Studiu de Fezabilitate Popricani

STUDIU DE FEZABILITATE
I. Partile scrise
1. Date generale
1.1 Denumirea/Numele solicitantului si date de identificare ale acestuia
Solicitantul finantarii nerambursabile prin Programul PNDR, Masura 313
Incurajarea activitatilor turistice, pentru proiectul Construire pensiune agroturistica si
racord electric, este domnul RADU POPA, nascut la data de 15.10.1989, in municipiul Iasi,
judetul Iasi.
RADU POPA, domiciliat in municipiul Iasi, B-dul Dacia, nr.38, bl. SD1, et.3, ap. 12,
judetul Iasi, identificat prin CI seria MX numarul 411595 eliberat la data de 16.10.03, CNP
1891015226791, se va inregistra ca INTREPRINDERE INDIVIDUALA dupa ce se va
aproba proiectul Construire pensiune agroturistica si racord electric.
Inregistrarea solicitantului ca INTREPRINDERE INDIVIDUALA se va realiza in
termen de 30 zile lucratoare, de la data primirii notificarii privind selectarea Cererii de
Finantare a proiectului Construire pensiune agroturistica si racord electric.
Domnul RADU POPA are deschis la BCR, Sucursala Campulung Moldovenesc,
contul curent cod IBAN: RO39RNCB0236108701490001, aferent proiectului FEADR.
1.2 Scurt istoric al solicitantului
Domnul RADU POPA s-a nascut la data de 15.10.1989, in municipiul Iasi, judetul Iasi
si se identifica prin CI seria MX numarul 411595, CNP 1891015226791.
Domiciliul solicitantului este in municipiul Iasi, B-ul Dacia nr. 38, bl.SD1, et. 3, ap.
12, judetul Iasi.
Domnul RADU POPA se va inregistra ca INTREPRINDERE INDIVIDUALA in
termen de 30 zile lucratoare, de la data primirii notificarii privind selectarea Cererii de
Finantare a proiectului Construire pensiune agroturistica si racord electric.
RADU POPA este inscris in Registrul Agricol al satului Carlig, comuna Popricani, jud.
Iasi cu urmatoarele suprafete:
- Teren intravilan proprietate de 2.750 mp, categoria de folosinta padure;
- Teren arabil intravilan arendat de 500 mp, cultivat cu legume.
Beneficiarul finantarii, domnul RADU POPA, practica cultivarea legumelor (varza,
mazare, fasole, dovlecei, castraveti, tomate, ardei) si a radacinoaselor (sfecla rosie, morcov,
cartofi, patrunjel, telina).
Legumele si radacinoasele sunt cultivate pe o suprafata de 500 mp teren arendat de la
IONITA LILIANA pe o perioada de 6 ani de la data 5.10.2011.
Produsele vegetale obtinute in cadrul gospodariei solicitatului, RADU POPA, vor
constitui principalele alimente servite de turistii cazati in pensiunea agroturistica.
Practicarea activitatilor agricole si construirea pensiunii agroturistice prin proiectul
Construire pensiune agroturistica si racord electric, definesc structura de agroturism
realizata in sat Carlig, comuna Popricani, judetul Iai si pusa la dispozitia turistilor de catre
domnul RADU POPA.
1.3 Obiecte de activitate ale solicitantului ( pentru care solicitantul are certificate
constatatoare de la Oficiul Registrului Comertului in sensul ca desfasoara
respectivelel activitati)
Dupa autorizarea ca INTREPRINDERE INDIVIDUALA, domnul RADU POPA va
avea ca obiecte de activitate:
Obiect de activitate principal:
5520 Faciliti de cazare pentru vacane i perioade de scurt durat
Obiect de activitate secundar:
0113 - Cultivarea legumelor si a pepenilor, a radacinoaselor si tuberculilor
Obiectul de activitate aferent proiectului Construire pensiune agroturistica si
racord electric este:
5520 Faciliti de cazare pentru vacane i perioade de scurt durat aferent
componentei a (Investitii in infrastructura de primire turistica)
...........Un cod CAEN pt recreationale.........
I.4 Principalele mijloace fixe aflate in patrimoniul solicitantului: resurse funciare (cu
precizarea regimului proprietatii), constructii, utilaje si echipamente, animale,etc.
Denumire mijloc fix
1.CLADIRI TOTAL
1.1
detaliati..
1.n
detaliati
2.UTILAJE TOTAL
2.1
detaliati..
2.n
detaliati
3.ANIMALE
4.ALTELE - detaliati
TOTAL
Data
achizitiei
-
Valoare neta la data

intocmirii ultimului bilant
-lei-
---
TERENURI
Nr. Amplasare
Suprafata
Valoarea contabila
crt Judet/Localit totala (mp) /
- leiate
Categoria de
folosinta
1.
Jud.
Iai/ 2750 mp teren
14.000
Bucati
-
Regim juridic
Contract
com.
Popricani/
sat Carlig
2
categoria
padure
Jud.
Iai/ 500 mp teren
com.
arabil
Popricani/
sat Carlig
vanzarecumparare nr.
1784
din
16.09.2011
Contract de
arendare nr. 1
din 5.10.2011
2. Descrierea proiectului
2.1
Denumirea investiiei
Construire pensiune agroturistica si racord electric
2.2 Elaborator (coordonate de identificare, cod CAEN, etc).
Elaborarea cererii de finanare, inclusiv anexele sunt realizate de ctre S.C. YXS
ROMEST S.R.L. Iai, Aleea Grigore Ghica Vod, nr. 45, RO18663049, J22/1188/2006,
telefon/fax 0235/255143, care are ca obiect de activitate urmtoarele:
Cod CAEN 7022 - Activiti de consultan pentru afaceri i management;
Cod CAEN 7111 - Activiti de arhitectur.
Proiectarea componentei de arhitectur n cadrul studiului de fezabilitate (proiect faza SF,
PAC) i documentaia pentru avize/acorduri au fost realizate de S.C. GT ARHITECT S.R.L.,
CUI RO 17052462, J22/2835/2004 cu sediul n localitatea Iai, str. Aleea Pcurari, nr. 10, bl.G3,
sc. A, telefon: 0743/050551, avand cod CAEN - 7111 Activiti de arhitectur.
2.3
Amplasamentul proiectului (regiunea, judeul, localitatea)

Regiunea Nord- Est
Judetul Iai
Comuna Popricani
Sat Carlig
2.4
Se va descrie ce se doreste sa se realizeze prin proiect, respectiv investiii n
infrastructura de primire turistic; investiii n activiti recreaionale; dezvoltarea
i/sau marketingul serviciilor turistice legate de turismul rural; investiii n
infrastructura la scar mic precum centrele de informare, amenajarea de marcaje
turistice, etc. (pentru modernizari se va descrie succint si situatia existenta)
In cazul proiectelor integrate care combina actiuni din componentele a, b, c, sau d,se va
descrie ce se doreste sa se realizeze prin proiect pentru fiecare componenta.
n cazul investiiilor n agro-turism se va descrie succint activitatea din cadrul fermei
pornind de la definitia agroturismului 1.
1
Agroturismul este o activitate practicat de membrii unei gospodrii agricole ce presupune mbinare a activitilor agricole cu
serviciile turistice n interiorul acesteia i este caracterizat prin oferirea cazrii i asigurarea parial a hranei din produse
obinute n propria gospodrie, precum i implicarea turistului n activitile gospodreti, constituind o soluie complementar de
suplimentare a veniturilor din agricultur, cu efecte pozitive att de natur economic ct i social.
In cazul investitiilor care au in componenta si investitii de producere a energiei din surse

regenerabile utilizate in scopul desfasurarii activitatii turistice se va descrie investitia de
producere a energiei din surse regenerabile si se va prezenta devizul estimativ aferent
acestor cheltuileli.
Pentru proiectele care prevd prin activitatea propus pstrarea i promovarea culturii
tradiionale prin achiziionarea de obiecte certificate ca fiind produse tradiionale de
marc, n vederea amenajrii structurilor de primire turistice se vor descrie obiectele
respective.
Pentru proiectele care prevad prin activitatea propusa promovarea traditiilor culturale
se va descrie modalitatea de promovare si informare cu privire la traditiile culturale,
facilitarea accesului turistilor la evenimente, festivaluri culturale traditionale, serbari
pastorale, etc si a altor activitati din cadrul componentelor c si d.
Obiectiv general
Proiectul Construire pensiune agroturistica si racord electric are ca obiectiv
general dezvoltarea activitilor turistice n zone rurale sat Carlig, comuna Popricani,
judeul Iai - contribuind astfel la creterea veniturilor alternative i la creterea atractivitii
spatiului rural.
Obiective specifice:
Crearea si mentinerea locurilor de munca prin activitati de turism, in special
pentru tineri si femei prin angajarea domnului RADU POPA, in varsta de 23 de ani, in
functia de administrator al pensiunii agroturistice;
Creterea valorii adugate n activitile de turism - prin proiectul Construire
pensiune agroturistica si racord electric, domnul RADU POPA propune construirea unei
pensiuni agroturistice de 3 margarete, cu dotarile aferente cu scopul de a valorifica potenialul
turistic al zonei (comuna Popricani, judetul Iai);
Crearea, mbuntirea i diversificarea infrastructurii i a serviciilor turistice prin

construirea pensiunii agroturistice cu o capacitate de 8 locuri de cazare, repartizate n 4 camere
cu pat dublu, prin amenajari exterioare (imprejmuire, alei pietonale si cai de acces) si
achiziionarea produselor traditionale de marca;
Creterea numrului de turiti i a duratei vizitei n zon, datorit condiiilor de

calitate oferite dup implementarea proiectului pensiunea agroturistica va fi dotata conform
criteriilor pentru 3 margarete - si ca urmare a posibilitatilor de implicare a turistilor in
activitati inedite (diverse lucrari gospodaresti: ingrijirea culturilor de legume, plivit, recoltat,
participarea la obieciuri, traditii si evenimente locale specifice etc.)
Obiective operaionale:
Creterea i mbuntirea structurilor de primire turistice la scar mic - prin proiect
se prevede construirea unei pensiuni agroturistice cu 8 locuri de cazare cu loc pentru luat
masa, in care majoritatea produselor alimentare vegetale vor fi asigurate din productia proprie;
Dezvoltarea sistemelor de informare i promovare turistic domnul RADU POPA va

realiza servicii de informare i promovare turistic a spatiului rural (comuna Popricani, judetul
Iai) prin pliante, brouri, hri, care vor fi puse la dispozitia turistilor in cadrul pensiunii.
Crearea facilitatilor recreationale in vederea asigurarii accesului la zonele naturale
de interes turistic - prin proiectul Construire pensiune agroturistica si racod electric,
sunt prevazute facilitati recreationale: paintball si tir cu arcul, prin intermediul carora turistii
din cadrul pensiunii se vor putea relaxa si se vor putea deconecta de la problemele cotidiene.
Turismul rural i agroturismul sunt considerate ca fiind opiuni promitoare pentru
viitor deoarece astfel se poate realiza o dezvoltare economic a localitilor cu specific
predominant agricol i silvic, acesta fiind si cazul comunei Popricani, cu consecine favorabile
asupra atragerii i meninerii populaiei n mediul rural, impulsionrii activitii agricole n
regiunile defavorizate din punctul de vedere al resurselor naturale i dezvoltrii sociale i
culturale.
Proiectul Construire pensiune agroturistica si racord electric i propune
dezvoltarea durabil a infrastructurii de primire turistic, prin crearea unui numr de 8 locuri
de cazare, repartizate n 4 camere cu pat dublu.
Construirea structurii de primire turistica in sat Carlig, comuna Popricani, judetul Iai
presupune realizarea investitiilor in infrastructura de primire turistica (componenta a), cat si
in activitati recreationale (componenta b).
I.
Investitii in infrastructura de primire turistica (componenta a):

