LUCRARE PENTRU CERTIFICAREA COMPETENŢELOR PROFESIONALE, NIVEL 4

CALIFICAREA PROFESIONALĂ

Tehnician în turism

  

 Îndrumător,                                                                    Candidat,                                  

Sesiunea 2023

1
Turismul
rural

2
 Cuprins

Argument.............................................................................................................................................4
Capitolul I. Introducerea în turismul rural...........................................................................................5
1.1 Definiții și concepte........................................................................................................................6
1.2 Trăsăturile și evoluția turismului rural............................................................................................8
1.3 Sustenabilitatea și durabilitatea turismului rural.............................................................................9

Capitolul II. Turismul rural si agroturismul..................................................................................11

2.1 Agroturismul.................................................................................................................................11
2.2 Tipuri de gospodării cu destinație agroturistică............................................................................12

Capitolul III. Studiu de caz-Resursele atractive ale turismului rural din localitatea
Polovragi.............................................................................................................................................13
3.1 Prezentarea localitatii....................................................................................................................13
3.2 Patrimoniul natural........................................................................................................................13
3.3 Analiza SWOT..............................................................................................................................14
3.4.Marketingul turistic rural...............................................................................................................16
Concluzie............................................................................................................................................18
Bibliografie.........................................................................................................................................19
Anexe..................................................................................................................................................20

3
 Argument

În ansamblul său turismul rural include o gamă largă de modalități de cazare, evenimente,
festivități, sporturi, alte distracții și activități de petrecere plăcută a timpului liber, toate desfășurate
într-un mediu tipic rural. O definire cât mai exactă a termenului de turism rural, unanim acceptată și
unitar utilizată se confruntă cu diferite probleme specifice uneia sau alteia dintre zonele receptoare
de turiști, respectiv prestatoare de servicii turistice.
Am ales această temă deoarece în totdeauana mi-a placut viata in mediul rural și modul in
care pot traii o viață simplă așa de ușor. Așadar pentru a înțelege mult mai bine de ce am ales
această tema am decis să o prezint în această lucrare și să pun în evidență potențialul acestei țării
frumoase în acest domeniu.
În conținutul acestei lucrării este prezentat turismul rural în România având ca scop
compararea acestora dar și de a sublinia faptul că România este o țară cu mult potențial.
Lucrarea este formată din trei capitole, fiecare având anumite subcapitole. În primul capitol
este prezentat turismul rural cu noțiuni teoretice, modul său de formare și dezvoltarea acestuia în
România în decursul anilor, de la prima apariție a acestuia, până în prezent.
În capitolul doi este vorba despre turismul rural și agroturismul, având două subcapitole cu
exemple și noțiuni despre aceste două teme.
În capitolul trei am realizat un studiu de caz despre Resursele atractive ale turismului rural
din localitatea Polovragi, prezentând lucrurile care fac această localitate specială, utilizand mijloace
de prezentare și de analiză.

4
 Capitolul I
Turismul in zone rurale, complementar altor forme de turism, contribuie la sustinerea
acestuia, oferindu-i conditiile necesare transformarii turismului de circuit in turism de sejur. Aceasta
zona poate si trebuie sa devina zona turistica de sejur, o destinatie pentru petrecerea concediului tot
timpul anului, caci ea raspunde, nu numai motivatiei turismului cultural si de cunoastere, ci si altei
cerinte moderne: aceea de petrecere a timpului liber in natura, fapt de altfel constatat si in alte tari:
anchetele facute printre vizitatorii monumentelor istorice demonstreaza ca atentia se indreapta nu
numai asupra monumentelor, ci si asupra mediului lor inconjurator.
Turismul rural, ca parte integranta a intregului angrenaj al turismului, implica o activitate
turistica. Mediul inconjurator si comunitatile locale sunt elementele sale de baza si, de aceea, sunt
direct implicate in receptarea de beneficii si costuri.
Turismul rural poate fi considerat un raspuns la necesitatile micii exploatari agrare, cu probleme de
continuitate, care permite familiilor de agricultori sa ajunga la un nivel de viata care compenseaza
dificultatile vietii rurale si aduce o anumita autonomie fata de sectorul agroindustrial.
Exista o multitudine de argumente in favoarea dezvoltarii turismului rural, constand in
efectele imediate sau pe termen lung, de natura economica, sociala, culturala etc. induse de
organizarea rationala a spatiilor rurale.
Necesitatea turismului rural raspunde unei triple perspective: cea a operatorilor, in masura in
care diversificarea ofertei poate modifica cresterea competitivitatii sectorului; cea a turistilor, pentru
ca se ofera raspunsuri oportune privind satisfacerea noilor necesitati de relaxare si, in sfarsit, cea a
autoritatilor publice, deoarece aplica strategii de imbunatatire calitativa a turismului, atat in timp, cat
si in spatiu.
Turismul rural este expresia orientarii unei parti insemnate din turistii contemporani catre
natura ca urmare a implicatiilor civilizatiei post industriale. Astari natura devine pretext de reflectie,
petru descoperire, pentru educatie, dar si pentru tratament, performante sportive si implicit pentru o
viata noua.
Actiunile promotionale trebuie sa sigure o imagine sugestiva a turismului rural romanesc,
atat sub aspectul potentialului turistic, cat si a caracteristicilor sociale, culturale, psihologice
specifice poporului nostru.
Turismul rural, ca parte integranta a intregului angrenaj al turismului, implica o activitate
turistica. Mediul inconjurator si comunitatile locale sunt elementele sale de baza si, de aceea, sunt
direct implicate in receptarea de beneficii si costuri.
Motivatiile specifice turismului rural sunt urmatoarele:

