Sunteți pe pagina 1din 40
INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU URBANISM SI AMENAJAREA TERITORIULUI INCD URBANPROIECT Str. Nicolae

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU URBANISM SI AMENAJAREA TERITORIULUI

INCD URBANPROIECT

Str. Nicolae Filipescu nr.53-55, 020 961 Bucureşti 37 Tel: 021-2117843, Fax: 021-2114906, e-mail: office@incdurban.ro

SECŢIA

: AMENAJAREA TERITORIULUI

PR. NR.

: 79/2003

FAZA

: 2

TITLUL LUCRĂRII

: PLAN DE AMENAJARE A TERITORIULUI ZONAL INTERCOMUNAL ŢARA HAŢEGULUI – GEOPARCUL DINOZAURILOR

TITLUL FAZEI

: ELABORAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE A TERITORIULUI INTERCOMUNAL

BENEFICIAR

: MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI

ELABORATOR

: INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU URBANISM ŞI AMENAJAREA TERITORIULUI

COLABORATOR

: UNIVERSITATEA BUCUREŞTI

DIRECTOR GENERAL

: ARH. DOINA BUBULETE

DIRECTOR ŞTIINŢIFIC

: DR. ARH. CĂTĂLIN SÂRBU

Ş EF SEC Ţ IE

: ARH. Ş ERBAN N Ă DEJDE

ŞEF PROIECT

: ARH. ION PELEANU

- IANUARIE 2004 –

COLECTIV DE ELABORARE ŞI REDACTARE

Arh. ION PELEANU Dr. ALEXANDRU ANDRĂŞAN Geogr. SILVIA IONIŢĂ Ing. ELENA STANCU Ing. VIORICA NICULESCU Ing. MARIANA DOROBANŢU Ing. FLORIN CHIPERI Tehn. CRISTINA IVANA Tehn. ANTON RĂDULESCU Dactilo: GABRIELA NIŢU

CUPRINS

1. DIRECŢII DE VALORIFICARE A POTENŢIALULUI FUNCŢIONAL ŞI SOCIO- ECONOMIC AL AŞEZĂRILOR DIN ŢARA HAŢEGULUI ÎN CADRUL REŢELEI DE LOCALITĂŢI CA ARMĂTURĂ SPAŢIALĂ A GEOPARCULUI

2. PROPUNERI PRIVIND DIRECŢIILE GENERALE DE DEZVOLTARE TURISTICĂ

3. DIRECŢII DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURILOR DE TRANSPORT ŞI CIRCULAŢIE

4. DIRECŢII DE DEZVOLTARE A SERVICIILOR DE TELECOMUNICAŢII ŞI POŞTALE

5. DIRECŢII DE DEZVOLTARE A ALIMENTĂRII CU ENERGIE ELECTRICĂ ÎN CADRUL GEOPARCULUI

6. ORIENTĂRI PRIVIND DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢILOR DE GESTIUNE A RESURSELOR DE APĂ

7. CADRUL STRATEGIC PENTRU DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢII ÎN SECTORUL AGRICOL

8. DIRECŢII DE ACŢIUNE ÎN ZONELE DE RISC NATURAL

9. STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAŢIALĂ A TERITORIULUI INTERCOMUNAL

10. PROIECTUL GEOPARCUL DINOZAURILOR – ŢARA HAŢEGULUI PLAN DE ACŢIUNE

PLANŞE

PATZIC ŢARA HAŢEGULU I

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A TERITORIULUI INTERCOMUNAL

1. DIRECŢII DE VALORIFICARE A POTENŢIALULUI FUNCŢIONAL ŞI SOCIO- ECONOMIC AL AŞEZĂRILOR DIN ŢARA HAŢEGULUI ÎN CADRUL REŢELEI DE LOCALITĂŢI CA ARMĂTURĂ SPAŢIALĂ A GEOPARCULUI

În teritoriul intercomunal au fost identificate 3 tipuri funcţionale de bază de aşezări rurale :

- sate cu profil predominant agricol

- sate predominant industriale

- sate cu funcţiuni mixte

Clasificarea funcţională a aşezărilor haţegane prezintă un interes deosebit, fiind esenţială din punct de vedere al obiectivelor strategice de fundamentare a dezvoltării zonei pe baza turismului, în particular a agroturismului, şi de revitalizare, în scopuri inclusiv economice, a tradiţiilor. Astfel, agroturismul preconizat a se practica în aceste

localităţi va beneficia de punerea în valoare a caracteristicilor economice, sociale, culturale specifice fiecărui profil: agro-zootehnie, legumicultură , îndeosebi cultura cartofului, zootehnie specializată cu tradiţie în creşterea bovinelor, ovinelor, cabalinelor; agro-pastoral-pomicol, agro-pastoral/ pastoral-agricol etc.

Activităţile şi măsurile de amenajare a teritoriului intercomunal vor urmări consolidarea profilului economic şi funcţional definit de potenţialul identificat ca premisă esenţială pentru dezvoltare în sensul creşterii bunăstării generale, a creşterii calităţii vieţii şi participării depline a populaţiei Ţării Haţegului, de pe poziţii de egalitate, la viaţa social-economică .

Obiectivele pentru structurarea şi dezvoltarea reţelei de localităţi a Ţării Haţegului, rezultate din analiza disfuncţiilor şi oportunităţilor, sunt următoarele:

- reducerea dezechilibrelor la nivel teritorial

- reducerea disparităţilor structurale între spaţiul urbanizat al centrelor de polarizare locală , judeţeană şi regională şi teritoriul intercomunal cu statut administrativ rural

- reducerea disparităţilor intrateritoriale din cadrul zonei rurale, între subzonele localizate diferit în teritoriu

- creşterea atractivităţii localităţilor la nivelul întregului teritoriu, inversarea tendinţelor de depopulare

- dezvoltarea fizică spaţială , economică şi socială a tuturor aşezărilor în condiţiile protejării stricte a patrimoniului natural şi cultural, ca bază pentru activităţi de turism ecologic, cultural şi rural, recreere şi petrecerea timpului liber

PATZIC ŢARA HAŢEGULU I

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A TERITORIULUI INTERCOMUNAL

2. PROPUNERI PRIVIND DIRECŢIILE GENERALE DE DEZVOLTARE TURISTICĂ

Ţara Haţegului beneficiază de un patrimoniu turistic valoros, impresionat prin bogăţie şi varietate.