Investitiile in infrastructura de primire turistica presupun construirea unei pensiuni
agroturistice si dotarea acesteia conform Ordinului nr. 1051/ 03.03.2011 pentru aprobarea
Normelor metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licenelor i
brevetelor de turism, al Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului.
Amplasamentul pe care va fi construita pensiunea agroturistica face parte dintr-o zona
cu caracter de locuinte, pensiunea urmand a fi situata intr-o zona nepoluata fonic, vizual sau
olfactiv, beneficiind de drum carosabil pana la poarta.
Cunoscandu-se aceste aspecte s-a adoptat solutia cu o volumetrie traditionala pe
structura din beton armat cu zidarie de caramida, acoperis sarpanta. Volumetria traditionala se
inscrie in specificul zonei (judetul Iai), este o volumetrie simpla, cu finisaje conform traditiei
locale, cu elemente decorative pentru fatade. Raportul plin-gol este echilibrat, fara suprafere
mari vitrate, dar dimensionate corespunzator, pentru asigurarea unei iluminari optime.
Ferestrele se adapteaza tipologiei locale prin forma lor dreptunghiulara.
Tamplaria, atat cea interioara cat si cea exterioara, este din lemn stratificat cu geam
termopan, proiectata conform inspiratiei locale. Forma constructiei este simpla, elementele
adiacente constructiei, terase, scari, parapeti, sunt concepute in spiritul traditiei locale.
Pensiunea agroturistica va fi construita pe 2 niveluri si va avea 4 camere.
Parterul are o suprafata utila de 63,42 mp si este format din urmatoarele functiuni: hol
intrare+scara, grup sanitar, bucatarie + loc de luat masa, dormitor cu baie. La parter, de-a
lungul intregii parti anterioare a pensiunii, este prevazuta o prispa realizata din lemn tratat, iar
in partea posterioara este prevazuta o terasa.
Bucataria va fi deschisa spre locul de luat masa, lasand astfel impresia unui spatiu mai
larg si transparent pentru turisti. Aceasta ofera turistilor posibilitatea sa vina in contact mai
apropiat cu gazda care va gati mancarurile pentru acestia si chiar ii va lasa sa isi prepare
singuri mancaruri traditionale din produsele obtinute in gospodaria gazdei.
Mansarda are o suprafata utila de 62.51 mp si este formata din 3 dormitoare, 3 bai si un
hol de circulatie.
Pensiunea agroturistica va avea un nivel de confort si o calitate a serviciilor de turism
care va atinge standardul de calitate de 3 margarete.
Investitiile aferente dotarilor pensiunii:
dotarea bucatariei va fi facuta cu echipamente, vase si ustensile din inox adaptate
ca numar la disponibilul locurilor de cazare, conform Ordinului nr. 1051/
03.03.2011 pentru aprobarea Normelor metodologice privind eliberarea
certificatelor de clasificare, a licenelor i brevetelor de turism;
dotarea camerelor si a spatiilor comune, conform Ordinului nr. 1051/ 03.03.2011
pentru aprobarea Normelor metodologice privind eliberarea certificatelor de
clasificare, a licenelor i brevetelor de turism;
achizitionarea produselor traditionale de marca (paturi de lana, fete de masa
tesute, blanuri oaie, covoare de lana scoarte, vase de lut si ceramica pictate,
pentru bucatarie si pentru decor, masti traditionale, linguri de lemn, suport
servetele lemn) de la diversi artizani din zona. Aceste produse vor servi la
amenajarea pensiunii agroturistice in stilul traditional specific zonei.
Bucataria va fi dotata cu echipamente si ustensile din inox speciale, adaptate la
numarul camerelor si a locurilor de cazare si masa.
Locul de luat masa va avea o capacitate de 10 persoane, luand in considerare cele 8
locuri de cazare si 2 locuri in plus, in cazul in care sunt cazati si 2 copii cu parintii lor.
Locul de masa este format din:
- 2 mese x 3 locuri/ masa = 6 locuri;
- 1 masa x 4 locuri / masa = 4 locuri.
Investitiile aferente utilajelor si echipamentelor presupun achizitionarea urmatoarelor
bunuri:
instalatie termica;
sistem solar;
separator de grsimi;
Investiii aferente amenajarii curtii:
se vor construi alei de acces si alei pietonale din pavaj ceramic (310,75 mp), trotuare,
terasa si prispa;
Se va construi si o cladire anexa cu suprafata de 8,61 mp, care va servi pentru
amplasarea centralei termice folosite la incalzirea pensiunii.
Structura de primire agroturistica de 3 margarete, realizata prin proiectul Construire
pensiune agroturistica si racord electric va indeplini criteriile generale Conform Ordinului
nr. 1051/ 03.03.2011 pentru aprobarea Normelor metodologice privind eliberarea certificatelor
de clasificare, a licenelor i brevetelor de turism al Ministerului Dezvoltarii Regionale si
Turismului si va pune la dispozitie turistilor un numar de cel putin 12 servicii suplimentare.
Serviciile suplimentare incluse in pretul camerei sunt:
pastrarea bagajelor;
pturi suplimentare;
informaii privind prestarea unor servicii, mijloace de transport, spectacole, starea

vremii;
ncrcarea, descrcarea i transportul bagajelor;
trezirea turitilor la ora solicitat;
pastrarea obiectelor de valoare;
transmiterea de mesaje;
predarea corespondenei turitilor;
expedierea corespondenei turitilor;
pstrarea obiectelor uitate i anunarea turitilor;
oferirea de materiale de promovare si informare turistica;
acordarea de medicamente si materiale sanitare in cadrul primului ajutor in caz de
accidente.
Serviciile suplimentare oferite de I.I. RADU POPA, cu plata separate, sunt:
convorbiri telefonice;
tir cu arcul;
paintball.
Dintre cele mai importante conditii pe care le va indeplini acest tip de structura
turistica, mentionam:
- cldirile, inclusiv anexele gospodreti, vor fi curate i bine ntreinute;
- cile de acces proprii i spaiile nconjurtoare vor fi bine ntreinute;
- spaiile pentru prepararea mesei, corespunztoare i igienice, vor fi dotate cu
echipamente de preparare i conservare a alimentelor;
- fiecare din cele 4 camere va avea baie proprie;
- in dotarea camerelor intra: pat cu saltea, pilota (plapuma), cuvertura pat, dulap, cuier,
oglinda, veioza, perdele si draperii, prosoape fata si pentru baie, masa si scaune;
- bucataria va cuprinde: plita electrica, vase si ustensile de bucatarie din inox, frigider,
cuptor cu microunde, toaster, cafetier;
- alimentele vor proveni in cea mai mare parte din productia vegetala obtinuta in
gospodaria proprie si de la productori locali autorizai.
RADU POPA detine in sat Carlig, comuna Popricani, judetul Iasi urmatoarele
suprafete:
- Teren intravilan proprietate de 2.750 mp, categoria de folosinta padure;
- Teren arabil intravilan arendat 500 mp, cultivat cu legume.
Beneficiarul finantarii, domnul RADU POPA, practica cultivarea legumelor (varza,
mazare, fasole, dovlecei, castraveti, tomate, ardei) si a radacinoaselor (sfecla rosie, morcov,
cartofi, patrunjel, telina).
Legumele si radacinoasele sunt cultivate pe o suprafata de 500 mp teren arendat de la
constitui principalele alimente consumate de turistii cazati in pensiunea agroturistica.
In cadrul pensiunii agroturistice din comuna Popricani, judetul Iai, turistii se vor putea
bucura de alimente proaspete, vor putea realiza activitati inedite (activitati agricole,
participarea la evenimente, traditii, obiceiuri specifice spatiului rural, etc.) si vor putea intra in
stransa legatura cu satenii.
Practicarea activitatilor agricole, alaturi de activitatea de turism, reprezinta un mod
eficient de stimulare a atractivitatii zonei rurale si de dezvoltare socio-economica durabila a
comunitatii rurale.
Turistii care vor fi gazduiti in cele 4 camere ale pensiunii agroturistice, construite prin
proiectul Construire pensiune agroturistica si racord electric, se vor putea implica in
activitatile gospodaresti alaturi de proprietar, ajutandu-l pe acesta la efectuarea lucrarilor
agricole specifice gospodariei (prasit, copilit, rarit, recoltat, etc.). Majoritatea turistilor straini
sau autohtoni, interesati sa descopere satul romanesc, provin din spatiul urban al oraselor
aglomerate si stresante pentru care realizarea unor activitati agricole alaturi de membrii
familiei gazda ar reprezenta un bun mod de imbinare a utilului cu placutul.
Comuna Popricani este una din putinele comune in care inca se pastreaza aproape
intacte traditiile si cutumele stramosesti si prezinta un real interes pentru majoritatea turistilor
straini sau autohtoni, ce provin din mediul urban. In aceste zone romanesti autentice, fiecare
calator dornic sa descopere frumusetile patriei, are posibilitatea de a interactiona direct cu
localnicii si de a se implica in evenimentele traditionale, cu prilejul marilor sarbatori crestine.
Domnul RADU POPA se va ocupa personal de programul turistilor cazati in pensiune,
indrumandu-i si oferindu-le informatii cu privire la evenimentele care se vor petrece in
comuna Popricani si in localitatile invecinate si ii va ajuta sa se implice ei insisi in programele,
in manifestarile traditionale si in obiceiurile locului.
Turistii veniti sa petreaca aceste zile de sarbatoare in comuna Popricani, judetul Iai, se
vor putea integra in cetele de colindatori si in traditionalele forme de teatru (Capra, Jocul
Ursilor) specifice zonei, fiind pusi astfel in legatura directa cu populatia rurala.
Prin proiectul Construire pensiune agroturistica si racord electric, domnul
RADU POPA va achizitiona produse traditionale de marca de la diversi artizani si
mestesugari din zona Iasiului. Produsele traditonale achizitionate vor fi oglinda perfecta a
traditiilor si obiceiurilor formate si pastrate in satele din Moldova.
Produsele traditionale achizitionate prin proiect constau in: paturi de lana 4 buc, fete
de masa tesute 2 buc, blanuri oaie 8 buc, covor de lana tesut (scoarta) 4 buc, carpeta
tesuta 8 buc, paretare - 5, castron lut - 10 buc, oala de lut 2 buc, masti traditionale 6 buc,
ulcior vin ceramica 3 buc, fund de lemn 1 buc, tava de lemn sculptata - 10, cos paine
impletit 3 buc, vaza ceramica 7 buc, farfurii lut 10 buc, farfurii lut desert 10 buc,
linguri lemn decor 6 buc, cana ceramica 3 buc, tava lemn sculptata - 10 buc, suport
servetele lemn 3 buc, ceasca ceramica 10 buc, platou ceramica - 3 buc.
Majoritatea produselor traditionale (masti, carpete, vaze, paturi etc.) vor fi folosite
pentru decorarea camerelor de cazare si a spatiilor comune din pensiunea agroturistica, iar
farfuriile, canile, ulcioarele, cestile, oalele de ceramica si de lut vor fi folosite pentru servirea
mesei, de catre turisti.
Calitatea mobilierului, alaturi de armonia culorilor, vor da structurii de primire
agroturistica, o imagine de ansamblu autentica, specifica spatiului rural al judetului Iai.
n ansamblul interiorului moldovenesc, aceste produse se situeaz n categoria pieselor
valoroase, remarcabile prin varietatea i rafinamentul cu care sunt decorate.
In Moldova, se lucreaza diferite tipuri de covoare - netede (tip chilim) si in noduri (tip
oriental).
Covorul de tip oriental, numit si "scoarta" se deosebeste de covorul traditional
oriental prin densitatea mult mai mica a nodurilor si lungimea mult mai mare a firelor.
Scoartele romanesti sunt variate de la o zona la alta. In ce priveste decorul, in zona Iasiului,
scoartele au la baza motive simbolice stilizate, avand o cromatica speciala. In Bucovina, spre
exemplu, covoarele sunt numite si "cergi", au marginile mai pronuntate, iar decorul este
alcatuit din modele constand din crengute ce se repeta in randuri pentru a crea un arbore al
vietii.
Obiectele din ceramica Cucuteni (cesti, cani, ulcioare, vaze si farfurii) vor fi
achizitionate de la diversi mestesugari si artizani din zona. Pentru iubitorul de istorie si de
frumos, urmarirea acestui mestesug in timp si spatiu poate fi o preocupare extraordinar de
placuta. Cultura Cucuteni, una dintre cele mai vechi civilizaii din Europa, i-a primit numele
de la satul cu acelai nume din apropierea Iaului, unde n anul 1884 s-au descoperit primele
vestigii. Cultura Cucuteni a precedat cu cateva sute de ani in toate asezarile umane din Suer si
Egiptul Antic. Cultura Cucuteni se intibndea pe o suprafat de 350.000 kmp, pe teritoriul actual
al Romniei, Republicii Moldova si Ucrainei.
Cultura Cucuteni era raspandita in Moldova, nord-estul Munteniei, sud-estul
Transilvaniei i Basarabia si se caracterizeaza printr-o ceramica de foarte buna calitate, bogat
si variat pictata.
Ceramica din cultura Cucuteni este unica in Europa. Pe ceramica Cucuteni predomina
decorul in spirala, cu numeroase variante si combinatii. S-au gasit si figuri feminine cu torsul
plat, decorate cu motive geometrice. Culorile predominante pe ceramica Cucuteni sunt rosu,
alb si negru, cu unele variatii in funtie de temperatura la care a fost ars vasul respectiv. Ca
forma, vasele difera de la simple pahare la vase mari de tipul amforelor.
Pensiunea agroturistica cu o arhitectura specific locala si decorata in mod traditional,
va fi un important element de atractie pentru turistii interesati de arta populara, obiceiurile si
cutumele specifice satului romanesc.
Proiectul Construire pensiune agroturistica si racord electric contribuie la
protectia mediului inconjurator prin valorificarea resurselor de energie regenerabila
(energie solara).
Aceasta se realizeaza prin achizitia unui sistem format dintr-un panou solar. Energia
furnizata de sistemul solar achizitionat este folosita pentru incalzirea apei necesare activitatilor
menajere, din cadrul pensiunii.
II.
Investitii in activitati recreationale (componenta b)
I.I. RADU POPA realizeaza investitii in infrastructura turistica de agrement prin

amenajarea unor spatii destinate activitatilor recreationale paintball si tir cu arcul.
Se vor achizitiona:
- Echipament necesar pentru paintball:
o Markere (arma propriu-zisa);
o Casti de protectie;
o Echipamente de protectie (salopete);
o Sisteme CO2 si aer;
o Bile vopsea;
o Loadere;
o Manusi;
o Protectii gat;
o Veste;
o Protectii genunchi.
-
Echipament necesar pentru tir cu arcul:

o Arcuri traditionale
o Sageti de lemn
o Tinte de lemn
o Tinte de hartie
2.5 Fundamentarea necesitatii si oportunitatii investitiei.