5
 - reintoarcerea la natura nemodificata, motivatie valabila pentru toate categoriile de varsta,
sex, socio-profesionale, statut social, rezultat al trebuintei de conservare, sanatate, confort fizic si
spiritual, ce demonstreaza ca, omul modern nu se poate rupe de cadrul originar de viata, iar
contactul lui cu mediul rustic are ecouri largi in mecanismul echilibrului functional;
- cunoasterea si adeziunea temporara la grupurile de apartenenta specifice zonelor rurale,
dintre care se desprind familia de tip patriarhal, comunitatea locativa, grupul de munca, grupul
folcloric. in acest cadru, turistul isi recapata conditia de membru al comunitatii, reputatia, prestigiul,
consideratia celorlalti, precum si posibilitatea de a participa la actiuni comune creatoare;
- cunoasterea, intelegerea, inventarea si elaborarea contactului nemijlocit cu piese ale
tezaurului istoriei nationale, ale folclorului, ocupatiilor traditionale si obiceiurilor populare
transforma vacantele rustice intr-un veritabil proces de asimilare a unor noi si numeroase cunostinte
si de dobandire a unor deprinderi ce dau turistilor satisfactii personale si sentimentul utilitatii. in
acelasi timp, prin initierea in mestesuguri si ocupatii traditionale locale, turistii isi pot manifesta din
plin aptitudinile creative personale, iesind din monotonia si rutina activitatilor cotidiene;- motivatii
estetice ce decurg din nevoia de frumos, ordine, puritate, armonie, naturalete, ce indeamna pe
majoritatea turistilor sa se considere privilegiati pentru posibilitatea de a vizita locuri atractive prin
pitorescul si farmecul lor;

1.1 Definiții și concepte

Turismul rural poate fi considerat un raspuns la necesitatile micii exploatari agrare, cu
probleme de continuitate, care permite familiilor de agricultori sa ajunga la un nivel de viata care
compenseaza dificultatile vietii rurale si aduce o anumita autonomie fata de sectorul agroindustrial.
Dezvoltarea turismului trebuie ,sa se faca gradat, fara sa provoace vreun impact. Trebuie sa
se bazeze pe utilizarea sustinuta a resurselor, pe revitalizarea economiilor locale, pe integrarea
populatiei locale si pe o dezvoltare planificata si controlata care sa nu duca la aparitia unui fenomen
de masa, care sa aiba un impact scazut si sa fie sustinuta.
Principala problema care apare atunci cand se pune problema turismului rural este sustinerea,
mai precis capacitatea de a satisface cererea, asigurand o mentinere in timp a ofertei.
In definitiv, este vorba de stabilirea unui circuit inchis si bidimensional intre natura si
resursele economice. Natura trebuie sa creeze resurse economice (prin intermediul turismului), in
timp ce aceasta activitate trebuie sa fie capabila sa contribuie, sa mentina si sa imbunatateasca
cantitatea si calitatea resurselor naturale existente.
Necesitatea turismului rural raspunde unei triple perspective: cea a operatorilor, in masura in
care diversificarea ofertei poate modifica cresterea competitivitatii sectorului; cea a turistilor, pentru
ca se ofera raspunsuri oportune privind satisfacerea noilor necesitati de relaxare si, in sfarsit, cea a
autoritatilor publice, deoarece aplica strategii de imbunatatire calitativa a turismului, atat in timp, cat
si in spatiu. Orice proces de planificare a turismului rural implica doua directii mari de actionare. Pe
de o parte, crearea infrastructurilor necesare pentru ca impacturile fizice negative ale turismului sa
fie minime, si, pe de alta parte, educatia agentilor implicati in turismul rural, in mod direct sau
indirect.
6
 Infrastructura reprezinta toate elementele care, in cadrul zonei turismului alternativ, sunt
destinate sa reduca impactul negativ al vizitatorilor in zona (cosuri de hartii, zone de odihna, servicii
de curatenie, brosuri, afise care indica modul corect de comportare etc.) si sa potenteze
oportunitatile (cu o oferta diversificata si incercand sa disperseze vizitatorii din punct de vedere
spatial si temporal).                                 
Educatia este al doilea pilon al planificarii turismului rural si consta in crearea unei constiinte
respectuoase fata de mediul inconjurator, tinand cont de cele doua colectivitati receptoare, vizitatorii
si comunitatile locale. Functia educativa poate fi realizata printr-o comunicare personala (ghizii
trebuie sa fie formati sa protejeze spatiul natural de care sunt responsabili si, de asemenea,
comunitatile locale) si prin forme de comunicare non-personale, ca: mijloace de comunicare in
masa, mijloace care se adreseaza in mod special vizitatorilor (distribuirea de prospecte, emisiuni
audio-vizuale, afise etc.). Trebuie sa se tina seama de faptul ca, in planificarea acestor activitati,
atentia cea mai importanta se acorda mediului inconjurator.
Exista o multitudine de argumente in favoarea dezvoltarii turismului rural, constand in
efectele imediate sau pe termen lung, de natura economica, sociala, culturala etc. induse de
organizarea rationala a spatiilor rurale.
Astfel, dezvoltarea ofertei de cazare conduce la aparitia unui cadru construit de calitate, ce
are ca efect imbunatatirea aspectului arhitectonic al satului. Apar mutatii in conceptia celor care
construiesc, care vor accepta ideea consultarii unui arhitect in vederea realizarii unei case
functionale, gospodaria taraneasca se consolideaza, gradul de confort va fi mai ridicat, atat in
beneficiul turistului, cat si al proprietarului. Gazdele vor deveni mai prospere decat restul
locuitorilor satului si prin urmare vor fi mai dispuse sa investeasca in scopul cresterii nivelului lor de
trai, ca si in scopul prosperarii comunitatii rurale.
Urmare a intensificarii circulatiei turistice se dezvolta activitati economice pe plan local
(agricultura, prelucrarea materiilor prime, industria usoara, mestesugurile) pentru a satisface o cerere
sporita de produse agricole si neagricole. Direct sau indirect se asigura cresterea numarului locurilor
de munca in plan local.
Pe baza experientei internationale si a practicilor intalnite in ultimii ani, in Romania sunt
considerate ca favorabile dezvoltarii turismului zonele montane, litoralul si Delta Dunarii, iar prin
actiunile desfasurate de asociatiile ce au ca obiect de activitate turismul rural si agroturismul,
numarul zonelor si localitatilor rurale atrase in circuitul turistic a crescut.
Dupa 1990, o data cu intelegerea importantei turismului rural si agroturismului si corespun-
zator cu elaborarea unor reglementari legate de dezvoltarea acestora, primele gospodarii au fost
omologate in zona montana.
Problema principala a turismului romanesc in perioada urmatoare inclusiv a turismului rural
este calitatea produsului turistic privita, in principal, sub aspectul serviciilor turistice, fara de care
nici un patrimoniu turistic, oricat ar fi de valoros, nu poate fi valorificat eficient.
Ridicarea calitatii produsului turistic romanesc, indiferent de forma sa concreta, necesita aplicarea
unor strategii de flexibilitate, de diversificare a genurilor de prestatii turistice si de diferentiere a
produsului turistic oferit, comparativ cu ofertele concurentilor.

