Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CALIFICAREA PROFESIONALĂ
Tehnician în turism
Îndrumător, Candidat,
Sesiunea 2023
1
Turismul
rural
2
Cuprins
Argument.............................................................................................................................................4
Capitolul I. Introducerea în turismul rural...........................................................................................5
1.1 Definiții și concepte........................................................................................................................6
1.2 Trăsăturile și evoluția turismului rural............................................................................................8
1.3 Sustenabilitatea și durabilitatea turismului rural.............................................................................9
Capitolul III. Studiu de caz-Resursele atractive ale turismului rural din localitatea
Polovragi.............................................................................................................................................13
3.1 Prezentarea localitatii....................................................................................................................13
3.2 Patrimoniul natural........................................................................................................................13
3.3 Analiza SWOT..............................................................................................................................14
3.4.Marketingul turistic rural...............................................................................................................16
Concluzie............................................................................................................................................18
Bibliografie.........................................................................................................................................19
Anexe..................................................................................................................................................20
3
Argument
În ansamblul său turismul rural include o gamă largă de modalități de cazare, evenimente,
festivități, sporturi, alte distracții și activități de petrecere plăcută a timpului liber, toate desfășurate
într-un mediu tipic rural. O definire cât mai exactă a termenului de turism rural, unanim acceptată și
unitar utilizată se confruntă cu diferite probleme specifice uneia sau alteia dintre zonele receptoare
de turiști, respectiv prestatoare de servicii turistice.
Am ales această temă deoarece în totdeauana mi-a placut viata in mediul rural și modul in
care pot traii o viață simplă așa de ușor. Așadar pentru a înțelege mult mai bine de ce am ales
această tema am decis să o prezint în această lucrare și să pun în evidență potențialul acestei țării
frumoase în acest domeniu.
În conținutul acestei lucrării este prezentat turismul rural în România având ca scop
compararea acestora dar și de a sublinia faptul că România este o țară cu mult potențial.
Lucrarea este formată din trei capitole, fiecare având anumite subcapitole. În primul capitol
este prezentat turismul rural cu noțiuni teoretice, modul său de formare și dezvoltarea acestuia în
România în decursul anilor, de la prima apariție a acestuia, până în prezent.
În capitolul doi este vorba despre turismul rural și agroturismul, având două subcapitole cu
exemple și noțiuni despre aceste două teme.
În capitolul trei am realizat un studiu de caz despre Resursele atractive ale turismului rural
din localitatea Polovragi, prezentând lucrurile care fac această localitate specială, utilizand mijloace
de prezentare și de analiză.
4
Capitolul I
Turismul in zone rurale, complementar altor forme de turism, contribuie la sustinerea
acestuia, oferindu-i conditiile necesare transformarii turismului de circuit in turism de sejur. Aceasta
zona poate si trebuie sa devina zona turistica de sejur, o destinatie pentru petrecerea concediului tot
timpul anului, caci ea raspunde, nu numai motivatiei turismului cultural si de cunoastere, ci si altei
cerinte moderne: aceea de petrecere a timpului liber in natura, fapt de altfel constatat si in alte tari:
anchetele facute printre vizitatorii monumentelor istorice demonstreaza ca atentia se indreapta nu
numai asupra monumentelor, ci si asupra mediului lor inconjurator.
Turismul rural, ca parte integranta a intregului angrenaj al turismului, implica o activitate
turistica. Mediul inconjurator si comunitatile locale sunt elementele sale de baza si, de aceea, sunt
direct implicate in receptarea de beneficii si costuri.
Turismul rural poate fi considerat un raspuns la necesitatile micii exploatari agrare, cu probleme de
continuitate, care permite familiilor de agricultori sa ajunga la un nivel de viata care compenseaza
dificultatile vietii rurale si aduce o anumita autonomie fata de sectorul agroindustrial.
Exista o multitudine de argumente in favoarea dezvoltarii turismului rural, constand in
efectele imediate sau pe termen lung, de natura economica, sociala, culturala etc. induse de
organizarea rationala a spatiilor rurale.
Necesitatea turismului rural raspunde unei triple perspective: cea a operatorilor, in masura in
care diversificarea ofertei poate modifica cresterea competitivitatii sectorului; cea a turistilor, pentru
ca se ofera raspunsuri oportune privind satisfacerea noilor necesitati de relaxare si, in sfarsit, cea a
autoritatilor publice, deoarece aplica strategii de imbunatatire calitativa a turismului, atat in timp, cat
si in spatiu.
