Sunteți pe pagina 1din 47

FOAIE DE CAPAT

Denumire proiect : Infiintare pensiune turistica cu facilitati de agrement" Masura 3.1.3 Incurajarea activitatilor turistice Beneficiar : S.C. XS.R.L. Amplasamentul investitiei: Comuna Silindia, judetul Arad Elaborator : S.C. GAPA S.R.L. S.C. ARHITEKT STUDIO A S.R.L.

DATE GENERALE

1.1 DENUMIREA/NUMELE SOLICITANTULUI SI DATE DE IDENTIFICARE ALE ACESTUIA S.C. XS.R.L. Sediul social: Sat Silindia, nr. 385, comuna Silindia, judetul Arad, Cod Unic de Inregistrare: Numar de ordine in Registrul Comertului Activitatea principala cod CAEN 5520 Facilitati de cazare pentru vacante si perioade de scurta durata

1.2

SCURT ISTORIC AL SOLICITANTULUI

S.C. XS.RL. s-a infiintat la data de 07.07.2010, avand ca domeniu de activitate principala facilitati de cazare pentru vacante si perioade de scurta durata. Societetea este persoana juridica romana, avand forma juridica de societate cu raspundere limitata si are statut de microintreprindere. Sediul social este in Sat Silindia, nr. 385, comuna Silindia, judetul Arad Capitalul social subscris este de 200 de RON, cu emiterea a 20 (douazeci) parti sociale, fiecare in valoare de 10 RON, care au fost subscrise si varsate in intregime in numerar de asociati Societatea are ca asociati pe: - Feher Stefan aportul la capital 10 RON, numar parti sociale: 1, cota de participare la beneficii si pierderi: 5 %; - Maris Ileana Iosana - aportul la capital 190 RON, numar parti sociale: 19, cota de participare la beneficii si pierderi: 95 %; Activitatea principala desfasurata este data de codul CAEN 5520 Facilitati de cazare pentru vacante si perioade de scurta durata.

1.3. OBIECTE DE ACTIVITATE ALE SOLICITANTULUI (PENTRU CARE SOLICITANTUL ARE CERTIFICATE CONSTATATOARE DE LA OFICIUL REGISTRULUI COMERTULUI IN SENSUL CA DESFASOARA RESPECTIVELE ACTIVITATI)

Domeniul principal al activitatii desfasurate de S.C. ROXAGROMEDIA S.R.L. este dat de codul CAEN 5520 Facilitati de cazare pentru vacante si perioade de scurta durata Prin proiect se propune realizarea unui teren multifunctional pe componenta B astfel activitatea propusa a beneficiarului conform codului CAEN va fii : Cod CAEN 9319 Alte activitati sportive

1.4. PRINCIPALELE MIJLOACE FIXE AFLATE IN PATRIMONIUL SOLICITANTULUI: RESURSE FUNCIARE (CU PRECIZAREA REGIMULUI PROPRIETATII), CONSTRUCTII, UTILAJE SI ECHIPAMENTE, ANIMALE, ETC. Denumire mijloc fix Data achizitiei Valoare neta la Bucati data intocmirii ultimului bilant -RON-

1.CLADIRI TOTAL 1.1 detaliati.. 1.n detaliati 2.UTILAJE TOTAL 2.1 detaliati.. 2.n detaliati 3.ANIMALE 3.1 detaliati.. 3.n detaliati 4.ALTELE - detaliati TOTAL Datorita faptului ca societatea este nou infiintata, completarea tabelului nu este necesara. TERENURI Nr. Amplasare crt Judet/Localitate 1. Arad/ Silindia Suprafata totala Valoarea (mp) / Categoria de contabila folosinta - RON3211 mp/ intravilan Regim juridic proprietate

Terenul pe care va fi amplasata investitia este in judetul Arad, comuna Silindia, inscris in CF 300212 cu nr top 240 241/33. Se afla in proprietatea S.C. XS.R.L., conform contractului de vanzare cumparare nr. 475/2004.

2. DESCRIEREA PROIECTULUI 2.3 AMPLASAMENTUL PROIECTULUI (REGIUNEA, JUDETUL, LOCALITATEA) Amplasamentul se gaseste in Regiunea Vest, Judetul Arad, sat Silindia, comuna Silindia, inscris in Cartea Funciara nr. 300212 cu nr. Top 240 241/33 in suprafata de 3211 mp, proprietar fiind S.C. XS.R.L. Comuna Silindia se regaseste in Anexa nr. 10 la lista comunelor cu potential turistic. 2.4. DESCRIEREA INVESTITIILOR Scopul principal al acestui proiect este realizarea unei investitii noi in infrastructura de servicii de agrement si primire agroturistica in Silindia, investitie concretizata in construirea unei pensiuni turistice care sa se incadreze in categoria pensiunilor de 3 stele. Proiectul propus spre finantare este conform in raport cu conditiile minime obligatorii pentru acordarea sprijinului, astfel: A) S.C. XS.RL. s-a infiintat la data de 07.07.2010. Sediul este situat in mediul rural, in satul Sat Silindia, nr. 385, comuna Silindia, judetul Arad, si este inregistrat cu scopul desfasurarii activitatii turistice propuse prin proiect. Amplasamentul investitiei va fi in mediul rural, satul Silindia. Societatea este persoana juridica romana avand forma juridica de societate cu raspundere limitata si are statut de microintreprindere. Societatea are ca obiect principal de activitate: 5520 Facilitati de cazare pentru vacante si perioade de scurta durata. B) Beneficiarul, prin proiect, va face dovada viabilitatii investitiei, fundamentand necesitatea si oportunitatea investitiei prin obiectivele generale ale proiectului precum si efectele economice ale promovarii activitatii turistice din cadrul proiectului in zona respectiva. C) Micro-intreprinderea start-up, in calitate de solicitant al ajutorului public din cadrul masurii 313, nu se afla in dificultate. D) Structurile de primire turistice rurale sunt prevazute in conformitate cu normele de clasificare prevazute in legislatia nationala in vigoaare Pensiunea va avea: - 4 camere duble - un spatiu pentru servire a mesei, - terasa partial acoperiata spre sud - terasa neacoperita spre nord - grupuri sanitare

un spatiu tehnic o bucatarie doua depozite pentru alimente un oficiu

Dotarea acestora fiind la standarde ridicate de calitate. Pensiunea indeplineste conditiile de clasificare pentru 3 stele, in conformitate cu normele de clasificare prevazute de legislatia nationala in vigoare (Ordinul ministrului pentru intreprinderi mici si mijlocii, comert, turism si profesii liberale nr. 1296/2010 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice). In acest sens avem: Conform anexa 1.5 la Normele metodologice privind Criteriile obligatorii privind clasificarea structurilor de primire turistice cu functiuni de cazare de tipul pensiunilor turistice se indeplinesc urmatoarele criterii: - amplasarea pensiunii turistice este realizata in loc ferit de o sursa de poluare; - spatiul de preparare si servire a mesei este destinat doar pentru consumatorii cazati, iar numarul locurilor la mese este egal cu al capacitatii de cazare; - criteriile minime obligatorii sunt: Criterii generale: Organizarea spatiilor:

Cladirile, inclusiv anexele gospodaresti, vor fi curate si bine intretinute Se incadreza in stilul arhitectural cu specific local Caile de acces proprii si spatiile inconjuratoare vor fi bine intretinute Curte proprie, cu spatii verzi Curte cu amenajari florale Amenajari in aer liber pentru odihna si relaxare Parcare proprie

Accesul in camerele de dormit si in grupurile sanitare va fi direct, fara a se trece prin alte camere folosite pentru dormit Spatii corespunzatoare si igienice, pentru prepararea mesei, dotate cu echipamente de preparare si conservare a alimentelor Spatiu pentru servirea mesei, dotat cu mobilier (mese, scaune, banchete) si inventar de servire Suprafata minima a camerelor este peste 13 mp Camere cu grup sanitar propriu

Instalatii: Incalzire centrala sau cu gaze la soba de teracota Sursa de incalzire in camerele de baie Instalatie de apa curenta calda/rece la bucatarie Racord la reteaua publica de canalizare sau la mijloace proprii de colectare si epurare Cladirea va fi racordata la reteaua electrica publica

Suprafata minima a camerelor : Suprafata minima a camerelor va permite dotarea cu mobilier corespunzator categoriei de clasificare

Numar maxim de paturi intr-o camera: Numar de paturi intr-o camera 3

Echipare sanitara: Camerele dispun de grup sanitar propriu

Dotarea camerelor: Dotarea bucatariilor: Mobilier uniform ca stil de calitate superioara Pat cu saltea Plapuma, pled sau paturi Perne mari Cearsaf pentru pat si cearsaf pentru pled, patura sau plapuma Cuvertura de pat Husa de protectie pentru saltea Masa si scaune Dulap sau spatii amenajate pentru haine, cu umerase Cuier Oglinda Veioza sau aplica la capatul patului Prosoape pentru fata(1 bucata/persoana) Prosoape plusate pentru baie(1 bucata/persoana) Perdele obturante sau alte mijloace de obturare a luminii Plase de protectie impotriva insectelor Pahare Vaze de flori sau aranjament floral Televizor in spatii comune Vase si ustensile de bucatarie din inox Echipamente pentru pastrarea in frig a alimentelor

Telefon la dispozitia turistilor: Alte criterii: Minimum o persoana sa fie absolventa a unui curs de formare in domeniu, cel putin admiistrator pensiune turistica:

Conform anexei 1.5.1 la Normele metodologice privind Criteriile suplimentare privind clasificarea structurilor de primire turistice cu functiuni de cazare de tip pensiune turistica si pensiune agroturistica, minimul de puncte pentru 3 stele fiind de 90 puncte, se indeplinesc urmatoarele criterii:

o Construcii, aspect general si echipare exterioar drum carosabil pan la poarta pensiunii 3 pct semnalizare de la oseaua principala 2 pct situarea ntr-o zon nepoluat fonic, vizual sau olfactiv 6 pct iluminat exterior - 3 pct izolarea fonic a cldirii 6 pct 6. ambianta general a exteriorului: aspectul foarte bun al construciilor - 5 pct aspectul foarte bun al anexelor gospodaresti 5 pct 7. amenajarea corespunzatoare a spatiilor exterioare (curte, gradina, livada, spatii amenajate in aer liber pentru divertisment) 5 pct
1. 2. 3. 4. 5. o

Total puncte: 35 puncte.

o Dotarea camerelor
1. izolarea fonic ntre camere si spatiile comune 8 pct 2. salon de primire living cu spatiu amenajat pentru deconectare, 3. 4. 5. 6.

lecturare conversatie 10 pct TV. n toate camerele 3 pct dotare cu jocuri de societate (sah, table, remy, cri de joc etc.) 4 pct telefon in fiecare camera 5 pct decorare de calitate a interiorului 10 pct
o

Total puncte: 40 puncte

o Dotarea buctriilor
1. adaptarea dotrilor la numrul camerelor 8 pct 2. vase de bucatarie din inox 10 pct 3. vesel i ustensile de buctrie de bun calitate, nedesperechiate, n 4. 5. 6. 7.

numr corespunztor capacitii de cazare 6 pct robot-mixer 3 pct cafetiera 3 pct cuptor cu microunde 6 pct hota 8 pct

8. masina de spalat vase 10 pct 9. toaster (prjitor paine) 3 pct o

Total puncte: 57 puncte

o Alte dotri si amenajri


1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Masa si fier de calcat 2 pct Masina automata de spalat rufe 5 pct Uscator de par 2 pct gratar in aer liber 3 pct aparat CD, DVD 2 pct antena TV Satelit sau cablu 2 pct posibilitati de participare ca divertisment gospodaresti 10 pct
o

la

unele

activitati

Total puncte: 26 puncte

TOTAL GENERAL :

158 PUNCTE

conform anexei nr. 6 la Normele metodologice privind Lista serviciilor suplimentare ce pot fi prestate in structuri de primire turistice cu functiuni de cazare, minimul de servicii pentru 3 stele fiind de 15 cu sau fara plata, se indeplinesc urmatoarele criterii: 1. 2. 3. 4. Convorbiri telefonice cu plata antena satelit gratuit Spalatorie si curatatorie gratuit Spalat si curatat articole de imbracaminte si incaltaminte cu plata 5. Inchirieri cd-uri si dvd-uri cu plata 6. Paturi suplimentare cu plata 7. Jocuri distractive ( rummy, table, sah) - gratuit 8. Articole de strand si plaja ( umbrele, sezlonguri, cearsafuri) gratuit 9. Room service - gratuit 10. Spalat si calcat lenjerie gratuit 11. Parcare auto gratuit 12. Trezirea turistilor la ora solicitata gratuit 13. Transmiterea de mesaje gratuit 14. Predarea corespondentei turistilor gratuit 15. Expedierea corespondentei turistilor- gratuit 16. Asigurarea de ziare, reviste in holuri gratuit TOTAL : 16 SERVICII

Total servicii 16 din care 4 cu plata si 12 oferite gratuit.

E) Construcia cladiirii respecta prevederile PUG si arhitectura specifica locala. Conditiile impuse in Protocolul OAR/APDRP/AM-PNDR din 07.03.2008 privind incadrarea in specificul arhitectural local sunt enumerate dupa cum urmeaza: 1)Parcela, pe care se va implementa proiectul, respect prevederile legale privind amplasarea acesteia fa de zonele de risc ( inundaii, alunecri de teren ) sau n arii (rezervaii) naturale protejate. 2)Aria minim a parcelei va fi 1.000 mp iar deschiderea minim la strad ( cale de acces ) va avea o valoare conform reglementarilor urbanistice locale, sau, unde acestea nu exist, conform tradiiei locale. Aceast exigen se aplic numai pentru construciile noi. 3)Procent de Ocupare a Terenului ( P.O.T.) va fi max. 20 %. Acest procent este rezultatul raportului dintre Aria Construit total (suma ariilor construite ale tuturor construciilor din planul general) i Aria parcelei. Valoarea P.O.T. va rmane neschimbat i se va aplica i n cazul unor viitoare extinderi sau completri cu construcii n incint. n cazul anor construcii existente, Aria Construita a acestora va fi inclus de la nceput n calculul P.O.T. Aceast exigen se aplica numai pentru construciile noi, inclusiv extinderi ae construcilor existente. 4)Coeficient de Utilizare a Terenului ( C.U.T.) va fi max. 0,50. Acest coeficient este rezultatul raportului dintre Aria Desfurat Construit ( suma ariilor desfurat eonstruite ale tuturor construciilor din planul general - nu se includ ariile subsolurilor ) i Aria parcelei. Valoarea C.U.T. va rmane neschimbat i se va aplica i n cazul unor viitoare extinderi sau completri cu construcii n incint. In cazul unor construcii existente Aria Desfaurat Construit a acestora va fi inclus de la nceput n calculul C.U.T. Aceasta exigen se aplic numai pentru construciile noi, inclusiv extinderi ale construcilor existente. 5)Retragerile de la strada, fa de limitele de proprietate stanga/dreapta i fa de limita de proprietate spate , vor avea valori conform reglementrilor urbanistice locale, sau, unde acestea nu exist, conform tradiiei locale. Aceast exigen se aplic numai pentru construciile noi, inclusiv extinderi ale construcilor existente. 6)Asigurarea, n incint, a unui numr de locuri de parcare egal cu numrul camerelor cu funciunea cazare turiti, eventual acoperite dar numai n sistem tip pergol", realizat numai din lemn (structur aparent). Aceast exigen se aplic numai pentru construciile noi, inclusiv extinderi ale construcilor existente, iar pentru modernizare numai dacproiectuprevede astfelde lucrri. 7)Volumele nou edificate nu vor obtura vizibilitatea sau accesul la elementele importante de peisaj sau construite. Nu se adtnite mascarea monumentelor istorice, de arhitectur ( biserici, clopotnie, troie, conace, cule, statui, locuine traaiionale cu valoare de patrimoniu, peisaj rural construit, ruine, situri arheologice etc ) sau naturale ( creste montane, cascade, arbori semnifcativi/protejai, luciu de ap, peisaj marin etc. ) existente, sau ngrdirea accesului la acestea. 8)Construcie : a) Volumetria va fi simpl, lipsit de elemente parazitare. Construciile vor fi aezate raional pe teren (pante, scurgeri de ap, vizibilitate, orientate fa de

b)

c) d) e)

f)

punctele cardinale, fa de elementele ambient ale cadrului natural/construit, fa de reperele de interes); Paramentul va fi fmisat conform tradiiei locale. Nu se admite utilizarea betonului aparent, a pereilor cortin, placajelor ceramice, din sticl sau materiale plastice. Nu se admit culori stridente, saturate ; Raportul plin / gol va fi adaptat tipologiei locale. Se recomand ferestre drepunghiulare sau ptrate ( nu se admit ferestre triunghiulare, trapezoidale, rotunde, poligonale ) ; Tamplria ( interioar i exterioar ) va fi proiectat i realizat conform tipologiilor de inspiraie local. Se recomand geamuri tip termopan"(numai partea din sticl), sau ferestre duble sau triple n unu, dou sau trei canate, obloane din lemn. Nu se admit tamplrie confecionat din metal sau plastic, obloane rulante, cramid de sticl, policarbonat; Elementele adiacente construciei ( terase, scari exterioare, stalpi, parapei, balustrade, grilaje, copertine ) vor fi concepute i reaiizate n spiritul tradiiei locale. Nu se admit confecii metalice aparente, balutri, ornamente din material plastic