7
 Strategia de flexibilitate permite urmarirea evolutiei cererii turistice si adaptarea prestatiilor
turistice in functie de specificul si variatiile acesteia, precum si in concordanta cu caracteristicile
mediului natural si vocatia turistica a zonei.
Strategia de diversificare a genurilor de prestatii turistice asigura largirea si diferentierea
actiunilor turistice in functie de preferintele diferitelor categorii de turisti: zone geografice, profesie,
varsta, turism organizat si turism neorganizat etc.
Strategia de diferentiere a produsului turistic comparativ cu ofertele concurentilor permite
dezvoltarea originalitatii produsului turistic, prin crearea de spatii si modalitati de viata turistica, cu
valente spirituale si specific national, indeosebi pe piata internationala produsul turistic trebuie si
poate sa posede atributele unicitatii[2]
Tara noastra are o remarcabila vocatie turistica. Dispunem de importante resurse turistice,
concretizate in existenta unui spatiu geografic variat, combinat cu valoroase creatii istorice si de arta
si cu un potential balneoclimateric deosebit al pamantului.
1.2 Trăsăturile și evoluția turismului rural
Turismul rural s-a dezvoltat , fara indoiala valorificand caracteristicile deosebit de favorabile celor
trei elemente principale ce concura la infaptuirea actului turistic.
● Spatiul rural (vatra si mosia satului) ca suport al procesului de vietuire si derulare a activitatii
specifice. Acesta consta in densitatea redusa a populatiei si a marimii asezamintelor bine aerisite si
umane.
● Populatia rurala ca element al eternitatii de veacuri a obiceiurilor si traditiilor populare ale satelor,
factor al transfomarii mediului natural, a resurselor locale.
● Produsele naturale, bogatiile naturale care satisfac cerintele personale si pe cele ale ofertei
turistice, destinate persoanelor care vin in gazda.
Dezvolatrea turismului rural a produs mutatii importante in viata satelor cu deosebire a celor care
dispun de o oferta turistica importanta, aducand elemente noi privind:
. valorificarea resurselor proprii specifice (balneare, naturale, vitipomicole, gastronomice, artizanale,
etnografice si folclorice);
. transformari in plan edilitar si al dotarilor prin aparitia unor constructii specifice (ferme
agroturistice, pensiuni), puncte de informare, unitati de deservire (magazine), amenajari pentru sport
si echitatie , echipamente igienico-sanitare;
. evitarea procesului de depopulare rurala prin aparitia unor solutii noi de ocupare a fortei de munca,
mai ales in localitatile rurale, in care turismul se poate practica tot timpul anului;
. dezvoltarea micii industrii rurale de valorificare primara a produselor agricole si revitalizarea
mestesugurilor specifice zonelor rurale;
. valorificarea resurselor de apa locale in scopuri energetice si mai ales pentru piscicultura;
. combaterea poluarii mediului prin eliminarea surselor si conservarea pe aceasta cale, a unor
conditii optime de viata in zonele agroturistice.
8
Aspectele actuale ale turismului rural romanesc pot fi detaliate in felul urmator:
. In evolutia sa istorica, turismul rural a avut perioade de ascensiune, de cadere, dar niciodata de
disparitie. Asistam azi la un nou avant - dintre cele mai mari - al turismului rural, generator de
speranta. Motivatii dintre cele mai diverse ii determina azi pe unii turisti sa aleaga pensiunea rurala
in locul altor destinatii. Dintre acestea se pot enumera doar cateva: dorinta de libertate, de miscare,
creata de spatiile deschise ale ruralului si de lipsa unor programe rigide pe zile, ore si obiective;
conditiile de pret si de structura ale meniurilor alimentare; specificul local traditional si nu in ultimul
rand, dorinta de a intra in intimitatea vietii rurale, descrise cu multa incantare de numerosi poeti si
scriitori.
. In mod obligatoriu, atunci cand vorbim despre turismul rural, trebuie neaparat sa-l asociem cu
"satul turistic", de care nu poate fi rupt. Dispersia in teritoriu a turistilor se face in functie de
tipologia satelor turistice. Astfel, pot exista sate turistice istorice, care poseda in arealul lor
interesante si atractive monumente istorice; apoi sate cu bogate traditii etno-folclorice si de
arhitectura populara - deci sate folclorice - sau sate cu monumente ale naturii, sate viticole, sate
piscicole.
. Prin specificul sau de turism estival, turismul rural trebuie privit ca o modalitate de absorbtie a
surplusului de turisti, din anumite perioade, ale unor renumite statiuni turistice sau acela al marilor
aglomerari urbane. Sunt frecvente situatiile in care unii turisti au ajuns sau ajung in mediul rural, ca
urmare a imposibilitatii de a-si gasi locuri convenabile de odihna in statiuni cunoscute, iar numarul
acestora nu este de neglijat.
1.3 Sustenabilitatea și durabilitatea turismului rural
Turismul intern poate contribui la redresarea pe termen scurt și mediu a acestei industrii, însă este
nevoie de o schimbare radicală pentru a consolida rezistența la ceea ce se întrevede pe viitor în acest
sector. Scandinavia este exemplară în ceea ce privește angajamentul și conștientizarea durabilității,
65% dintre companiile de turism de aici au implementat deja o strategie de durabilitate. De altfel,
primele 20 de locuri din topul ţărilor ce oferă călătorii durabile se află în Europa. Suedia este clasată
pe primul loc, fiind urmată de Finlanda și Austria. 
Concentrată pe conceperea unei strategii de turism durabil, Suedia lucrează la promovarea
turismului rural și regional în orașele de bază. Țara beneficiază, de asemenea, de o infrastructură de
transport eficientă și de forme alternative de călătorie. În ceea ce priveşte cazarea durabilă, Suedia
vine în întâmpinarea oaspeţilor cu modelul de arhitectură și design eco-chic nordic, deja cunoscut şi
premiat.
 