Interesul vizitatorilor pentru zonă se află în continuă creştere, fapt demonstrat de valorile ridicate ale datelor de circulaţie turistică, însă actualmente oferta structurilor de primire turistice este foarte slab reprezentată şi necompetitivă.

Structurile de cazare existente în zonă totalizează circa 800 locuri, ordinul de mărime fiind rezonabil la o primă vedere, dar o analiză mai detaliată a tipologiei şi stării fizice a unităţilor turistice conturează o realitate tristă:

60 % din totalul locurilor de cazare (480) sunt în cabane montane (7 unităţi) din masivul Retezat, neclasificate şi în marea lor majoritate neclasificabile, în clădiri vechi, fără condiţii minime de confort şi igienico-sanitare;

din cele 4 moteluri existente (cu 168 locuri) două sunt în proprietatea FEDERAL COOP (total 120 locuri), hanul Sarmizegetusa fiind închis de câţiva ani, iar hanul Bucura din oraşul Haţeg este parţial în curs de renovare, oferind oricum condiţii precare de cazare (grupuri sanitare comune, lipseşte apa caldă, condiţii de confort reduse, igienă necorespunzătoare);

există un singur hotel, Castelul Kendeffy din Sântămăria-Orlea, dar cu o capacitate redusă (24 locuri);

singurele oferte mai atractive rămân cele 21 de pensiuni turistice, totalizând circa 150 locuri, distribuite astfel: 3 în oraşul Haţeg (21 locuri), 7 pe teritoriul comunei Râul de Mori (66 locuri), din care 3 în zona montană, 5 în Sălaşu de Sus (circa 30 locuri), 4 în Sarmizegetusa (25 locuri) şi 2 în Densuş (circa 8 locuri).

Din toate aceste pensiuni, una singură (“Anita”, 3 margarete, 20 locuri, pe valea Râului

Mare) întruneşte toate condiţiile pentru un turism civilizat, la nivelul exigenţelor actuale de

pe piaţa internaţională.

Ca aspect general, pensiunile sunt răspândite pe un teritoriu întins, existând însă şi multe zone unde lipsesc cu desăvârşite, 6 comune din 10 neavând nici o pensiune.

O dovadă de interes pentru turismul rural este în continuă creştere este faptul că în ultima

perioadă solicitările pentru cazare înregistrate au depăşit oferta, unele pensiuni cazând numai

în

urma unei programări prealabile.

O

problemă majoră o constituie lipsa unei unităţi de cazare reprezentative, de tip hotelier, cu

grad de confort ridicat (3 – 4 stele), capacitate medie (150 – 200 locuri) şi servicii diversificate (alimentaţie, agrement, servicii conexe), destinat în general turismului itinerant

PATZIC ŢARA HAŢEGULU I

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A TERITORIULUI INTERCOMUNAL

internaţional. În condiţiile actuale, numeroase grupuri de turişti străini ce vizitează zona sunt deturnate pentru cazare în Deva, Petroşani sau în judeţele limitrofe, durata staţionării în zonă scurtându-se forţat şi eliminându-se şansa unei prelungiri a vizitei care ar asigura o prezentare mai completă a atracţiilor şi obiectivelor de interes turistic. Mulţi turişti aflaţi în tranzit sunt atraşi de potenţialul zonei şi-şi exprimă dorinţa de a petrece un sejur în Ţara Haţegului, dar lipsa spaţiilor de cazare adecvate îi împiedică să-şi materializeze proiectele.

Pentru valorificarea cât mai eficientă a bogatului patrimoniu turistic al acestei zonei unice în ţară prin diversificarea resurselor (cadrul natural al excepţie – Parcul Naţional Retezat, vestigii dacice, romane şi medievale, Geoparcul Dinozaurilor, monumente religioase şi laice de excepţie, tradiţii şi obiceiuri ancestrale, etc.), dezvoltarea activităţii turistice trebuie să respecte principiile turismului durabil, având în vedere armonizarea activităţilor turistice în contextul dezvoltării economice regionale şi locale şi al protecţiei mediului.

Abordarea dezvoltării turismului prin prisma compatibilităţii cu capacitatea de suport a mediului natural se înscrie în politica globală de dezvoltare durabilă.

Dezvoltarea ecologică a turismului vizează în principal patru planuri:

- economic – prin creşterea gradului de valorificare a resurselor, îndeosebi a celor mai puţin cunoscute, pentru reducerea presiunii asupra celor mai intens exploatare;

- ecologic – prin asigurarea utilizării raţionale a tuturor resurselor, reducerea şi eliminarea deşeurilor, asigurarea conservării şi protecţiei mediului;

- social – prin sporirea numărului de locuri de muncă, menţinerea şi încurajarea practicării unor meserii tradiţionale, atragerea populaţiei în practicarea diferitelor forme de turism;

- cultural – prin valorificarea elementelor de civilizaţie, artă şi cultură deosebite, care exprimă o anume identitate culturală.

În urma analizei resurselor turistice din zona Ţării Haţegului şi a evaluării stării şi modului actual de valorificare, se apreciază ca optime următoarele direcţii de dezvoltare turistică:

promovarea unui turism montan ecologic în spaţiul protejat al Parcului Naţional Retezat prin modernizarea structurilor actuale de primire din interiorul Parcului, rezolvarea problemelor legate de reţelele tehnico-edilitare deficitare rin realizarea unor captări de apă potabilă, reţele de canalizare, ministaţii de epurare a apelor uzate menajere, managementul deşeurilor. Realizarea unor noi structuri de primire, cu grad de confort ridicat în zonele limitrofe Parcului, în apropierea principalelor puncte de acces;

încurajarea şi stimularea dezvoltării turismului rural prin creşterea numărului pensiunilor turistice în toate localităţile zonei, punându-se accent pe particularizarea ofertelor prin scoaterea în evidenţă a specificităţii arealelor fiecărui sat;

dezvoltarea turismului cultural prin promovarea şi introducerea în circuitul turistic internaţional a valoroaselor vestigii dacice, romane şi medievale din zonă;

realizarea unor capacităţi noi de primire turistică cu un grad ridicat de confort (3 – 4 stele) pentru dezvoltarea turismului itinerant internaţional şi pentru asigurarea cantonării în zonă a fluxurilor de turişti aflate în tranzit;