9)Acoperi: a) a)Form geometric simpl, conform tradiiei locale. Se recomand arpante din lemn cu pante simetrice ce vor avea valori adaptate regimului pluvial regional. Se admit pante asimetrice, coame rupte, coame cu o ap prelungit peste cealalt sau coame suprapuse; b) nvelitoare va fi adaptat tradiiei locale. Se recomand materialele tradiionale c) ceramic, lemn, paie, stuf, piatr, ardezie etc. Nu se admit nvelitori metalice ( tabl lis, tabl cutat, tabl profilat etc), materiale plastice sau bituminoase, indiferent de tramentul suprafeei aparente. Nu se admit, de asemenea, culorile stridente, atipice, strine de tradiia local ; d) Lucarnele vor avea forme adecvate tradiiei locale. Se pot admite ferestre tipluminator, dac acestea nu modific volumetria i aspectul general al acoperiului Nu se admit volume neconforme tradiiei locale, tamplrie confecionat din metal sau plasac, geam armat, policarbonat; e) Tinichigeria va fi conceput cu o geometrie simpla, discret. Afa se admitdecoraii a jgheaburi i burlane, ornamente de coam din materiale plasticesau similar. 10)Anexele gospodreti trebuie s respecte exigenele construciei principale. Nu se admit construcii anexe prefabricate din beton armat aparent, tip container", constructii metalice aparente. 11)Amenajri incint: a) mprejmuirile i porile vor fi concepute i executate utilizand geometrie, cromatic i materiale conforme tradiiei locale, ( se recomand utilizarea materialelor tradiionale locale - piatr, lut, lemn, nuiele, nlime redus a gardului - max. 1,50 m la strad, streinire acolo unde este cazul) Aceast exigen se aplic numaipentru construciile noi, inclusiv extinderi ale construciior existente, iarpentru modernizare numai dac proiectul prevede astfel de lucrri.; b) Zidurile de sprijin (dup caz), drumurile, aleile, platformele, spaiile de parcare vor fi realizate din materiale locale. Se recomand utilizarea materialelor tradiionale locale pmant compactat, dalaje piatr, piatr spart, macadam, pavele, grassbeton. Nu se admite beton aparent, mbrcmini asfaltice etc. Aceast exigen se aplic numai

pentru construciile noi, inclusiv extinderi ale construcilor existente, iar pentru modernizjare numai daca proiectul prevede asfel de lucrri. 12)Canalizare, platforme gospodreti: a) Prin proiect, se va asigura colectarea apelor menajere i pluviale, precum i gestionarea deeurilor menajere, conform Avizelor de principiu, anexate documentaiei prezentate. b) Amplasarea platformelor gospodreti sau construciilor anexe cu rol de depozitare temporar a deeurilor menajere se va face la o distan de rain. 10 m de corpurile de cldire cu funciuni de locuire, cazare i alimentaie public ; c) Se va asigura, din faza de proiectare organizarea colectrii difereniate a deeurilor menajere i evacuarea acestora n mod ecologic, complet i ritmic. Nu se admite depozitarea deeurilor menajere pe termen mai lung de o sptman sauincinerarea acestora n incint.Constituie un avantaj pentru proiect utilizarea de fose septice microbiologice ecologice d) sau raicrostaii de epurare, acolo unde nu exist reea de canalizare menajer comunal. De asemenea, colectarea n sistem intern de incint, canalizat, a apelor pluviale i utilizarea acestora, acolo unde nu exist reea de canalizare plauvial comunala. F) Suprafaa de teren aferent investitiei este de 2.215 mp,( conform extras CF nr 400217) respectandu-se conditia de minim 1.000 mp , n vederea evitrii supraaglomerrii i a fragmentrii excesive a peisajului natural, dar si datorita faptului ca prin proiect se doreste o crestere a calitatii serviciilor turistice a diversificarii acestora, solicitantul dand dovada de interes real asupra promovarii activitatii turistice. G) Beneficiarul, prin reprezentantul sau legal, doamna Maris Ileana - Roxana, va introduce obiectivul investiional n circuitul turistic. H) Beneficiarul, prin reprezentantul legal al S.C. XS.R.L., doamna Maris Ileana - Roxana, va urma un curs de pregatire profesionala in domeniul in care se va realiza investitia. I) Beneficiarul S.C. XS.R.L. prezint toate avizele i acordurile necesare investiiei respectand si cerinele de mediu specifice investiiilor n perimetrul ariilor protejate. J) Beneficiaul proiectului are drept de proprietate asupra terenului pe care urmeaza sa se faca investitia conform contractului de vanzare - cumparare din data de 02.02.2004. Terenul se identifica prin numarul top 240 241/33 conform extrasului CF nr 300312. K) Beneficiarul va asigura cofinanarea proiectului conform declaratei pe proprie raspundere date si atasate documentatiei. L)

Activitatea turistica si recreationala propusa prin proiect este una generatoare de profit, in acest sens, in baza declaratiei pe proprie raspundele a reprezentantului legal, suma total a ajutorului public nerambursabil accesat de ctre acesta nu depete 200.000 Euro pe o perioad de pan la 3 ani fiscali. Proiectul de baza sportiva si pensiune turistica pentru care se solicita finantarea indeplineste urmatoarele criterii de selectie, in conformitate cu Ghidul masurii 313, Incurajarea activitatilor turistice, astfel:
-

aplicantul nu a mai beneficiat de sprijin din alte fonduri comunitare pentru investitii similare in ultimii 3 ani, conform Cererii de Finantare, sectiunea C, indeplinindu-se astfel criteriul numarul 1 - 15 puncte; amplasamentul proiectului este in satul Silindia, comuna Silindia, obtinand un numar de 3 puncte, conform anexei 10 la Ghid indeplinindu-se astfel criteriul numarul 2 10 puncte; prin activitatea propusa in urma investitiei solicitantul va avea un numar de 6 angajati, astfel: 1 manager pensiune 2 lucratori pensiune 1 bucatar 1 persoana intretinere si curatenie 1 receptioner

o o o o o

Managerul pensiunii coordoneaza ntreaga activitate a pensiunii, urmareste optimizarea permanent a serviciilor oferite, astfel nct s fie respectate standardele calitative asumate, monitorizeaza cheltuielile i respectarea bugetului alocat, supravegheaza activitile de aprovizionare cu produse alimentare i nealimentare, urmreste soluionarea eficienta a solicitrilor clienilor, stabilirea unor relaii optime cu clienii, pentru rezolvarea n timp util i n bune condiii a tuturor problemelor ocazionale, prospecteaza piaa de profil n vederea mbuntirii continue a serviciilor, avnd ca scop final realizarea obiectivelor asumate. Lucratorul pensiunii, este un lucrator activ in serviciile de cazare si facilitatile de agrement oferite de pensiune (cele incluse in anexa 6 la normele metodologice din Ordinul 1296/2010 si prestate de catre unitate), pe care le organizeaza si le ofera turistilor, presteaza lucrari casnice, menajere si agricole, satisface cererile turistilor Bucatarul pensiunii, pregtete mncrurile din reetarul unitii n conformitate cu standardele n vigoare, monteaz preparatele pe obiectele adecvate pentru servire i realizeaz elementele estetice ale preparatelor, particip cu supervizare la determinarea necesarului de materii prime de comandat i la realizarea comenzilor de aprovizionare, preia comenzile de la clieni i asigur servirea acestora, debaraseaz i asigur curenia buctriei, asigur implementarea i meninerea standardelor de pstrare i depozitare a produselor, semipreparatelor i preparatelor alimentare cu respectarea normelor igienico-sanitare n vigoare. Persoana pentru intretinere si curatenie, desfasoara diversele tipuri de operaii de curire, realizeaz igienizarea spaiilor de lucru i n special a toaletelor, diverselor suprafee de

contact, obiectelor sanitare, mnerelor, uilor, barelor de susinere prin utilizarea substanelor dezinfectante adecvate locului de dezinfectat n conformitate cu prevederile legislative n vigoare. Receptionerii, raspund de preluarea si inregistrarea rezervarilor, de primirea si cazarea turistilor, de intocmirea actelor necesare cazarii turistilor (contracte de turism, urmarirea si incasarea platilor), de promovarea serviciilor oferite turistilor, de solutionarea eficienta a tuturor solicitarilor inregistrate si de medierea conflictelor si rezolvarea reclamatiilor turistilor . total personal : 6 angajati. se indeplineste in acest fel criteriul numarul 3 privind valoarea ajutorului nerambursabil / numar locuri de munca <= 25.000 euro 10 puncte;

Suma ajutor public nerambursabil = 125.056 euro 125.056 euro / 6 angajati = 20842,66 euro / angajat -

prin activitatea propusa in urma investitiei solicitantul va avea un numar de 8 solicitantul este intreprindere individuala, avandu-i ca asociati pe domnul Feher Stefan cu un procent de 5 % si pe doamna Maris Ileana Iosana cu un procent de 95 %, indeplinindu-se astfel criteriul numarul 4; 15puncte solicitantul, prin proiect, urmareste sa realizeze urmatoarele tipuri de investitii:
o

Componenta a): realizarea unei investitii noi in infrastructura de primire turistica in satul Silindia comuna Silindia, judetul Arad, investitie concretizata in construirea unei pensiuni turistice. Pensiunea va avea 4 camere duble, pentru cazarea unui numar de 8 turisti. Componenta b): Investitii in activitati recreationale: Investiia privata n infrastructura turistic de agrement, dependent de structura de primire turistic, se refera la:

Teren multifuctional - este realizat pe o suprafata de gazon ce este delimitata de resul incintei cu var. Pe teren se poate monta o plasa de joc intre cei doi stalpi metalici aflati la centrul terenului. Terenul va putea fi folosit de cei care folosesc serviciile de cazare ale agropensiunii. Echipamentele de sport vor fi inchiriate de le receptie.

Investitiile sunt evidentiate atat in bugetul indicativ totalizator al proiectului cat si in bugetele pe componente, fiind astfel proiect integrat, indeplinindu-se astfel criteriul numarul 5; -10 puncte;

Proiectul are in componenta si investitii de producere a energiei din resurse regenerabile utilizate in scopul desfasurarii activitatii turistice astfel:
o

Proiectul de pensiune prevede racordarea obiectivului la reele publice de utiliti existente in zona de amplasament respectiv retea electrica, dar cuprinde si investiii de producere a energiei din surse regenerabile utilizate in scopul desfurrii activitii turistice si anume, se vor utiliza panouri solare pentru deservirea unitatii de cazare cheltiuelile cu investitiile de producere a energiei din surse regenerabile sunt prevazute distinct in devizul pe obiect si cuprinse in devizul general si bugetul indicativ, indeplinindu-se astfel criteriul numarul 6; - 10 puncte;

Proiectul prevede ca prin activitatea propusa sa pastreze si sa promoveze cultura traditionala prin achizitionarea de obiecte certificate , in vederea amenajarii structurilor de primire turistica. In aceste conditii se indeplineste criteriul numarul 7 - 10 puncte
o

La amenajarea camerelor, a holurilor, a salii de recreere si a receptiei se va folosi ceramica de Harghita

Punctajul obtinut prin acest proiect este de 80 de puncte

2.5 Fundamentarea necesitii si oportunitii investiiei Realizarea investitiei Infiintare pensiune turistica cu facilitati de agrement " va fi printre realizarile de tipologie turistica din aceasta parte a judetului Arad, experiment in urma caruia cu certitudine investitia va deveni un punct polarizant in zona, totul in concordanta cu traditiile, obiceiurile si elementele specifice zonei Zarandului. Prin investitia propusa se are in vedere incurajarea activitatilor turistice contribuind la imbunatatirii calitatii vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale. Obiectivul general al acestei investitii il constituie dezvoltarea activitatilor turistice in zonele rurale care sa contribuie la cresterea numarului de locuri de munca si a veniturilor alternative, precum si al cresterea atractivitatii spatiului rural. Analiza micro-intreprinderilor din comuna Silindia evidentiaza capacitatea relativ redusa a acestora de a raspunde exigentelor referitoare la furnizarea locurilor de munca pentru populatia din zona. Mai mult de 50% din micro-intreprinderile din zona Silindia desfasoara activitati de comert. Explicatia acestei puternice orientari catre comert rezida in resursele scazute, perioada mai scurta pentru recuperarea investitiilor, lipsa de capacitati si abilitati. Astfel, apare ca necesitate obiectivul de sprijinire a micro-intreprinderilor din alte domenii, care pot avea un impact pozitiv la nivelul economiei rurale. Venitul, la nivelul gospodariilor din zona Silindia, provine in special din productia agricola si asigura aproximativ 45% din venitul total. Venitului provenit din activitatile non-agricole la nivel de gospodarie reprezinta doar 4,1% din venitul net.