Cu toate ca turismul intern si international al Romaniei inregistreaza o accentuata
tendinta descendenta (in special datorita scaderii puterii de cumparare a populatiei, pe de o
parte, si a diminuarii interesului vizitatorilor straini, pe de alta parte), turismul rural a luat o
amploare deosebita in Romania dupa 1990 si in special in ultimii ani. Aceasta situatie se
datoreaza in mare masura involutiei sistemului hotelier clasic, uzurii morale a dotarilor si
echipamentelor, preturilor mari practicate si serviciilor necorespunzatoare. Prin urmare,
agroturismul a aparut ca o alternativa viabila, catre care s-au indreptat tot mai multi turisti.
Una dintre cerinele practicrii durabile a turismului rural si a agroturismului const n
condiiile de prezervare a elementelor eseniale ale ruralului.
n aceste condiii turismul rural ia n calcul o serie de elemente precum dimensiunile:
- psihologic (bazat pe trebuina uman de a se bucura de odihn i recreere);
- social (generat de contactul cu lumea rural);
- geografic (legat de configuraia reliefului, ce favorizeaz ori limiteaz dezvoltarea
activitilor de turism);
- urbanistic (modul de organizare spaial, mrimea aezrilor, nivelul dotrilor i cel al
infrastructurii).
Turismul rural si agroturismul sunt doua din formele de turism practicate la nivel
national si international, care inregistreaza o evolutie cu pana la 15%, pe an. Dintre cele mai
importante elemente care stau la baza acestei tendinte se remarca grija crescanda pentru
protectia naturii, evolutia conceptului de durabilitate a spatiului rural si nu in ultimul rand
scaderea veniturilor populatiei.
Iubitorii turismului la tara sunt cei care apreciaz n mod deosebit produsele
traditionale, pline de naturalete si autenticitate. Turismul rural a sedus n mod deosebit
locuitorii marilor aglomerri urbane, dar nu numai. Pentru aceasta tot mai muli dintre
actorii lumii turismului ncearc o dezvoltare ct mai orchestrat a echipamentelor i zonelor
turistice cu mediul natural i socio-cultural al ariilor de recepie. Att prestatorii ct i turitii
ncearc o armonizare a interesului pentru o vacan excelent cu dorina de a mbunti
impactul acesteia din punct de vedere social, cultural i al protejrii, respectiv atenurii
efectului de degradare asupra mediului nconjurtor.
Aceste preocupri fac ca din ce n ce mai muli turiti - an de an mai numeroi s
descopere vraja, romantismul, libertatea i facilitatea practicrii turismului n spaiul rural. n
general aceti turiti doresc condiii de cazare i via tipic rurale, un grad de confort decent,
preparate culinare tradiionale i specifice regiunii n care se afl, ateptnd o diversificare n
timp a ofertei.
Agroturismul este o forma de protectie si de valorificare a resurselor naturale locale
(peisaj, rezervatii naturale, traditii, productia agricola locala, fauna si flora), de reducere a
consumurilor si de patrundere in stilul de viata rural.
10
Proiectul Construire pensiune agroturistica si racord electric realizat de RADU

POPA, consta in realizarea unei pensiuni agroturistice formate din 4 camere, cu o capacitate
de cazare pentru 8 persoane, la un standard de calitate de 3 margarete, in sat Carlig, comuna
Popricani, judetul Iai.
Solicitantul finantarii nerambursabile, domnul RADU POPA, nu a mai beneficiat
de sprijin din alte fonduri comunitare si doreste sa contribuie prin prezentul proiect la
dezvoltarea infrastructurii de cazare in spatiul rural (comuna Popricani, judetul Iai).
Agroturismul este o activitate practicat de membrii unei gospodrii agricole ce
presupune mbinarea activitilor agricole cu serviciile turistice n interiorul acesteia i este
caracterizat prin oferirea cazrii i asigurarea parial a hranei din produse obinute n propria
gospodrie, precum i implicarea turistului n activitile gospodreti, constituind o soluie
complementar de suplimentare a veniturilor din agricultur, cu efecte pozitive att de natur
economic ct i social.
Productia agricola vegetala obtinuta in cadrul gospodariei va asigura in mari proportii
necesarul de legume pentru prepararea mancarurilor in cadrul pensiunii, in stare proaspata, sub
forma conservelor, muraturilor si in stare congelata, in extrasezon.
Calitatea produselor alimentare ce provin din gospodaria proprie este superioara
calitatii produselor de pe piata, obtinute in sistem intensiv, puternic chimizat si artificializat, ce
constituie sursa alimentara a structurilor turistice clasice din mediul urban.
Tendinta populatiei este de intoarcere la natura, de protejare a mediului si a sanatatii,
prin urmare, turistii vor cauta intotdeauna structurile turistice care vor putea sa le satisfaca in
bune conditii, necesitatile. In cadrul pensiunii agroturistice din comuna Popricani, judetul Iai,
turistii se vor putea bucura de alimente proaspete, vor putea realiza activitati inedite (activitati
agricole, participarea la evenimente, traditii, obiceiuri specifice spatiului rural etc.) si vor
putea intra in stransa legatura cu satenii.
comunitatii rurale.
agricole specifice gospodariei (prasit, rarit, recoltat, etc.).
Agroturismul practicat in cadrul pensiunii construite in comuna Popricani, judetul Iai,
va pune in relatie directa producatorul agricol (proprietarul pensiunii) cu turistii, permitandu-le
acestora din urma sa patrunda in mediul agricol, sa cunoasca tehnologiile agricole folosite,
prin intermediul informatiilor furnizate de gazda.
Majoritatea turistilor straini sau autohtoni, interesati sa descopere satul romanesc,
provin din spatiul urban al oraselor aglomerate si stresante pentru care realizarea unor
activitati agricole alaturi de membrii familiei gazda ar reprezenta un bun mod de imbinare a
utilului cu placutul.
In primul rand, turistul are satisfactia de a contribui direct la realizarea unor munci
agricole, prin care se asigura o parte din necesarul de produse vegetale, destinate consumului
in cadrul pensiunii.
11
In al doilea rand proprietarul este multumit ca primeste ajutor din partea turistilor, are
loc o mai buna comunicare intre acesta si turistii gazduiti, favorizand cunoasterea de catre
acestia a spatiului rural, a traditiilor si a obiceiurilor specifice.
Necesitatea si oportunitatea proiectului sunt date de slaba dezvoltare a structurilor de
cazare in zona de impact a proiectului (comuna Popricani, judetul Iai), respectiv de
posibilitatile mari de dezvoltare a turismului in Moldova (comuna Popricani se gaseste in
partea central -estica a Moldovei).
Zona Iailor se include in aria turistica a Moldovei, Iaiul fiind considerat principalul
centru urbal al regiunii de nord-est a Moldovei. In perioada 1564-1859 Iasiul a fost capitala
Moldovei, iar intre anii 1916-1918 capitala Romaniei. Iasiul nu este o asezare oarecare, este
un oras muzeu, nu numai ca centru universitar, dar mai ales prin valorile sale cultural-istorice
pe care le incorporeza. Se impun atentiei multimea si perfecta armonizare n peisaj a
obiectivelor naturale, arhitecturale, istorice, etnografice, folclorice si muzeistice. Aceste
obiective au suscitat de mult timp interesul populatiei autohtone si al turistilor straini, dar sub
forma turismului organizat, abia din a doua jumatate a secolului trecut.
Desi a cunoscut multe momente de cumpana, Iasiul a renascut de fiecare data,
devenind astazi un oras modern. Iasiul este cel mai important centru social, economic si
cultural al Moldovei, remarcandu-se prin trecutul lui care se amesteca remarcabil cu prezentul.
Vechile cladiri, acoperite de patina timpurilor se imbina armonios cu noile constructii, orasul
cunoscand o dezvoltare puternica datorita invatamantului si economiei locale. Astazi peisajul
este dominat de cladiri moderne, sedii ale unor institutii importante sau mari centre
comerciale, dar casele memoriale, muzeele, frumoasele manastiri, stradutele ce amintesc de
vremuri de mult apuse nu si-au pierdut farmecul de alta data.
Pe acest fond, att de pitoresc, se detaseaza o seama de obiective solitare, de mare
interes turistic si stiintific, unele deja ocrotite prin lege.
Institutii si puncte de interes : Biserica Sf. Nicolae Domnesc - cea mai veche din oras,
ctitorie a lui Stefan cel Mare, Manastirea Golia, Biserica Trei Ierarhi, Catedrala Metropolitana,
Casa Dosoftei, palatul Culturii, Casa Pogor (Muzeul Literaturii Romane) cu Masa
Umbrelor, aleile Copoului cu mireasma de tei si cu ecouri de vers eminescian - Teiul lui
Eminescu si Muzeul Mihai Eminescu, Case Memoriale - Mihail Sadoveanu, George
Toparceanu, Mihai Codreanu, Otilia Cazimir, Bojdeuca lui Ion Creanga, Muzeul
Etnografic al Moldovei, Muzeul de Istorie a Moldovei, Opera Nationala Romana, Filarmonica
de Stat Moldova, etc.
Comuna Popricani din judetul Iasi este trecuta in lista comunelor cu punctajul
acordat n functie de potentialul turist si are 2 puncte din 10, dar nu este suficient
dezvoltata.
Actuala comuna Popricani este formata din fosta comuna Vanatori si comuna
Popricani, denumirea actuala a comunei datand din anul 1934. Comuna are in componeneta sa
9 sate: Popricani, Rediul Mitropoliei, Tipilesti, Moimesti, Cotu-Morii, Vanatori, Vulturi, CuzaVoda si Carlig.
Nu se cunosc date precise in ceea ce priveste formarea ca asezare a Popricaniului, insa
pe baza unor marturii se poate banui faptul ca acesta exista inca de la inceputul secolului al
XVII-lea.
Comuna Popricani este asezata pe platoul cu acelasi nume, situata in partea de nord a
orasului Iasi. Altitudinea maxima este de 150 m. Principalele forme de relief ale comunei sunt
dealurile, facand trecerea de la Campia Jijiei la Podisul Moldovei.
12
Clima este temperat continentala cu caracter stepic datorita microclimatului din sesul
Jijiei.
Caracteristica dominant a vegetaiei este aceea c ea aparine zonei forestiere, cu
paduri de fag si stejar, cranguri cu plopi si salcii. Fauna este pe ct de variat, pe att de
bogat. Ea face parte din complexul faunei mixte a pdurilor de rinoase. Fauna intalnita in
aceasta zona este formata din caprioare, vulpi, iepuri, bursuci, mistreti, tap, fazani, prepelite si
chiar lupi.
Deoarece comuna este aezat pe un platou,si se afla intr-o zona defavorizata din punct
de vedere al agriculturii activitati specifice zonei sunt: morarit si panificatie, cresterea
animalelor si silvicultura. De asemenea practicarea activitatilor turistice si agroturistice la
scara mica (pensiuni cu pana la 6-7 camere de cazare) a inceput sa se dezvolte in ultima
perioada. Atragerea turistilor in zona reprezinta o importanta deosebita pentru dezvoltarea
socio-economica a comunei, stimularea pluriactivitatii (servicii turistice, activitati
mestesugaresti si de artizanat), cresterea gradului de ocupare a populatiei in activitati
nonagricole.
Populatia totala a comunei este de aproximativ 7.566 locuitori.
Domnul RADU POPA se va ocupa personal de programul turistilor cazati in pensiune,
indrumandu-i si oferindu-le informatii cu privire la evenimentele care se vor petrece in
comuna Popricani si in localitatile invecinate si ii va ajuta sa se implice ei insisi in programele,
traditiile si obiceiurile locului.
Sarbatorile de iarna, n special Craciunul si Anul Nou prilejuiesc desfasurarea unor
obiceiuri traditionale mostenite din cele mai vechi timpuri. Ele ncep prin colindele din ajunul
Craciunului cnd cete de copii n special, viziteaza casele gospodarilor adresndu-le cntari si
urari, manifestndu-si bucuria pentru nasterea Mntuitorului. Manifestarile dedicate Nasterii
Domnului continua n ziua de Craciun cu cntecul Stelei, prilej cu care n cete de cte 3 copii,
reprezentndu-i pe cei 3 magi, avnd cu ei o stea simbolica, pleaca de la biserica, dupa ce au
primit binecuvntarea preotului, si trec pe la fiecare gospodar.
Manifestarile cele mai ample sunt nsa cele prilejuite de Anul Nou. Ele ncep nca din
ziua de Craciun cnd, n mod deosebit, tinerii ncep sa-si formeze ceata sau alaiul si sa-si
repartizeze rolurile. Este o forma de teatru popular numita Capra, iar spiritul de competitie i
determina pe organizatori sa-si alcatuiasca un program ct mai complet si complex.
Jocul ursului - pregatirea costumului de urs pentru mascarada de Anul Nou se face din
timp, cu o deosebita minutiozitate. Tinerii ce imbraca acest costum poarta de la gat in jos un
cojoc lung intors pe dos sau o blana de oaie, in mana tin un toiag (bata) avand la unul dintre
capete un lant scurt de care se prinde un (franj) de culoare rosie. De notat faptul ca fiecare sat
component al comunei Popricani intruneste caracteristicile traditionale participand la
desfasurarea acestor parade prin cetele proprii de caiuti, ursi, capre etc.
Turistii veniti sa petreaca aceste zile de sarbatoare in comuna Popricani, judetul Iasi, se
vor putea integra in cetele de colindatori si in traditionalele forme de teatru (Capra, Jocul
Ursilor) specifice zonei, fiind pusi astfel in legatura directa cu populatia rurala.
Prin proiectul Construire pensiune agroturistica si racord electric, domnul
RADU POPA va achizitiona produse traditionale de marca de la diversi artizani si
mestesugari din zona Iasiului. Produsele traditonale achizitionate vor fi oglinda perfecta a
traditiilor si obiceiurilor formate si pastrate in satele din Iasi.
Produsele traditionale achizitionate prin proiect constau in: paturi de lana 4 buc, fete
de masa tesute 3 buc, blanuri oaie 8 buc, covor de lana tesut (scoarta) 4 buc, carpeta
tesuta 8 buc, castron lut - 10 buc, oala de lut 3 buc, masti traditionale 6 buc, ulcior vin
13
ceramica 3 buc, fund de lemn 1 buc, cos paine impletit 3 buc, vaza ceramica 7 buc,
farfurii lut 10 buc, farfurii lut desert 10 buc, linguri lemn decor 6 buc, cana ceramica 3
buc, tava lemn sculptata - 10 buc, suport servetele lemn 3 buc, ceasca ceramica 10 buc,
platou ceramica - 3 buc.
n ansamblul interiorului moldovenesc, aceste produse se situeaz n categoria pieselor
valoroase, remarcabile prin varietatea i rafinamentul cu care sunt decorate.
Proiectul Construire pensiune agroturistica si racord electric are ca obiectiv
general dezvoltarea activitilor turistice n aceasta zona a comunei Popricani, judeul Iasi,
contribuind astfel la creterea veniturilor alternative i la creterea atractivitii spatiului rural.
Turismul in Zona Iasiului inregistreaza o adevarata dezvoltare in ultima perioada, ca
urmare a promovarii continue la nivel national si chiar european a numeroaselor monumente si
locuri cu o mare atractivitate. Dezvoltarea este insa disproportionata intre localitati si comune
ca urmare a implicarii diferentiate a conducerii administrative locale si a populatiei. Este
necesara reducerea disparitatilor dintre aceste zone si stimularea activitatilor turistice in acele
comune care au nevoie de sprijin. O prima masura pentru stimularea turismului in com.
Popricani, jud. Iasi este crearea unor structuri de cazare care sa ofere servicii turistice de
calitate si accesibile ca pret, unui numar mare de turisti romani sau straini.
Pensiunea agroturistica construita prin proiectul Construire pensiune agroturica si
racord electric, va suplimenta numarul de locuri de cazare al comunei Popricani cu 8 locuri
si va contribui la cresterea numarului de turisti in zona.
Atractiile turistice din comuna Popricani constau in:
Situri arheologice: La Popi - Cotu Morii, Valea Sipotelului - Cuza
Voda, Dealul Viei-Curmatura - Popricani, Gradina lui Anton - Popricani,
Rufeni - Vanatori, In Islaz - Rediu Mitropoliei.
Biserici: Biserica Sf. Nicolae de la Cuza Voda, Biserica Sf. Ierarh