PATZIC ŢARA HAŢEGULU I

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A TERITORIULUI INTERCOMUNAL

dezvoltarea şi diversificarea ofertei de agrement prin realizarea de noi structuri şi prin promovarea unor forme noi de turism: turismul de aventură (rafting, parapantă, canioning, căţărare liberă), speoturism, agrement nautic pe lacurile de acumulare care nu reprezintă surse de apă potabilă, etc.;

promovare valorilor tradiţionale specifice zonei, obiceiuri, manifestări folclorice, meşteşuguri, prin încurajarea continuării practicării vechilor meserii, crearea unui “muzeu al satului” în satul Mesteacăn, comuna Răchitova, crearea unei reţele de ateliere meşteşugăreşti şi magazine de desfacere a produselor tradiţionale; continuarea organizării unor manifestări folclorice cu tradiţie în zonă (“nedei”), eşalonate în timp astfel încât să poată fi receptate de un număr cât mai mare de turişti.

Sursa: MTCT, INCD Turism:

“Studiu de oportunitate pentru valorificarea potenţialului turistic din zona Ţara Haţegului”, 2003

3.

DIRECŢII DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURILOR DE TRANSPORT

ŞI CIRCULAŢIE

Ţara Haţegului dispune de o relativ bună echipare a teritoriului cu căi de comunicaţie. Pentru o cât mai bună, eficientă şi rapidă circulaţie atât rutieră cât şi feroviară se propun următoarele:

realizarea drumului expres, pe direcţia Deva – Petroşani – Târgu Jiu – Craiova;

lucrări de reabilitare pe drumul naţional DN 68 Haţeg – limita judeţ Caraş-Severin

modernizarea şi întreţinerea drumurilor locale, judeţene şi comunale, cu prioritate a celor care asigură legătura cu obiectivele turistice

reabilitarea tronsonului de cale ferată Simeria – Petroşani – Tg. Jiu (130,87 km)

repunerea în funcţiune a căii ferate Haţeg – Băuţar.

Modernizarea reţelei locale, drumurile judeţene şi comunale, cât şi întreţinerea permanentă a acestora facilitează legătura directă între Ţara Haţegului şi judeţ.

Accesibilitatea siturilor incluse în structurile fizice ale geoparcului va fi asigurată de-a lungul unor trasee de vizitare.

Acestea vor fi amenajare ca drumuri pietonale şi pentru cicloturism, având profilele, infrastructura, suprastructura şi stratul de uzură proiectate şi executate ca atare. În punctele de contiguitate între reţeaua traseelor de vizitare şi reţeaua rutieră majoră se vor lua măsuri pentru împiedicarea interferenţei fluxurilor de trafic specifice fiecărei reţele.

De asemenea, odată cu promovarea Hotărârii de Guvern care va reglementa condiţiile de închiriere de către Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA a unor părţi din infrastructura feroviară ne-interoperabilă, tronsoanele de cale ferată Haţeg – Subcetate (8 km) şi Băuţar - Haţeg (29 km) se includ în infrastructura feroviară ne-interoperabilă.

PATZIC ŢARA HAŢEGULU I

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A TERITORIULUI INTERCOMUNAL

Linia de cale ferată Băuţar – Haţeg se află în prezent în administrarea Societăţii Feroviare de Turism “SFT – CFR” SA, care analizează posibilitatea de a include această linie în circuitul turistic, un demers benefic pentru mărirea accesibilităţii în Ţara Haţegului.

Se propune, de asemenea, evaluarea urgentă a posibilităţilor şi necesarului de resurse pentru refacerea şi repunerea în funcţiune, în cadrul circuitului turistic, a căii ferate istorice cu ecartament îngust care a funcţionat pe teritoriul comunei Sarmizegetusa.

4. DIRECŢII DE DEZVOLTARE A SERVICIILOR DE TELECOMUNICAŢII ŞI POŞTALE

În domeniul serviciilor de telecomunicaţii şi comunicaţiilor poştale, principala problemă este aceea a accesibilităţii egale la aceste servicii a tuturor locuitorilor şi agenţilor instituţionali şi economici, indiferent de situarea lor în teritoriu.

Disfuncţiile constatate de Romtelecom în telefonia fixă la nivelul teritoriului intercomunal sunt:

- incapacitatea de a se rezolva solicitările de instalare din cauza neconcordanţei între cerere şi posibilitatea tehnică de a o satisface: există solicitări, dar străzile nu sunt cablate, sau există cablaje, dar nu există solicitări;

- incapacitatea de a se rezolva solicitările de instalare în mediul rural, întrucât zona nu este acoperită integral cu comunicaţii radio;

- posibilităţile de comunicare cu zonele turistice montane – Retezat, Parâng – sunt reduse.

Odată cu intrarea pe piaţa serviciilor de comunicaţii a unei multitudini de operatori privaţi, serviciile furnizate de aceştia sunt în curs de a se diversifica în funcţie de cerere, astfel încât operatorii de reţele fixe se pegătesc să ofere şi servicii de telefonie şi transmisie de date.

Astfel, în judeţul Hunedoara au fost autorizate pentru furnizare de servicii şi reţele de telecomunicaţii 22 de firme, între care 2 noi operatori locali cu sediile în oraşul Haţeg, respectiv în satul Petros (comuna Baru), ceea ce este semnificativ pentru cererea de astfel de servicii şi pentru potenţialul de dezvoltare al pieţei locale.

În acelaşi timp, în regiunea Vest şi judeţele limitrofe judeţului Hunedoara sunt autorizaţi 14 furnizori privaţi de servicii poştale ( nu există companii autorizate în judeţul Hunedoara).

Pe de altă parte, conform dispoziţiilor art.3 din Legea nr. 304 /2003 pentru serviciul universal şi drepturile utilizatorilor cu privire la reţelele şi serviciile de comunicaţii electronice, “dreptul de acces la Serviciul Universal reprezintă dreptul tuturor utilizatorilor finali de pe teritoriul României de a beneficia de furnizarea serviciilor din sfera Serviciului

PATZIC ŢARA HAŢEGULU I

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A TERITORIULUI INTERCOMUNAL

Universal, la un anumit nivel de calitate, indiferent de localizarea geografică şi având în vedere condiţiile specifice, la tarife accesibile.”