Turismul rural este o activitate generatoare de venituri alternative, ceea ce ofera posibilitati de dezvoltare a spatiului rural, datorita peisajelor unice, ariilor semi-naturale vaste, ospitalitatii inascute a locuitorilor din mediul rural. Conservarea traditiilor, culturii, a specialitatilor culinare si a bauturilor precum si diversitatea resurselor turistice rurale ofera potential pentru dezvoltarea acestui sector. Avand in vedere cele mai sus mentionate se poate spune ca prin Infiintare pensiune turistica cu facilitati de agrement", se dezvolta si diversifica activitatea economica a zonei, se creaza noi locuri de munca care duc la cresterea veniturilor alternative si, in plus, va creste activitatea economica in spatial rural mentionat. Obiectivele specifice Desi turismul rural a inregistrat cresteri, acesta prezinta un potential considerabil care nu este suficient exploatat. Este necesar un proces de modernizare, dezvoltare si inovare pentru turismul din zona, precum si de creare de servicii turistice moderne si competitive. In mod deosebit, existenta infrastructurii de turism nu raspunde cerintelor turistilor in ceea ce priveste structurile de cazare cat si cele recreationale, atat din punct de vedere calitativ cat si cantitativ. 1. Crearea si mentinerea locurilor de munca prin activitati de turism, in special pentru tineri si femei Avand in vedere slaba dezvoltare a turismului in zona comunei si numarul redus al pensiunilor aparitia unei noi pensiuni este oportuna. Odata cu infiintarea acesteia se vor crea noi locuri de munca. Tinand cont de capacitatea de comunicare in alte limbi de circulatie internationala (engleza, germana, franceza) a locuitorilor si ospitalitatea acestora, procesul de recrutare nu va itampina probleme. In pensiunea turistica de la Silindia se vor creea un numar de 6 locuri de munca direct productive precum: o 1 manager pensiune o 2 lucratori pensiune o 1 bucatar o 1 persoana intretinere si curatenie o 1 receptioner 2. Cresterea valorii adaugate in activitati de turism si activitati recreationale legate de turism: Numarul locurilor de cazare in localitatea Silindia este relativ redus si acest fapt nu se datoreaza lipsei cererii de oferta ci nivelului scazut al ofertei. Aparitia unei pensiuni care creaza locuri de cazare suplimentare cu un grad de ocupare din ce in ce mai ridicat in timp, va conduce la o crestere a valorii adaugate in activitatea de turism a zonei.

3.Crearea, imbunatatirea si diversificarea infrastructurii si serviciilor turistice: Serviciile turistice oferite sunt cele care fac diferenta calitativa intre ofertanti. Cu cat acestea sunt mai multe, de o calitate cat mai buna si in acelasi timp gama oferita este cat mai diversificata cu atat gradul de ocupare al pensiunii este mai ridicat. Conform statisticilor clintii aleg acele spatii de cazare unde beneficiaza de cat mai multe servicii chiar daca aceasta varianta se dovedeste a fi mai scumpa. In cazul de fata beneficiarul proiectului va oferi suplimentar un numar de 16 de servicii turistice, altele decat cele de cazare precum: convorbiri telefonice, spalatorie si curatatorie, inchirieri cd-uri si dvd-uri, de jocuri distractive, articole de plaja, parcare auto etc. 4.Cresterea numarului de turisti si a duratei vizitelor Punctele tari pentru atingerea acestui obiectiv sunt reprezentate de : Folclorul si traditiile culinare ale regiunii Capacitatea de comunicare in alte limbi de circulatie internationala (engleza, germana, franceza) a locuitorilor si ospitalitatea populatiei Obiceiuri, traditii si artizanat cu multiple influente culturale etnice, maghiare si germane, ce atrag turisti din alte tari Evenimente culturale traditionale

Aceste puncte tari constituie avantaje ale zonei astfel incat ele atrag turistii in localitatea Silindia. Avand in vedere numarul redus de locuri de cazare acestia sunt nevoiti sa se cazeze in localitatile din imprejurimi. In cazul de fata infiintarea pensiunii conduce la creearea de noi locuri si spatii de cazare. In acest fel turistii isi vor putea prelungi perioada de sedere in comuna. Conform statisticilor clientii multumiti de serviciile oferite vor reveni si cu alte ocazii si, in plus, sansele de a fi insotiti de alti turisti sunt foarte mari ceea ca va conduce la cresterea numarului de turisti din zona. Obiectivele operationale sunt: 1.Cresterea si imbunatatirea structurilor de primire turistice la scara mica Prin investitia propusa de proiect, se are in vedere construirea unei pensiuni, cu incadrarea in categoria de 3 stele, care va corespunde exigentelor turistilor. Pensiunea, pe langa serviciul de cazare va oferi turistilor servicii de agrement, prin construirea unui teren de sport mutifunctional unde se pot practica diverse sporturi. In dotarea pensiunii vor exista camere care indeplinesc un grad mai mare de confort. 2.Dezvoltarea sistemelor de informare si de promovare turistica Personalul care va fi angajat la pensiune va avea cunostinte despre zonele de importanta turistica si va oferi informatii turistilor, in legatura cu aceste zone, in cazul in care doresc sa faca drumetii.

In cadrul receptiei va exista posibilitatea achizitionarii sau consultarii hartilor turistice din aceasta zona. Acestia vor avea la indemana toate facilitatiile necesare pentru a-si stabili intinerariile si traseele. Se recomanda ca beneficiarul sa faca un site pentru promovarea pensiunii pe Internet, in care va exista o descriere a zonei, a obiectivelor turistice si a specificului zonei si de asemenea va contine poze cu peisajele locale. La acestea se vor atasa harti, meniul culinar disponibil, poze cu conditiile de cazare si dotarile pensiunii. Promovarea se va face atat prin intermediul internetului, cat si prin radio si reviste, asa cum sa specificat in cadrul politicii de promovare. 3.Crearea facilitatiilor recreationale in vederea asigurarii accesului la zonele naturale de interes turistic Datorita faptului ca localitatea este amplasata in zona Zarandului, situat n Depresiunea Crisului Alb, la poalele de Nord ale Dealurilor Cigherului, pe Rul Cigherfiind zona de interes public, datorita obiectivelor turistice ale acesteia, va exista o mare cerere de vizitare a acesteia. De asemenea turistii vor avea posibilitatea de a consulta personalul angajat, care va cunoaste imprejurimile, pentru a afla detalii despre acces, obiective si trasee.Totodata, va exista posibilitatea de consultare, achizitionare sau inchiriere a hartilor, zonei. 2.6 Piata de aprovizionare/desfacere, concurenta si strategia de piata ce va fi aplicata pentru valorificarea produselor/serviciilor obtinute prin implementarea proiectului A. Piata de aprovizionare Aprovizionarea cu resurse materiale este un proces complex, dificil, dinamic si care antreneaza un efort deosebit din partea firmei care se aprovizioneaza. Pentru realizarea obiectivelor urmarite, este necesar ca activitatea de aprovizionare sa se desfasoare conform unui plan riguros stabilit, astfel incat sa se asigure resursele necesare. Aceste resurse trebuie sa corespunda din punct de vedere cantitativ si calitativ si sa fie asigurate la locul si la timpul potrivit asfel incat solicitantul sa-si desfasoare activitatea in bune conditii. POTENTIALII FURNIZORI AI SOLICITANTULUI Denumire furnizor de Adresa Produs furnizat materii prime/materiale si cantitate auxiliare/produse/servicii aproximativa Pro Libris B-dul Materiale Revolutiei, Nr. consumabile 86, Arad Electrica SA Calea Energie Zimandului nr electrica 3, Arad Valoarea aproximativa -RON800 5000 % din total achizitii 2,61 16,29

Selgros Cash & Carry Carrefour Romtelecom OBI

Telefon, 3.500 interne, cablu TV Cakea Radnei Vesela si alte 2.400 nr.298 Arad obiecte de uz gospodaresc TOTALIZATOR 30.700

Calea Radnei nr. 294, Arad Calea Aurel Vlaicu nr.299/6 Arad Str Voinicilor FN Arad

Materiale curatenie Alimente

de 1000 18.000

3,26 58,63 11,40 7,82 100

B. Piaa de desfacere Intrucat penetrarea durabila a pietei necesita investitii si eforturi deosebite si deoarece este la inceputul activitatii sale, solicitantul urmareste obtinerea resurselor financiare necesare derularii sistematice si eficiente a activitatilor in acest domeniul. Solicitantul va aborda piata pe care va activa intr-o maniera temeinica si prudenta. Alegerea pietei-tinta de catre solicitant se bazeaza pe cateva tendinte specifice domeniului abordat. Cateva dintre aceste tendinte, rezultate in urma realizarii unui studiu , sunt prezentate mai jos: la nivel local piata este inca in formare; nivelul de trai peste medie al banatenilor a determinat si o elevare a preferintelor acestora pentru serviciile de foarte buna calitate. foarte multe personane din mediul urban si-au construit case in mediul rural iar educatia acestora in domeniul intretinerii corporale este dezvoltata.

In vederea unei cat mai bune penetrari a pietei si acapararii unui numar cat mai mare de clienti, este necesar ca, intr-o prima faza, solicitantul sa caute sa obtina o rata de notorietate cat mai mare. Pensiunea va fi inscrisa pe cat mai multe site-uri de promovare in acest domeniu. In acest caz clientii care vor folosi diferite motoare de cautare vor avea acces la informatii despre ROXAGRO MEDIA. Pornind de la ideea ca in marketing piata nu poate fi cunoscuta si inteleasa ca fiind o entitate globala si nediferentata, ci dimpotriva, ca una structurata pe anumite tipuri sau grupuri de clienti care formeaza un segment de piata, pensiunea trebuie sa inceapa prin a-si defini segmentul tinta de clienti. Avand in vedere realitatile pietei din zona, potentialul acesteia dar si particularitatile afacerii ce urmeaza a fi demarate, consideram ca segmentul tinta al pensiunii este reprezentat de persoane fizice cu venituri medii sau mari si societati comerciale care organizeaza teambuildinguri.

In segmentul tinta un loc important il detin persoanele active,cu program de lucru foarte incarcat,si care doresc sa se relaxeze si sa se odihneasca intr-un mediu curat, linistit si sanatos. Profilul clientilor pensiunii cuprinde, in concluzie, urmatoarele caracteristici: au un ritm de viata trepidant, cu program de lucru prelungit; provin, in principal, din zonele invecinate; dispun de venituri medii sau mari; sunt obisnuiti cu un standard de viata mai modern

In tabelul de mai jos sunt prezentati tipul de clienti ai pensiunii si ponderea acestora. POTENTIALI CLIENTI AI SOLICITANTULUI UTILIZEAZA PACHETE DE CAZARE Valoare Nr. crt Clienti %din vanzari -RON 1 Persoane juridice 18.803 10% 2 Persoane fizice 169.227 90% TOTAL 188.030 100% POTENTIALI CLIENTI AI SOLICITANTULUI UTILIZEAZA ALTE SERVICII IN PENSIUNE Valoare Nr. crt Clienti %din vanzari -RON 1 Persoane juridice 17.768 10% 2 Persoane fizice 159.907 90% TOTAL 177.675 100%

C. Concurena
1. Concurenti directi - sunt aceia care ofera produse si servicii similare cu ale pensiunii.

La randul lor, acesti clienti se impart si ei in doua categorii: - concurenti primari cei care ofera acelasi gen de servicii, dar in localitate nu se gasesc. - concurenti secundari nu exercita o presiune considerabila asupra afacerii in cazul de fata pensiunile din judetul Arad.
2. Concurenti indirecti - sunt ofertanii acelorai servicii de la nivel naional sau

ofertani ai unor servicii de substituie n satisfacerea aceleiai nevoi umane, de la nivel local. 3. Concurenti potentiali - firmele care nu s-au infiintat dar exista informatii ca vor aparea ca actori pe aceasta piata datorita conditiilor favorabile aparute; - firme care exista pe piata la ora actuala, cu domenii de activitate care in prezent nu sunt considerate similare cu ale pensiunii, dar care este posibil sa se reorienteze in viitorul apropiat (restaurante care ulterior doresc sa isi construiasca si spatii de cazare)

Orice concurent se incadreaza intr-una din categoriile amintite. In cazul concurentilor directi batalia este mai evidenta. In cazul clientilor indirecti lupta se duce intr-un mod mai rafinat deoarece razboiul se da pe satisfacerea acelorasi nevoi cu ajutorul unor produse diferite. In privinta concurentei potentiale situatia este si mai delicata, pentru ca tot timpul beneficiarul proiectului va trebui sa fie la curent cu modificarile ce se petrec in cadrul mediului de afaceri, si sa anticipeze, pe de o parte, aparitia unor noi firme, iar pe de alta parte sa fie atent la miscarile unor firme care in momentul de fata sunt active in alte domenii de activitate. D. Strategia de pia ce va fi aplicat pentru valorificarea produselor i serviciilor obinute prin implementarea proiectului Eficienta strategiei este conditie necesara si suficienta pentru continuarea afacerii. Strategiile de marketing sunt mai importante decat serviciul (produsul) oferit in sine si aceasta pentru ca nici un serviciu (produs) nu se vinde singur. In ceea ce priveste strategia concurentiala la nivelul domeniului de activitate strategica pe care SC XSRL " o va adopta, aceasta poate fi aleasa in functie de doua elemente: dimensiunea pietei pe care va concura pensiunea, sursa avantajului concurential al pensiunii.

Strategia de diferentiere este strategia care va fi adoptata pensiunea avand in vedere ca piata este de dimensiuni mari, iar sursa principala a avantajului concurential o constituie diferentierea. Prin adoptarea acestei strategii, solicitantul urmareste crearea unei oferte de valoare pentru client care va conduce la un nivel al rentabilitatii superior mediei din sector, la o identitate clara a marcii si la cresterea gradului de loialitate al clientilor. Diferentiere psihologica va viza cultivarea unei imagini elitiste a centrului de intretinere corporala, care sa accentueze valoarea simbolica a ofertei acestuia. De asemenea, la nivelul politicii de produs se are in vedere realizarea unui pachet special care se refera la team buildinguri. La nivelul politicii de pret, strategia pentru care se va opta este strategia penetrarii lente a pietei, care presupune stabilirea unor tarife mai reduse la lansare pentru a stimula cererea si a acapara un numar cat mai mare de clienti.Aceasta strategie, specifica fazei de lansare a unei afaceri este justificata in acest caz deoarece: concurenta este intensa, piata relativ omogena, serviciile usor imitabile iar ciclul de viata al serviciilor oferite se estimeaza ca va fi unul lung. Strategia adoptata are drept obiective obtinerea de profit pe termen lung, realizarea unei cote de piata cat mai mare si dominarea pietei turistice din zona. Pentru a asigura reusita acestei strategii, SC XSRL va trebui sa asigure realizarea unei distributii intensive a serviciilor sale si o politica de comunicare de marketing intensa. Ulterior, incepand cu faza de crestere, majorarea tarifelor este posibila, in functie de conditiile

concrete de pe piata. Daca in faza de lansare, stabilirea tarifelor se va face tinand cont doar de costuri, in etapa urmatoare se recomanda luarea in considerare si a cererii in procesul de stabilire a tarifelor La nivelul politicii de distributie, se va opta pentru strategia de distributie intensiva, in acord cu cerintele impuse de strategia adoptata la nivelul politicii de pret. Principalele canale de distributie pe care solicitantul le preconizeaza, conform proiectului, sunt urmatoarele:
-

crearea unui site al pensiunii actiunea de comunicare a solicitantului prin intermediul paginii de Internet presupune conceperea arhitecturii acesteia, a continutului de informatii, a traducerii in mai multe limbi straine, precum si a gestionarii curente a paginii web. inscriere centrului pe diferite site-uri de promovare astfel ca atat clientii prin intermediul motoarelor de cautare, sa poata obtine informatii despre Roxagro Media