Nicolae de la Popricani, Biserica de lemn SF. Prooroc Isaia de la Carlig.
Rezervatia naturala Balta Teiva Visina - situata la limita dintre comunele
Victoria si Popricani, este o rezervatie de interes national de tip acvatic
infiintata in 1994 pentru protejarea linului (Tinca tinca)
Iazurile din Lunca Jijiei - au importanta piscicola, peisagistica si floristica;
exista posibilitatea de a practica plimbari cu barca sau birds-watching.
Oportunitatea investitiei constand in construirea unei pensiuni agroturistice cu o
capacitate de cazare de 8 persoane, la un standard de calitate de 3 margarete, este data si de
efectele pozitive pe care le are asupra dezvoltarii durabile a zonei.
A. Efectele tehnice asupra dezvoltarii regionale:
- cresterea si imbunatatirea capacitatii de cazare din zona, cu un numar de 4 camere cu
pat dublu, reprezentand 8 locuri de cazare;
- cresterea numarului de turisti, a duratei vizitelor si respectiv a gradului de ocupare,
datorita punerii in valoare a zonei turistice din comuna Popricani prin construirea pensiunii
agroturistice cu dotari la un standard de calitate de 3 margarete;
14
- infrastructura va fi imbunatatita prin realizarea unei constructii (pensiune

agroturistica) in stil arhitectural simplu conform specificului din zona, prin amenajarea
exterioara ce cuprinde alei de acces si alei pietonale, din pavaj ceramic, imprejmuire teren,
trotuare, locuri de relaxare (terasa si prispa).
B. Efectele economice asupra dezvoltarii regionale
- cresterea valorii adugate in activitatea turistica din comuna Popricani, judetul Iasi;
- cresterea veniturilor suplimentare ale solicitantului, provenite din activitatile turistice
prestate si a producatorilor agricoli autorizati de pe plan local, care furnizeaza o parte din
materia prima pentru prepararea mancarurilor in pensiune;
- achizitionarea produselor traditionale de marca (paturi de lana, fete de masa tesute,
blanuri oaie, covoare de lana (scoarte), vase de lut si ceramica pictate, pentru bucatarie si
pentru decor, masti traditionale, linguri de lemn, suport servetele lemn) de la artizani locali, va
determina cresterea veniturilor acestora;
- dezvoltarea economica a comunei Popricani prin stimularea pluriactivitatii, prin
diverse activitati nonagricole (servicii turistice si de informare turistica, artizanat si
mestesugarit);
- cresterea numarului de turisti si a perioadei sejurului influenteaza favorabil veniturile
mestesugarilor si artizanilor din comuna Popricani si din cele invecinate (Holboca, Letcani,
Tiganasi, etc.);
- fluxurile economice create prin proiect vor forma impozite si taxe care vor contribui
la dezvoltarea comunei Popricani din judetul Iasi.
C. Efectele sociale asupra dezvoltarii regionale:
- cresterea numarului de turisti in zona va determina cresterea veniturilor
producatorilor locali, artizanilor, cresterea calitatii vietii si a nivelului de trai al populatiei din
zona de impact a pensiunii agroturistice, cresterea incasarilor la bugetul local si nu in ultimul
rand efectul pozitiv asupra educatiei populatiei rurale;
- stimularea activitatilor culturale si religioase in zona de actiune a proiectului, prin
vizitarea siturilor arheologice (Rufeni - Vanatori, In Islaz - Rediu Mitropoliei, La Popi Cotu Morii, Valea Sipotelului - Cuza Voda, Dealul Viei-Curmatura - Popricani, Gradina
lui Anton - Popricani), a bisericilor (Biserica Sf. Nicolae de la Cuza Voda, Biserica Sf.
Ierarh Nicolae de la Popricani, Biserica de lemn SF. Prooroc Isaia de la Carlig) etc.
- dezvoltarea relatiilor umane dintre gazda si turisti prin imbinarea serviciilor turistice
cu activitatile agricole, in care se pot implica cei cazati in pensiune;
- crearea unei legaturi intre agricultori si turistii oraseni, greu de realizat in mod
obisnuit;
- descoperirea de catre turisti a traditiilor si obiceiurilor specifice satului, pastrate de
localnicii comunei Popricani si posibilitatea implicarii efective a turistilor cu ocazia diferitelor
evenimente locale;
- turistii au oportunitatea de a consuma produse traditionale preparate in bucataria
pensiunii, din materii prime vegetale (cartofi, sfecla rosie, morcov, varza, fasole, tomate, etc )
provenite in mare parte din propria gospodarie.
D. Efectele de mediu asupra dezvoltarii regionale sunt determinate de caracteristicile
tehnice ale pensiunii si constau in:
15
- reducerea polurii mediului prin utilizarea de tehnologii curate (bazin vidanjabil,