Conform acestei legi, în sfera serviciului universal intră:

a) furnizarea accesului la reţeaua publică de telefonie, la un punct fix;

b) serviciul de informaţii privind abonaţii şi punerea la dispoziţie a registrelor abonaţilor;

c) accesul la telefoanele publice cu plată.

Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii, pe baza politicii şi strategiei stabilite

de Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, are obligaţia să asigure dreptul de

acces la serviciul universal pe întreg teritoriul României. ANRC va începe prin a desemna unul sau mai mulţi furnizori de serviciu universal care să presteze unul sau mai multe servicii din sfera serviciului universal, în anumite zone sau pe întreg teritoriul ţării.

Implementarea societăţii informaţionale şi realizarea accesului tuturor locuitorilor la informaţie şi cunoaştere sunt strîns legate de asigurarea cu sisteme de telecomunicaţii, astfel încât acoperirea teritoriului intercomunal cu servicii de telecomunicaţie, prin asigurarea serviciului universal de telefonie fixă şi a serviciului de radiocomunicaţie constituie un factor strategic în procesele de dezvoltare socio-economică a acestui teritoriu.

5. DIRECŢII DE DEZVOLTARE A ALIMENTĂRII CU ENERGIE ELECTRICĂ ÎN CADRUL GEOPARCULUI

Iluminarea şi alimentarea cu energie electrică a siturilor naturale

Sistemele de iluminat decorativ au rolul de a realiza punerea în evidenţă la lăsarea serii a unor monumente de artă sau, în speţă, ale naturii, a unor construcţii reprezentative sau a unor vestigii. Sistemul de iluminat artificial poate realiza noaptea efecte decorative spectaculoase, mai interesante decât cele de zi.

Pentru cele 15 situri naturale, dintre care cele mai interesante sunt cele cu fosile de dinozauri,

se

prevăd integrări în peisaj dublate de posibilităţi de comunicare a unor informaţii turiştilor.

În

acest scop vor fi amenajate muzee de sit ce constau în mulaje, reconstrucţii ale unor

situaţii caracteristice existenţei dinozaurilor, elemente de protecţie (ecrane, acoperişuri

transparente), elemente de confort şi mobilier, elemente de informare şi signaletică.

Dacă nu se urmăreşte cu prioritate redarea culorilor, ci efectul de reliefare a exponatelor, iluminatul acestora se va face cu lămpi cu vapori de mercur şi sodiu. Acestea au un consum energetic mai mic, dar necesită o investiţie iniţială mai mare.

Acele exponate pentru care este necesară o vedere reală a culorilor şi o variaţie a fluxului luminos va fi necesară utilizarea surselor incandescente clasice sau cu halogeni care au un cost de investiţie redus dar un consum energetic mai mare.

O soluţie de condiţii medii este lampa cu mercur şi adaosuri de halogenuri metalice care

poate reda culorile acceptabil şi are costuri de exploatare reduse.

PATZIC ŢARA HAŢEGULU I

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A TERITORIULUI INTERCOMUNAL

Corpurile de iluminat utilizate sunt proiectoarele cu distribuţie concentrată medie sau largă, în care se montează sursele amintite.

Având în vedere că zona Haţegului este alimentată satisfăcător cu energie electrică, siturile naturale vor putea prelua din reţelele de medie tensiune puterea necesară. Aceste reţele sunt de tip aerian şi sunt racordate la staţiile de transformare Haţeg, Pui şi Baru Mare. În prezent aceste reţele sunt supradimensionate ceea ce le face apte să alimenteze şi alţi consumatori, în afara celor pentru care au fost iniţial proiectate. În acest sens se vor instala noi posturi de transformare, câte unul pentru fiecare sit natural. Acestea vor fi de putere mică (60 KVA) şi vor fi de tip aerian.

Acele situri care sunt foarte apropiate de localităţi vor putea fi alimentate din reţeaua de joasă tensiune, în măsura în care gradul de încărcare a acestora nu depăşeşte 80 %.

Iluminarea şi alimentarea cu energie electrică a traseelor de vizitare

Pentru promenade şi vizitarea siturilor naturale sunt propuse anumite trasee. În scopul unor facilitării demersului turistic se propune instalarea - etapizată - a unor reţele de iluminat public. Distanţa minimă este de 30 m între stâlpi, iar înălţimea acestuia de cca. 5 m. Se utilizează lămpi cu vapori de Hg şi Na (puteri de la 80 la 200 W).

Pentru a asigura o iluminare de 2 lx puterea instalată este de cca. 5 KW/km drum, dacă se va adopta un sistem de iluminat unilateral. Corpurile de iluminat vor fi de formă sferică, cilindrică sau tronconică iar stâlpii de susţinere a reţelei de tip aerian vor fi de beton, cu un design care să susţină integrarea în mediu a acestor amenajări şi instalaţii.

6. ORIENTĂRI PRIVIND DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢILOR DE GESTIUNE A RESURSELOR DE APĂ

Obiectivele principale ale gospodăririi apelor în zona studiată sunt:

Menţinerea cantităţii şi calităţii resurselor de apă necesare acoperirii cerinţelor de apă ale diverşilor consumatori;

Reducerea efectului distructiv al apelor prin reabilitarea unor lucrări existente de

îndiguiri şi regularizări ale albiilor râurilor, prin realizarea de noi lucrări hidrotehnice

specifice;

Asigurarea alimentării cu apă a populaţiei din zonă, prin sistem centralizat;

Reducerea poluării apelor, cu accent pe cele care constituie surse de apă pentru

alimentarea populaţiei prin dezvoltarea şi modernizarea sistemelor de canalizare şi

epurare a apelor uzate şi prin realizarea de noi lucrări, acolo unde este cazul.

Pentru realizarea obiectivelor sunt necesare diverse acţiuni. O atenţie deosebită se va acorda reducerii efectului distructiv al apelor. Aceasta se concretizează prin realizarea lucrărilor de consolidări şi îndiguiri de maluri pe sectoarele de râuri afectare de inundaţii.

Asigurarea alimentării cu apă a populaţiei la nivelul standardelor şi normativelor în vigoare se realizează prin reabilitarea sau realizarea unor sisteme centralizate de apă. De asemenea trebuie respectată prevederea din legislaţia specifică domeniului apelor şi anume aceea de a

PATZIC ŢARA HAŢEGULU I

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A TERITORIULUI INTERCOMUNAL

asigura obligatoriu canalizarea şi epurarea apelor uzate provenite de la populaţia racordată la sistemul centralizat de apă (Legea nr. 107/1996 – Legea apelor).