Motivele pentru care s-au ales aceste canale de distributie se explica prin faptul ca forma electronica de distributie aduce un avantaj fundamental, respectiv faciliteaza informarea unui numar enorm de clienti potentiali si presupune costuri reduse in raport cu canalele clasice de distributie La nivelul politicii de comunicare, se va avea in vedere realizarea unei campanii de comunicare intense, prin mai multe mijloace si medii. Astfel, se va crea un mix de comunicare care va cuprinde: promovarea prin intermediul unor pliante plasate in punctele de informare din galeriile si centrele comerciale din orasele din zona, precum si in garile si aeroporturile din regiune; organizarea unei receptii cu ocazia deschiderii pensiunii la care sa participe reprezentanti ai unor companii a caror angajati care fac parte din piata tinta, precum si reprezentanti ai institutiilor publice de la nivel local si judetean. Strategia de dezvoltare a regiunii preconizeaza realizarea de investitii pentru cresterea calitatii vietii in mediul rural si dezvoltarea de activitati economice bazate pe traditiile locale. 3. 3.1 DATE TEHNICE ALE INVESTITIEI DATE GENERALE

3.1.1 Zona i amplasamentul (regiunea, judeul, localitatea) investitiei, suprafaa i situaia juridic ale terenului care urmeaz s fie ocupat (definitive i/sau temporar) de lucrare Judetul Arad Scurt istoric al Judetului Arad

Situat n partea de vest a rii, judeul Arad se nvecineaz cu judeele Bihor, Alba, Hunedoara si Timis, si este principala poarta de intrare n Romnia dinspre Europa central si de apus. Cu o suprafa total de 7654 km2, judeul cuprinde 78 de uniti teritoriale si administrative din care un municipiu - Arad, municipiu resedin de jude, 9 orase (Chisineu Cris, Curtici, Ineu, Lipova, Ndlac, Pecica, Pncota, Sebis, Sntana) si 68 de comune. Populaia judeului numra la ultimul recensmnt 461791 locuitori din care 233992 locuitori aparin urbanului. Din punct de vedere etnic, la recensmntul din anul 2002, populaia judeului prezenta urmtoarea structur: 82,1% romni, 10,6% maghiari, 3,8% rromi, 1,0% germani, 1,2% slovaci, 0,3% ucrainieni, 0,2% srbi si 0,8% alte naionaliti si populaie nedeclarat. Prezena locuirii n acest areal este atestat nc din paleolitic. Numeroase descoperiri arheologice au pus n eviden i atest continuitatea locuirii n aceast zon. Sunt bine reprezentate epoca bronzului, perioada formrii i consolidrii statului dac, perioada ocuprii romane, epoca prefeudal i epoca feudal. Mureul i cetatea dacic Ziridava sunt pomenite de Herodot i respectiv Ptolomeu, iar mai trziu, referiri la aceste meleaguri sunt ntlnite n scrierile medievale Legenda Sfntului Gerard, Gesta Hungarorum i Cronica pictat de la Viena. Participarea locuitorilor Aradului la evenimente istorice importante sunt consemnate de-a lungul timpului n diferite documente. Revoluia de la 1848 accentueaz lupta de afirmare a poporului romn i n perioada premergtoare Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, Aradul devine un puternic centru unionist cu militani de seam precum Vasile Goldi, Stefan CicioPop i Ioan Suciu. n prezent, judeul Arad, prin valenele culturale i economice ale localitailor componente ocup un loc de frunte ntre judeele rii i dispune de un potenial uman de mare valoare. Potenialul agricol al judeului face din acest areal unul dintre cele mai mari bazine cerealiere i legumicole ale rii. Potenialul turistic al judeului Arad este unul de mare valoare. mbinarea armonioas a formelor de relief, climatul favorabil, elementele faunistice i de flor, prezena apelor minerale i abundena monumentelor istorice i de arhitectur fac din acest areal o veritabila zona de convergen turistic. Dintre cele mai reprezentative obiective turistice naturale ale judeului Arad amintim Rezervaiile Naturale Petera Valea Morii (comuna Moneasa), Dosul Laurului i Baltele Gurahon (comuna Gurahon), Runcu-Groi (comuna Brzava), Poiana cu Narcise Rovina i Balta Rovina (oraul Ineu), Balta oimo (oraul Lipova), Pdurea Sic (Comuna Crand), Petera lui Duu (comuna Svrin, Locul Fosilifer Monorotia (Comuna Brzava), Locul Fosilifer Zbal (Comuna Ususu), Pdurea de stejar pufos de la Crand, Srturile (comuna Socodor), Arboreul Macea (Comuna Macea), Prundul Mare (Parcul Natural Lunca), i Parcul Natural Lunca Mureului ce se desfoar att pe teritoriul judeului Arad, ct i pe teritoriul jud. Timi. Judetul Arad conserva o veche si autentica arta populara in Tara Zarandului, Ineu-Sicula si Birchis-Capalnas. Broderiile in rosu si negru, hainele din blana de oaie facute de catre blanarii Buteni, vestele facute la Birchis si Bata sunt renumite. Tesaturile traditionale cat si ceremica populara pot fi gasite in majoritatea gospodariilor taranesti din Tara Zarandului, Valea Muresului si campia Crisului Alb. Trebuie sa mentionam remarcabila pastrare a unor gospodarii traditionale in principal in satele situate in zonele montane. Economia judeului cunoate n prezent o dinamic puternic cu creteri semnificative semnalate n toate sectoarele de activitate. Turism si obiective turistice Judetul Arad fiind poarta principala a Romaniei pentru calatorii din vestul Europei, peisajele pitoresti ale zonei deluroase si montane din vaile Muresului si Crisului Alb indemna turistii

romani si straini sa viziteze numeroasele zone turistice Moneasa, Lipova, Podgaria Arad, tinutul Halmagiu, Valea Cladova, Savarsin, Valea Mare-Caprioara.In municipiul Arad, in orasele Lipova si Ineu, in statiunile balneo-climaterice Moneasa si Lipova, in alte zone turistice se gasesc hoteluri, hanuri, moteluri tabere de vacanta si vile. Judetul Arad are o multitudine de rezervatii stiintifice, in special rezervatii botanice, forestiere, zoologice si speologice. Remarcabile prin raritatea si variatatea florei sunt: Rezervatia naturala Moneasa, rezervatia Dosul Laurului din Zimbru, Gradina Botanica de la Castelul Macea, parcurile dendrologice de la Gurahont, Bulci, Capalnas, Neudorf, Savarsin, Odvos si Manastur cat si rezervatiile-padure de la Runcu-Grosi, Raul Mare - Halmagel, Prundul Mare - Securigiu. In Judetul Arad se gasesc multe locuri de vanatoare si pescuit, foarte bine-cunoscute sunt cele de la Chisineu-Cris - Socodor - Adea, Savarsin - Troas si Varfurile - Halmagel. Bisericile si manastirile vechi situate in judetul Arad detin adevarate comori artistice si unele dintre ele sunt expuse. Cele mai cunoscute manastiri ortodoxe sunt cele de la Hodos-Bodrog, datata din 1177, de la Bezdin, datata din 1334, de la Arad-Gai construita intre 1760-1762, Sf. Maria - Radna Manastire Franciscana, construita intre 1727 - 1826 the Princely Orthodox Church de la Halmagiu, datata din secolul al XIV-lea, Biserica Romano-Catolica de la Sanpetru German, construita in 1774. Statiuni: Statiunea Lipova - ( 138 m altitudine , la 35 km de Arad ) , statiune balneoclimaterica in lunca Muresului , inconjurata de paduri de stejari . Apare in documente la 1315 , dar izvoarele sale de apa minerala sunt cunoscute abia in sec XVI . Clima este continental moderata , cu influente mediteraneene .Temperatura medie anuala este de 10,5g C , fiind astfel ferita de vanturi .Caile de acces pot fi: feroviare - gara Radna , pe linia Bucuresti - Arad sau pe linia Timisoara - Radna , rutiere - DN7 de la Arad sau de la Deva pana la Lipova si DJ 691 Timisoara - Lipova . Statiunea Moneasa - ( 280 m altitudine , la 101 km de Arad si 18 km de Sebis ) ,statiune balneoclimaterica ale carei ape minerale erau apreciate inca de pe vremea romanilor . Statiunea s-a cuibarit la poalele muntilor Codru-Moma , in jurul ei etalindu-se un peisaj de basm : culmi impadurite , fenomene carstice , marmura rosie , parauri limpezi .Clima este continental moderata , cu veri racoroase si ierni blande . Caile de acces pot fi: rutiere DN 709 si DJ 762 Arad - Moneasa , DN 76 si DJ 762 Brad - Moneasa ,feroviare -gara Sebis , linia Arad - Brad . Pestera Liliecilor - langa Moneasa Pestera Cristalelor - formata din roca de calcar negru Fantana de la Groapa Ursilor . Rezervatii si monumente ale naturii Bezdin - langa Pecica , rezervatie complexa ( 25 ha ) Parcuri dendrologice : Peris, Savarsin, Macea. Monumente istorice Monumentul ostasilor romani Arad Monumentul eroilor - Paulis Satul Silindia (comuna Silindia)

ilindia este o localitate n judeul Arad, Criana, Romnia, se afl situat n Depresiunea Criului Alb, la poalele de Nord ale Dealurilor Cigherului, pe Rul Cigher i are o suprafa total de 3093 ha. Din punct de vedere administrativ comuna este alctuit din cinci sate: ilindia - sat reedin de comun situat la o distan de 54 km fa de municipiul Arad i satele Camna, Iercoeni, Luguzu si Satu Mic. Prima atestare documentar a localitii ilindia dateaz din anul 1334, satul Camna din 1828, Iercoeni din 1477, Luguzu din 1561 i Satu Mic din anul 1954. Pe teritoriul comunei a fost descoperit n anul 1967 un tezaur dacic datat din secolul al IIIlea .Hr., fiind considerat unul dintre cele mai importante tezaure descoperite pe teritoriul Romniei. Economia comunei este predominant agrar, majoritatea populaiei din zon fiind ocupat cu cultivarea cerealelor, a plantelor de nutre, cu pomicultura, cu creterea animalelor i cu prelucrarea lemnului. OBIECTIVE TURISTICE: Dintre obiectivele turistice ale comunei se pot aminti aici biserica de lemn din Iercoeni si tabra de copii din Camna. Biserica de lemn din Iercoeni, comuna ilindia, judeul Arad, a fost ridicat probabil n anul 1752, dat la care a fost transferat din Chisindia. Fiind sraci i ducnd o via fr stabilitate, iercoenii abia n anul 1752 i-au putut procura actuala biseric din lemn cumprnd-o din satul nvecinat Chisindia. Are hramul Adormirea Maicii Domnului.

Satul Iercoeni, atestat documentar n 1533, avea 26 de familii n 1828, 1840 de locuitori n anul 1851, 433 n 1900 i 386 n 1922. Aezarea, situat la nord de ultimele creste mpdurite ale Munilor Zarandului, aparine de comuna ilindia. Este o parohie cu puini locuitori din cauza solului, nu prea productiv n comparaie cu satele din jur. Nici pdurea satului nu era suficient de mare nct s satisfac integral nevoile locuitorilor. Din acest motiv multe dintre case erau fcute nainte vreme din chirpici i pmnt btut. Acoperiurile caselor, acum de igl, erau odinioar, n marea lor majoritate din paie de secar. Nici o alt localitate din jur nu mai pstreaz biserica de lemn n afar de satul Iercoeni. Planul- este unicul de acest gen n Protopopiatul Ineului din necesitatea de a utiliza ntr-un mod chibzuit lemnul avut la ndemn, lemn subire, cu rezisten mai mic. Nava are o form dreptunghiular, iar absida un plan pentagonal, cu patru laturi exterioare. Pe latura de vest are o prisp larg, mrginit de stlpi cu plimar de scnduri de brad. Construcia- Spre deosebire de toate celelalte biserici de lemn din Protopopiatul Ineului, biserica de la Iercoeni are pereii din lozdoabe din lemn de gorun prinse ntre oi verticali dubli. Lozdoabele sunt prinse n oi cu cuie de lemn. oii sunt bine fixai n talpa bisericii i n cursuru. Cursuraiele sunt legate de grinzile transversale ale construciei, la nivelul de jos al arpantei acoperiului. Streina larg face ca apa rezultat din precipitaii s cad departe de baza construciei. Potrivit tradiiei

locale biserica ar fi fost cumprat de la satul nvecinat Chisindia. La o dat necunoscut a avut loc i repararea din temelie a bisericii. Tot atunci s-ar fi mutat peretele de vest al tindei cu un metru n afar spre a mri spaiul destinat femeilor. n anul 1943 biserica a fost supus din nou unei reparaii ample. Atunci a fost dat jos nvelitoarea de indril i pus alta de igl mrunt. Vechile cursuraie au fost nlocuite cu altele noi. Cpriorii au fost completai cu alii spre a mri rezistena acoperiului cu nvelitoare de igl n loc de indril ce era mult mai uoar. Interiorul- n tind este un tavan drept de scnduri. n naos se ntlnete o bolt semicilindric care se prelungete i n altar pe o mic poriune. Deasupra mesei Sfntului Altar acest bolt semicilindric se desparte n ase suprafee uor curbate ce coboar spre cursuraiele de la absid. La tind, naos i absid scndurile de la tavane i boli sunt vopsite n culoare albastr, iar pereii sunt spoii cu var. Masa altarului i ldia de fag pentru lumnri par s fie singurele mrturii originale ale monumentului.

3.1.2 Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament (studiu geotehnic, studii topografice, nivelul maxim al apelor freatice, date climatice) daca investitia o impune Geomorfologic, terenul este plan, fiind situat pe terasa superioar a rului Criu Alb. Hidrogeologic, alternana de strate permeabile permite ascensiunea apei subterane funcie de variaiile regimului precipitaiilor din zon. Apa subteran a fost interceptat la adncimea de 3.20 m. Se prevede un nivel maxim al apei subterane la adncimea de 2.70 m. Din punct de vedere climateric, amplasamentul se ncadreaz n zona climateric II, respectiv III (conform STAS 6472/2 83), precipitaiile medii anuale ncadrndu-se ntre 400-600 mm. Adncimea de nghe se afl la - 0.80 m. Alte particulariti geotehnice ale terenului reies din studiul geotehnic prezentat n anex.

