Barladeanu Carolina,

clasa a XII-a A

Lucrare practică

Localitatea mea natală este Chișinau, capitala Republicii Moldova.

Poziția geografică:
 Orașul este așezat la o margine a pantei de sud-est a Podișului Central al
Moldovei, în zona de silvostepă, fiind străbătut de râul Bâc, un afluent de dreapta
al Nistrului.
Avantaje:
 Clima temperată - un tip de climă cu o temperatură medie lunară relativ
moderată. Aceasta este unul din principalii factori ce contribuie la condiții
prielnice pentru dezvoltarea florei ( benefic pentru dezvoltarea diferitelor
culturi care pot fi manipulate de om, precum porumb, grâu, legume și
fructe) și faunei ( varietate de specii de animale care s-au adaptat migrării
pentru a evita anotimpurile mai reci, unele având capacitatea de a hiberna
pentru a îndura iarna, cum ar fi urșii sau veverițele).

 Prezența zonei de silvostepă - reprezintă o zonă de vegetație intermediară

între o stepă și o pădure de foioase ce are o varietate de specii de plante
( păduri de stejar, poienițe cu arbori scunzi, arbuști) care purifică aerul din
Chișinău.

Dezavantaje:
Prezența râului Bâc - acest râu are un debit foarte mic având un grad de poluare
imens iar în loc să-și îndeplinească funcția de a spăla poluanții acesta doar
poluează mediul.

2.Valorificarea reliefului:
O componentă importantă a reliefului din jurul Chișinăului o constituie valea
Bâcului și pantele ei dezmembrate. Partea cea mai mare, de pe malul drept al
Bâcului, ocupă trei terase străbătute de câteva vâlcele. Zona de nord-vest și
parțial cea de vest sunt despărțite la centru de valea îngustă a râului Durlești.
Procese geomorfologice:
Pentru orașul Chișinău este specifică instabilitatea reliefului, cu dezvoltarea
intensă a proceselor geomorfologice exogene ca: rostogoliri, surpări, eroziuni
liniare și alunecări de terenuri, care provoacă pagube materiale considerabile
economiei și societății.
Măsuri de prevenire și de combatere acțiunii acestora:
● sporirea conținutului de humus din sol prin resturi vegetale
● controlul strict asupra aplicării îngrășămintelor cu azot pentru prevenirea
levigării elementelor chimice
● plantarea copacilor
● includerea în asolament a culturilor amelioratoare pentru a menține echilibrul

3. Valorificarea aerului atmosferic:

Regiunea Chișinău are cele mai ridicate nivele medii de poluare cu dioxid de azot.
Valorile dioxidului de sulf sunt, în general, scăzute în toată țara, cu o creștere
modestă doar în jurul capitalei.
Sursele de poluare a aerului atmosferic în orașul Chişinău sunt prezentate de:
producerea energiei electrice la termocentrale, sistemele de încălzire a
locuinţelor, traficul auto, feroviar, aerian şi activitatea industrială. Poluanţii cei
mai importanţi rezultați din aceste procese sunt: oxizii de carbon, sulf, azot,
particulele în suspensie, formaldehida, benz(a)pirenul etc. Cea mai mare sursă de
poluare atmosferică rămîne totuși arderea combustibilului. Prin impuritățile
prezente în combustibili, prin fum (arderea incompletă) sau prin oxizii de azot şi
sulf aerul este poluat în proporţii importante. Sursele de poluare ale bazinului
aerian din ecosistemul urban Chişinău includ: sursele mobile – peste 270 mii
unităţi de transport ; sursele staţionare –peste 1000 întreprinderi industriale,
circa 300 cazangerii, peste 120 staţii PECO, 7 baze petroliere etc. Un caz aparte îl
reprezintă Staţia de Epurare Biologică a apelor uzate, unde în rezultatul
fermentării anaerobe a nămolului în paturile de uscare şi lucrului suflantelor în
bazinele de aerare emisiile de gaze nocive sunt încă semnificative .
Măsuri de protecție:
● utilizarea tehnologiilor moderne nepoluante;
● dotarea întreprinderilor cu instalaţii ce reţin poluanţii;
● înlocuirea combustibilului;
● construcţia coşurilor înalte (la centralele termoelectrice, cazangerii etc.),
ce determină dispersarea poluanţilor la înălţimi și reducerea concentraţiei
acestora pe unitatea de suprafaţă poluată;
● desfășurarea unor măsuri educative în rândul populaţiei.