Principiile de baza a Turismului Durabil.

Dezvoltarea turismului trebuie sa fie durabila sub aspect ecologic, viabila si rentabila sub raport
economicsi echitabila din punct de vedere etic si social pentru populatia locala.La nivel de
comunitate, turismul urmeaza a se dezvolta in context cu turismul regional, national
siinternational.Pentru ca turismul sa poata contribui la o dezvoltare durabila a economiei, el trebuie
sa integreze mediulnatural, cultural si uman, sa respecte echilibrul fragil, caracteristic multor
destinatii turistice.Dezvoltarea durabila a turismului are urmatoarele aspecte:- durabilitatea
9
ecologica, care garanteaza o dezvoltare adecvata in conditii de respectare a diversitatii biologice si a
resurselor biologice;- durabilitate sociala si culturala, care contribuie la dezvoltarea si protejarea
valorilor culturale;- durabilitate economica, ce garanteaza o dezvoltare a societatii in conditii de
gestiune adecvata aresurselor cu obtinerea unor efecte economice atit pentru prezent, cit si pentru
viitor.Realizarea prezentei Strategii este posibila in conditiile respectarii
urmatoarelor principii:
- planificarea, amenajarea si exploatarea turistica, la nivel local, ca parte integranta a strategiei
dezvoltariidurabile a turismului la nivel national;- participarea diferitelor autoritati publice, a
sectorului privat, a asociatiilor de protectie a mediului si a populatiei la procesul de planificare a
turismului;- gestionarea si planificarea durabila a turismului, tinindu-se cont de protectia mediului
natural si uman inzonele de primire;- repartizarea echitabila a avantajelor si a cheltuielilor intre
promotorii turismului si populatia din zonelede primire;- informarea, educarea, incurajarea si
atragerea populatiei locale in procesul de amenajare turistica;- evaluarea prealabila a proiectelor de
amenajare turistica si a eventualelor impacturi de la derularea proiectelor;- participarea populatiei
locale la elaborarea unor programe de colaborare in scopul optimizarii activitatiituristice.
Turismul durabil poate fi definit
ca un tip-model de dezvoltare economica orientata spre:- ameliorarea calitatii vietii in regiunile
receptoare;- prestarea unor servicii de prima calitate vizitatorilor;- mentinerea calitatii mediului atit
pentru vizitator, cit si pentru comunitatea receptoare.
Turismul durabil:
- favorizeaza intelegerea si constientizarea efectelor pe care le poate genera turismul asupra
mediuluinatural, cultural si uman;- asigura o justa repartizare a avantajelor si a cheltuielilor;-
demonstreaza importanta resurselor naturale si culturale pentru bunastarea economica si sociala
acomunitatii si contribuie la prezervarea acestor resurse;- supravegheaza, evalueaza si gestioneaza
propriile efecte, determinind astfel responsabilii pentru mediu.Aceste principii urmeaza a fi
respectate sub toate aspectele dezvoltarii turismului in Republica Moldova,ele fiind o parte
integranta a prezentei Strategii.

10
 Capitolul II. Turismul rural si agroturismul

2.1 Agroturismul
Agroturismul este acea formă de turism în care o persoană sau un grup de persoane se deplasează,
cazează și își desfășoară activitatea într-o localitate rurală nepoluată așezată într-o zonă pitorească
timp de cel puțin 24h, timpîn care consumă produse alimentare și nealimentare specifice zonei
respective.
Agroturismul romanesc este un important mijloc de atractie turistica reprezentat printr-o   gama
larga si diversificata: tesaturile decorative, costumele populare, sculpturile  in lemn si piatra, pictura
pe sticla sau lemn, vopsitul oualor, impletiturile din nuiele si, totodata,  muzica populara si dansurile
romanesti alerte si bine ritmate.
Concretizata in cazare, servicii de masa, agrement (calatorie, pescuit, echitatie), alte servicii curente,
iar pe de alta parte, activitatea economica, (agricola) prestata de proprietarul fermei (pensiunii)
agroturistice gazda, concretizata in producerea si prelucrarea primara a produselor agroalimentare in
gospodarie si comercializarea lor direct la turisti sau prin alte retele comerciale.