3.2 CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE CONSTRUCTIILOR 3.2.1 Pentru cldiri: deschideri, travei, aria construit, aria desfurat, numrul de niveluri i nlimea acestora, volumul construit Suprafata teren 2877 mp Suprafata construit la sol existenta : 383.15 mp Aria construit la sol 107.74 mp Aria desfasurat 196.54 mp Regim de inltime P+M Inlime cornis 3,56 m Inlime coam 9,31 m P.O.T = 17% C.U.T = 0.2 Suprafaa terase exterioare neacoperite 80.03 mp Suprafat parcaje 62,50 mp

Suprafata teren de sport multifunctional 164 mp Descrierea soluiei propuse Cldirea, n regim de nltime P+M, are o forma compacta si se incadreaza intr-un dreptunghi cu dimensiunile 9.71x11.23 m. Medierea spatiului public-privat se face prin intermediul teraselor exterioare de la nord si sud si a terasei sufrageriei, care este acoperita si reprezinta o reinterpretare a porticului traditional. Cldirea are doua accese, unul principal, pe latura dinspre sud-est, si unul secundar, pe latura dinspre nord-vest, pentru personalul de serviciu. Din punct de vedere functional spatiile componente sunt: LA PARTER: terasa partial acoperiata spre sud cu suprafata de 80 mp se deschide spre spatiile servante ale parterului si marcheaza accesul clientilor. Pardoseala realizata din dulapi de lemn tratat pentru exterior se afl la cota +0,00 m si are o panta de 2 % pentru scurgerea apei pluviale. terasa neacoperita spre nord cu suprafata de 16.969 mp. Pardoseala realizata din dulapi de lemn tratat pentru exterior se afl la cota +0,00 m si are o panta de 2 % pentru scurgerea apei pluviale. zona de primire si scara cu suprafata de 15.625 mp este prevzuta cu un pult pentru receptie, functioneaza ca un nucleu central din care se face distributia in celelalte spatii destinate clientilor. Are inaltimea libera de 2,86 mp. Cota pardoselii este +0,00 m, la nivelul terasei de acces si la +0,52 m fata de cota nivelului sistematizat. Finisajele acestui spaiu sunt urmtoarele: pardoseala parchet laminat perei si tavan tencuial de interior i zugraveal grup sanitare pentru uzul clienilor, accesibil prin intermediul unei ncperi din zona de recepie. Suprafaa total este de 3.289 mp.Este dotat cu 1wc i 1 lavoar i se aerisete natural prin fereastra de 0,45 x1,50 m.Cota pardoselii este +0,00 m situat la +0,52 m fa de cota terenului sistematizat. nlimea liber este de 2,86 m. Finisajele acestui spaiu sunt urmtoarele: pardoseala gresie perei faian tavan tencuial de interior i zugrveal Locul de luat masa in legtur cu zona de recepie are suprafaa de 15.395 mp. Sunt prevzute opt locuri de luat masa. Ctre sud, se deschide, prin intermediul uilor cu panouri culisante vitrate, n spaiul terasei acoperite oferind posibilitatea de a lua masa in aer liber. Iluminarea natural dinspre est este asigurat de uile cu panouri vitrate. Pe latura dinspre nord, urmrind axul mesei este amplasat un emineu. Cota pardoselii acestui spaiu este +0,00 m, egal cu cota terasei de acces i la +0,52 m fa de cota terenului sistematizat. nltimea liber este de 2,86m. Finisajele acestui spaiu sunt urmtoarele: pardoseala parchet laminat perei i tavan tencuial de interior i zugraveal

SPAII CU ACCESUL REZERVAT PERSONALULUI: buctria include zona de preparare a legumelor, a petelui, a crnii, zona de splare a oulor i zona de splare a vaselor mari. n centru se afl pultul de pregtire pentru servirea preparatelor.Are suprafaa de 13.948 mp i se ventileaz natural pe latura nordic prin intermediul ferestrelor de 0,5x1,5 m, respectiv 1,3x1,5 m. Bucataria va fii dotata cu o plita electrica, cu doua frigidere pentru pastrarea la rece a carnii si a fructelor, cat si dulapuri cu dotate cu vase si ustensile de bucatarie din inox.Suplimentar bucataria va fii dotata cu echipamente de uz gospodaresc : cafetiera, cuptor cu microunde, toaster, masina de spalat vase, robot mixer si hota. Cota pardoselii acestui spaiu este +0,00 m, la +0,52 m fa de cota terenului sistematizat. nltimea liber este de 2,86m. Finisajele acestui spaiu sunt urmtoarele: pardoseala gresie perei faian i tencuial de interior i zugrveal tavan tencuial de interior i zugrveal grupul sanitar si vestiarul este accesibil din holul de serviciu pentru personalul pensiunii. Are suprafaa de 6.89 mp.Este dotat cu 1wc , 1 lavoar i cabina de du. Se aerisete natural prin fereastra de 0,45 x1,50 m.Cota pardoselii este +0,00 m situat la +0,52 m fa de cota terenului sistematizat. nlimea liber este de 2,86 m. Finisajele acestui spaiu sunt urmtoarele: pardoseala gresie perei faian tavan tencuial de interior i zugrveal hol n care se ajunge de pe terasa dinspre nord i are o suprafa de 3.645 mp. De aici se ajunge n buctrie, vestiar i n cele dou depozite pentru alimente. Cota pardoselii acestui spaiu este +0,00 m, egal cu cota terasei de acces a personalului i la +0,52 m fa de cota terenului sistematizat. nltimea liber a spaiului este de 2,86 m. Finisajele acestui spaiu sunt urmtoarele: pardoseala rini epoxidice perei i tavan tencuial de interior i zugrveal doua depozite pentru alimente au suprafata de 2,71 mp respectiv 2.376 mp.Cota pardoselii acestui spaiu este +0,00 m, egal cu cota terasei de acces a personalului i la +0,52 m fa de cota terenului sistematizat. nltimea liber a spaiului este de 2,86 m. Finisajele acestui spaiu sunt urmtoarele: pardoseala rini epoxidice perei i tavan tencuial de interior i zugrveal camera tehnica are suprafaa de 3.998 mp. In camera tehnica este amplasata centrala termica pe peleti care permite incalzirea camerelor si incintelor din pensiunea agroturistica Cota pardoselii acestui spaiu este +0,00 m, la +0,52 m fa de cota terenului sistematizat. nltimea liber a spaiului este de 2,86 m. Finisajele acestui spaiu sunt urmtoarele: pardoseala beton sclivisit perei i tavan tencuial de interior i zugrveal

o unitate de cazare alcatuit din camera cu locul de dormit pentru doua persoane si grupul sanitar sitata la intrarea in pensiune, putand fi usor folosita de persoanele cu handicap. unitatea de cazare 1: dormitor- 13.36 mp, grup sanitar- 3.5 mp; LA MANSARD: hol n care se ajunge de pe scara din zona de recepie i are o suprafa de 5.839 mp. De aici se ajunge n cele trei uniti de cazare de la mansarda.Cota pardoselii acestui spaiu este +3,06 m, la +3,58 m de cota terenului sistematizat. nlimea liber a spaiului este de 3,00 m. Finisajele acestui spaiu sunt urmtoarele: pardoseala parchet laminat perei i tavan tencuial de interior i zugrveal cu suprafaa de 16,18 mp; oficiul are suprafaa de 4.99 mp. Cota pardoselii acestui spaiu este +3,06 m, la +3,58 m fa de cota terenului sistematizat. nlimea liber este de 3,00 m. Finisajele acestui spaiu sunt urmtoarele: pardoseala gresie perei faian tavan tencuial de interior i zugrveal trei unitati de cazare alcatuite din hol, camera cu locul de dormit pentru doua persoane si grupul sanitar.Acestea au o suprafaa medie de 27,00 mp. Cota pardoselii acestor spaii este +3,06 m, la +3,58 m fa de cota terenului sistematizat. nlimea liber variaz de la 1,60 m la 3,00 m. Ventilarea i iluminatul natural sunt asigurate prin intermediul ferestrelor de dimensiuni 0,45x1,5 m i 1,3x1,5 m de pe laturile nord, est i sud. Suprafeele pentru fiecare unitate de cazare sunt urmtoarele: unitatea de cazare 2: dormitor- 13.78 mp, hol- 2.11 mp, grup sanitar- 4.51 mp; unitatea de cazare 3: dormitor- 13.74 mp, hol- 2,11 mp, grup sanitar- 4.51 mp; unitatea de cazare 4: dormitor- 13.74 mp, hol- 1.95 mp, grup sanitar- 2.87 mp; Holul este dotat cu un dulap cu umerase, cuier, si oglinda. Dormitorul este dotat cu un pat pentru dou persoane (pat dublu) cu : saltea, perne mari, plapuma, cearsaf, cuvertura pentru pat si plapuma, un fotoliu, o masa, mobilier cu veioza, pahare, vaze de flori, telefon i un televizor. Grupul sanitar este dotat cu 1 wc , 1 lavoar i o cad.Ca dotari, baia este dotata cu prosoape pentru fata 1 buc pentru persoana si prosoape de baie.Pe ferestrele Finisajele acestor spaii sunt urmtoarele: n camer, hol: pardoseala parchet laminat perei, tavan tencuial de interior i zugrveal n grup sanitar: pardoseala gresie perei faian tavan tencuial de interior i zugrveal.

3.2.2

Pentru reele: lungimi, limi, diametre, materiale, condiii de pozare etc.

Reeaua de canalizare Pentru preluarea apelor uzate menajer de la grupurile sanitare aferente corpului de cladire se va prevedea un tanc septic din beton ce are un volum util de 25mc i care se va vidanja o dat la 30 zile prin grija beneficiarului. Pentru colectarea apelor uzate menajer, de la consumatorii noi creaii, se va prevedea o reea de canalizare ce va colecta aceste ape si le va dirija spre tancul septic. Reeaua de canalizarea menajer exterioar se vor prevedea din tuburi din PVC-KG iar cminele de vizitare vor din tuburi de beton prefabricat cu sectiunea circulara de 0,80m care se termin cu capace din font necarosabile, si capace carosabile pentru cmine pozate n zona de parcaj auto . Pe toat lungimea retelelor de canalizare se vor prevedea cmine de vizitare, la schimbarea direciei i la fiecare punct de racord. Cminele de canalizare vor fi echipate cu capace din fonta necarosabile Se vor prevedea 5 cmine cu dimensiunea de Dn800mm. Cminele vor de tip carosabil pentru cele care se vor poza de parcaj si de tip necarosabil pentru cele care se vor poza n zona verde. Tuburile de canalizare vor fi de urmatoarele tipo dimensiuni : -CONDUCTA CANALIZARE PVC KG SN4 DN16010m -CONDUCTA CANALIZARE PVC KG SN4 DN110 5m Toate conducte de canalizare pozate ingropat se vor monta pe pat de pietri cu diametru de 10-15mm sau nisip amenstec cu nisip cu diametru de 20mm. Materialul folosit trebuie compactat astfel incit sa fie obtinut indicele Proctor prescris. Inlinea minim a patului de aezare este de 0,10 sau D/10. Umplerea anului i n general a spturi este operaiunea fundamental a lucrri. Materialul folosit pentru construirea patului va fi aezat in jurul tubului i compactat manual pentru formarea straturilor succesive de 20-30cm pina la linia median a tubului, avnd grij sa nu rmn zone goale sub tub si ca partea lateral dintre but si perete spturi sa fie continuu i compact.Cel de-al doilea strat al prii laterale va ajunge pn la generatoarea superioar a tubului. Compactarea va trebui la fel sa fie efectuat cu maxim de atenie. Stratul al treilea va atinge o cot cu 30cm dect cota generatoarei celei mai nalte a tubului. Compactarea va trebui s fie aplicat tubului doar lateral i niciodat vertical. Umplerea ulterioar se va efectua cu ajutorul materialului care provine din sptur, curat de elemente cu diametru mai mare de 10cm i de fragente vegetale. Umplerea este efectuat pentru straturi succesive de grosime egal cu 30cm , care trebuie s fie compactate i eventual udate la o grosime de 1m, msurat de la generatoarea cea mai inalt a tubului. Apele pluviale de pe imobil se vor deversa la nivelul solului. Reteaua de alimentare cu ap Alimentarea cu ap rece pentru consum se va asigura prin propunerea unui forajul propriu pe parcel. Forajul va asigura debitul de consum, in total 1,25l/s. Forajul va fi nprejmuit asigurndu-se astfel zona de protectie sanitar. Prin proiect se va prevedea echiparea forajului ce se va face cu pompa submersibil ce va asigura un debit de 4.50mc/h i o inltime de pompare de aproximativ 35mCA. n cminul forajului se va monta un contor de ap Dn32mm, clapeta de sens si robinet de nchidere. Din foraj apa va fi pompa intr-un rezervor de stocaj din polietilen, cu volum de 3000litri, ce se va poza ngropat, in apropierea forajului. Rezervor se va poza pe un pat de nisip cu grosimea de 20cm, sub adancimea de nghe.

Reeaua de alimentare cu ap pozat la exterior se va prevedea din polietilen de nalt densitate pozat ngropat. Se vor prevedea camine de 800x800mm la care se va racorda instalatia de irigat spatiu vede Reteaua de alimentare cu ap va avea urmatoarele tipodimensiuni: - CONDUCTA PRESIUNE APA PE80 SDR17.6 PN6 DN090x5,20..15M - CONDUCTA PRESIUNE APA PE80 SDR17.6 PN6 DN075x4,30..20M - CONDUCTA PRESIUNE APA PE80 SDR17.6 PN6 DN032x2,0... 10m Reeaua de alimentare cu energie electrica Putere instalat = 35kW; Putere cerut \ camere = 5.7kW (Ku=0.9, Ks=0.7); Putere cerut \ general = 15.19kW (Ks=0.8); Putere simultan absorbit = 24.17kW; Curent maxim absorbit = 37.92A; Tensiunea nominal = 0.4kV; Factor de putere co = 0.92;

Necesarul de putere s-a fcut conform normativului PE 132/2003, pentru proiectarea reelelor de distribuie public. Din firida de branament se va alimenta tabloul general de distribuie al pensiunii, iar din TGD se vor alimenta tablourile secundare. Tablourile sunt calculate cu protecii magnetotermice cu protecie la scurtcircuit i suprasarcin. Curentul de scurtcircuit la intrarea n tabloul general de distribuie este 11.25kA. Din blocul de masur si protecie se va alimenta tabloul general de distribuie prevzut n spaiul tehnic. Din TGD se vor alimenta tablourile secundare prin coloane de curent pozate n tuburi PVC de protecie sau pozate pe jgheaburi metalice. Traseul de alimentare va fi format din cablu armat de energie electrica CYAbY de seciune 3x50+25mmp, pozat in tub gofrat de protecie, ingropat in pamant la cota de -0.8m fa de cota finita a terenului sistematizat. Lungimea traseului este de 25m, msurat din BMP pana in tabloul general de distribuie. 3.3 STRUCTURA CONSTRUCTIVA Structura proiectat este o cldire cu regim de nlime parter i mansard cu nalimea parterului hp = 2,86m i nlimea mansardei hm = 1,603,00 m. a) Descrierea structurii de rezistenta a cladirii n plan orizontal, cladirea este format dintr-un singur corp principal de form compact i se ncadreaz ntr-un dreptunghi cu dimensiunile 16,66x12,29 m. O sectiune transversala prin cladire prezinta un acoperis in dou ape cu unghiul de 40 si rezemarea acoperisului se va face pe zidrie exterioar. In plan vertical cladirea se prezinta ca un volum cu o inaltime libera apr. de 9,31 m in zona cu regim de inlime P+M. Structura de rezisten este constituit din perei de zidrie exterioar din Porotherm de 25 cm conf.SREN 771-1/2003 cu dimensiunile:375x250x238 [mm], dispus pe direciile principale i grinzi din lemn. Planeul din beton armat de 120 mmde peste parter asigur conlucrarea spaial.