Turismul rural este expresia orientarii unei parti insemnate din turistii contemporani catre
natura ca urmare a implicatiilor civilizatiei post industriale. Astari natura devine pretext de reflectie,
petru descoperire, pentru educatie, dar si pentru tratament, performante sportive si implicit pentru o
viata noua.
Actiunile promotionale trebuie sa sigure o imagine sugestiva a turismului rural romanesc,
atat sub aspectul potentialului turistic, cat si a caracteristicilor sociale, culturale, psihologice
specifice poporului nostru.
Turismul rural, ca parte integranta a intregului angrenaj al turismului, implica o activitate
turistica. Mediul inconjurator si comunitatile locale sunt elementele sale de baza si, de aceea, sunt
direct implicate in receptarea de beneficii si costuri.
Motivatiile specifice turismului rural sunt urmatoarele:
5
- reintoarcerea la natura nemodificata, motivatie valabila pentru toate categoriile de varsta,
sex, socio-profesionale, statut social, rezultat al trebuintei de conservare, sanatate, confort fizic si
spiritual, ce demonstreaza ca, omul modern nu se poate rupe de cadrul originar de viata, iar
contactul lui cu mediul rustic are ecouri largi in mecanismul echilibrului functional;
- cunoasterea si adeziunea temporara la grupurile de apartenenta specifice zonelor rurale,
dintre care se desprind familia de tip patriarhal, comunitatea locativa, grupul de munca, grupul
folcloric. in acest cadru, turistul isi recapata conditia de membru al comunitatii, reputatia, prestigiul,
consideratia celorlalti, precum si posibilitatea de a participa la actiuni comune creatoare;
- cunoasterea, intelegerea, inventarea si elaborarea contactului nemijlocit cu piese ale
tezaurului istoriei nationale, ale folclorului, ocupatiilor traditionale si obiceiurilor populare
transforma vacantele rustice intr-un veritabil proces de asimilare a unor noi si numeroase cunostinte
si de dobandire a unor deprinderi ce dau turistilor satisfactii personale si sentimentul utilitatii. in
acelasi timp, prin initierea in mestesuguri si ocupatii traditionale locale, turistii isi pot manifesta din
plin aptitudinile creative personale, iesind din monotonia si rutina activitatilor cotidiene;- motivatii
estetice ce decurg din nevoia de frumos, ordine, puritate, armonie, naturalete, ce indeamna pe
majoritatea turistilor sa se considere privilegiati pentru posibilitatea de a vizita locuri atractive prin
pitorescul si farmecul lor;
7
Strategia de flexibilitate permite urmarirea evolutiei cererii turistice si adaptarea prestatiilor
turistice in functie de specificul si variatiile acesteia, precum si in concordanta cu caracteristicile
mediului natural si vocatia turistica a zonei.
Strategia de diversificare a genurilor de prestatii turistice asigura largirea si diferentierea
actiunilor turistice in functie de preferintele diferitelor categorii de turisti: zone geografice, profesie,
varsta, turism organizat si turism neorganizat etc.
Strategia de diferentiere a produsului turistic comparativ cu ofertele concurentilor permite
dezvoltarea originalitatii produsului turistic, prin crearea de spatii si modalitati de viata turistica, cu
valente spirituale si specific national, indeosebi pe piata internationala produsul turistic trebuie si
poate sa posede atributele unicitatii[2]
Tara noastra are o remarcabila vocatie turistica. Dispunem de importante resurse turistice,
concretizate in existenta unui spatiu geografic variat, combinat cu valoroase creatii istorice si de arta
si cu un potential balneoclimateric deosebit al pamantului.
1.2 Trăsăturile și evoluția turismului rural
Turismul rural s-a dezvoltat , fara indoiala valorificand caracteristicile deosebit de favorabile celor
trei elemente principale ce concura la infaptuirea actului turistic.
● Spatiul rural (vatra si mosia satului) ca suport al procesului de vietuire si derulare a activitatii
specifice. Acesta consta in densitatea redusa a populatiei si a marimii asezamintelor bine aerisite si
umane.
● Populatia rurala ca element al eternitatii de veacuri a obiceiurilor si traditiilor populare ale satelor,
factor al transfomarii mediului natural, a resurselor locale.
● Produsele naturale, bogatiile naturale care satisfac cerintele personale si pe cele ale ofertei
turistice, destinate persoanelor care vin in gazda.