Agroturismul joaca, fara indoiala, un rol important in metamorfoza de ansamblu a spatiului rural, cu

deosebire a satelor si a oraselor mici cu grad sporit de ruralitate si un potential turistic valoros.
Asezarile cu un trecut istoric indelungat, cu cladiri in stil arhitectonic caracteristic regiunii, cu
obiceiuri, traditii si un mod de viata propriu, atrag turistii care doresc sa cunoasca pe viu aceste
aspecte.
Nu este de ajuns sa spunem ca Romania este frumoasa, ca poate oferi multe posibilitati pentru
practicarea turismului rural si agroturismului, ci este necesar sa dezvoltam aceste doua activitati
complementare pe principiul rentabilitatii (Buianu, 2001)

11
2.2 Tipuri de gospodării cu destinație agroturistică
 În funcție de ambientul natural, cultural și folcloric al regiunii, serviciile agroturistice oferite
de gospodăriile țărănești pot varia de la servirea mesei, servicii de însoțire și călăuză turistică pe
anumite trasee sau inițiere în anumite meșteșuguri tradiționale, la posibilitatea practicării unor
sporturi sau asistării la o serie de obiceiuri tradiționale din gospodărie, localitate sau zona (șezători,
hore sătești, colinde, hramuri bisericești, târguri tradiționale, spectacole folclorice, etc).

Fermă agroturistică este o structura de primire pentru găzduire și servirea mesei ce funcționează în
cadrul unei gospodării țărănești și care asigura alimentația turiștilor cu produse proaspete din surse
proprii și locale.

Obiectivul principal al organizării activității de agroturism îl constituie folosirea rațională a celor trei
resurse importante și anume: pământul, capitalul și forță de muncă.

Fermă agroturistică este o structura de primire pentru găzduire și servirea mesei ce funcționează în
cadrul unei gospodării țărănești și care asigura alimentația turiștilor cu produse proaspete din surse
proprii și locale.

Obiectivul principal al organizării activității de agroturism îl constituie folosirea rațională a celor trei
resurse importante și anume: pământul, capitalul și forță de muncă.

Gospodăria țărănească românească reprezintă denumirea spațiului administrativ și spiritual în care

familia restrânsă sau extinsă română trăiește și își desfășoară activitatea spirituală și materială. Se
știe că structura unei gospodării este determinată de anumiți factori: condițiile de relief, ocupațiile,
starea socială, gustul estetic și experiență constructorului.

12
 Capitolul III. Studiu de caz-Resursele atractive ale turismului rural din localitatea Polovragi

3.1 Prezentarea localitatii

•Comuna Polovragi este asezata la poalele de sud-vest ale Muntilor Capatanii, in depresiunea
cu acelasi nume, in partea de nord-est a judetului Gorj, pe malul stang al Oltetului. Depresiunea
Polovragi face parte din Depresiunea Subcarpatica olteana, situata intre Bistrita Valcii / Dealul
Costesti, la est si raul Motru, la vest. Valea Oltetului desparte Muntii Parang (spre vest) de Muntii
Capatana (spre est), printr-un un relief abrupt calcaros, de circa 200 - 300 m inaltime.
•Teritoriul administrativ al comunei are o suprafata de 8.783,8 ha - din care 3.267 ha
reprezinta teren agricol si se intinde spre nord pana in creasta principala a Muntilor Capatanii, avand
ca vecini: orasul Horezu spre est, Malaia spre nord, Baia de Fier spre vest, iar spre sud, Alimpesti si
Slatioara. Intre aceste limite, altitudinea variaza de la 420 m, in extremitatea sudica, la 2.108 m, in
Vf. La Nedei, situat pe creasta principala a Muntilor Capatanii.
Comuna Polovragi este alcatuita din doua sate: Polovragi - resedinta de comuna si Racovita.
Asemenea intregii zone submontane dintre Gilort si Bistrita Valcii, populatia comunei Polovragi a
suferit puternice influente demografice si etnoculturale dinspre Marginimea Sibiului. Rezultatul
acestei interferente se regaseste in graiul, portul si traditia pastorala asemanatoare satelor din
Marginime, aspect care reprezinta un punct forte in dezvoltarea turistica a localitatii, prin elementele
culturale cu valoare de unicat pe care le poate oferi potentialilor vizitatori. Pastrarea acestui
patrimoniu etnocultural trebuie sa reprezinte, alaturi de infrastructura si utilitati, obiectivul principal
al strategiei de dezvoltare a localitatii.