Tavanul fals din plci de gips carton de la nivelul mansardei este prins de riglele de lemn de 10x10 cm prin intermediul crligelor metalice. Fundatiile vor fi grinzi continue sub stlpi la adncimea de 1,10 fata de cota terenului natural din beton C35/40 conf NE 012/2007 pentru clasa de expunere XA2c, presiunea conv. de baza este de 190 KPa conform studiului geotehnic nr.146 / 2009 realizat de S.C.GEO TOLS S.R.L.La soclu s-au prevzut lucrri de hidroizolaii mpotriva apelor freatice. Accesul la mansarda se face cu ajutorul unei scari din beton armat. Atat la mansarda cat si la parter, deasupra golurilor de ferestre si usi s-au prevazut buiandrugi. Pentru compartimentari interioare se folosesc perei realizati din panouri de gips-carton montate pe structur metalic uoar. arpanta acoperiului se execut din material lemnos de esen moale (brad, molid), clasa a II-a de calitate, clasa 1 de exploatare din punct de vedere al conditiilor de lucru i va fi nchis n partea superioar cu nvelitoare din igla profilat, panta nvelitorii fiind de 40. mbinrile se vor face prin chertare i prindere cu piese metalice. Pardoselile de la parter se executa din beton armat de 13 cm grosime armate cu plase sudate 8x150x150 pe un strat de pietri de 15 cm grosime compactat. Terasele exterioare se prevd cu o pant de 2% spre exterior. Pentru asigurarea confortului termic se recomanda termoizolarea cladirii la exterior cu polistiren de 10 cm grosime. Alei pietonale Aleile pietonale sunt in suprafaa de 179,88mp, au o forma neregulata, asigura accesul la pensiune, la zona verde respectiv la terenul multifunctional i vor fi pietruite cu o structura: 5 cm strat de piatra 10 cm strat de baza din nisip 25 cm fundaie din piatra sparta; 30 cm fundatie din balast cilindrat 15 cm strat de forma tratat cu var TOTAL =85 cm grosime Parcari auto si drum acces auto Parcrile pentru autovehicule si drumurile de acces catre acestea sunt in suprafata de 195 mp.Se va rezolva accesul auto pe proprietate cu masina si parcarile auto pentru un numar de 5 masini. Accesul auto are o forma neregulata si de desfasoara in partea dreapta a propriettii pornimd de la frontul stradal conform planului de situatie si se vor realiza pe o structur de balast compactat pentru a reduce mult din costurile aferente acestora. Stratificaie parcri: 25 cm strat de uzur din piatr spart compactat; 30 cm fundatie din balast cilindrat 15 cm strat de form tratat cu var TOTAL =60 cm grosime Teren multifunctional Terenul de sport multifuntional are o forma dreptunghiulara cu dimensiuni de 15x24m si o suprafata de 360 m Acesta este situat in partea centrala a proprietatii pe latura dreapta a parcelei.

Terenul are ca suprafata de calcare gazonul. Pregatirea suprafetei presupune eliberarea suprafetei de corpuri straine, nivelarea acesteia si plantarea gazonului ce va folosi ca suprafat de joc. Delimitarea terenului nu se va face prin mijloace fizice ci doar prin marcarea acestuia pe sol cu var ( marcare ce se va improspata ori de cate ori va fi nevoie. Gazonul va fi intretinut prin udare zilnica si tundere in fiecare saptamana. La partea centrala a terenului se vor amplasa doi stalpi metalici ce vor permite intinderea unei plase de fileu, daca jocul necesita acest lucru. Terenul va potea fi folosit pentru diferite activitati sportive precum volei, begminton, tenis de camp, fotbal si diferite alte jocuri, putand fi utilizat si ca suprafata de joaca pentru copii cazati la agropensiune. Zona verde Adiacent agropensiunii se va amenaja o supratata ce av avea destinatia de zona verde, aceasta suprafata are un contur neregulat. Pentru amenajarea peisagistica in suprafata de 348,34 mp se vor realiza suprafete de gazon, se vor planta arbori fructiferi : cires, mar (6 buc ) precum si arbusti tuia ( 3 bucati). Amenajarea peisagera va presupune nivelarea suprafetelor pentru plantat, imbogatirea stratului vegetal pentru plantare, saparea gropilor pentru arbori si arbusti, plantarea acestora,urmata de finisarea suprafetei si pregatirea pentru insamantarea gazonului. Se va prevedea posibilitatea udari spatiilor verzi noi amenajate Imprejmuire Se va realiza imprejmuirea proprietatii la frontul stradal pespectiv latura dreapta si in spatele acesteia. Inprejmuirea frontului stradal se va face folosind ca materiale predominante otelul si lemnul pentru a asigura un aspect rustic al gardului. Inaltimea imprejmuiri nu va depasi 2,1 m, se vor pozitiona stalti de otel de forma patrata 10X10 x210 cm pentru a putea sustine panourile de gard la distanta de 2,5 m. Panourile se vor realiza pe o structura metalica de tip cornier 5x5 cm in care se vor fixa cu suruburi elemente de lemn ce asigura obturarea proprietatii.Se va realiza o poarta de acces pentru pietoni cu deschiderea de 1 m respectiv o poarta de acces pentru autovehicole cu deschiderea de 3m. Lungimea frontului stradal pe care se va realiza gardul este de 18,57 ml. Inprejmuirea laterala se va realiza cu plasa de sarma intinsa pe stalpi de metal pozitionati la 3 m distanta unul fata de celalalt. Profilele metalice folosite la gard au dimensiunea de 8x8x210 cm. Lungimea gardului lateral este de 181ml. Masuri de protectia muncii La proiectare s-au respectat normativele si prescriptiile in vigoare. La executarea lucrarilor se vor respecta masurile de igiena si protectia muncii prevazute in ''Regulamentul pentru protectia muncii in constructii, aprobat prin Ordinul M.L.PAT. nr. 9/N/1992. Deasemenea, seful punctului de lucru are obligatia de a lua toate masurile necesare evitarii oricarui tip de accidente sau avarii la retele si instalatii, functie de conditiile specifice din santier

La proiectare s-au respectat normativele si prescriptiile in vigoare. Dintre masurile de protectie avute in vedere amintim: toate instalatiile si echipamentele electrice care in mod accidental pot ajunge sub tensiune s-au legat la pamant toate circuitele electrice ce alimenteaza consumatori in zone periculoase (medii umede) s-au protejat prin protectie diferentiala instalatiile si echipamentele electrice sunt corespunzatoare mediilor in care se monteaza (de exemplu IP65 in zone umede) cladirea s-a protejat printr-o instalatie de paratrasnet s-a prevazut priza de pamant artificial avand Rd dub 4 ohmi pentru instalatiile electrice si una avand Rd sub 10 ohmi pentru instalatia de paratrasnet tabloul si circuitele electrice se vor marca conform stas 297/2 Indicatii si recomandari pentru receptia si punerea in functiune Punerea in functiune se va face numai dupa ce se constata urmatoarele: realizarea masurilor de protectia muncii si a celor de paza si stingerea incendiilor, conform prevederilor proiectului. realizarea unor instalatii care sa corespunda conditiilor de lucru si celor prevazute in actele normative in vigoare la data punerii in functiune Receptia lucrarilor se va realiza conform celor prevazute in normativul C56 si in regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HGR 273/94, precum si cu asigurarea etapelor de confirmare a calitatii, prevazute in programul pentru controlul calitatii executiei lucrarilor de instalatii, indicate in Normativul pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii aferente.

3.4 PRINCIPALELE UTILAJE DE DOTARE ALE CONSTRUCTIILOR (CAZANE CU APA SAU ABUR FIERBINTE, HIDROFOARE, ASCENSOARE) Centrala termic pe combustibil lemnos(peleti) se va prevedea cu un distribuitorcolector cu 3 plecri echipate cu pompe cu convetizor de frecven si vane cu 3ci pentru reglajul calitativ al agentului termic. Se vor prevedea urmtoarele circuite pe distribuitorul-colector general: -Circuit radiatoare parter - Circuit radiatoare mansarda -Circuit Primar ACM Prepararea agentul termic pentru prepararea ACM se va face intr-un boiler cu capacitatea de 203litri, tip tank in tank. Cazanul are urmatoarele dimensiuni: - Putere maxima 50kW - Presiune maxima de lucru: 2bar -Inaltime: 1420mm -latime: 765mm -profunzime: 1600mm -greutate: 730kg -racord tur/retur: 2 -Racor cos de fum 240mm

Boilerul are urmatoarele dimensiuni: -capacitate 203litri -debit continu la 40C: 1527litri/h -masa 65kg -Inaltime 1479mm -diametru 5147mm -racord agent termic: 1 ; -racord acm Pentru nclzirea imobilului se va prevedea un sistem de nclzire cu radiatoare. Sistemul de nclzire cu radiatoare va fi de tip bitubular realizat cu corpuri de nclzire statice (radiatoare din tabl de otel) care vor alimentate cu agent termic (ap cald 80/65C) produs de ctre cazanul pe combustibil solid ce se va amplasa ntr-un spatiu special amenajat situat la demisol imobilului. Sistemul de distribuie va fi de tip ramificat, coloana principal fiind pozat pe casa scrii. Din aceasta se vor ramifica conductele de alimentare cu agent termic ale distribuitoarelor, amplasate la fiecare nivel. Alimentarea radiatoarelor de la distribuitoare se va face prin conducte de cupru F15x1 protejate mecanic si pozate n sap. Distribuitoarele-colectoarele vor fi complet echipate cu console, piese de capt cu termometru, robinet de separatie, robinet de golire, robinet de aerisire automat si dop de capt. La cellalt capt (la radiator) racordul se va face cu niplu de sudur, conducta fiind ngropat n perete. Panourile solare vor fi cu tuburi vidate cu suprafata de absorbtie 2-3 metri patrati si colectori cu 13-15 tuburi, cu oglinzi de reflexie CPC, de inalt randament , 520-530 W/mp /an. Se vor prevedea panori solare ce vor avea o suprafata totala de captare S=10-11mp . Panourile se vor monta pe sarpanta. Din punct de vedere functional, componenta principala a panoului solar este elementul absorbant care transforma energia razelor solare in energie termica si o cedeaza unui agent termic (apa, antigel). Cu ajutorul acestui agent termic, energia este preluata de la panou si este fie stocata, fie utilizata direct (ex. apa calda menajera). Pentru a reduce pierderile termice inevitabile, este nevoie de o separare termica a elementului absorbant de mediul inconjurator. In functie de tehnica utilizata in acest scop deosebim: panouri ce utilizeaza materiale izolatoare obisnuite; panouri in care izolarea termica se realizeaza cu ajutorul vidului dar au o tehnologie de fabricatie costisitoare; panouri ce se bazeaza pe tehnici simple si se utilizeaza la incalzirea bazinelor de inot. In principiu, un panou solar are o carcasa metalica de forma dreptunghiulara in care se afla montate celelalte elemente. Printr-un geam de sticla, razele solare cad pe o suprafata care absoarbe aproape intregul domeniu spectral al acestora. Energia calorica rezultata nu se pierde, panoul fiind izolat termic in toate partile. Caldura de convectie spre exterior este limitata de unul sau mai multe geamuri. La panourile cu vacuum, aceasta este aproape in intregime eliminata. Caldura de radiatie, datorata temperaturii proprii, este deasemenea impiedicata de geamul de sticla care este opac pentru lungimile de unda mai mari. Aceasta caldura este retinuta in interiorul panoului, echilibrul termic conducand la o temperatura mai inalta decat in situatia fara geam. Acest efect este cunoscut sub numele de efect de sera. La

panourile solare moderne se utilizeaza sticla speciala, cu un continut cat mai mic posibil de fier si cu o rezistenta marita la grindina si incarcare cu zapada. Elementul absorbant, mai ales la panourile cu vid, poate prezenta o selectivitate fata de lungimea de unda, astfel incat, pe de o parte, sa absoarba o gama cat mai larga de radiatie solara si, pe de alta parte, sa aiba o emisie cat mai redusa in domeniul de infrarosu apropiat, pentru a reduce emisia de caldura Elementul absorbant cedeaza caldura agentului termic ce curge prin conductele de cupru sau aluminiu atasate acestuia. Agentul termic transporta energia calorica la utilizator sau la un recipient de stocare. Unele instalatii solare au circuitul agentului termic deschis, ceea ce inseamna ca prin conductele panoului circula chiar apa necesara utilizatorului, cum este cazul in principal al instalatiilor functionand pe principiul termosifonului. In regiunile cu pericol de inghet mai mare, se apeleaza totusi de regula la circuite separate. Circuitul primar, cel al panoului contine un lichid rezistent la inghet (antigel). Din circuitul primar caldura este transferata prin intermediul unui schimbator de caldura apei din circutul secundar, cel al utilizatorului. O constructie speciala prezinta panourile solare cu tuburi vidate. Ele se compun din tuburi paralele in spatele carora se afla reflectoare pentru concentrarea radiatiai solare. Tuburile vidate se compun din doua tuburi de sticla concentrice intre care este vid. Tubul din interior este inconjurat de o suprafata absorbanta de care este atasat un tub de cupru prin care circula un agent termic. Vidul dintre tuburi reduce la minimum pierderile de caldura prin convectie si conductie, pemitind obtinerea de performante superioare(randament si temperaturi mai mari). Datorita temperaturilor mai mari instalatia de incalzire poate necesita elemente speciale pentru eliminarea pericolului supraincalzirii. Astfel de panouri sunt mai eficiente in zonele cu temperatura moderata, utilizarea lor in zone calde justificandu-se doar in instalatii tehnice unde este nevoie de temperaturi mai mari. Un alt avantaj il reprezinta faptul ca suprafata absorbanta fiind mereu perpendiculara pe directia razelor solare, energia absorbita este aproape constanta in cursul zilei. Tehnologia utilizata la fabricarea acestui tip de panou este asemanatoare celei de la centralele termice cu jgheaburi parabolice. Elementul absorbant trebuie sa capteze cat mai bine radiatia solara, atat cea directa cat si cea difuza, si sa o transforme in caldura. In acelasi timp caldura cedata sub forma de radiatie sa fie cat se poate de mica. In termeni tehnici aceasta inseamna ca trebuie sa se comporte selectiv fata de lungimile de unda corespunzatoare celor doua procese. Pentru a reduce la minimum pierderile de energie, se va acoperi partea absorbanta cu un strat foarte selectiv. Astfel se pot obtine coeficienti de absorbtie de 94% in banda de 0,4 ... 0,8 m lungime de unda si coeficienti de emisie de 6% pentru lungimea de unda de 7,5 m corepunzatoare radiatiei proprii a materialului absorbant Una din primele acoperiri cu materiale cu absorbtie selectiva, utilizabila in productia in serie, a fost acoperirea cu crom. Acesta se aplica pe suprafetele de aluminiu sau cupru prin procedeu galvanic. Pe suprafata metalului apar firicele de crom care capteaza intre ele razele de lumina, dar datorita marimii lor reduse nu permit emiterea de lungimi de unda mai mari. O modalitate elaborata dar care insa nu a mai fost pusa in fabricatie a avut ca baza acoperirea cu nichel. In concluzie tuburile din componenta panourilor solare capteaza radiatia solara si o transforma in energie termica. Apa din tubul interior se incalzeste in urma acestui proces. Pe

masura ce apa se incalzeste, ii scade desitatea. Apa incalzita in tubul solar se ridica in rezervorul de acumulare al panoului solar si este inlocuita progresiv de un volum echivalent de apa rece. Procesul se repeta si apa rece ajunsa in rezervorul de acumulare va fi incalzita. In cadrul investitiei se va folosi o suprafata de 10.16 mp de panouri solare cu tuburi vidate.Transformarea energiei solare in energie termica se face prin intermediul unei serpentine amplasate la partea interioara a pufferul de apa calda si astfel prin acest schimbator se asigura incalzirea apei calde menajere. Descrierea utilajelor aferent statiei de hidrofor: - Rezervor tampon, pozat ingropat, V=3000 litri, dimensiuni de gabarit D=1585mm, l=1920mm - Robinet cu flotor 1" - Sfera plutitor PVC D=150mm - Plutitor electric - Apometru Dn25 - Electropompa Q=4,8-6,0 m/h, H=24mCA - Recipient hidrofor orizantal-300 litr, dimensiuni de gabarit D=630mm, L=1185mm - Presostat - Manometru - Clapeta de retinere Dn50 - Robinet de trecere Dn50 - Racord antivibrant -Filtru de apa Dn50