separator de grasimi, sistem solar);
- externalitati pozitive de productie si consum (punerea in valoare a resurselor locale
(peisaj, forta de munca, pmnt, capitalul);
- valorificarea resurselor energetice naturale (energia solara) prin achizitionarea unui
sistem solar pentru incalzirea apei menajere;
- informaii asupra intensitii riscului de poluare.
E. Satisfacerea cererii de consum.
Crearea cererii privind serviciile de turism oferite prin prezentul proiect se bazeaz
pe rezultatele cercetrilor de pia care furnizeaz date privind nevoile i tendinele
manifestate pe pieele turistice.
Comuna Popricani, judetul Iasi, face parte dintr-o zona cu potential turistic redus,
insuficient dezvoltata din acest punct de vedere, acordandu-i-se un punctaj de 2 puncte.
Reducerea disparitatilor dintre comuna Popricani si localitatile mai dezvoltate din
punct de vedere turistic, din zona Iasiului, se va realiza in primul rand prin cresterea numarului
de locuri de cazare si adaptarea acestora la cerintele consumatorilor. Pensiunea agroturistica
construita prin proiectul Construire pensiune agroturistica si racord electric va fi
formata din 4 camere, cu o capacitate de cazare de 8 persoane.
Pensiunea va fi dotata la un nivel al calitatii de 3 margarete.
Pensiunea realizata prin proiectul Construire pensiune agroturistica si racord
electric, in sat Carlig, comuna Popricani, va contribui la satisfacerea cererii de servicii de
agroturism venita din partea turistilor romani si straini care vor sa paraseasca urbanul stresant
si poluat in timpul concediilor, vacantelor, in timpul liber de pe parcursul saptamanii sau in
weekend, dar si satisfacerea cererii de cazare si masa persoanelor in tranzit.
2.6 Piata de aprovizionare/desfacere, concurenta si strategia de piata ce va fi
aplicata pentru valorificarea produselor/serviciilor obtinute prin implementarea
proiectului
Piata de aprovizionare
Prin proiectul Construire pensiune agroturistica si racord electric va fi construita
o pensiune agroturistica in comuna Popricani, judetul Iasi, care va contribui la satisfacerea
cererii de cazare agroturistica prin cele 8 locuri de cazare si simultan a cererii de produse
alimentare traditionale.
Caracterul de structura agroturistica al pensiunii realizate prin proiect este dat de
practicarea in cadrul gospodariei solicitantului a activitatii de cultivare a plantelor (varza,
mazare, fasole, dovlecei, sfecla rosie, morcov, cartofi, patrunjel).
Legumele si radacinoasele vor fi cultivate pe o suprafata de 500 mp, teren arendat de la
Aceste produse vor fi folosite pentru prepararea mancarurilor traditionale ce cuprind:
ciorbe si borsuri (sfecla rosie, morcov, cartofi, fasole, patrunjel, telina, carne, smantana etc.),
sarmale in foi de varza, zacusca, salata boeuf (cartofi, morcov, mazare, castraveti, carne, oua),
varza scazuta, dovlecel pane etc.
16
Turistii care vor fi cazati in pensiunea realizata de RADU POPA vor fi serviti cu
produse alimentare naturale provenind in special din gospodaria proprie, necesarul de alimente
putand fi completat de producatorii locali autorizati.
Produsele alimentare destinate consumului in cadrul pensiunii, precum si produsele de
igiena si curatenie vor respecta conditiile si toate cerintele de calitate si de igiena.
Alimentele destinate consumului turistilor vor fi cu specific local, preparate in
bucataria proprie, dupa retete traditionale, iar gazda va pune la dispozitia turistilor mai multe
variante de meniu.
Mancarurile vor fi preparate in conditii de igiena si de siguranta alimentara. Datorita
faptului ca materiile prime provin in special din productia proprie si de la producatori locali
care folosesc metode naturale si nechimizate de agricultura si de crestere a animalelor, acestea
sunt lipsite de conservanti, reziduri de pesticide, hormoni de crestere etc.
Piata de aprovizionare cu produse alimentare este constituita din producatori locali
autorizati, iar aprovizionarea cu produse de curatenie si de igiena se va face de la diversi
furnizori din municipiul Iasi. La alegerea furnizorilor se va tine cont de calitatea produselor
oferite, precum si de preturile competitive ale acestora. Calitatea produselor va fi la nivelul
cerintelor si pretentiilor consumatorilor si vor fi achizitionate la un pret scazut.
Principalii furnizori ai pensiunii agroturistice realizate prin proiectul Construire
pensiune agroturistica si racord electric, pentru produse de curatenie si de igiena, vor fi
Metro Cash & Carry Srl, Selgros Cash &Carry, Carrefour i E.on.
POTENTIALII FURNIZORI AI SOLICITANTULUI
Denumire furnizor de
Valoare
materii
Produs furnizat si
aproximativ
prime/materiale
Adresa
cantitate
a
auxiliare/produse/servi
aproximativa
-RONcii
1. Metro Cash & Carry comuna
-Produse
20498
Srl
Miroslava,
nealimentare
DN28, km 63
Iasi-Tg.
Frumos, jud.
Iasi
2.Selgros Cash &Carry
soseaua
-Produse
14053
Nicolina, nr. nealimentare
57A, jud. Iasi
3. Carrefour
Soseaua
-Produse
10542
Pacurari, nr. nealimentare
121, Iasi
4. E.on
str. Alexandru Energie electric
8785
cel Bun, nr.
22
% din
total
achizitii
35
0,24
18
14,99
Piata de desfacere
17
Serviciul turistic reprezint n esen, obiectul activitii turistice privit ca activitate

economic ntr-o anume dimensiune, volum, structur sau calitate.
Prin destinaiile sale, serviciul turistic se poate constitui ntr-un mesaj adresat
consumatorilor (turitilor) poteniali, care prin opiunea lor, concretizat n prezena la
momentul prestrii serviciilor componente, dau natere fluxurilor turistice respectiv
consumului turistic.
Potrivit formelor de manifestare i practicii nationale si international, trsturi ale
turismului rural ar putea fi:
- apropierea de natur;
- absena mulimii (de semeni);
- linite;
- un mediu ambiant nemecanizat;
- contacte personale (n opoziie cu anonimatul urbanului);
- senzaia de continuitate i stabilitate, de trire a unei istorii, vie i trainic;
- posibilitatea de a cunoate ndeaproape locuri i oamenii acelor locuri;
- contactul nemijlocit cu autoritile locale, cu preocuprile i activitatea specific
zonei;
- cunoaterea ndeaproape a afacerilor ce se desfasoara pe plan local;
- posibilitatea prelevrii de imagini legate de identitatea indivizilor comunitii;
- ansa integrrii n comunitate pe perioada sejurului.
Problema turismului rural nu este cea a produciei, a realizrii sale, ci mai ales cea a
comercializrii. Aceasta ntruct atunci cnd o structura de cazare turistica doreste s vanda un
produs turistic trebuie s rspunda dorinei clientelei pe care o vizeaza.
Din acest punct de vedere domnul RADU POPA va tine cont de micrile pieii
conturate prin examinarea ofertei i cererii de servicii agroturistice cel puin cu aceeai
consideraie pe care o acord timpului probabil (strii vremii/buletinului meteorologic)
atunci cnd i programeaz activitile agricole, de care depind reuita ori insuccesul
activitii unui ntreg an de munc.
Produsul turistic rural este destinat satisfacerii nevoii de rentoarcere la origine, de
redescoperire a naturii, a linitii i a comorilor spaiului rural (etnografic, folclor, tradiii
meteugreti, artizanat). Produsul este destinat unui larg spectru de consumatori (copii i
tineret, turiti de vrst medie 30-45 de ani, turiti de vrsta a treia) i satisface multiple
motivaii, si anume: turism de week-end, sejururi, vacane active (vizite la siturile arheologice
din zona, spre exemplu Situl arheologic Dealul Viei-Curmatura de la Popricani sau La
Popi de la Cuza Voda), cultural (Bojdeuca lui Ion Creanga, Muzeul de Istorie a Moldovei,
Muzeul Literaturii Romane (Casa Pogor), Muzeul Mihail Kogalniceanu) etc.. Piata tinta a
pensiunii agroturistice vizeaz n mod special segmentul de turiti ai mediului citadin i din
rile dezvoltate i puternic industrializate. Acestor turiti li se ofer posibilitatea de a se
bucura de frumusetile vietii la tara, de atractiile turistice din zona si de a se delecta cu produse
alimentare naturale, traditionale.
Persoanele care practica turismul rural si agroturismul doresc sa petreaca cateva zile
intr-un mediu satesc nealterat de modernismul urban, sa cunoasca arhitectura simpla specifica
locului.
Pensiunea agroturistica realizata prin proiect se va incadra in specificul arhitectural al
zonei. Astfel, s-a adoptat solutia cu o volumetrie traditionala pe structura din beton armat cu
zidarie de caramida, acoperis sarpanta. Volumetria traditionala se inscrie in specificul zonei
(Iasi), este o volumetrie simpla, cu finisaje conform traditiei locale, cu elemente decorative
18
pentru fatade. Raportul plin-gol este echilibrat, fara suprafete mari vitrate, dar dimensionate
corespunzator, pentru asigurarea unei iluminari optime. Ferestrele se adapteaza tipologiei
locale prin forma lor dreptunghiulara.
termopan, proiectata conform inspiratiei locale. Forma constructiei este simpla, Elementele
adiacente constructiei, terase, scari, parapeti, sunt concepute in spiritul traditiei locale.
Pensiunea agroturistica, prin arhitectura traditionala pe care o pastreaza si decorata in
specificul zonei, va fi un important element de atractie pentru turistii interesati de arta
populara, obiceiurile si cutumele specifice satului romanesc.
Piata tinta a pensiunii agroturistice vizeaz n mod special segmentul de turiti ai
mediului citadin i din rile dezvoltate i puternic industrializate. Acestor turiti li se ofer
posibilitatea de a se bucura de frumusetile vietii la tara, de atractiile turistice din zona Iasiului
si de a se delecta cu produse alimentare naturale, traditionale.
Piata tinta a pensiunii este formata din persoane care urmaresc urmatoarele obiective:
- sa-si satisfaca curiozitatea si dorinta de petrecere a vacantelor in cu totul alte
conditii de viata si civilizatie decat cele obisnuite;
- sa-si materializeze interesul pentru noi destinatii;
-
sa fragmenteze vacanta in 3-4 minivacante (4-5 zile: mare, munte, statiune

localitate balneara, sat turistic traditional);
sporirea gradului de solicitare pentru spatii de cazare cu un confort mai redus

(deci mai ieftin);
turism cultural si de cunoastere (tinerii si turistii de varsta a treia).
Cu toat fuga de lumea civilizat, cu toat dorina de izolare i de rentoarcere la

natur, omul modern dorete n vacanele sale verzi din mijlocul spaiului rural o serie de
activiti la care viseaz, gndete - sau pe care nu le poate practica n marile aglomerri
urbane.
Tendinta populatiei este de intoarcere la natura, de protejare a mediului si a sanatatii,
prin urmare, turistii vor cauta intotdeauna structurile turistice care vor putea sa le satisfaca in
bune conditii, necesitatile. In cadrul pensiunii agroturistice din comuna Popricani, judetul Iasi,
turistii se vor putea bucura de alimente proaspete, vor putea realiza activitati inedite (activitati
agricole, participarea la evenimente, traditii, obiceiuri specifice spatiului rural etc) si vor putea
intra in stransa legatura cu satenii.
agricole specifice gospodariei (prasit, copilit, rarit, recoltat, etc.).
comunitatii rurale.
Realizarea acestor activitati agricole, cu totul noi pentru majoritatea turistilor din
mediul urban, ar putea insemna un mod atractiv si totodata neobisnuit de a petrece o parte din
19
timpul liber. De asemenea turistii vor fi incantati de traditiile si obiceiurile pastrate in comuna
Popricani, de produsele artizanale, de portul popular specific zonei si de multitudinea de
obiective turistice.
Serviciile pe care pensiunea realizata de RADU POPA, le ofera pe piata sunt:
servicii de cazare;
servicii de servire a mesei;
servicii recreationale (tir cu arcul si paintball).
Serviciile de agroturism practicate in cadrul noii pensiuni, se adreseaza deopotriva
clientilor romani si straini. Segmentul care apeleaza cel mai des la acest gen de servicii este
cel al persoanelor de varsta a doua si, intr-o mai mica masura, de varsta a treia. Acestia prefera
linistea unei astfel de pensiuni in locul zgomotului si agitatiei statiunilor aglomerate de pe
litoral sau de pe Valea Prahovei, de exemplu. Nu trebuie neglijati nici tinerii, dar ponderea
acestora este mai redusa, tocmai datorita preferintei acestora pentru mare sau munte, pentru
locurile pline de agitatie.
O alta categorie de turisti pe care ii vizeaza pensiunea agroturistica, o reprezinta turistii
straini interesati in a cunoaste istoria si traditiile Romaniei, prin vizitarea unor zone pitoresti,
de o frumusete aparte, care pastreaza obiceiuri stravechi legate de: arhitectura caselor, port,
mestesuguri traditionale, specialitati gastronomice. Din punct de vedere financiar, clientii care
apeleaza la aceste servicii se incadreaza in categoria celor cu posibilitati materiale medii si
mici, tinand cont de faptul ca turismul rural solicita mai putini bani fata de cazarea in sistemul
hotelier.
Nu trebuie exclusa nici categoria turistilor cu venituri superioare, care prefera
agroturismul din curiozitate sau pentru odihna.
Dintre motivele pentru care turistii vor prefera pensiunea agroturistica, in locul unei
structuri hoteliere urbane o constituie preturile reduse ale serviciilor oferite si calitatea
produselor alimentare naturale provenite din productie proprie si de la producatori locali.
Distributia se face in mod direct, producator consumator, fara intermediari, pensiunea
construita de catre RADU POPA, putand oferi clientilor servicii la preturi mai mici fata de
concurenta din zona si de buna calitate.
In ceea ce priveste promovarea pensiunii, o importanta metoda este insasi calitatea
serviciilor oferite, care determina satisfactia turistilor, ceea ce ii poate transforma in clienti
fideli. Mai mult, ei pot recomanda pensiunea la care s-au simtit bine altor persoane si, prin
aceasta reclama verbala, gradul de ocupare poate creste considerabil.
Dezvoltarea turismului rural va avea efecte benefice asupra starii de spirit a populatiei
urbane si rurale deopotriva, prin evadarea din cotidian si gasirea linistii intr-un mediu ambiant
relaxant specific zonei.
Plata serviciilor se va face in numerar in cadrul pensiunii agroturistice de catre
beneficiarii serviciilor.
In activitatea de desfacere, pensiunea agroturistica poate intampina dificultati in ceea
ce priveste numarul redus de locuri de cazare (8 locuri) si cresterea pretentiilor clientilor, in
ceea ce priveste conditiile de cazare.
Dezvoltarea turismului rural va avea efecte benefice asupra starii de spirit a populatiei
urbane si rurale deopotriva, prin evadarea din cotidian si gasirea linistii intr-un mediu ambiant
relaxant specific local.
20
POTENTIALII CLIENTI AI SOLICITANTULUI