3.2. Patrimoniul natural

Pozitia localitatii, in arealul Subcarpatii Olteniei, care determina varietatea si structura
reliefului, tipul de vegetatie si lipsa surselor depoluare sunt elemente determinante in constituirea
cadrului natural al zonei. Localitatea beneficiaza asadar, de locuri atractive, pitoresti, cu un climat
favorabil recrearii si petrecerii timpului liber, de numeroase obiective turistice spre care se indreapta
anual zeci de mii de turisti.
Formele de relief montan si submontan, avand ca suport o structura geologica complexa (in
principal roci cristaline si calcare jurasice, pe care s-au dezvoltat numeroase forme de relief carstic),
imbogatesc aspectul peisagistic al zonei si creeaza oportunitati pentru practicarea unor variate forme
de turism. Importanta stiintifica (geologica, geomorfologica, botanica si forestiera) a intregii zone
carstice a determinat declararea acesteia ca arie protejata,
Cheile Oltetului[9] - de circa 2,2 km lungime, impresioneaza prin salbaticia si ingustimea
defileului, in lungul caruia serpuieste un drum forestier de 18 km lungime; urmarind cursul paraului
Oltet pana la obarsie (limita naturala intre Muntii Parang si Muntii Capatana), drumul forestier trece
creasta Parangului pe la Curmatura Oltetului, pentru a ajunge apoi in Valea Latoritei, importanta
zona turistica din bazinul Lotrului. Intreaga zona a Cheilor Oltetului prezinta un deosebit interes si
13
din punct de vedere floristic si peisagistic. Pe putinul sol format intre stancile calcaroase, vegeteaza
numeroase specii submediteraneene. In acest cadru generos, mai putem adauga existenta unei paduri
seculare de castan comestibil, urmare a influentelor climatice submediteraneene. Aici exista peste
300 de specii de plante caracteristice terenurilor calcaroase: unghia ciutei, strejnicul, ruginita.
Drumul forestier, amenajat de-a lungul canionului, permite accesul rutier facil spre pestera, aflata la
circa 200 m dupa intrarea in chei, la 670 m altitudine, in versantul stang al Oltetului si totodata pune
in evidenta frumusetea si salbaticia peisajului carstic. Pestera, cu o lungime totala de circa 9.000 m,
este un vechi meandru subteran al Oltetului, aflat la nivelul de 25 m. Sub acest nivel, actiunea
eroziva a Oltetului a dus la adancirea albiei si formarea unui adevarat canion. Din galeria principala,
in cea mai mare parte orizontala, se desprind mai multe culoare laterale, in parte colmatate cu
aluviuni. De-a lungul galeriei se disting trei sectoare, mai important fiind cel din dreapta, numit
'Culoarul Liliecilor'. Galeria, din care circa 1 km este electrificata, continua cu inaltimi de 2 - 8 m si
largimi de circa 10 m. Sunt frecvente prabusirile, scurgerile din tavan, hornurile; aici se deschid
culoare secundare mici, impodobite cu calcit. trasee de alpinism din zona carstica (Cheile Oltetului),
unde exista mai multe trasee de alpinism, de diferite grade de dificultate traseul paraului
Oltet, insotit de drumul forestier, este deosebit de pitoresc; in locul denumit Luncile Oltetului, la
iesirea din chei, inspre amonte, exista un amplasament propus pentru amenajarea unui sat de
vacanta, inclusiv cu platforma de campare; realizarea proiectului investitional va contribui la aparitia
in aceasta zona a unui complex turistic de agrement si recreere; Fondul forestier bogat, reprezentat
prin paduri de foioase si conifere, imbraca versantii sud-vestici ai Muntilor Capatana, creeaza un
mediu ambiant atractiv, curat, recomandat pentru vacante active;

3.3 Analiza SWOT

Puncte tari :
Potential natural ridicat;
Mediul natural bine conservat, diversitatea deoseebita, aerul curat, cadrul natural propice relaxarii;
Forme de relief deosebite;
Peisajele naturale atractive (cu paduri, rauri, lacuri, munti);
Ospitalitatea locuitorilor si traditiile;
Existenta asezamintelor cultural-spirituale;
Agroturismul, ecoturismul (turismul verde);
Dezvoltarea produselor turistice tip « nisa » (turism ecologic, montan);
Centre culturale, muzee istorice, casele memeoriale, monumentele unice pe plan mondial;
Infrastructura specifica de cazare bine reprezentata;
Specialitatile gastronomice locale (bucataria traditionala);
Folclorul si festivalurile, obiceiurile de Anul Nou, muzica/dansurile traditionale;

14
Ospitalitatea agroturistica.
Puncte slabe :
Lipsa de comunicare si de coeziune intre comunitatile umane pentru realizarea unor obiective de
interes comun ;
Perturbarea transportului datorata starii cailor de acces (infrastructura precara, gropi, indicatoare
lipsa), lipsa telefonului in anumite zone ;
Starea de conservare si de curatenie o unor monumente ;
Indiferenta unor oameni fata de mediu ;
Insuficienta pregatire de specialitate a unor lucratori din industria ospitalitatii, lipsa de motivare a
salariatilor, insuficient personal calificat, atestat si brevetat ;
Calitatea necorespunzatoare a serviciilor turistice ;
Existenta in unele cazuri a unor conditii precare de cazare, lipsa curateniei ;
Parteneriat slab in domeniul turismului (intre administratia publica locala si firmele de turism) ;
Lipsa unui contract cadru legiferat si a unui cod de conduita intre hoteluri si agentiile de turism ;
Insuficienta dezvoltare a potentialului turistic existent ;
Interes scazut pentru investitii ;
Promovare insuficienta si neunitara ;
Lipsa de educatie turistica a locuitorilor si turistilor ;
Sistem educational slab-multa teorie si foarte putina practica ;
Informatiile statistice nationale nu sunt de incredere ;
Aparenta saracie vazuta din exterior si impresia neglijari multor monumente chiar din zonele
istorice.
Oportunitati:
Dezvoltarea unor noi statiuni turistice;
Refacerea retelei judetene de drumuri, proiritate avand cele care asigura accesul spre punctele de
interes turistic;
Existenta unor programe de finantare;
Sporturile extreme, aventurile montane, plimbarile;
Crearea unor parteneriate cu organisme sau investitori straini in sectorul turistic; integrarea in
programele finantate de Uniunea Europeana;
Crearea unei burse de turism;