Dezvolatrea turismului rural a produs mutatii importante in viata satelor cu deosebire a celor care
dispun de o oferta turistica importanta, aducand elemente noi privind:
. valorificarea resurselor proprii specifice (balneare, naturale, vitipomicole, gastronomice, artizanale,
etnografice si folclorice);
. transformari in plan edilitar si al dotarilor prin aparitia unor constructii specifice (ferme
agroturistice, pensiuni), puncte de informare, unitati de deservire (magazine), amenajari pentru sport
si echitatie , echipamente igienico-sanitare;
. evitarea procesului de depopulare rurala prin aparitia unor solutii noi de ocupare a fortei de munca,
mai ales in localitatile rurale, in care turismul se poate practica tot timpul anului;
. dezvoltarea micii industrii rurale de valorificare primara a produselor agricole si revitalizarea
mestesugurilor specifice zonelor rurale;
. valorificarea resurselor de apa locale in scopuri energetice si mai ales pentru piscicultura;
. combaterea poluarii mediului prin eliminarea surselor si conservarea pe aceasta cale, a unor
conditii optime de viata in zonele agroturistice.
8
Aspectele actuale ale turismului rural romanesc pot fi detaliate in felul urmator:
. In evolutia sa istorica, turismul rural a avut perioade de ascensiune, de cadere, dar niciodata de
disparitie. Asistam azi la un nou avant - dintre cele mai mari - al turismului rural, generator de
speranta. Motivatii dintre cele mai diverse ii determina azi pe unii turisti sa aleaga pensiunea rurala
in locul altor destinatii. Dintre acestea se pot enumera doar cateva: dorinta de libertate, de miscare,
creata de spatiile deschise ale ruralului si de lipsa unor programe rigide pe zile, ore si obiective;
conditiile de pret si de structura ale meniurilor alimentare; specificul local traditional si nu in ultimul
rand, dorinta de a intra in intimitatea vietii rurale, descrise cu multa incantare de numerosi poeti si
scriitori.
. In mod obligatoriu, atunci cand vorbim despre turismul rural, trebuie neaparat sa-l asociem cu
"satul turistic", de care nu poate fi rupt. Dispersia in teritoriu a turistilor se face in functie de
tipologia satelor turistice. Astfel, pot exista sate turistice istorice, care poseda in arealul lor
interesante si atractive monumente istorice; apoi sate cu bogate traditii etno-folclorice si de
arhitectura populara - deci sate folclorice - sau sate cu monumente ale naturii, sate viticole, sate
piscicole.
. Prin specificul sau de turism estival, turismul rural trebuie privit ca o modalitate de absorbtie a
surplusului de turisti, din anumite perioade, ale unor renumite statiuni turistice sau acela al marilor
aglomerari urbane. Sunt frecvente situatiile in care unii turisti au ajuns sau ajung in mediul rural, ca
urmare a imposibilitatii de a-si gasi locuri convenabile de odihna in statiuni cunoscute, iar numarul
acestora nu este de neglijat.
1.3 Sustenabilitatea și durabilitatea turismului rural
Turismul intern poate contribui la redresarea pe termen scurt și mediu a acestei industrii, însă este
nevoie de o schimbare radicală pentru a consolida rezistența la ceea ce se întrevede pe viitor în acest
sector. Scandinavia este exemplară în ceea ce privește angajamentul și conștientizarea durabilității,
65% dintre companiile de turism de aici au implementat deja o strategie de durabilitate. De altfel,
primele 20 de locuri din topul ţărilor ce oferă călătorii durabile se află în Europa. Suedia este clasată
pe primul loc, fiind urmată de Finlanda și Austria.
Concentrată pe conceperea unei strategii de turism durabil, Suedia lucrează la promovarea
turismului rural și regional în orașele de bază. Țara beneficiază, de asemenea, de o infrastructură de
transport eficientă și de forme alternative de călătorie. În ceea ce priveşte cazarea durabilă, Suedia
vine în întâmpinarea oaspeţilor cu modelul de arhitectură și design eco-chic nordic, deja cunoscut şi
premiat.
10
Capitolul II. Turismul rural si agroturismul
2.1 Agroturismul
Agroturismul este acea formă de turism în care o persoană sau un grup de persoane se deplasează,
cazează și își desfășoară activitatea într-o localitate rurală nepoluată așezată într-o zonă pitorească
timp de cel puțin 24h, timpîn care consumă produse alimentare și nealimentare specifice zonei
respective.
