, gălbiori,
ghebe, în funcție de vreme și particularitățile climatice din
fiecare an. La ele se adaugă agrișe, trandafiri, coacăze,
căpșuni cultivate (dar, de asemenea, nu sunt plantații).
Ioan Ichnachiuc, Oamenii muntelui
La Brodina, SV, gospodar Crescător de animale
Cum se face chișca huțănească, cartofi dați prin
răzătoare cu mălai, grăsime, carne, cimbru. Se amestecă
până se formează un aluat. Se umplu chiște de porc
(intestinul gros) și se coc la rolă sau în cuptor. Se mănâncă
treptat cu lapte acru.
Se prepară balmuș din smântână cu făină și cu coji de
caș uscat și caș felii. Această compoziție solicită ficatul. De
aceea se mănâncă cu lapte acru.
Cum se prepară ciorba huțănească: se folosește carne
afumată cu cartofi în loc de tăiței. Tăițeii se fac în casă din făină
cu ou și cu apă. Se face un aluat din care se face o turtă
subțire. Aceasta se lasă să se usuce, apoi se rulează și se taie
fâșii subțiri. Deci avem o diversitate de posibilități culinare.
Se mai prepară colțunași (piroștei cu brânză sau cu
varză murată sau cu varză călită).
O familie de 8 persoane consumă de-a lungul unui an:
300 kg mălai, 6 -7 berbecuți, 1 taur de 500 kg, 3 porci de 1,5
– 2,0 ani. Se adaugă 2 bărbânțe de brânză, 2 oale cu lapte
acru. Acesta din urmă are rol în digestie: „taie” efectul
grăsimii și curăță ficatul
 Resurse de Cercetare Montană / Naționale și internaționale (colaboratori)

Foto: captură Site Foto: captură Site

Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru pajiști Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru

Brașov creșterea bovinelor Balotești

Academia Română
Foruri Institutul Național de
Cercetări Economice
Tutelare „Costin C. Kirițescu”

Sediul: CE-MONT; str. Petreni, nr. 49, Vatra Dornei, RO 725700, jud. Suceava
Web: http://www.ce-mont.ro, e-mail: ce-mont@ince.ro, te. +40 330 110 030

Colectivul de redacție:
Coordonator: Prof.univ. dr. H.C., Radu REY;
Redactor șef: CS III dr. ing. Vasile AVĂDĂNEI;
Redactor șef adj.: CS I dr. ing. Ioan SURDU;
Membri: CS III dr.ec. Manuela APETREI;
CS drd. ec. Radu Adrian REY;
CS III dr. ing. Emanuela-Adina NICULA;
CS drd. ing. Carmen CĂTUNĂ-BOCA
Mall montan – Magazin de comercializare a produselor montane Zlatna AS ing. Răzvan ANICHITEI
Foto: Vasile Avădănei
Puteți consulta și descărca ziarul „Viața munților” direct de pe site-ul CE-MONT:

https://ce-mont.ro/category/ziarul-viata-muntilor/
PARTENERIATUL MONTAN DIN ROMÂNIA

Agenția Națională a Zonei Montane Consiliul Național al Muntelui din România

(Administrație publică)
Centrul de Formare și Inovație
pentru Dezvoltare în Carpați
(Centru de resurse umane)
Asociația Națională pentru
Dezvoltare Rurală Montană
(Producători)
Centrul de Economie Montană Forumul Montan din România
(Cercetare) (Societatea civilă)
28