Acţiunile concrete, prezentate la nivel de unitate administrativ-teritorială se bazează pe “Programul de dezvoltare al localităţilor din judeţul Hunedoare” precum şi pe date oferite de recensământul din 2002 şi se referă la:

Oraşul HAŢEG

- modernizarea şi mărirea capacităţii staţiei de tratare a apei;

- echiparea şi reabilitarea reţelei de distribuţie a apei;

- reabilitarea şi extinderea reţelei de canalizare a apei uzate;

- modernizarea şi mărirea capacităţii staţiei de epurare a apelor uzate;

- realizarea sistemului centralizat de alimentare cu apă precum şi canalizarea şi epurarea apelor uzate în satul Silivaşul de Jos. Comuna BARU

- extinderea sistemului de alimentare cu apă în satele Baru şi Petros;

- extinderea sistemului de canalizare în satul Baru şi introducerea în satul Petros;

- realizarea unui studiu de fezabilitate pentru introducerea alimentării cu apă şi a canalizării apelor uzate în satul Lividia. Comuna DENSUŞ

- realizarea sistemului centralizat de alimentare cu apă şi canalizare şi epurarea apelor uzate în satele Stei, Densuş, Hătăgel. Comuna PUI

- extinderea reţelelor de alimentare cu apă în satele Pui, Hobiţa, Râu Bărbat;

- extinderea reţelei de canalizare în satul Pui şi introducerea sistemului în Hobiţa şi Râu Bărbat. Comuna RĂCHITOVA

- realizarea sistemului centralizat de alimentare cu apă cu canalizare ape uzate în satele Răchitova şi Ciula Mică, Comuna RÂU DE MORI

- extinderea sistemului de alimentare cu apă şi introducerea sistemului de canalizare ape uzate în satele Râu de Mori, Brazi, Clopotiva, Ostrovele;

- realizarea sistemului de apă potabilă şi canalizare ape uzate în satele Suseni, Valea Daljii. Comuna SÂNTĂMĂRIE ORLEA

- extinderea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare ape uzate în satele Sântămărie Orlea şi Subcetate;

- extinderea staţiei de epurare ape uzate;

- realizarea alimentării cu apă şi canalizării apelor uzate în sistem centralizat în satele Sânpetru, Săcel, Bărăştii Haţegului, Vadu.

PATZIC ŢARA HAŢEGULU I

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A TERITORIULUI INTERCOMUNAL

Comuna SĂLAŞU DE SUS

- realizarea sistemului centralizat de alimentare cu apă şi canalizare în satele Mălăieşti, Sălaşu de Sus, Sălaşu de Jos, Ohaba de sub Piatră. Comuna SARMIZEGETUSA

- realizarea studiului de fezabilitate pentru introducerea sistemului centralizat de alimentare cu apă şi canalizare ape uzate în satele Sarmizegetusa şi Hobiţa. Comuna TOTEŞTI

- realizarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare a apelor uzate în satele Toteşti, Cârneşti, Păclişa, Reea.

Comuna GENERAL BERTHELOT :

- realizarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare.

Facilităţile de vizitare a siturilor naturale vor fi echipate cu instalaţii pentru alimentate cu apă potabilă precum şi pentru colectarea apelor uzate.

Sursa de alimentare cu apă se va alege din reţeaua localităţilor apropiate, dacă acest lucru este posibil, sau din puţuri forate proprii.

Colectarea apelor uzate din zonă se va face în fose septice vidanjabile.

PENTRU

ACTIVITĂŢII ÎN SECTORUL AGRICOL

7.

CADRUL

STRATEGIC

PROPUNERILE

DE

DEZVOLTARE

A

Scopul general al dezvoltării activităţii agricole în teritoriul intercomunal Ţara Haţegului decurge din strategia de dezvoltare propusă la nivelul judeţului şi vizează organizarea şi consolidarea producţiei agricole vegetale şi animale în raport cu cerinţele economiei de piaţă.

Obiectivele generale formulate la nivelul judeţului pentru sectorul agricol şi însuşite la nivelul zonei studiate sunt:

Trecerea de la agricultura de subzistenţă la cea modernă, intensivă, racordată la principiile economiei de piaţă, pe coordonatele protejării mediului natural şi îmbunătăţirii nivelului de trai în zona rurală

Realizarea unor structuri care să contribuie la relansarea producţiei agricole prin:

- Organizarea de sisteme de cooperare şi asociere în scopul aplicării tehnologiilor

moderne;

- Intensificarea activităţilor de industrializare casnică a produselor primare, precum şi dezvoltarea micii industrii de prelucrare în mediul rural;

- Dezvoltarea spaţiilor de depozitare locală.

- Stabilirea modului de folosinţă a terenurilor în funcţie de clasa de pretabilitate şi calitate

- Zonarea culturilor în cadrul teritoriilor comunale în funcţie de clasa de favorabilitate

- Studii agrochimice ciclice pentru urmărirea stării de calitate a solului şi fertilizarea diferenţială funcţie de capacitatea de producţie a solului şi de producţiile planificate

- Lucrări de afânare adâncă şi de scarificare pentru ameliorarea regimului aerohidric

PATZIC ŢARA HAŢEGULU I

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A TERITORIULUI INTERCOMUNAL

- Organizarea de centre puternice de servicii agricole pentru:

- sistematizarea şi organizarea teritoriului, evidenţa terenurilor agricole, bonitarea naturală şi economică a fiecărei unităţi teritoriale;

- mecanizarea agriculturii şi aplicarea tehnologiilor adecvate;

- servicii pentru protecţia plantelor, aprovizionarea cu seminţe, îngrăşăminte chimice, pesticide, acordarea asistenţei;

- asistarea activităţilor specifice creşterii animalelor (servicii sanitar-veterinare, baze furajere etc.);

- servicii pentru achiziţionarea şi valorificarea produselor agricole vegetale şi animale;

Propunerile concrete de acţiune în sensul dezvoltării economiei agrare au vedere următoarele:

- Asigurarea de utilaje agricole pentru noile exploataţii agricole astfel ca în perspectivă să se ajungă la cel puţin 1 tractor la 50 ha teren arabil.