Agroturismul romanesc este un important mijloc de atractie turistica reprezentat printr-o gama
larga si diversificata: tesaturile decorative, costumele populare, sculpturile in lemn si piatra, pictura
pe sticla sau lemn, vopsitul oualor, impletiturile din nuiele si, totodata, muzica populara si dansurile
romanesti alerte si bine ritmate.
Concretizata in cazare, servicii de masa, agrement (calatorie, pescuit, echitatie), alte servicii curente,
iar pe de alta parte, activitatea economica, (agricola) prestata de proprietarul fermei (pensiunii)
agroturistice gazda, concretizata in producerea si prelucrarea primara a produselor agroalimentare in
gospodarie si comercializarea lor direct la turisti sau prin alte retele comerciale.
11
2.2 Tipuri de gospodării cu destinație agroturistică
În funcție de ambientul natural, cultural și folcloric al regiunii, serviciile agroturistice oferite
de gospodăriile țărănești pot varia de la servirea mesei, servicii de însoțire și călăuză turistică pe
anumite trasee sau inițiere în anumite meșteșuguri tradiționale, la posibilitatea practicării unor
sporturi sau asistării la o serie de obiceiuri tradiționale din gospodărie, localitate sau zona (șezători,
hore sătești, colinde, hramuri bisericești, târguri tradiționale, spectacole folclorice, etc).
Fermă agroturistică este o structura de primire pentru găzduire și servirea mesei ce funcționează în
cadrul unei gospodării țărănești și care asigura alimentația turiștilor cu produse proaspete din surse
proprii și locale.
Obiectivul principal al organizării activității de agroturism îl constituie folosirea rațională a celor trei
resurse importante și anume: pământul, capitalul și forță de muncă.
Fermă agroturistică este o structura de primire pentru găzduire și servirea mesei ce funcționează în
cadrul unei gospodării țărănești și care asigura alimentația turiștilor cu produse proaspete din surse
proprii și locale.
Obiectivul principal al organizării activității de agroturism îl constituie folosirea rațională a celor trei
resurse importante și anume: pământul, capitalul și forță de muncă.
12
Capitolul III. Studiu de caz-Resursele atractive ale turismului rural din localitatea Polovragi
14
Ospitalitatea agroturistica.
Puncte slabe :
Lipsa de comunicare si de coeziune intre comunitatile umane pentru realizarea unor obiective de
interes comun ;
Perturbarea transportului datorata starii cailor de acces (infrastructura precara, gropi, indicatoare
lipsa), lipsa telefonului in anumite zone ;
Starea de conservare si de curatenie o unor monumente ;
Indiferenta unor oameni fata de mediu ;
Insuficienta pregatire de specialitate a unor lucratori din industria ospitalitatii, lipsa de motivare a
salariatilor, insuficient personal calificat, atestat si brevetat ;
Calitatea necorespunzatoare a serviciilor turistice ;
Existenta in unele cazuri a unor conditii precare de cazare, lipsa curateniei ;
Parteneriat slab in domeniul turismului (intre administratia publica locala si firmele de turism) ;
Lipsa unui contract cadru legiferat si a unui cod de conduita intre hoteluri si agentiile de turism ;
Insuficienta dezvoltare a potentialului turistic existent ;
Interes scazut pentru investitii ;
Promovare insuficienta si neunitara ;
Lipsa de educatie turistica a locuitorilor si turistilor ;
Sistem educational slab-multa teorie si foarte putina practica ;
Informatiile statistice nationale nu sunt de incredere ;
Aparenta saracie vazuta din exterior si impresia neglijari multor monumente chiar din zonele
istorice.
Oportunitati:
Dezvoltarea unor noi statiuni turistice;
Refacerea retelei judetene de drumuri, proiritate avand cele care asigura accesul spre punctele de
interes turistic;
Existenta unor programe de finantare;
Sporturile extreme, aventurile montane, plimbarile;
Crearea unor parteneriate cu organisme sau investitori straini in sectorul turistic; integrarea in
programele finantate de Uniunea Europeana;
Crearea unei burse de turism;
15
Organizarea de inchirieri de case traditionale pentru perioada de vacanta; acestea ar putea fi
integrate in una sau mai multe retele europene profesionale de locatie si distribuite de reteaua de
agentii de turism din Romania;
Dotarea structurilor de primire cu sali de conferinte;
Incurajarea dezvoltarii unor forme noi de turism (ex. de aventura);
Sustinerea proiectelor care introduc valoare turistica, obiective si evenimente culturale si spirituale;
Imbunatatirea infrastructurii;
Constituirea unei retele de centre de informare turistica in apropierea principalelor obiective
turistice.