Nr.c
Client (Denumire si adresa)
Valoare
rt
-lei 1
Turistii care doresc sa viziteze obiectivele
31884
turistice din zona
2
Persoanele care sunt interesate de
petrecerea unei perioade de timp departe
32663
de aglomeratia marilor orase si sa incerce
diverse activitati noi (de ex. agricole)
3
Persoane care doresc sa petreaca un sfarsit
16894
de saptamana intr-un mediu rural
4
Persoane interesate de organizarea unor
evenimente deosebite ntr-o ambian
13515
rural
% din vanzari
26
0,29
16
12
Concurenta
Locul de implementare al proiectului Construire pensiune agroturistica si racord
electric este sat Carlig, comuna Popricani, judetul Iasi, aflata in partea nord a Orasului celor
7 Coline.
Zona Moldovei, incluzand aici si judetul Iasi, prezinta un real interes pentru turistii
romani si cei straini deopotriva, ca urmare a numeroaselor obiective turistice prezente in
aceste zone (manastiri, muzee, rezervatii naturale etc.), a obiceiurilor si traditiilor. Un rol
important in cresterea numarului de turisti in aceste zone il are promovarea continua in tara si
in strainatate prin intermediul mass-media, internetului si prin campaniile de promovare
sustinute de catre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului.
Cresterea numarului de turisti in aceste zone reprezinta un imperativ pentru
dezvoltarea structurilor de primire turistica cu functiuni de cazare si masa. Cele mai
importante structuri turistice sunt reprezentate de: hoteluri, moteluri, vile, cabane turistice, sate
de vacanta, pensiuni turistice si agroturistice.
Varietatea mare a serviciilor turistice oferite de fiecare dintre aceste forme de cazare
asigura satisfacerea cerintelor si pretentiilor tuturor turistilor, diferentiindu-se astfel pe nivele
de calitate si de pret. In acest mod se poate realiza o segmentare a pietei in functie de
veniturile consumatorilor si in functie de cerintele de calitate cerute de acestia.
Un rol important in promovarea structurilor turistice din spatiul rural si in stimularea
cresterii competitivitatii pensiunilor turistice si a celor agroturistice din Romania, il are
Asociatia Nationala de Turism Rural, Ecologic si Cultural (ANTREC).
ANTREC Romania este o organizatie neguvernamentala, apolitica, membra a
Federatiei Europene de Turism Rural EuroGites, care prin toate actiunile pe care le initiaza
la nivel national, promoveaza turismul rural si agroturismul ca forme de turism responsabil.
In prezent, in cadrul ANTREC, sunt inscrise 3000 pensiuni agroturistice, de la nivelul
tuturor regiunilor tarii
Desfasurarea activitatii intr-un mediu concurential este o conditie a economiei de piata,
concurenta fiind unul din elementele ce impulsioneaza cresterea competitivitatii agentilor
economici.
21
Concurentii directi ai pensiunii apartinand lui RADU POPA sunt reprezentati de

agentii economici care detin o structura de primire turistica sau agroturistica in comuna
Popricani, judetul Iasi si in localitatile invecinate.
CONCURENTI POTENTIALI
Denumire/Standard de calitate
Descriere
Pensiunea Valea Ilenei (3 - 4 camere cu pat

margarete)
dublu;
- 6 bai;
2
camere
matrimoniale
- salon de luat masa.
Pensiunea
Gabriel
(2 - 4 camere cu pat
margarete)
dublu;
2
camere
matrimoniale
- 2 camere triple
- 8 bai;
- salon de luat masa.
Preturi
100
lei/
camera
matrimoniala
90 lei/camera dubla
- 65 lei/ camera
90
lei/camera
matrimoniala
- 80 lei camera dubla
Strategia de piata
Strategia de piata insumeaza deciziile pe care le va adopta solicitantul finantarii
nerambursabile, cu privire la patrunderea sa, ca agent economic, in structurile pietei cu profil
turistic.
Serviciile pe care pensiunea realizata de RADU POPA, le ofera pe piata sunt:
servicii de cazare;
servicii de servire a mesei;
servicii recreationale (paintball si tir cu arcul).
Pensiunea agroturistica construita prin proiectul Construire pensiune agroturistica
si racord electric va avea un standard al calitatii de 3 margarete.
Strategia de piata adoptata de RADU POPA are 2 laturi:
calitatea produselor;
preturile scazute;
Structura de primire agroturistica de 3 margarete, realizata prin proiectul Construire
pensiune agroturistica si racord electric va indeplini criteriile generale Conform Ordinului
nr. 1051/ 03.03.2011 pentru aprobarea Normelor metodologice privind eliberarea certificatelor
de clasificare, a licenelor i brevetelor de turism al Ministerului Dezvoltarii Regionale si
Turismului si va pune la dispozitie turistilor un numar de cel putin 12 servicii suplimentare.
Serviciile suplimentare incluse in pretul camerei sunt:
1. pastrarea bagajelor;
2. pturi suplimentare;
3. informaii privind prestarea unor servicii, mijloace de transport, spectacole, starea
vremii;
4. ncrcarea, descrcarea i transportul bagajelor;
22
5. trezirea turitilor la ora solicitat;

6. patrarea obiectelor de valoare;
7. transmiterea de mesaje;
8. predarea corespondenei turitilor;
9. expedierea corespondenei turitilor;
10. pstrarea obiectelor uitate i anunarea turitilor
11. oferirea de materiale de promovare si informare turistica;
12. acordarea de medicamente si materiale sanitare in cadrul primului ajutor in caz de
accident
Serviciile suplimentare oferite de I.I. RADU POPA, cu plata separat sunt:
o convorbiri telefonice;
o tir cu arcul;
o paintball.
Calitatea produselor turistice vizeaza prestarea serviciilor turistice conform cerintelor
si pretentiilor impuse de catre clienti si oferirea unor produse alimentare traditionale, naturale,
provenind din gospodaria proprie si de la producatori locali autorizati.
Spatiile de cazare (camerele) si cele comune vor intruni toate cerintele igienicosanitare si vor fi amenajate in stilul specific local, cu o ambianta primitoare si placuta.
Productia agricola obtinuta in cadrul fermei va asigura in mari proportii necesarul de
produse vegetale pentru prepararea mancarurilor in cadrul pensiunii.
Legumele vor fi consumate in stare proaspata, sub forma conservelor, muraturilor si in
stare congelata, in extrasezon. Plantele vor fi cultivate in sistem biologic, in cadrul tehnologiei
de productie utilizandu-se doar produse naturale de fertilizare (gunoi de grajd) si de protectie a
plantelor. Acest lucru determina calitatea superioara a produselor vegetale in raport cu cea mai
mare parte din cele obtinute prin chimizare excesiva.
Consumatorii serviciilor turistice oferite de RADU POPA sunt atrasi si de mancarea cu
specific local, care indeplineste toate conditiile de calitate ale unui produs alimentar:
- calitate nutritionala;
- calitate organoleptica;
- calitate igienica;
- calitate estetica.
Prepararea mancarurilor se va face in bucataria dotata si echipata conform cerintelor de
calitate impuse.
Se vor respecta toate conditiile de igiena si de siguranta alimentara.
Meniurile vor fi alese de catre proprietarul pensiunii, tinand cont si de preferintele
exprimate ale clientilor, asigurand o mare diversitate a produselor servite.
Pentru fiecare masa a zilei (mic dejun, dejun si cina) se vor prepara cate 3 variante de
meniuri, meniuri care conin reete caracteristice zonelor rurale nationale, pentru a satisface
cerintele si gusturile unui numar cat mai mare de turisti straini si romani.
Mic dejun
MENIU 1
Denumire produs
Omleta cu sunca
Iaurt
Paine de casa simpla/
prajita
Cantitate
1 portie
1 portie
3 felii
23
Salata de rosii + varza

Apa plata/ minerala
Cafea/ lapte
Mic dejun
Mic dejun
MENIU 2
Denumire produs
Ochiuri
Cafea
Iaurt
Salata asortata
Telemea
Apa plata/ minerala
Paine de casa simpla/
prajita
MENIU 3
Denumire produs
Zacusca taraneasca
Telemea + cas
Apa plata/ minerala
Iaurt
Paine de casa
Cafea/lapte
1 portie
1 buc
1 ceasca
Cantitate
2 buc
1 ceasca
1 portie
1 portie
1 portie
1 buc
3 felii
Cantitate
1 portie
1 portie
1 buc
1 portie
3 felii
1 ceasca
Pretul mediu al unui meniu pentru micul dejun este de 12 lei.
Dejun
Dejun
MENIU 1
Denumire produs
Ciorba taraneasca
Sarmalute in foi de varza
cu mamaliguta
Smantana
Paine de casa
Clatite cu branza la
cuptor
Apa plata/minerala
Cantitate
1 portie
1 portie
2 portii
3 felii
1 portie
1 buc (0,5 l)
MENIU 2
Denumire produs
Ciorba de vacuta
Saramura de peste
1 portie
1 portie
Usturoi
1 portie
Smantana
1 portie
Cantitate
24
Mamaliguta
Placinte Poale`n brau
Apa plata/minerala
Dejun
1 portie
2 buc
1 buc (0,5 l)
MENIU 3
Denumire produs
Supa de gaina cu taietei
Tochitura
moldoveneasca
Ochiuri
1 portie
1 portie
Mamaliguta
1 portie
Branza de burduf
1 portie
Paine de casa
Inghetata de casa
Apa plata/minerala
5 felii
3 buc
1 buc (0,5 l)
Cantitate
2 buc
Pretul mediu al unui meniu pentru dejun este de 18 lei.
Cina
Cina
Cina
MENIU 1
Denumire produs
Pulpe de pui la cuptor
Cartofi taranesti
Salata de varza
Paine de casa
Clatite cu dulceata
Apa plata/minerala
Cantitate
1 portie
1 portie
1 portie
3 felii
1 portie
1 buc (0,5 l)
MENIU 2
Denumire produs
Crap prajit
Cartofi natur
Paine de casa
Cozonac cu nuca
Apa plata/minerala
1 portie
1 portie
1 portie
3 felii
1 buc (0,5 l)
MENIU 3
Denumire produs
Platou vanatoresc
Ciuperci la gratar
Paine de casa
Tarta cu fructe
Apa plata/minerala
Cantitate
1 portie
1 portie
1 portie
3 felii
1 buc (0,5 l)
Cantitate
Pretul mediu al unui meniu pentru cina este de 20 lei.
25
Investitiile propuse prin proiectul de fata cuprind si achizitionarea de produse