15
Organizarea de inchirieri de case traditionale pentru perioada de vacanta; acestea ar putea fi
integrate in una sau mai multe retele europene profesionale de locatie si distribuite de reteaua de
agentii de turism din Romania;
Dotarea structurilor de primire cu sali de conferinte;
Incurajarea dezvoltarii unor forme noi de turism (ex. de aventura);
Sustinerea proiectelor care introduc valoare turistica, obiective si evenimente culturale si spirituale;
Imbunatatirea infrastructurii;
Constituirea unei retele de centre de informare turistica in apropierea principalelor obiective
turistice.
Amenintari:
Scaderea veniturilor reale ale populatiei, inflatia;
Diminuarea disponibilitatilor de timp liber;
Schimbarea preferintelor consumatorilor;
Concurenta acerba manifestata pe plan intern si international in turism, turismul ilicit;
Instabilitatea politicilor guvernamentale privind turismul si fiscalitatea;
Tendinta turistilor din regiune de a migra spre alte regiuni (tari) si o insuficienta afluenta a turistilor
straini;
Cresterea asteptarilor turistilor, care nu vor putea fi satisfacute;
Decizii luate pe baza unor informatii inexacte;
Slaba convergenta a activitatilor « partenerilor » din turism (hoteluri, institutii de instruire,
autoritatile locale);
Alocarea inadecvata a timpului managerilor pentru recrutarea si instruirea personalului, in
detrimentul celorlalte activitati manageriale;
Eventuala degradare a monumentelor de arta si arhitectura;
Cresterea competitivitatii intre regiuni si lipsa de colaborare intre acestea;
Proasta perceptie a Romaniei in exterior.
3.4.Marketingul turistic rural
Aplicarea orientarii de marketing in turismul rural este influentata de faptul ca serviciile oferite de
aceasta forma de turism prezinta unele caracteristici ce le diferentiaza de celelalte servicii turistice si
nonturistice si anume:
. preponderenta factorului emotional in raport cu cel rational in decizia de cumparare a produsului
turistic. Mentionam faptul ca turismul rural este, cu precadere, un turism familial si ca succesul
realizarii produselor turistice rurale depinde de imaginea si experienta turistica a tuturor membrilor
16
familiei. Din alternativele oferite, va fi ales produsul turistic rural despre care grupul familial si-a
format cea mai buna imagine si care ii ofera in momentul respectiv cele mai mari satisfactii
familiale:
complexitatea serviciilor turistice rurale, in turismul rural complexitatea are o semnificatie relativa,
unele produse turistice avand o structura simpla (de exemplu, produsele turistice rurale oferite la noi
in tara, unde nu exista inca o industrie a agrementului si unde lipsa cererii incetineste progresul
bazei tehnico-materiale specifice), altele avand o structura complexa (de exemplu, produsele
turistice rurale oferite in tari care au beneficiat de eforturi investitionale substantiale in acest sector).
De asemenea, in general, turismul rural ofera o gama de servicii complementare mult mai restransa
decat alte forme de turism (de odihna, de tratament, cultural etc.);
dependenta serviciilor turistice de serviciile oferite de intreprinderile complementare. Astfel,
serviciile turistice sunt oferite consumatorilor prin intermediul intreprinderilor de turism, dar sunt
prestate de catre firmele complementare. Intr-un pachet de vacanta oferit, transportul este realizat de
una sau mai multe firme de profil angajate de intreprinderea de turism, cazarea se poate face in una
sau mai multe structuri de primire turistica, masa poate fi servita intr-unul sau mai multe restaurante
etc. in aceste conditii, intreprinderilor turistice le revine sarcina de a avea in vedere atat calitatea
serviciilor oferite de intreprinderile complementare, chiar urmarirea in timp a evolutiei lor
economico-sociale.
In turismul rural, numarul intreprinderilor complementare se reduce, intrucat transportul se
realizeaza, de regula, cu mijloace proprii, cazarea se face intr-o singura structura de primire turistica
(pensiune sau ferma agroturistica), masa se serveste in incinta unitatii de cazare, prin specificul
formei de turism etc. Serviciile turistice se ofera consumatorului fie direct, fie prin intermediari, care
au un rol important nu numai in distributie, ci si in decizia de cumparare a consumatorului, in
turismul rural, rolul intermediarilor creste intrucat prestatorii sunt, de regula, firme de dimensiuni
mici, lipsite de putere proprie de distributie. Din aceasta cauza, decizia consumatorului de produse
turistice rurale este direct dependenta de imaginea oferita de intermediari (canale de distributie) in
legatura cu calitatea serviciilor turistice rurale, acestia fiind considerati experti de catre consumatori.
Sezonalitatea in turism, in general si in turismul rural, de asemenea este determinata de factorii
naturali si sociali si are intensitati diferite in functie de destinatia turistica. Din acest motiv si
elementele mix-ului de marketing sunt utilizate in mod diferit. Astfel, daca promovarea se face in
special in extrasezon, pretul si distributia ating valori maxime in sezon. In perioadele de extrasezon
se executa lucrari de intretinere-reparatii si se proiecteaza viitoarele produse turistice.
Aplicarea strategiilor de marketing in activitatea turistica a condus si va conduce la dezvoltarea fara
precedent a acesteia, fenomenul avand insa si urmari negative asupra mediului inconjurator si
comunitatilor locale, intrucat, mai mult decat in orice alta forma de turism, in turismul rural mediul
inconjurator se constituie atat in resursa turistica, cat si in suport de desfasurare a activitatilor
turistice, trebuie avute in vedere strategii corespunzatoare, cunoscute sub denumirea de 'marketing
verde'.

17
 Concluzie

În tara noastra, patrimoniul turistic este insuficient valorificat, iar produsul turistic rural este
în curs de cristalizare. În momentul de fata, produsul turistic rural îmbraca forma unor gospodarii
sau a unor asezari care ofera prestatii turistice primare, daruind în acelasi timp, cu generozitate
bogatia valorilor satelor românesti. Un turism rural de calitate presupune servicii si prestatii de
calitate. Se subîntelege ca echipamentele turismului rural trebuie sa dispuna de o dotare sanitara
moderna, de conditii de confort atât pentru gazduire, cât si pentru alimentatie publica, de cai de
acces si mijloace de comunicatie civilizate. Trebuie acordata o atentie deosebita promovarii
produsului turistic rural, care necesita: publicarea unor buletine informative, înfiintarea unui ziar sau
a unei reviste de profil, editarea anuala a unui catalog, la standarde europene, elaborarea unor
programe de media si realizarea unui oficiu de informare si difuzare.
În ceea ce priveste notiunea de pret, aceasta se foloseste pentru serviciile de masa, iar pentru
cazare se foloseste termenul de tarif. În stabilirea preturilor si tarifelor, trebuie avute în vedere
preturile si tarifele celorlalte unitati de cazare din apropiere si din sat, cheltuielile implicate, inclusiv
cele de promovare, preturile la care se pot vinde produsele din gospodarie, servite sau vândute
oaspetilor, munca pentru a crea servicii de sedere optime pentru oaspeti si, nu în ultimul rând,
conditiile oferite acestora.
Din punct de vedere arhitectural, pensiunile turistice sunt fie constructii moderne, amenajate
în stil modern, fie autentice case taranesti, amenajate si aranjate pastrând specificul zonei. Fiecare
tip de casa se adreseaza unui anumit gen de turisti, cei mai pretentiosi alegând casele moderne,
strainii si iubitorii de natura si folclor simtindu-se foarte bine în case vechi, autentice.
Turismul rural are o baza motivationala larga, reprezentata prin: reîntoarcerea la natura,
cunoasterea traditiei, culturii, creatiei populare, practicarea unor sporturi, consumul de alimente si
fructe proaspete. Turismul rural corespunde unei varietati de gusturi si preferinte, adresându-se unui
segment larg de consumatori.