Amenintari:
Scaderea veniturilor reale ale populatiei, inflatia;
Diminuarea disponibilitatilor de timp liber;
Schimbarea preferintelor consumatorilor;
Concurenta acerba manifestata pe plan intern si international in turism, turismul ilicit;
Instabilitatea politicilor guvernamentale privind turismul si fiscalitatea;
Tendinta turistilor din regiune de a migra spre alte regiuni (tari) si o insuficienta afluenta a turistilor
straini;
Cresterea asteptarilor turistilor, care nu vor putea fi satisfacute;
Decizii luate pe baza unor informatii inexacte;
Slaba convergenta a activitatilor « partenerilor » din turism (hoteluri, institutii de instruire,
autoritatile locale);
Alocarea inadecvata a timpului managerilor pentru recrutarea si instruirea personalului, in
detrimentul celorlalte activitati manageriale;
Eventuala degradare a monumentelor de arta si arhitectura;
Cresterea competitivitatii intre regiuni si lipsa de colaborare intre acestea;
Proasta perceptie a Romaniei in exterior.
3.4.Marketingul turistic rural
Aplicarea orientarii de marketing in turismul rural este influentata de faptul ca serviciile oferite de
aceasta forma de turism prezinta unele caracteristici ce le diferentiaza de celelalte servicii turistice si
nonturistice si anume:
. preponderenta factorului emotional in raport cu cel rational in decizia de cumparare a produsului
turistic. Mentionam faptul ca turismul rural este, cu precadere, un turism familial si ca succesul
realizarii produselor turistice rurale depinde de imaginea si experienta turistica a tuturor membrilor
16
familiei. Din alternativele oferite, va fi ales produsul turistic rural despre care grupul familial si-a
format cea mai buna imagine si care ii ofera in momentul respectiv cele mai mari satisfactii
familiale:
complexitatea serviciilor turistice rurale, in turismul rural complexitatea are o semnificatie relativa,
unele produse turistice avand o structura simpla (de exemplu, produsele turistice rurale oferite la noi
in tara, unde nu exista inca o industrie a agrementului si unde lipsa cererii incetineste progresul
bazei tehnico-materiale specifice), altele avand o structura complexa (de exemplu, produsele
turistice rurale oferite in tari care au beneficiat de eforturi investitionale substantiale in acest sector).
De asemenea, in general, turismul rural ofera o gama de servicii complementare mult mai restransa
decat alte forme de turism (de odihna, de tratament, cultural etc.);
dependenta serviciilor turistice de serviciile oferite de intreprinderile complementare. Astfel,
serviciile turistice sunt oferite consumatorilor prin intermediul intreprinderilor de turism, dar sunt
prestate de catre firmele complementare. Intr-un pachet de vacanta oferit, transportul este realizat de
una sau mai multe firme de profil angajate de intreprinderea de turism, cazarea se poate face in una
sau mai multe structuri de primire turistica, masa poate fi servita intr-unul sau mai multe restaurante
etc. in aceste conditii, intreprinderilor turistice le revine sarcina de a avea in vedere atat calitatea
serviciilor oferite de intreprinderile complementare, chiar urmarirea in timp a evolutiei lor
economico-sociale.
In turismul rural, numarul intreprinderilor complementare se reduce, intrucat transportul se
realizeaza, de regula, cu mijloace proprii, cazarea se face intr-o singura structura de primire turistica
(pensiune sau ferma agroturistica), masa se serveste in incinta unitatii de cazare, prin specificul
formei de turism etc. Serviciile turistice se ofera consumatorului fie direct, fie prin intermediari, care
au un rol important nu numai in distributie, ci si in decizia de cumparare a consumatorului, in
turismul rural, rolul intermediarilor creste intrucat prestatorii sunt, de regula, firme de dimensiuni
mici, lipsite de putere proprie de distributie. Din aceasta cauza, decizia consumatorului de produse
turistice rurale este direct dependenta de imaginea oferita de intermediari (canale de distributie) in
legatura cu calitatea serviciilor turistice rurale, acestia fiind considerati experti de catre consumatori.