traditionale de marca, in stil pur din regiunea Iasi, de la diversi artizani sau mestesugari.
Bunurile traditionale achizitionate prin proiect constau in paturi de lana, fete de masa
tesute, blanuri oaie, covoare de lana scoarte, vase de lut si ceramica pictate (pentru bucatarie
si pentru decor), masti traditionale, linguri de lemn, suport servetele lemn.
In acest mod, turistilor li se va face cunoscuta traditia locului, istoria si stilul de viata
din spatiile rurale autentice.
Serviciile oferite de pensiunea agroturistica, in raport cu cele turistice se diferentiaza in
sensul ca pe langa activitatile turistice propriu-zise (vizitarea monumentelor si muzeelor,
parcurgerea traseelor turistice etc.), in cadrul primului tip de structura, turistii au posibilitatea
de a participa alaturi de gazde la diverse activitati gospodaresti, cu totul noi pentru turistii
citadini.
In cadrul pensiunii agroturistice din comuna Popricani, judetul Iasi, turistii se vor putea
bucura de alimente proaspete, vor putea realiza activitati inedite (activitati agricole,
participarea la evenimente, traditii, obiceiuri specifice spatiului rural etc) si vor putea intra in
stransa legatura cu satenii.
agricole specifice gospodariei (prasit, copilit, rarit, recoltat, etc.).
Preturile practicate pentru serviciile turistice oferite sunt mai mici fata de concurenta
pe piata de profil, iar calitatea este superioara acestora.
Preturile scazute sunt justificate prin reducerea cheltuielilor cu produsele alimentare,
deoarece acestea provin in mare parte din productia agricola proprie sau sunt achizitionate la
preturi mai reduse, de la producatori locali autorizati.
Pentru ca numarul de turisti prezinta o fluctuatie permanenta, determinata de perioada
anului (sarbatori legale, sezon rece, sezon cald, sarbatori locale etc.) politica manageriala a
unitatii va fi aceea de a reduce intensitatea acestei fluctuatii, prin stabilirea unor tarife
diferentiate in functie de sezon, stabilindu-se astfel 7 perioade in timpul anului dupa variatia
turistilor din zona.
Astfel, perioada de extrasezon va cuprinde 140 zile (1 februarie - 5 aprilie si 15
septembrie 30 noiembrie), perioada de sezon intermediar va cuprinde 106 de zile (1
septembrie 15 septembrie; 1decembrie 20 decembrie si 5 aprilie 15 iunie), iar perioada
de sezon va cuprinde 119 zile (20 decembrie 31 ianuarie si 15 iunie 31 august), pretul
camerei in sezon fiind superior tarifului unei camere din extrasezon.
Sezon
Camere duble
Sezon intermediar
Camere duble
Nr. de locuri
Grad de ocupare
85%
42%
26
Extrasezon
Camere duble
25%
Economia turismului este orientata, intr-o masura tot mai mare spre pietele de
desfacere, iar administratorul pensiunii va adopta masuri organizatorice de diferentiere a
tarifelor si preturilor, structura si diversitatea ofertei de servicii turistice si intensificarea
publicitatii turistice vor fi analizate cu atentie, pentru a se putea gasi solutii eficace in legatura
cu permanentizarea activitatii turistice.
Distributia se face in mod direct, producator consumator, fara intermediari, pensiunea
agroturistica construita de catre RADU POPA putand oferi clientilor servicii la preturi mai
mici fata de concurenta din zona si de buna calitate.
In ceea ce priveste promovarea pensiunii agroturistice, o importanta metoda este insasi
calitatea serviciilor oferite, care determina satisfactia turistilor, ceea ce ii poate transforma in
clienti fideli. Mai mult, ei pot recomanda pensiunea agroturistica in care s-au simtit bine altor
persoane si, prin aceasta reclama verbala, gradul de ocupare poate creste considerabil. O alta
metoda, care va fi mai putin folosita in cadrul pensiunii noastre datorita costurilor ridicate este
reprezentata de reclama in presa scrisa, radio, care de cele mai multe ori nu isi justifica, prin
sporul de eficienta, costurile foarte ridicate.
Cu toate acestea, pensiunea, pentru a-si promova serviciile turistice, va realiza flyere si
brosuri de informare turistica, care vor fi distribuite la sediul pensiunii, in centrele de
informare turistica zonale si cu ocazia targurilor sau expozitiilor de turism, la care va participa.
De asemenea, solicitantul va apela si la serviciile Asociatiei Nationale de Turism Rural,
Ecologic si Cultural (ANTREC), devenind membru al acesteia alaturi de alti 3000 membri, in
prezent.
ANTREC Romania este o organizatie neguvernamentala, apolitica, membra a
Federatiei Europene de Turism Rural EuroGites, care prin toate actiunile pe care le initiaza
la nivel national, promoveaza turismul rural si agroturismul ca forme de turism responsabil.
Pensiunea agroturistica apartinand lui RADU POPA va participa la evenimente si sarbatori
organizate pe tot parcursul anului in care gastronomia locala, obiceiurile, traditiile sunt
readuse la viata, astfel turistii romani aducandu-si aminte cine sunt, de unde au plecat si care
ne sunt valorile noastre ca popor.
Promovarea pensiunii se va face si prin publicarea in cadrul cataloagelor de turism
existente pe site-ul www.antrec.ro, a unei prezentari succinte a serviciilor turistice oferite.
Pensiunea agroturistica va practica strategii de atragere si fidelizare a clientilor, cum
sunt: reducerea pretului la copii si la grupuri, realizarea de pachete speciale pentru sarbatori,
atragerea clientilor prin realizarea de meniuri speciale, garantarea unor servicii de calitate
datorita dotarilor de calitate si a personalului specializat. Realizarea stategiilor de atragere si
mentinere a clientilor prin calitatea serviciilor si bunurilor turistice oferite duce la cresterea
eficientei economice a activitatii intreprinse si la viabilitatea pensiunii pe piata concurentiala a
zonei.
3. Date tehnice ale investitiei
3.1 Date generale
3.1.1 Zona i amplasamentul (regiunea, judeul, localitatea) investitiei, suprafaa i
situaia juridic ale terenului care urmeaz s fie ocupat (definitiv i/sau temporar)
de lucrare
27
Amplasamentul este situat in Regiunea de Nord-Est, Judetul Iasi, Comuna

Popricani, Sat Carlig si este proprietatea privata a solicitantului RADU POPA.
Incadrarea in localitate
Terenul pe care urmeaza a fi amplasata constructia, se afla in judetul Iasi , comuna
Popricani, sat Carlig.
Descrierea terenului
Terenul are o suprafata de 2750 mp si o geometrie poligonala, este situat in intravilanul
satului Carlig, comuna Porpicani, judetul Iasi si este alcatuit din:
- Teren in suprafata de 1.250 mp, intabulat in cartea funciara nr. 60896 a comunei
Popricani, judetul Iasi (provenita din conversia de pe hartie a CF nr. 712 a
comunei Popricani, judetul Iasi), identificat cu numar cadastral al bunului imobil
776/4, aflat in parcela 1/4(2559/1/1/4);
- Teren in suprafata de 500 mp, intabulat in cartea funciara nr. 60901 a comunei
776/2, aflat in parcela 1/2(2559/1/1/2);
776/1, aflat in parcela 1/1(2559/1/1/1);
776/3, aflat in parcela 1/3(2559/1/1/3);
Relatia cu constructiile invecinate
Nu exista nicio locuinta la o distanta mai mica de 8 m fata de limita constructiei.
Retragerile fata de toate limitele de proprietate au valori conform reglementarilor
urbanistice locale, din P.U.Z. aprobat.
3.1.2 Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament (studiu geotehnic,
studii topografice, nivelul maxim al apelor freatice, date climatice) daca investitia o
impune
STUDIU GEOTEHNIC
Prezentul studiu stabilete condiiile de cadru natural i geotehnice n vederea furnizrii
datelor necesare elaborrii proiectului tehnic pentru proiectul Construire pensiune
agroturistica si racord electric, in sat Carlig, comuna Popricani, judeul Iasi.
28
LOCALIZARE
Amplasamentul construciei proiectate este situat in satul Carlig, comuna Popricani,
judetul Iasi.
Accesul se realizeaza pe drumul european E583.
Terenul pe care urmeaza a fi amplasat obiectivul este proprietate particular, categoria
de folosin fiind padure .
Prezentul studiu urmareste stabilirea conditiilor geotehnice pentru constructia
pensiune agroturistic prevazut cu parter si mansarda.
Din punct de vedere al incadrarii in categoria geotehnic, conform normativului NP
074/2007, lucrarea ce urmeaza a se executa se incadreaza, n categoria geotehnic 2 (cu risc
geotehnic moderat).
CARACTERIZARE GEOMORFOLOGIC, GEOLOGIC I HIDROLOGIC A
ZONEI
DATE GEOLOGICE
Din punct de vedere geologic zona cercetat se situeaz pe aria de dezvoltare a
formaiunilor sedimentare aparinand regiunii Podisul Moldovei, subregiunea Campia
Moldovei, unitatea Campia Jijiei inferioare, Culoarul Cacaina.
In zona apar urmatoarele entitati litostratigrafice: aluviuni pleistocene pe terase,
aluviuni holocene ale vaii raului Bahlui, depozite proluvio - coluviale i deluvio - coluviale pe
zonele de versant.
Scoarta terestra pe care este situat municipiul Iasi are miscari pozitive, cu cresteri de 5
mm pe an. Din punct de vedere geologic orasul Iasi este situat pe partea de vest a platformei
Podolice.
Fundamentul geologic imediat al zonei este de argila sarmatiana slab marnoasa. Ea
prezinta intercalatii subtiri de nisipuri fine. Relieful regiunii pe care este asezat orasul este de
varsta cuaternara.
Terasele dealurilor Copou, Sorogari, Ciric si Miroslava - Galata sunt alcatuite in baza
de aluviuni grosiere (pietris si nisip 1-2m) peste care urmeaza depozite mai fine cu caracter
loessoid (6-12m).
Finetea materialului granulat creste spre suprafata. Repartizarea stratului de nisipuri si
pietrisuri este foarte neuniforma in functie de relieful argilei marnoase.
Depozitele loessoide sunt alcatuite din straturi argiloase si argile prafoase. Grosimea
lor maxima este la trecerea dintre terase.
Rocile sarmatiene cuprind o alternata de marne si gresii cu inclinari in general sudvestice.
DATE HIDROLOGICE SI HIDROGEOLOGICE
Din punct de vere hidro-geologic, pe teritoriul orasului Iasi, apele subterane pot fi
impartite in doua mari categorii:
- straturi acvifere captive de stratificatie;
- straturi acvifere freatice.
29
Apele din prima categorie se gasesc in depozitele cristaline, siluriene, miocene,

cretacice si sarmatiene. Toate au nivel ascensional si sunt mineralizate.
Apele freatice pot fi intalnite in: terasele raului Bahlui; in versantii deluvio-coluviali; in
sesul raului Bahlui.
Apa din terasele delurilor Copou, Sorogari, Ciric si Miroslava-Galata se afla in straturi
de pietris si nisip care nu sunt legate genetic de nisipurile si pietrisurile din sesul Bahluiului. In
acest sens se poate vorbi de existenta unor terase superioare si terase inferioare.
Adancimea nivelului hidrostatic este la -10 m in partea de sud-est si la -20 m in partea
nord-estica a teraselor.
In unele zone ale terasei superioare apa lipseste datorita reliefului argilei de baza, ceea
ce face ca circulatia apei sa se faca sub forma unor cursuri subterane prezentand izvoare pe
versant. Debitul lor este un debit caracteristic climei de stepa.
In zona de versant situatia sub aspect hidrogeologic este mai complexa, la aceasta
contribuind mai multi factori cu mare variabilitate pe suprafata versantului, printre care
mentionam: adancimea si inclinarea formatiunii de fundament care poate constitui patul
acviferului, grosimea deluviului si permeabilitatea acestuia in conditiile existentei materialului
argilos in interspatii, marimea suprafetei bazinului de alimentare.
Analizele fizico-chimice atesta prezenta in apa subterana a unei cantitati de dioxid de
carbon liber care imprima apei un caracter agresiv carbonic fata de anumite categorii de
betoane si betoane armate.
Apa are o alcalinitate si duritate usoara. In terase adancimea la care se afla nivelul apei
subterane variaza intre 5-14 m, si este mai ridicata in zonele parazitate de coluvii.
DATE GEOTEHNICE
STRATIFICAIA TERENULUI DE SUPRAFA
In vederea stabilirii naturii litologice a aterenului de suprafata, deci a potentialului
terenului de fundare pentru obiectivul ce se va amplasa in perimetru, precum si pentru
stabilirea caracteristicilor geotehnice au fost executate un foraj de 2 pana la adancimea de
-6.00 m.
Prospectiunile efectuate au permis executarea unor probe de pamant tulburate si
netulburate. Pe baza cercetarilor efectuate in situu si in laborator se evidentiaza stratificatia
terenului, detaliind straturile interceptate si precizand starea fizica a pamanturilor.
Pricipalele caracteristici fizico-mecanice determinate ai permis identificarea,
caracterizarea generala si clasificarea pamanturilor precum si stabilirea parametrilor
geotehnici si mecanici.
Sintetizand datele obtinute prin cercetarile efectuate precizam succesiunea litologica a
stratificatiei dupa cum urmeaza:
- sol vegetal si umpluturi cu grosimea de 0,6 m;
- argila galbuie plastic tare prezenta pana la adancimi de 2.0 m;
- argila prafoasa, galbuie cu lentile cafenii plastic consistenta, tare pana la aproximativ
-6.00 m unde a fost realizat forajul.
Prin calculele efectuate si reprezentarile grafice elaborate (fise granulometrice,
compresibilitate) s-au obtinut urmatorii indici geotehnici de structura:
Nr.
Denumire
Simbol
UM
Valori de calcul
30
Crt
Indici geotehnici determinati
1
Limita inferioara de palsticitate
2
Limita superioara de plasticitate
3
Indice de plasticitate
4
Umiditate
5
Indice de consistenta
6
Argila
7
Praf
8
Nisip
Caracteristici geotehnice estimate
9
Greutate volumica
10
Greutate volumica in stare uscata
11
Porozitate
12
Indicele porilor
13
Grad de umiditate
Wp
WL
ip
W
c
A
P
N
%
%
%
%
%
%
%
18 -20
36 - 42
17 - 22
19 - 22
0,67 - 0,91
53
37
10
y
Yd
n
e
sr
kN/m3
kN/m3
%
-
18 -20
14,2 15,6
36 - 40
0,75 0,80
0,56 - 0,92
Luand in considerare caracteristicile fizico-mecanice ale stratului de argila prafoasa,