18
Bibliografie

https://www.rasfoiesc.com/business/afaceri/turism/TURISM-RURAL-AGROTURISM-
ECOTUR66.php

https://www.google.com/url?sa=i&url=https%3A%2F%2Fwww.bursa.ro
%2Fturismul-rural-poate-valorifica-tara-noastra-pe-piata-internationala-
24427041&psig=AOvVaw1c9SlMhQOFiNLFTroVcYKm&ust=168364249691200
0&source=images&cd=vfe&ved=0CBEQjRxqFwoTCOCdhJf35f4CFQAAAAAd
AAAAABAR
https://www.creeaza.com/afaceri/turism/GOSPODARIA-
AGROTURISTICAFORMA-662.php

19
Anexe

1. Pensiunea Valea Branzei - cazare Tara Maramuresului

Tipologie:Pensiune, Agroturism
Pozitie:Munte, Deal
Cazare:Camera
Formule de cazare:
 Numai cazare
 Cazare si mic dejun
Locuri:50
Perioada de inchidere:deschis tot timpul
Servicii:
 Restaurant
 Loc de joaca pt copii
 Ferma didactica
 Activitati teambuilding
 Vanzare produse locale
 Internet
 Gratar in curte
 Terasa sau foisor
Pensiunea are 17 camere cu doua sau trei locuri, cu baie proprie sau baie comuna. Patru dintre
camere au balcon cu vedere panoramica spre Valea Izei. Baile sunt echipate cu cabina de dus cu
hidromasaj. Incalzirea si apa calda sunt asigurate de centrala cu lemne. 
Pentru petrecerea timpului liber, turistii au la dispozitie o sala pentru recreere, cu masa de ping-pong
si spatiu amenajat pentru copii. In gospodaria pensiunii turistii pot lua parte la activitatile zilnice de
20
ingrijire a animalelor si se pot relaxa in livada din spatele casei. La cerere, se pot organiza seri
folclorice. Pensiunea ofera turistilor internet wireless gratuit.
 Va invitam deasememea la Jacuzziul nostru, si la cele doua ciubere cu apa obisnuita si un ciubar cu
apa termala.
Paine de casa, sarmale, carnati, placinte, mamaliga, platouri taranesti, horinca sunt cateva dintre
bunatatile traditionale cu care veti fi serviti la Pensiunea Valea Branzei. Preparatele sunt pregatite cu
produse din gospodaria proprie. Bucataria utilata complet, poate fi folosita de catre turisti, iar masa
poate fi servita la parterul pensiunii, in livingul spatios.

2. Pensiune Maramures - cazare Tara Maramuresului

Tipologie:Pensiune, Agroturism, Vila
Pozitie:Munte, Deal, Campie, Lac
Cazare:Apartament, Camera
Formule de cazare:
 Cazare si mic dejun
 Demipensiune
Locuri:20
Perioada de inchidere:deschis tot timpul
Servicii:
 Restaurant
 Cai
 Loc de joaca pt copii
 Activitati teambuilding
 Vanzare produse locale
 Biciclete de inchiriat
 Carte de credit acceptata
 Internet
 Gratar in curte
 Terasa sau foisor
 Spatiu campare/rulote
Dispunem de gradina foarte mare, cu pomi fructiferi, aer curat si o priveliste extraordinara 360 de
grade.
   Mancarea noastra este bio, 100% naturala din productie proprie, gatita sanatos de o bucatareasa
traditionala din Maramures.  
   Pensiunea noastra va ofera un spatiu larg in care sa va simtiti bine, cu terasa mare si spatii intinse
in care sa va puteti relaxa in liniste.
   Pensiunea este dotata cu terasa, barbeque, leagan, filigorie, gradina foarte mare,camping,loc de
parcare.
   Pentru o atmosfera unica, ca in Maramures, aveti ocazia sa imbracati costume traditionale care se
confectioneaza numai in zona noastra, sa fiti incantati de formatii traditionale cu cea mai melodioasa
muzica folclorica si cele mai frumoase dansuri Maramuresene.  
   Oferim mancaruri traditionale, paine de casa, tuica si alte bunatati traditionale a caror gust nu il
veti uita niciodata.  

21
    Este foarte apropiata de Statiunea Ocna Sugatag( 2 km) si de alte obiective turistice din
zona(Sapanta,Barsana,Mocanita,Manastiri Unesco,Partii de Schi Cavnic,Suior etc) care merita sa le
vedeti cel putin o data in viata . Pentru orice informatii nu ezitati sa ne contactati.

3. Coliba Haiducilor Bucovina - cazare Bucovina

Tipologie:Pensiune, Agroturism
Pozitie:Deal
Cazare:Camera
Formule de cazare:
 Numai cazare
Locuri:16
Perioada de inchidere:deschis tot timpul
Servicii:
 Restaurant
 Loc de joaca pt copii
 Internet
 Gratar in curte
 Terasa sau foisor

22