3.5

INSTALATII AFERENTE CONSTRUCTIILOR

Instalatii electrice interioare 1. Instalatii electrice de camer Fiecare camer este prevzut cu tablou electric separat TEC, echipat cu protectii magnetotermice diferentiale pe circuitele de iluminat si prize; Iluminatul din baie si prizele sunt prevzute pe circuite separate. Iluminatul se face prin aplici i plafoniere, comandate de ntreruptoare simple, duble i cap de scar. S-au prevzut aplici deasupra paturilor, comandate cu ntrerupatoare locale. Iluminatul general este prin plafoniere, comandate prin ntreruptoare cap de scar, montate la intrarea n camer, respectiv la pat. S-a prevzut pentru fiecare camer un circuit separat pentru instalaia de climatizare. Comanda climei se va face prin telecomanda local a splitului. Toate traseele s-au prevzut a fi cu cabluri cu ntrziere mrit la propagarea focului, de tip CYY-F, pozate n tuburi PVC de protecie de diferite sectiuni, montate ncastrat n pereii de tencuial sau n ap. Toate corpurile de iluminat si prizele sunt prevzute cu contact de protectie pentru o sigurant sporit. n fiecare camer s-a prevzut cte o priz tripl P+N+PE, 16A, IP20 si un grup de prize de curenti slabi, format din dou prize UTP cat. 5, una pentru reteaua de internet si a doua pentru telefonie si o priz de televizor.

n bi s-au luat n considerare legturile de echipotentializare efectuate ntre barele de PE ale tabloului electric si elementele metalice ale instalaiilor si ale structurii. 2. Instalatii electrice spatii comune

Instalatiile electrice aferente spatiilor comune se alimenteaz din tabloul general de distribuie TGD, montat la parter. S-au prevzut circuite separate pentru iluminatul normal, n locul de uat masa, la receptie si pe terasa exterioar. Comanda se va face prin baterii de ntreruptoare, montate la receptie. La receptie sunt deasemenea dou circuite separate de priz si un circuit de internet, telefon i TV. Iluminatul pe casa scrii este fcut cu lmpi cu incandescent (aplici si plafoniere) comandate prin push-butoane montate lng toate cile de acces. Din tabloul general de distributie se vor alimenta prin coloane individuale tablourile de camer, tabloul centralei termice. Toate traseele s-au prevzut a fi din cablu cu ntrziere mrit la propagarea focului CYY-F, pozate n tuburi de protectie flexibile, montate ncastrat n peretii de tencuial sau n sap. n camera centralei termice distributia se face prin cabluri CYY-F, pozate n tuburi PVC de protectie, montate aparent pe tavan, respectiv pe peretii de tencuial. Tabloul centralei termice este prevzut cu releu programabil pentru automatizarea instalatiei de nclzire. Sunt prevazute legturi de echipotentializare ntre priza de pmnt, respectiv elementele metalice ale instalatiilor de nclzire i elementele metalice ale constructiei. 3. Instalatii electrice de protectie

Instalatiile de protectie se refer la instalatia de protectie impotriva trsnetelor si la priza de pmnt. Priza de pmnt este artificial, montat lng cldire la 1m fat de fundatii. Centura principal este alctuit din platband de otel zincat la cald, de dimensiuni 40x4mm, pozat ngropat n pmnt la -0.8m. De la centura principal se vor suda armturile de fundatie prin platbanda 25x4mm. Instalatia de paratrsnet este calculat conform normativului I20-2000, iar nivelul de protectie calculat este NORMAL III. Instalatia de paratrsnet este format dintr-un paratrsnet cu dispozitiv de amorsare PDA, cu avans de amorsare de 34uS. Paratrsnetul este montat pe un catarg de 3m, avnd o coborre la priza de pmnt, format din conductor de cupru stanat de 70mm, pozat aparent pe cldire i legat la priza de pmnt printr-o pies de separatie si contor de lovituri de trsnet. Rezistenta de dispersie a prizei de pmnt este mai mic de 1ohm. 4. Instalatii electrice de curenti slabi

Instalatiile de voce-date se refer la partea de interfonie, telefonie si televiziune. Instalatia de internet si telefon este calculat pe sistemul de cablare-structurat, cu centralizare n RACK. Rackul este prevzut lng tabloul electric, sub casa scrilor. Rackul este de 11U, prevzut cu central telefonic programabil. Distributia se va face prin cablu de date UTP cat. 5, cte dou cabluri la fiecare priz (internet+telefon), pozate n tuburi PVC de protectie, ncastrate n planseu sau n peretii de tencuial.

Distribuia retelei de televiziune se va face prin cablu triplu acranat, pozat n tuburi PVC de protectie si prize tata de televizor. Instalatii sanitare interioare: Instalaia interioara de canalizare se va realiza din conducte de polipropilena, respectndu-se att diametrele ct si pantele de montaj pentru a fi indeplinite condiiile hidraulice si cele constructive. Pe coloanele de scurgere se vor prevedea tuburi (piese) de curire la baza coloanei, deasupra ultimei ramificaii, nlimea de montaj a piesei de curire va fi de 0,4-0,8 m fa de pardoseal. Ventilarea primar (direct) se va prevedea prin prelungirea peste nivelul terasei sau acoperiului a tuturor coloanelor de curgere sau prin montarea de aeratoare cu membrana. Toate coloanele de ventilare, de orice fel, se vor prelungi deasupra terasei sau acoperiului cu maximum 0,50m cu conducte din font de scurgere i cu cciuli de ventilare. Diametrele conductelor de canalizare se vor alege din condiii constructive i se verific hidraulic astfel: -la conductele verticale viteza real s fie mai mic dect viteza maxim admis; -la conductele orizontale viteza real s fie mai mare dect viteza minim de autocurire(0,7m/s) i mai mic dect viteza maxim admis (vmin<vr<Vmax) i gradul de umplere s fie mai mic dect gradul de umplere maxim admis u < Umaxi. Alimentarea cu apa rece a obiectelor sanitare se va face de la reteua de apa din incinta nou proiectata. Dup ptrunderea in interiorul corpurilor de cldire conducta de ap rece se va ramifica i va alimenta consumatorii. Reteua de ap rece pozat la interior va fie din eav de oel zincat fie din polipropilen(PPR). In cazaul folosirii conduc conductele se vor echivala dup cum urmeaz: -1/2"=20*3.4mm PPR -3/4"=25*4.3mm PPR -1" =32*5.4mm PPR -1 1/4"=50*8.4mm PPR -1 1/2"=63*10.5mm PPR -2"= 75x12,5mm PPR Instalatiile termice. Pentru ncalzirea spaiilor si pentru prepararea apei de consum se va prevedea o central termic, compus dintr-un cazan pe lemne cu puterea de 50kW. Centrala termic se va prevedea un distribuitor-colector cu 3 plecri echipate cu pompe cu convetizor de frecven si vane cu 3ci pentru reglajul calitativ al agentului termic. Se vor prevedea urmtoarele circuite pe distribuitorul-colector general: -Circuit radiatoare parter - Circuit radiatoare mansarda -Circuit Primar ACM Prepararea agentul termic pentru prepararea ACM se va face intr-un boiler cu capacitatea de 203litri, tip tank in tank. Cazanul are urmatoarele dimensiuni: - Putere maxima 50kW - Presiune maxima de lucru: 2bar -Inaltime: 1420mm

-latime: 765mm -profunzime: 1600mm -greutate: 730kg -racord tur/retur: 2 -Racor cos de fum 240mm Boilerul are urmatoarele dimensiuni: -capacitate 203litri -debit continu la 40C: 1527litri/h -masa 65kg -Inaltime 1479mm -diametru 5147mm -racord agent termic: 1 ; -racord acm La boiler se vor racorda si 4 panouri solare care va ajuta la preppararea apei calde menajere. Panourile solare vor fi cu tuburi vidate cu suprafata de absorbtie 2-3 metri patrati si colectori cu 13-15 tuburi, cu oglinzi de reflexie CPC , de inalt randament , 520-530 W/mp /an. Se vor prevedea panori solare ce vor avea o suprafata totala de captare S=10-11mp . Panourile se vor monta pe sarpanta. Din punct de vedere functional, componenta principala a panoului solar este elementul absorbant care transforma energia razelor solare in energie termica si o cedeaza unui agent termic (apa, antigel). Cu ajutorul acestui agent termic, energia este preluata de la panou si este fie stocata, fie utilizata direct (ex. apa calda menajera). Pentru a reduce pierderile termice inevitabile, este nevoie de o separare termica a elementului absorbant de mediul inconjurator. In functie de tehnica utilizata in acest scop deosebim: panouri ce utilizeaza materiale izolatoare obisnuite; panouri in care izolarea termica se realizeaza cu ajutorul vidului dar au o tehnologie de fabricatie costisitoare; panouri ce se bazeaza pe tehnici simple si se utilizeaza la incalzirea bazinelor de inot. In principiu, un panou solar are o carcasa metalica de forma dreptunghiulara in care se afla montate celelalte elemente. Printr-un geam de sticla, razele solare cad pe o suprafata care absoarbe aproape intregul domeniu spectral al acestora. Energia calorica rezultata nu se pierde, panoul fiind izolat termic in toate partile. Caldura de convectie spre exterior este limitata de unul sau mai multe geamuri. La panourile cu vacuum, aceasta este aproape in intregime eliminata. Caldura de radiatie, datorata temperaturii proprii, este deasemenea impiedicata de geamul de sticla care este opac pentru lungimile de unda mai mari. Aceasta caldura este retinuta in interiorul panoului, echilibrul termic conducand la o temperatura mai inalta decat in situatia fara geam. Acest efect este cunoscut sub numele de efect de sera. La panourile solare moderne se utilizeaza sticla speciala, cu un continut cat mai mic posibil de fier si cu o rezistenta marita la grindina si incarcare cu zapada. Elementul absorbant, mai ales la panourile cu vid, poate prezenta o selectivitate fata de lungimea de unda, astfel incat, pe de o parte, sa absoarba o gama cat mai larga de radiatie solara si, pe de alta parte, sa aiba o emisie cat mai redusa in domeniul de infrarosu apropiat, pentru a reduce emisia de caldura Elementul absorbant cedeaza caldura agentului termic ce curge prin conductele de cupru sau aluminiu atasate acestuia. Agentul termic transporta energia calorica la utilizator sau la un

recipient de stocare. Unele instalatii solare au circuitul agentului termic deschis, ceea ce inseamna ca prin conductele panoului circula chiar apa necesara utilizatorului, cum este cazul in principal al instalatiilor functionand pe principiul termosifonului. In regiunile cu pericol de inghet mai mare, se apeleaza totusi de regula la circuite separate. Circuitul primar, cel al panoului contine un lichid rezistent la inghet (antigel). Din circuitul primar caldura este transferata prin intermediul unui schimbator de caldura apei din circutul secundar, cel al utilizatorului. O constructie speciala prezinta panourile solare cu tuburi vidate. Ele se compun din tuburi paralele in spatele carora se afla reflectoare pentru concentrarea radiatiai solare. Tuburile vidate se compun din doua tuburi de sticla concentrice intre care este vid. Tubul din interior este inconjurat de o suprafata absorbanta de care este atasat un tub de cupru prin care circula un agent termic. Vidul dintre tuburi reduce la minimum pierderile de caldura prin convectie si conductie, pemitind obtinerea de performante superioare(randament si temperaturi mai mari). Datorita temperaturilor mai mari instalatia de incalzire poate necesita elemente speciale pentru eliminarea pericolului supraincalzirii. Astfel de panouri sunt mai eficiente in zonele cu temperatura moderata, utilizarea lor in zone calde justificandu-se doar in instalatii tehnice unde este nevoie de temperaturi mai mari. Un alt avantaj il reprezinta faptul ca suprafata absorbanta fiind mereu perpendiculara pe directia razelor solare, energia absorbita este aproape constanta in cursul zilei. Tehnologia utilizata la fabricarea acestui tip de panou este asemanatoare celei de la centralele termice cu jgheaburi parabolice. Elementul absorbant trebuie sa capteze cat mai bine radiatia solara, atat cea directa cat si cea difuza, si sa o transforme in caldura. In acelasi timp caldura cedata sub forma de radiatie sa fie cat se poate de mica. In termeni tehnici aceasta inseamna ca trebuie sa se comporte selectiv fata de lungimile de unda corespunzatoare celor doua procese. Pentru a reduce la minimum pierderile de energie, se va acoperi partea absorbanta cu un strat foarte selectiv. Astfel se pot obtine coeficienti de absorbtie de 94% in banda de 0,4 ... 0,8 m lungime de unda si coeficienti de emisie de 6% pentru lungimea de unda de 7,5 m corepunzatoare radiatiei proprii a materialului absorbant Una din primele acoperiri cu materiale cu absorbtie selectiva, utilizabila in productia in serie, a fost acoperirea cu crom. Acesta se aplica pe suprafetele de aluminiu sau cupru prin procedeu galvanic. Pe suprafata metalului apar firicele de crom care capteaza intre ele razele de lumina, dar datorita marimii lor reduse nu permit emiterea de lungimi de unda mai mari. O modalitate elaborata dar care insa nu a mai fost pusa in fabricatie a avut ca baza acoperirea cu nichel. In concluzie tuburile din componenta panourilor solare capteaza radiatia solara si o transforma in energie termica. Apa din tubul interior se incalzeste in urma acestui proces. Pe masura ce apa se incalzeste, ii scade desitatea. Apa incalzita in tubul solar se ridica in rezervorul de acumulare al panoului solar si este inlocuita progresiv de un volum echivalent de apa rece. Procesul se repeta si apa rece ajunsa in rezervorul de acumulare va fi incalzita. In cadrul investitiei se va folosi o suprafata de 10.16 mp de panouri solare cu tuburi vidate.Transformarea energiei solare in energie termica se face prin intermediul unei serpentine amplasate la partea interioara a pufferul de apa calda si astfel prin acest schimbator se asigura incalzirea apei calde menajere. In punctele ce le mai inalte se vor prevedea dispozitive de aerisire automate.