4. Surse de poluare a apelor:

Multe activități umane pot degrada calitatea râurilor, lacurilor, mărilor și apelor
subterane. Calitatea apei este influențată prin aporturi directe, de exemplu de la
o fabrică sau o stație de epurare, care se numesc „surse punctuale de poluare”.
De asemenea, este influențată depoluarea din surse răspândite, de exemplu prin
nutrienți și pesticide din agricultură și poluanți eliberați în aer de industrie, care
cad înapoi pe pământ sau în mare, așa-numita „poluare difuză”. Principala sursă
de poluare punctuală a apei este tratarea apelor uzate și reziduale, iar pentru
poluarea difuză, sursele principale sunt agricultura și centralele electrice pe
combustibili fosili (pe calea aerului). Trebuie spus că, deși stațiile de epurare sunt
considerate „surse punctuale”, de fapt nu reprezintă sursa reală deoarece
tratează ce evacuăm în toalete și chiuvete.

Măsuri de protecție:
 nu vărsa grăsimea sau uleiul cu care gătești direct în chiuvetă sau în WC.
Încearcă să ai un borcan special de depozitare și lasă-l în pubelele de gunoi
când este plin;
 nu folosi toaleta pe post de coș de gunoi. Evită să arunci în ea pad-uri
demachiante sau șervețele umede;
 folosește mașina de spălat rufe numai atunci când cuva este plină;
 asigură-te că utilizezi o cantitate minimă de detergent atunci când speli
haine și vase;
 cumpără recipiente doar biodegradabile;
 evită pe cât de posibil utilizarea plasticului;
  sortează resturile menajere;
 aruncă baterii și becuri doar la pubelele special amenajate pentru ele;
 dacă vizitezi o zonă în care există un lac, un râu sau un ocean în apropiere,
nu arunca niciun fel de gunoi în sau lângă apă;

5.
a) vegetația: Importanţa lumii vegetale:
Vegetaţia are o mare însemnatate pentru natura şi viaţa omului.Vegetaţia
naturala serveşte drept izvor de hrana pentru erbivore şi om. Ea înfrumuseţeaza
mediul şi îl face mai bogat. Vegetaţia înspecial padurile care cresc pe versanţi,
dealuri, coline apara solul de eroziune şi reţine formarea alunecarilor de teren.
Padurile regleaza regimul de apa al rîurilor, lacurilor, apelor subterane. Ele elimina
o mare cantitate de oxigen, care contribuie la menţinerea vietii pe Pamînt.

Surse de poluare:
 Precipitații acide
 Păşunatul excesiv
 Defrişarea pădurilor
 Arderea vegetației.

Măsuri de protecție:
 Împădurirea zonelor limitrofe ale bazinelor acvatice
forurilor internaționale de specialitate
● Perfecționarea instituțiilor de gospodărie a pădurilor
● Interzicerea oricărui tip de exploatări forestiere
● Promovarea unei politici forestiere, care să țină cont de recomandările
forurilor internaționale de specialitate.

b) lumea animală:
Resursele animale şi microorganizmele contribuie la formarea solului. Unele
animale sînt vînate, iar carnea lor serveşte ca produs alimentar. Din blanurile unor
specii de animale se confecţioneaza îmbracaminte şi încalţaminte. De asemenea
lumea animala îmbogaţeste mediul înconjurator şi viaţa oamenilor.

Surse de poluare:
● exterminarea fizică a animalelor
● modificarea condițiilor de mediu
● poluarea

Măsuri de protecție:
● educația ecologică a populației;
● protecția și ameliorarea habitatului, condițiilor de reproducere și căilor de
migrație a animalelor;
● neadmiterea folosirii neautorizate a resurselor regnului animal.

c) solul:
Surse de poluare:

 aplicarea pe scara larga a ingrasamintelor si pesticidelor in agricultura

 folosirea sistemelor extinse de irigatii
 depozitarea deseurilor solide
 depunerile atmosferice de substante toxice produse ca urmare a
activitatilor umane .

Măsuri de protecție:
● interzicerea incinerărilor pe terenurile agricole după recoltare;
● compensarea substanţelor nutritive, sustrase din sol odată cu recolta, prin
adăugarea chibzuită a îngrăşămintelor minerale şi organice;
● reducerea acţiunii de compactare și bătătorire a solului în urma exploatării
tractoarelor şi maşinilor agricole.