- Creşterea cantităţilor de îngrăşăminte chimice şi naturale pentru fertilizarea solului

- Refacerea efectivelor de animale atât în sectorul privat cât şi în cadrul agenţilor economici

- Menţinerea şi dezvoltarea unităţilor de producţie agricole existente în teritoriu

- Dezvoltarea agenţilor economici pentru prestări de servicii în agricultură

Evoluţia organizării producţiei agricole

Pornind de la evaluarea critică a situaţiei existente, precum şi de la factorii specifici ai zonei geografice în care este situată zona studiată, strategia de dezvoltare a agriculturii trebuie să urmărească realizarea următoarelor obiective legate de organizarea producţiei agricole:

- Instituirea unui sistem finaciar-fiscal şi reglementar care şă favorizeze organizarea unor exploataţii agricole viabile şi înfiinţarea asociaţiilor şi cooperativelor agricole private cu profil specific sau complex;

- Crearea unui cadru de asigurare a asistenţei tehnologice, pedologice, agrochimice, de protecţie a plantelor şi veterinare, la nivelul fermierului.

- Crearea unui instrumentar reglementar şi financiar-fiscal de susţinere a unor teritorii, anumitor sectoare sau anumitor culturi considerate la un moment dat prioritare

Pe termen scurt şi mediu se propune a se urmări:

- Creşterea dimensiunii exploataţiilor agricole, promovarea formelor asociative sau de cooperare în exploatarea terenurilor şi/sau la prelucrarea produselor agricole

- Promovarea sistemelor de colectare, prelucrare şi valorificare a producţiei agricole

Estimarea evoluţiei lucrărilor de îmbunătăţire a potenţialului productiv; lucrări de îmbunătăţiri funciare

Pentru refacerea şi sporirea potenţialului agricol sunt necesare lucrări de completare, reabilitare şi modernizare a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare (irigaţii, desecări, combaterea eroziunii solului):

PATZIC ŢARA HAŢEGULU I

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A TERITORIULUI INTERCOMUNAL

Refacerea sistemelor hidroameliorative şi reorientarea sistemelor de irigaţii către noi forme de alimentare în concordanţă cu realităţile generate de forma de proprietate asupra terenurilor

Prevenirea şi stoparea eroziunii solului, respectarea tehnologiilor determinate pentru combaterea eroziunii, continuarea acţiunilor de desecare, îndiguire, reevaluarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare şi adaptarea lor la cerinţele unor noi tehnologii agricole şi în special la formele noi de proprietate;

Reabilitarea fondului funciar–măsuri de repunere a terenurilor degradate în circuitul productiv

Protejarea solului şi valorificarea terenurilor degradate – îndeosebi a celor afectate de alunecări de teren, eroziune excesivă, exces de umiditate – prin efectuarea de lucrări agro – ameliorative finalizate prin înfiinţarea de pajişti sau împăduriri.

Împădurirea păşunilor intens degradate (prin eroziune şi alunecări)

Amenajarea terenurilor din albiile râurilor: Strei – Râul Mare (afectate de amenajarea hidroenergetică)

Perspectiva sectorului zootehnic

În acest sector se propune încurajarea zootehniei în localităţile care deţin importante suprafeţe de păşuni şi fâneţe (Baru, Pui, Sălaşul de Sus, Râu de Mori, Densuş, Răchitova), urmărindu-se creşterea gradului de valorificare a potenţialului zootehnic valoros al gospodăriilor din zona de deal şi de munte unde se practică creşterea bovinelor şi ovinelor şi care beneficiază de condiţii naturale deosebite Măsurile care susţin realizarea obiectivelor propuse sunt de natură tehnică şi economico- financiară. Efectele acestor măsuri sunt aşteptate mai ales în cadrul sectorului privat ,

În această situaţie se impun măsuri de dezvoltare a exploataţiilor zootehnice ce vizează soluţii pentru:

- repunerea în circuitul productiv a construcţiilor zootehnice abandonate;

- mărirea dimensiunii actualelor exploataţii şi înfiinţarea de forme noi, cu tehnologicii moderne şi eficiente, prin aplicarea de soluţii constructive care să satisfacă fluxurile tehnologice adecvate dimensiunii acestora;

- metode şi tehnologii pentru exploataţiile zootehnice ce vizează prelucrarea primară a produselor animale;

Orientările generale ale strategiei de dezvoltare a agriculturii în teritoriul intercomunal Ţara Haţegului

au fost stabilite în următoarele documente:

“Planul de Dezvoltare Regională – Regiunea 5 Vest” elaborat de Vest

“Planul Naţional de Dezvoltare a României 2002 – 2005”

“Planul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală “– ca parte componentă a PNDR

Agenţia de Dezvoltare Regională 5

PATZIC ŢARA HAŢEGULU I

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A TERITORIULUI INTERCOMUNAL

8. DIRECŢII DE ACŢIUNE ÎN ZONELE DE RISC NATURAL

Zonele afectate de alunecări de teren

Întocmirea studiilor geotehnice care să ofere soluţiile tehnice de consolidare a versanţilor instabili prin lucrări de artă speciale (ziduri de sprijin etc.)

Măsuri şi acţiuni pentru eliminarea sau reducerea instabilităţii versanţilor şi a declanşării fenomenelor de alunecare din cauze naturale (precipitaţii atmosferice, eroziunea apelor curgătoare, acţiunea apelor subterane)

- îmbunătăţirea drenajului natural al solului prin lucrări specifice de îmbunătăţiri funciare aplicate în complex cu alte tipuri de lucrări (hidroameliorative şi agropedoameliorative) funcţie de modul de utilizare a terenului;

- îmbunătăţirea regimului de scurgere a apelor de suprafaţă pe versanţi prin lucrări de colectare şi evacuare a apei.