Sezonalitatea in turism, in general si in turismul rural, de asemenea este determinata de factorii
naturali si sociali si are intensitati diferite in functie de destinatia turistica. Din acest motiv si
elementele mix-ului de marketing sunt utilizate in mod diferit. Astfel, daca promovarea se face in
special in extrasezon, pretul si distributia ating valori maxime in sezon. In perioadele de extrasezon
se executa lucrari de intretinere-reparatii si se proiecteaza viitoarele produse turistice.
Aplicarea strategiilor de marketing in activitatea turistica a condus si va conduce la dezvoltarea fara
precedent a acesteia, fenomenul avand insa si urmari negative asupra mediului inconjurator si
comunitatilor locale, intrucat, mai mult decat in orice alta forma de turism, in turismul rural mediul
inconjurator se constituie atat in resursa turistica, cat si in suport de desfasurare a activitatilor
turistice, trebuie avute in vedere strategii corespunzatoare, cunoscute sub denumirea de 'marketing
verde'.
17
Concluzie
În tara noastra, patrimoniul turistic este insuficient valorificat, iar produsul turistic rural este
în curs de cristalizare. În momentul de fata, produsul turistic rural îmbraca forma unor gospodarii
sau a unor asezari care ofera prestatii turistice primare, daruind în acelasi timp, cu generozitate
bogatia valorilor satelor românesti. Un turism rural de calitate presupune servicii si prestatii de
calitate. Se subîntelege ca echipamentele turismului rural trebuie sa dispuna de o dotare sanitara
moderna, de conditii de confort atât pentru gazduire, cât si pentru alimentatie publica, de cai de
acces si mijloace de comunicatie civilizate. Trebuie acordata o atentie deosebita promovarii
produsului turistic rural, care necesita: publicarea unor buletine informative, înfiintarea unui ziar sau
a unei reviste de profil, editarea anuala a unui catalog, la standarde europene, elaborarea unor
programe de media si realizarea unui oficiu de informare si difuzare.
În ceea ce priveste notiunea de pret, aceasta se foloseste pentru serviciile de masa, iar pentru
cazare se foloseste termenul de tarif. În stabilirea preturilor si tarifelor, trebuie avute în vedere
preturile si tarifele celorlalte unitati de cazare din apropiere si din sat, cheltuielile implicate, inclusiv
cele de promovare, preturile la care se pot vinde produsele din gospodarie, servite sau vândute
oaspetilor, munca pentru a crea servicii de sedere optime pentru oaspeti si, nu în ultimul rând,
conditiile oferite acestora.
Din punct de vedere arhitectural, pensiunile turistice sunt fie constructii moderne, amenajate
în stil modern, fie autentice case taranesti, amenajate si aranjate pastrând specificul zonei. Fiecare
tip de casa se adreseaza unui anumit gen de turisti, cei mai pretentiosi alegând casele moderne,
strainii si iubitorii de natura si folclor simtindu-se foarte bine în case vechi, autentice.
Turismul rural are o baza motivationala larga, reprezentata prin: reîntoarcerea la natura,
cunoasterea traditiei, culturii, creatiei populare, practicarea unor sporturi, consumul de alimente si
fructe proaspete. Turismul rural corespunde unei varietati de gusturi si preferinte, adresându-se unui
segment larg de consumatori.
18
Bibliografie
https://www.rasfoiesc.com/business/afaceri/turism/TURISM-RURAL-AGROTURISM-
ECOTUR66.php
https://www.google.com/url?sa=i&url=https%3A%2F%2Fwww.bursa.ro
%2Fturismul-rural-poate-valorifica-tara-noastra-pe-piata-internationala-
24427041&psig=AOvVaw1c9SlMhQOFiNLFTroVcYKm&ust=168364249691200
0&source=images&cd=vfe&ved=0CBEQjRxqFwoTCOCdhJf35f4CFQAAAAAd
AAAAABAR
https://www.creeaza.com/afaceri/turism/GOSPODARIA-
AGROTURISTICAFORMA-662.php
19
Anexe
21
Este foarte apropiata de Statiunea Ocna Sugatag( 2 km) si de alte obiective turistice din
zona(Sapanta,Barsana,Mocanita,Manastiri Unesco,Partii de Schi Cavnic,Suior etc) care merita sa le
vedeti cel putin o data in viata . Pentru orice informatii nu ezitati sa ne contactati.
Tipologie:Pensiune, Agroturism
Pozitie:Deal
Cazare:Camera
Formule de cazare:
Numai cazare
Locuri:16
Perioada de inchidere:deschis tot timpul
Servicii:
Restaurant
Loc de joaca pt copii
Internet
Gratar in curte
Terasa sau foisor
22