In toate spaiile se vor prevedea pentru nclzire un sistem de nclzire cu radiatoare de tip bitubular ce va fi realizat cu corpuri de nclzire statice (radiatoare din tabl de oel) care sunt alimentate cu agent termic produs de ctre un centrala proprie. Sistem de distribuie este compus din distribuitoare-colectoare montate in cutii metalice i eav de cupru 15x1 protejat mecanic ce se va monta direct n ap. Distribuitoarele-colectoarele sunt complet echipate cu console, piese de capt cu termometru, robinet de separaie, robinet de golire, robinet de aerisire automat i dop de capt. La cellalt capt (la radiator) racordul se face cu niplu de sudur, conducta fiind ngropat n perete. Distribuitoarele-colectoarele se vor monta nglobate n perete n nie care au adncime de minim 15 cm sau aparent. Radiatoarele sunt echipate cu robinet dublu reglaj pentru tur, cap termostatic, detentor pentru retur, cu aerisire manual i dop, toate de dimensiunea de 12. Distributie agentului termic se va face prin conducte de oel i de cupru pn la dimensiunea de Cu42x1. Conductele se vor poza aparent sau intavanul fals si se vor izola termic cu tuburi de cauciuc cu grosime de 19mm. 3.6 SITUATIA EXISTENTA A UTILITATIILOR SI ANALIZA ACESTORA

Racordarea la energie electrica Alimentarea cu energie electric se va face prin comanda unui branament trifazic ctre distribuitorul local de energie electric . Datele de consum estimate sunt urmatoarele : Putere instalat = 35kW; Putere cerut \ camere = 5.7kW (Ku=0.9, Ks=0.7); Putere cerut \ general = 15.19kW (Ks=0.8); Putere simultan absorbit = 24.17kW; Curent maxim absorbit = 37.92A; Tensiunea nominal = 0.4kV; Factor de putere co = 0.92; Necesarul de putere s-a fcut conform normativului PE 132/2003, pentru proiectarea retelelor de distributie public. Din firida de branament se va alimenta tabloul general de distributie al pensiunii, iar din TGD se vor alimenta tablourile secundare. Tablourile sunt calculate cu protectii magnetotermice cu protectie la scurtcircuit si suprasarcin. Curentul de scurtcircuit la intrarea n tabloul general de distributie este 11.25kA. Din blocul de masur si protecie se va alimenta tabloul general de distribuie prevzut n spaiul tehnic. Din TGD se vor alimenta tablourile secundare prin coloane de curent pozate n tuburi PVC de protecie sau pozate pe jgheaburi metalice. Traseul de alimentare va fi format din cablu armat de energie electrica CYAbY de seciune 3x50+25mmp, pozat in tub gofrat de protecie, ingropat in pamant la cota de -0.8m fa de cota finita a terenului sistematizat. Lungimea traseului este de 25m, msurat din BMP pana in tabloul general de distribuie. Canalizare- nu exista reea de canalizare n zon Pentru preluarea apelor uzate menajer de la grupurile sanitare aferente corpului de cladire se va preveda un tanc septic din beton ce are un volum util de 25mc i care se va vidanja o dat

la 30 zile prin grija beneficiarului. Pentru colectarea apelor uzate menajer, de la consumatorii noi creaii, se va prevedea o reea de canalizare ce va colecta aceste ape si le va dirija spre tancul septic. Reeaua de canalizarea menajer exterioar se vor prevedea din tuburi din PVC-KG iar cminele de vizitare vor din tuburi de beton prefabricat cu sectiunea circulara de 0,80m care se termin cu capace din font necarosabile, si capace carosabile pentru cmine pozate n zona de parcaj auto . Pe toat lungimea retelelor de canalizare se vor prevedea cmine de vizitare, la schimbarea direciei i la fiecare punct de racord. Cminele de canalizare vor fi echipate cu capace din fonta necarosabile Se vor prevedea 5 cmine cu dimensiunea de Dn800mm. Cminele vor de tip carosabil pentru cele care se vor poza de parcaj si de tip necarosabil pentru cele care se vor poza n zona verde. Tuburile de canalizare vor fi de urmatoarele tipo dimensiuni : -CONDUCTA CANALIZARE PVC KG SN4 DN16010m -CONDUCTA CANALIZARE PVC KG SN4 DN110 5m Toate conducte de canalizare pozate ingropat se vor monta pe pat de pietri cu diametru de 10-15mm sau nisip amenstec cu nisip cu diametru de 20mm. Materialul folosit trebuie compactat astfel incit sa fie obtinut indicele Proctor prescris. Inlinea minim a patului de aezare este de 0,10 sau D/10. Umplerea anului i n general a spturi este operaiunea fundamental a lucrri. Materialul folosit pentru construirea patului va fi aezat in jurul tubului i compactat manual pentru formarea straturilor succesive de 20-30cm pina la linia median a tubului, avnd grij sa nu rmn zone goale sub tub si ca partea lateral dintre but si perete spturi sa fie continuu i compact. Cel de-al doilea strat al prii laterale va ajunge pn la generatoarea superioar a tubului. Compactarea va trebui la fel sa fie efectuat cu maxim de atenie. Stratul al treilea va atinge o cot cu 30cm dect cota generatoarei celei mai nalte a tubului. Compactarea va trebui s fie aplicat tubului doar lateral i niciodat vertical. Umplerea ulterioar se va efectua cu ajutorul materialului care provine din sptur, curat de elemente cu diametru mai mare de 10cm i de fragente vegetale. Umplerea este efectuat pentru straturi succesive de grosime egal cu 30cm , care trebuie s fie compactate i eventual udate la o grosime de 1m, msurat de la generatoarea cea mai inalt a tubului. Apele pluviale de pe imobil se vor deversa la nivelul solului. Alimentare cu apa Alimentarea cu ap rece pentru consum se va asigura prin propunerea unui forajul propriu pe parcel. Forajul va asigura debitul de consum, in total 1,25l/s. Forajul va fi nprejmuit asigurndu-se astfel zona de protectie sanitar. Prin proiect se va prevedea echiparea forajului ce se va face cu pompa submersibil ce va asigura un debit de 4.50mc/h i o inltime de pompare de aproximativ 35mCA. n cminul forajului se va monta un contor de ap Dn32mm, clapeta de sens si robinet de nchidere. Din foraj apa va fi pompa intr-un rezervor de stocaj din polietilen, cu volum de 3000litri, ce se va poza ngropat, in apropierea forajului. Rezervor se va poza pe un pat de nisip cu grosimea de 20cm, sub adancimea de nghe. Din rezervor apa va fi pompat cu ajutorul unei pompe de hidrofor ce asigura un debit de 4,86,0mc/h, iar pe conducta de refulare se va prevedea un vas de hidrofor orizontal inchis cu capacitatea de 300litri. Pompa si vasul de hidrofor se vor poza in cminul aferent forajului. Descrierea utilajelor aferent statie de hidrofor: - Rezervor tampon, pozat ingropat, V=3000 litri, dimensiuni de gabarit D=1585mm, l=1920mm

- Robinet cu flotor 1" - Sfera plutitor PVC D=150mm - Plutitor electric - Apometru Dn25 - Electropompa Q=4,8-6,0 m/h, H=24mCA - Recipient hidrofor orizantal-300 litr, dimensiuni de gabarit D=630mm, L=1185mm - Presostat - Manometru - Clapeta de retinere Dn50 - Robinet de trecere Dn50 - Racord antivibrant -Filtru de apa Dn50 Reeaua de alimentare cu ap pozat la exterior se va prevedea din polietilen de nalt densitate pozat ngropat. Se vor prevedea camine de 800x800mm la care se va racorda instalatia de irigat spatiu vede Reteaua de alimentare cu ap va avea urmatoarele tipodimensiuni: - CONDUCTA PRESIUNE APA PE80 SDR17.6 PN6 DN090x5,20..15M - CONDUCTA PRESIUNE APA PE80 SDR17.6 PN6 DN075x4,30..20M - CONDUCTA PRESIUNE APA PE80 SDR17.6 PN6 DN032x2,0... 10m 3.7 AVIZE SI ACORDURI Certificat de Urbanism 7 din 21.07.2010. Aviz faza SF Adeverinta conform protocolului incheiat intre APDRP si ANPM Notificare privind constatarea conformitatii proiectului cu conditiile de igiena si sanatate publica Notificare care sa certifice ca prin realizarea investitiei in conformitatea cu proiectul verificat de DSVSA judeteana unitatea va fi in concordanta cu legislatia in vigoare pentru domeniul sanitar veterinar si pentru siguranta alimentelor Aviz privind amplasamentul si functionarea obiectivului eliberat de Ministerul Turismului pentru constructia structurii de primire 3.8.CARACTERISTICE TEHNICE SI FUNCTIONALE ALE UTILAJELOR / ECHIPAMENTELOR TEHNOLOGICE/ECHIPAMENTELOR DE TRANSPORT/ DOTARILOR CE URMEAZA A FI ACHIZITIONATE PRIN PROIECT SI PREZENTAREA TEHNICA A CONSTRUCTIILOR IN CARE URMEAZA A FI AMPLASATE UTILAJELE/DOTARILE (INCLUSIV UTILITATI). Nr.Crt Denumire echipament Numar de bucati 1 1 4 Valoare fara TVA euro 500 95 400 TVA euro 120 23 96 Total cu TVA euro 620 118 496

1 2 3

Plita electrica Cafetiera Video-dvd

4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19

Cuptor cu microunde Fier de calcat Hota Masina de spalat rufe Masina de spalat vase Robot - mixer Televizor Toaster (prajitor de paine) Corp de iluminat Cuier Gratar Oglinzi Telefon Frigider Uscator Aspirator TOTALIZATOR Numar de bucati 4 1 3 4 4 12 12 10 12 12 8 4 4 2 8 8 4 4 4 8

1 1 1 1 1 1 4 1 8 4 1 4 4 2 4 1

110 50 112 600 420 150 2000 50 1600 400 300 400 200 2000 400 100 9.887 Valoare fara TVA euro 720 250 750 1000 200 120 120 50 120 120 160 2.000 2.000 100 800 800 50 50 200 800

26.4 12 26.8 144 101 36 480 12 384 96 72 96 48 480 96 24 2.373 TVA euro 173 60 180 240 48 28,8 28,8 120 28,8 28,8 38 480 480 24 192 192 12 12 48 192

136.4 62 138.8 744 521 186 2480 62 1984 496 372 496 248 2480 496 124 12.260

Nr.Crt Denumire echipament 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 Dulap cu umerase Dulap vesela Mobilier de bucatarie Mobilier camere Scaune Cutite inox Farfurii Oale inox Furculite inox Linguri inox Pahare Paturi duble Paturi simple Trusa sanitara Prosoape pentru fata Prosoape pentru baie Cearsafuri pentru pat Cearsafuri pentru plapuma (husa) Plapuma Perne

Total cu TVA euro 893 310 930 1240 248 148,8 148,8 620 148,8 148,8 198 2480 2480 124 992 992 62 62 248 992

20 21 22 23 24 25 26 27 28 29

Masa Masa de calcat Perdea pentru obturarea luminii Cuvertura Plase pentru protectia insectelor Saltele Veioza Vaze de flori Husa pentru saltea Jocuri de societate TOTALIZATOR

4 1 8 4 4 8 4 4 4 4

1600 30 80 160 80 640 400 80 80 40 11.600

384 7 19 38 19 154 96 19 19 10 2.784

1984 37 99 198 99 794 496 99 99 50 14.384

Nr.Crt Denumire echipament

Numar de bucati 20 1

1 2

Obiecte traditionale romanesti Echipamente de sport

Valoare fara TVA euro 500 3200

TVA euro 120 768

Total cu TVA euro 620 3968

Obiecte traditionale care vor fii amplaste la agropensiune sunt compuse din Ceramica de Harghita - Luna, Soarele , Fecioara Maria cu Pruncul Ceramica de Horezu Farfurie ceramica de Horezu cu accent brancovenesc, Platou Horezu, Ceramica Horezu Motiv Coada de Paun Urcioare Set cafea, set vin, set tuica. Echipamente de sport compuse din Fileu (plasa teren sport) - 2 buc Racheta tenis - 5 buc Masa jocuri - 4 buc Masa ping-pong - 4 buc Caracteristici tehnice Fileu plasa teren de sport pentru urmatoarele jocuri tenis de camp, volei din material rezistent Dimensiuni:1.07x10M 1 x 12 M Masa ping pong

Pentru interior (nu este rezistent la raze UV si fenomene atmosferice) 2 buc Suprafata de joc: placa PAL 10 - 19 mm Cadru: Semi-Compact (masa mobila cu doua placi separate cu cadru inclinabil) Rotile: 4 roti duble de 125 mm Fileu: da Dimensiuni: 1370x 762,5 x 380 mm - 2740x1525x760 mm Greutate: 63 - 73 kg Pentru exterior (este rezistent la razele UV si fenomenele atmosferice) 2 buc Suprafata de joc: placa melaminata de 2- 4mm, profil de cadru de 36 mm Greutate: 50- 55 kg Racheta tenis Greutate: 293 gr 300 gr Suprafata: 115 sq. in. 120 sq.in Flexibilitate: 64 RA Balans: 320 mm 420 mmm Lungime: 700 mm / 27.5 in. - 800 mm Grosimea ramei: 22 mm 32 mm Masa jocuri pentru sah si alte jocuri asemanatoare Masa patrata 70 x70 cm 80 x 80 cm Disponibila la cerere si cu blatul rotund sau cu patratul de 80 x 80 cm. Dimensiuni blat :70 x 70 cm 80 x 80 cm , h =76 cm 80 cm Clientii pensiunii vor beneficia de servicii de calitate inca de la inceput. Ei vor avea posibilitatea sa-si parcheze automobilul in curtea pensiunii avand in vedere numarul mare de locuri de parcare. La intrarea in cladire clientii vor fi incantati de ambientul placut creat in holul de la receptie, unde vor avea intre timp ocazia sa rasfoiasca ziarele si revistele puse la dispozitia clientilor sau sa se relaxeze in fotoliile de la intrare. Receptionerul, dupa ce inregistreaza turistii in baza de date, indruma clientii spre camerele repartizate si le va inmana orarul de servire a mesei. In camere turistii vor beneficia de conditii moderne adaptate secolului 21. Clientii vor fi incantati de conditiile oferite avand in vedere ca amenajarea camerelor este placuta vederii. Fiecare camera va avea cate o vaza din ceramica de Harghita. Aceeasi ceramica de Harghita va putea fi admirata si in alte incaperi ale pensiunii: pe holuri, in spatiul de servire a mesei etc. Toate persoanele cazate vor avea acces la sala de mese. Ceramica de Harghita si Horezu este realizata numai la roata traditionala a olarului cu obiecte de finisat traditionale. Arderea obiectelor de ceramica este realizata in cuptoare orizontale pe lemne prin metoda oxidarii rezultand in acest fel obiecte ceramice cu o nuanta pamantie. Majoritatea obiectelor de ceramica sunt decorate in modele delicate si totusi puternic geometrice sau vegetale, pictate cu maiestrie de sotiile maestrilor olari care folosesc culori 100% naturale si obiecte de decorat de genu cornului de bou sau a panii de gasca.

Obiectele ceramice traditionale sunt: farfurii, ulcioare, oale si chiar jucarii sau fluiere. Ele afiseaza culori specifice - alb, maro, verde, gri - si modele specifice. Cel mai popular motiv din regiune este cocosul de Harghita, dar mai sunt si alte modele traditionale precum: pesti, cercuri, spirale, stele, cozi de cocos si spice de grau. Produsele realizate in maniera traditionala a olarilor, in diverse tipodimensiuni sunt printre cele mai reprezentative obiecte de arta populara si artizanat romanesc. Ca activitati de agrement, turisti vor avea acces la terenul multifunctional de sport, la practicarea diverselor activitati in gospodarie, sau activitati agricole. Agrementul reprezint un element esenial care va contribui la reuita vacanelor la ar. El poate mbrca diferite forme, plimbri, escaladri pe versani, coborre cu pluta, studiul sau observarea naturii, a vieuitoarelor, participarea la festivaluri rurale, la sporturi care cer mediu rural obligatoriu, fotografiere, filmat, drumeie, ciclism etc. Atat turistii cazati la pensiune cat si cei din exterior vor putea folosi terenul de sport pentru practicarea unor activitati cu mingea si racheta pentru relaxare si voie buna