- captarea izvoarelor de coastă cu debit permanent prin lucrări de drenaj pe versanţi

- îmbunătăţirea drenajului natural al solului prin lucrări specifice de îmbunătăţiri funciare aplicate în complex cu alte tipuri de lucrări (hidroameliorative şi agro- pedoameliorative) funcţie de modul de utilizare a terenului

- lucrări pedoameliorative (nivelare-modelare, astuparea crăpăturilor) pe versanţii afectaţi de alunecări active şi pe terenuri cu alunecări stabilizate

Măsuri pentru eliminarea sau stabilizarea alunecărilor de teren din cauze antropice (defrişarea abuzivă a pădurilor, alunecări transversale pe versanţi, săpături la baza versanţilor pentru diverse construcţii)

- stabilizarea şi valorificarea terenurilor alunecate prin împăduriri şi însămânţare cu amestec de ierburi care, prin consumul mare de apă, asigură protecţia antierozională şi stabilizarea versanţilor

- executarea arăturilor de-a lungul curbei de nivel

- evitarea executării de căi de comunicaţii (drumuri, căi ferate) pe versanţii instabili

- evitarea supraîncărcată versanţilor cu construcţii de orice fel

Măsuri pentru prevenirea degradării terenurilor prin alunecări de teren

- urmărirea caracteristicilor terenurilor în vederea cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a proceselor de alunecare mai ales în zonele afectate de activitatea umană

- avertizarea organelor şi întreprinderilor interesate, cât şi a factorilor de decizie în cazurile de extindere şi intensificare a unor procese dăunătoare

- furnizarea de date pentru a se putea stabili principalele cauze care generează declanşarea alunecărilor de teren în vederea fundamentării măsurilor preventive pentru limitarea şi atenuarea pagubelor posibile

Zonele afectate de seisme

Conform Legii nr. 575 / 2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea a V-a – “Zone de risc natural” în zona studiată nu există unităţi administrativ teritoriale urbane amplasate în zone pentru care intensitatea seismică exprimată în grade MSK este minim VII şi ar trebui să facă obiectul planurilor de apărare împotriva efectelor seismelor.

Întregul judeţ şi implicit zona Ţării Haţegului, se află într-o zonă cu intensitatea seismică VI cu perioada medie de revenire de 100 de ani.

PATZIC ŢARA HAŢEGULU I

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A TERITORIULUI INTERCOMUNAL

Zone afectate de riscul de inundare

În perspectivă istorică şi avănd în vedere atât condiţiile locale geomorfologice, pedelogice, etc.,cât şi amenajările hidrotehnice, teritoriul intercomunal Ţara Haţegului nu pune mari probleme din punct de vedere al inundaţiilor.

Pentru evitarea apariţiei condiţiilor care pot favoriza apariţia unor situaţii similare cu cea din 1998 când, datorită ploilor abundente, s-au revărsat râurile Galbena şi Strei, se propun măsuri care vizează:

- îngrijirea văilor torenţiale;

- împiedicarea creşterii abundent a vegetaţiei în zone în care aceasta împiedică scurgerea viiturilor;

- întreţinerea cursurilor de apă în secţiunea de curgere şi în secţiunile de sub poduri şi podeţe;

- împiedicarea depozitării oricăror reziduuri sau materiale pe văile torenţilor

9. STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAŢIALĂ A TERITORIULUI INTERCOMUNAl

Planul de amenajare a teritoriului intercomunal Ţara Haţegului vizează definirea unui suport spaţial pentru dezvoltarea social-economică a comunităţilor din acest teritoriu în cadrul unei structuri specifice: Geoparcul Dinozaurilor – Ţara Haţegului.

Înfiinţarea şi operarea unui geoparc se întemeiază pe utilizarea resurselor naturale si culturale pentru dezvoltarea economică şi socială a teritoriului inclus în proiect.

Proiectul Geoparcul Dinozaurilor – Ţara Haţegului urmăreşte, ca obiective generale, pe lângă promovarea dezvoltării, întărirea identităţii culturale şi sociale a Ţării Haţegului şi protejarea patrimoniului natural si cultural.

Teritoriul care face obiectul prezentei reglementări va constitui Geoparcul Dinozaurilor şi se suprapune ansamblului teritoriilor administrative ale comunelor situate în partea de sud-vest

a judeţului Hunedoara, pînă la limitele administrative ale acestora, respectiv pînă la limitele marilor zone protejate din vecinătate : Parcul Naţional Retezat şi Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina, fiind foarte bine delimitat în spaţiu, atât de caracteristicile

geografice, cât şi de tradiţiile istorice si culturale extrem de specifice - şi este caracterizat de

o mare densitate a valorilor de patrimoniu cultural şi natural.

Conceptul de geoparc a fost prezentat în etapa I a prezentei documentaţii şi poate fi definit ca “un teritoriu bine definit, cu o suprafaţă suficient de mare, care cuprinde situri geologice,

PATZIC ŢARA HAŢEGULU I

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A TERITORIULUI INTERCOMUNAL

arheologice,

dezvoltare economică durabilă care ajută la îmbunătăţirea condiţiei economice şi sociale

ale

Un geoparc asigură protecţia si conservarea siturilor dar şi o

.” (cf. UNESCO).

Pentru Ţara Haţegului, valorificarea, ca potenţial şi resursă, a patrimoniului natural şi cultural unic în ţară prin diversitate, densitate şi vechime, reprezintă, împreună cu resursele umane locale, principala oportunitate de dezvoltare a zonei.

În ultimii 30 de ani au fost desfăşurate studii ştiinţifice sistematice foarte detaliate ale patrimoniului natural şi în primul rând al patrimoniului geologic reprezentat de dinozaurii “pitici” din Haţeg, unici in lume. Pe de altă parte, în ultimii 3 ani au fost întreprinse studii academice interdisciplinare, între care un studiu de fezabilitate finanţat de UNESCO, în curs de desfăşurare.

Cele mai importante concluzii ale acestor studii relevă:

- semnificaţia capitalului natural, cultural, şi uman ca premisă pentru o dezvoltare durabilă;

- o forţă de muncă disponibilă numeroasă, îmbătrânirea populaţiei şi tendinţa de migrare a populaţiei tinere de vârstă activă ;

- disponibilitatea locuitorilor şi existenţa resurselor pentru dezvoltarea agro- turismului ;

- necesitatea de formare şi reconversie a forţei de muncă, de sprijinirire a iniţiativei private şi de informare şi pregătire cu privire la accesarea de fonduri si propunerea de proiecte;

- slaba dezvoltare a infrastructurilor

- lipsa de coerenţă a proceselor de dezvoltare a zonei, inclusiv slaba susţinere a activităţilor de turism

Realizarea şi dezvoltarea Proiectului Geoparcul Dinozaurilor – Ţara Haţegului – are loc în cadrul unui parteneriat, la care, pentru Ţara Haţegului, participă Consiliile locale din:

Haţeg, Baru, General Berthelot, Densuş, Pui, Sălaşu de Sus, Sarmizegetusa, Sântămăria Orlea, Rîu de Mori, Răchitova, Toteşti, Consiliul Judeţean Hunedoara, Universitatea Bucureşti, Universitatea Petroşani şi Asociaţia “Geoparcul Dinozaurilor Haţeg”.

Scopurile, măsurile şi acţiunile preconizate în cadrul parteneriatului instituit prin contract de asociere între autorităţile locale şi judeţene pentru realizarea în comun a proiectului Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului, se subsumează obiectivelor generale ale proiectului de geoparc astfel:

Promovarea dezvoltării economice şi sociale prin:

- sprijinirea dezvoltării economico-sociale, păstrarea identităţii şi promovarea imaginii Ţării Haţegului în ţară şi în străinătate;

- sprijinirea acţiunilor de dezvoltare rurală şi reconversie profesională;

- desfăşurarea unor activităţi economice

PATZIC ŢARA HAŢEGULU I

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A TERITORIULUI INTERCOMUNAL

- participarea la proiecte internaţionale şi ale Uniunii Europene, în cadrul procedurilor privind dezvoltarea regională

Intărirea identităţii culturale şi sociale a Tării Haţegului, prin :

- desfăşurarea de activităţi educaţionale şi de formare profesională, de consultanţă şi de prestare de servicii pentru sprijinirea conservării peisajelor şi promovării patrimoniului natural şi cultural-istoric la nivel naţional şi internaţional

- elaborarea de materiale educaţionale şi promoţionale turistic pentru promovarea patrimoniului natural şi cultural-istoric în ţară şi în străinătate

Protejarea patrimoniului natural si cultural, prin:

- înfiinţarea şi operarea Geoparcului Dinozaurilor

- amenajarea siturilor naturale şi cultural-istorice

- dezvoltarea de activităţi de cercetare în cadrul Programului-Cadru 6 al UE

Planul de amenajare a teritoriului intercomunal Ţara Haţegului are drept scop stabilirea direcţiilor de dezvoltare spaţială a acestui teritoriu, în vederea configurării unui cadru fizic spaţial care să facă posibilă atingerea atingerea acestor obiective.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAŢIALĂ A TERITORIULUI INTERCOMUNAL

În teritoriul intercomunal au fost identificate 3 tipuri funcţionale de bază de aşezări:

- aşezări cu profil predominant agricol

- aşezări cu profil predominant industrial

- aşezări cu profil mixt

Clasificarea funcţională a localităţilor prezintă un interes deosebit, fiind esenţială din punct de vedere al obiectivelor strategice de fundamentare a dezvoltării zonei pe baza turismului, în particular a agroturismului şi geoturismului, şi de revitalizare – în scopuri economice şi sociale – a tradiţiilor. Astfel, turismul preconizat a se practica în aceste localităţi va beneficia de punerea în valoare a caracteristicilor economice, sociale, culturale, specifice fiecărui profil: agro-pastoral-pomicol, agro-pastora /pastoral-agricol, agro-zootehnie, legumicultură, îndeosebi cultura cartofului, zootehnie specializată cu tradiţie în creşterea bovinelor, ovinelor, cabalinelor, asociat cu prezenţa în teritoriu a elementelor de patrimoniu natural – zone protejate, peisaje, monumente.

Activităţile şi măsurile de amenajare a teritoriului intercomunal vor urmări consolidarea profilului economic, funcţional şi patrimonial definit de potenţialul identificat, ca premisă esenţială pentru dezvoltare în sensul creşterii bunăstării generale, creşterii calităţii vieţii ăi participării depline a tuturor locuitorilor Ţării Haţegului, de pe poziţii de egalitate, la viaţa social-economică.

Orientările pentru structurarea şi dezvoltarea spaţială a Ţării Haţegului, rezultate din analiza strategică a teritoriului, sunt următoarele:

- Reducerea dezechilibrelor la nivel teritorial

PATZIC ŢARA HAŢEGULU I

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A TERITORIULUI INTERCOMUNAL

- Reducerea disparităţilor structurale între spaţiul urbanizat al centrelor de polarizare locale, judeţene şi regionale, şi teritoriul intercomunal cu statut administrativ rural

- Reducerea disparităţilor intrateritoriale, între subzonele localizate diferit în teritoriu

- Creşterea atractivităţii aşezărilor la nivelul întregului teritoriu, inversarea tendinţelor de depopulare

- Dezvoltarea fizică spaţială, economică socială şi culturală a tuturor aşezărilor, în condiţiile protejării stricte a patrimoniului natural şi cultural, ca bază pentru activităţile de turism ecologic, cultural şi rural, de recreere şi petrecere a timpului liber

Direcţiile de dezvoltare spaţială a teritoriului intercomunal vizează 3 obiective strategice:

I. Dezvoltarea şi consolidarea reţelei de localităţi

II. Dezvoltarea infrastructurilor în teritoriul intercomunal

III. Protecţia mediului şi a patrimoniului în teritoriul intercomunal

Obiectivele

intercomunal vizează:

prioritare

a

căror

realizare

IV. Dezvoltarea economiei locale

V. Dezvoltarea resurselor umane

susţine

dezvoltarea

spaţială

a

teritoriului

I. DEZVOLTAREA ŞI CONSOLIDAREA REŢELEI DE LOCALITĂŢI

OBIECTIVE OPERAŢIONALE

- Dezvoltarea cadrului instituţional pentru dezvoltarea spaţială şi social- economică

- Asigurarea accesibilităţii fizice egale pentru toţi locuitorii la servicii

- Gestionarea durabilă a patrimoniului cultural

- Configurarea în reţea a componentelor geoparcului integrate în structura reţelei de localităţi

Principala măsură amenajare a teritoriului care va fi luată la nivelul administraţiilor locale în vederea atingerii acestor obiective va fi crearea premiselor spaţiale pentru desfăşurarea activităţilor economice şi sociale în cadrul proceselor de dezvoltare, prin asigurarea spaţiului fizic necesar, operaţiuni de viabilizare şi crearea de rezerve de terenuri.

Ca acţiune prioritară , Planul de Amenajare a Teritoriului Intercomunal Ţara Haţegului va fi instrumentalizat prin elaborarea de documentaţii de amenajarea teritoriului şi de urbanism la nivel zonal ş