precum si prevederile din STAS 3300/2-85, s-au calculat valorile presiunilor plastice si critice
in ipoteza asigurarii unei adancimi minime de fundare de 1,10 m de la nivelul actual al
terenului, conditionata de satisfacerea respectarii adancimii maxime de inghet si in ipoteza
fundarii directe pe acesta.
Valorile acestor presiuni sunt:
- pentru calculul terenului la starea limita de deformatie - SLD: pp = 170 kPa
- pentru calculul terenului la starea limita a capacitatii portante - SLCP: pcr =
190 kPa.
ADANCIMEA DE NGHE
n conformitate cu STAS 6054/77, n zona municipiului Iasi, adncimea maxim de
nghe este de -0,90 m de la suprafata terenului.
ZONAREA SEISMIC
Conform cu macrozonarea seismica, municipiul Iasi si zona amplasamentului se
inscriu in zona C si se incadreaza in urmatorii parametri:
- acceleratia gravitationala: ag = 0,20 g;
- perioada de colt: Tc = 0,7 s.
Microzonarea teritoriului municipiului Iasi, tinand seama de geomorfologie si natura
terenurilor de fundare, determina variatii ale intesitatii seismice de 1 grad seismic.
RISC GEOTEHNIC PREZUMAT
Avand in vedere prevederile din normativul NP 074/2002 precum si cele din ghidul GT
035/2002, categoria geotehnica in care se poate incadra lucrarea este 2, deci cu risc geotehnic
moderat, punctajele atribuite fiind urmatoarele:
31
FACTORII
RISCULUI DESCRIEREA
SITUAIEI
GEOTEHNIC
AMPLASAMENTUL STUDIAT
Condiii de teren
Teren mediu loessoid gr. A
Apa subteran
Fr epuismente
Importana construciei
Importanta normala
Vecinti
Risc moderat
Seismicitate
Zon seismic de calcul C
PUNCTAJ TOTAL ESTIMAT
DIN PUNCTAJ
ESTIMAT
3
1
3
3
1
11
n concluzie, pentru amplasamentul studiat se prelimin un punctaj total aproximat de

11 puncte, deci un risc geotehnic moderat, respectiv o ncadrare n categoria geotehnic 2.
CONCLUZII SI RECOMANDRI
Pe baza datelor obinute n urma lucrrilor de cercetare executate, pot fi evideniate
urmatoarele aspecte:
amplasamentul studiat are stabilitatea generala si locala asigurata;
terenul de fundare este catalogat ca teren partial dificil, fiind alcatuit dintr-un strat de
argila galbuie, plastic consistenta cu compresibilitate mare, cu grosime redusa, care
acopera stratul de argila prafoasa;
amplasamentul se incadreaza in categoria geotehnica 2, luand in considerare punctajele
care se acorda: categoriei de teren, conditii privind apa subterana, importanta
constructiei, vecinatatile imediate;
fundarea directa pe stratul de argila, fara ridicarea cotei terenului sistematizat, la o
adancime de fundare de 1,50 m, caz in care se impun interventii la terenul de fundare si
o alcatuire constructiva adecvata a fundatiilor si masuri suplimentare pentru
amplasament care sa aiba in vedere evitarea inundabilitatii temporare si a baltirilor;
adancimea de fundare in raport cu cota terenului sistematizat va fi de minim 1,50 m,
incastrarea fundatiilor de minim 0,20 m in terenul bun de fundare cu rol de fundare
directa.
La adancimea de fundare mentionata, prsiunile admisibile pentru dimensionarea
fundatiilor vor fi considerate dupa cum urmeaza:
Egale cu cele specificate anterior pentru stratul de argila, daca sub cota
de fundare se pastreaza umplutura controlata pe o grosime inferioara
unei latimi maxime a fundatiilor;
Majorate cu 30% daca sub cota de fundare se pastreaza o grosime din
umplutura controlata mai mare decat latimea maxima a fundatiilor;
Indiferent de varianta de fundare, fundatiile vor fi realizate ca fundatii
continue, de tip elastic sau rigid, in cazul celor de tipul rigid fiind
necesare centuri armate;
La stabilirea dimensiunilor in plan ale fundatiilor proiectantul va
proceda astfel incat valorile presiunilor efective pe talpa fundatiei sa fie
inferioare valorilor presiunilor plastice si critice;
32
Latimea minima a talpii fundatiei se va determina si din conditia crearii

posibilitatii de executie a sapaturii, in acest sens se vor consulta
masurile prevazute in normativul NP112-2004.
Pentru ambele situatii de fundare sunt necesare si urmatoarele masuri constructive:
Conductele purtatoare de apa ce intra si ies din cladire vor fi prevazute
cu racorduri elastice si etanse la traversarea zidurilor sau fundatiilor.
Este indicat ca in interiorul cladirilor, conductele sa fie montate aparent,
astfel incat sa fie accesibile pentru controlul ce trebuie realizat periodic
si pentru eventualele reparatii ce trebuie efectuate imediat ce se
depisteaza necesitatea lor;
Trotuarele ce se vor executa in jurul constructiei vor fi etanse, asezate pe
un strat de pamant compactat, in grosime de 0,20 m, prevazut cu panta
de 5% spre exterior. Este necesar a se mentine in timp etanseitatea
trotuarului si in mod deosebit a rostului dintre acesta si cladire;
Evacuarea apelor pluviale de pe acoperis trebuie facuta prin burlane
racordate la rigole impermeabile, cu debusee asigurate, preferabil direct
in reteaua de canalizare;
Prin lucrarile de sistematizare verticala trebuie sa se evite stagnarea
apelor superficilae in jurul constructiei;
Se recomanda evitarea plantarii sau mentinerii de arbori ornamentali,
pomi fructiferi, arbusti sau plante perene in imediata vecinatate a
constructiilor avand in vedere ca arborii pot provoca tasari sau deplasari
pe orizontala datorita impingerilor provocate de cresterea diametrului
trunchiului sau radacinilor;
Anexele cladirilor (scari, terase) vor fi fundate de regula la aceeasi
adancime cu constructia respectiva pentru a evita degradarea lor ca
urmare a tasarilor diferentiate.
Avand in vedere natura pamanturilor in care se vor executa sapaturi se recomanda
urmatoarele:
Executarea sapaturilor cu pereti verticali nesprijiniti pana la adancimea
de fundare recomandata cu respectarea urmatoarelor masuri
suplimentare:
- terenul din jurul sapaturii sa nu fie incarcat si sa nu sufere vibratii;
- pamantul rezultat din sapatura sa nu se depoziteze la o distanta mai
mica decat adancimea sapaturii;
- se vor lua masuri de inlaturare a apelor de precipitatii sau provenit
accidental;
- se va proceda la evacuarea apelor din groapa de fundatie si turnarea
imediata a betonului prevazut pentru realizarea fundatiilor;
- daca din cauze neprevazute turnarea fundatiilor nu se efectueaza
imediat dupa sapare si se observa fenomene care indica pericol de
surpare, se vor lua masuri de spijinire a peretelui in zona respectiva sau
de transformare a lor in peretii cu taluz;
Daca sunt necesare sapaturi mai adanci atunci acestea se recomanda a se
executa cu pereti verticali sprijiniti.
33
La executia umpluturilor generate, langa fundatii si sub pardoseli se vor avea in vedere
urmatoarele:
Utilizarea unor pamanturi argiloase neactive;
Indepartarea obligatorie a stratului de pamant vegetal sau a altor categorii de
terenuri aflate in suprafata amplasamentului si recuperarea diferentelor de cote prin
umpluturi organizate;
Asigurarea de trepte de infratire intre noua umplutura si cea din corpul digului,
recomandandu-se ca pe zona ocupata de fundatiile cladirii aceasta din urma sa fie
refacuta;
Asigurarea umiditatii optime de compactare si a unui grad de compactare de minim
92% si mediu de 95%;
Asigurarea unui grad de indesare mediu de cel putin 90% in cazul materialelor
granulare.
La alcatuirea constructiva a pardoselilor se va tine seama de compartimentarile admise
si modul de realizare a lor, avand in vedere precizarile in normativul NP112-2004;
Se va asigura protectia elementelor de constructii - pereti, zidarie, pereti subsol,
socluri, fata de posibilitate inflitrarii cu apa a amplasamentului in raport cu categoria
de umezire admisa conform normatic C112-86;
La utilizarea betoanelor pentru infrastructura se va tine seama de prevederile
prescriptiei tehnice NE 012-99 privind cerintele de durabilitate
Conservarea caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului, evitarea eventualelor
scurgeri de apa pluviale, impun o esalonare corespunzatoare a activitatilor: pregatire a
terenului, sapaturi, cofrare, betonare, decofrare, umpluturi.
Executia lucrarilor va fi demarata numai dupa obtinerea tuturor acordurilor privind
disponibilizarea amplasamentului de eventualele utilitati subterane ale acestuia;
La proiectare si executie se vor respecta prevederile din STAS-urile si normativele
in vigoare si in mod deosebit cele din: C169-88, C56-2002, NP 112-2004, P1002006, P130-99, STAS 3300/1-85, STAT 3300/2-85, STAS 3349/1-83, STAS 605477, NE 0001-96.
Se vor respecta si prevederile referitoare la normele de protectie a muncii in
vigoare si in mod deosebit cele din Regulamentul privind protectia si igiena muncii
in constructii, aprobat de MLPAT cu ordinul 9/N/15.03.1993;
De asemenea, se vor respecta masurile specifice conditiilor locale precum si cele
don noile reglementari aparute intre timp;
n conformitate cu STAS 6054/77, n zona amplasamentului, adancimea de nghe este
de -0,9 m de la suprafata terenului;
n zona cotei de fundare s-a constatat prezenta unor aluviuni grosiere (pietris si nisip 12 m) peste care urmeaza depozite mai fine cu caracter loessoid (6-12 m);
Adancimea nivelului hidrostatic este la cca. -10 m in partea de sud-est si la -20 m in
partea nord-estica a teraselor;
Apele subterane au caracter pronuntat acid datorita prezentei acidului carbonic
(H2CO3), precum si a acizilor humici si acizilor sulfatici sau sulfurosi rezultati din
hidrogenul sulfurat prezent in depozitele de pamanturi cu continut ridicat in materii
organice, in special in depozitele de turba. In aceste conditii, apele subterane prezinta o
34
agresivitate general acida si de dezalcanizare fata de o gama de categorii de betoane si

betoane armate;
Conform indicatorului Ts 1981, pamanturile in care se vor executa sapaturi se
incadreaza in categorii de tarie astfel:
o Umplutura, sapatura manuala teren foarte tare;
o Sapatura mecanizata teren categoria III
Pe durata executiei se va asigura conservarea caracteristicilor terenului bun de fundare
printr-o esalonare corespunzatoare, a lucrarilor de sapatura, turnarea betoanelor si
realizarea umpluturilor, evidentiidu-se mentinerea sapaturilor deschise pe durate mari
de timp;
Finalizarea lucrarilor de sapaturi la cota prevazuta in proiect, aferent fiecarei etape
principale de interventie, va fi precedata, daca este cazul, de investigatii suplimentare
pe fundul sapaturii, in acest sens sapaturile se vor opri cu 20-30 cm mai sus decat cota
de fundare.
De asemenea se vor respecta prevederile din normele de protectia muncii in vigoare si

in mod deosebit cele din Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii
aprobat de MLPAT cu ord. 9/N/15 martie 1993.
Aceasta enumerare nefiind limitativa, ea se va completa cu masurile impuse de
specificul conditiilor locale precum si de noile reglementari aparute intre timp.
NOTA:
Pe parcursul executiei lucrarilor, proiectantul geotehnician va fi solicitat in santier:
Pentru efectuarea investigatiilor suplimentare;
In cazul modificarii unora dintre solutiile sau tehnologiile aferente de
executie recomandate prin studiul geotehnic;
In cazul aparitiei unor neconcordante intre situatia din teren si cea
descrisa in prezentul referat;
La fazele determinante precizate de proiectant pentru controlul calitatii
lucrarilor.
Prezentul studiu va servi pentru obtinerea avizelor pentru proiectare i execuie, dar nu
ine loc de studiu geotehnic; utilizarea lui la alte construcii din zon se poate face numai cu
acceptul proiectantului geotehnician.
STUDIU TOPOGRAFIC
-studiul topografic este anexat.
Descrierea lucrrilor topografice i geodezice
a. Aparatura folosite la msurtori:
-executat cu Staie Total Leica TC1010;
b. Sistemul de coordonate:
- Sistem stereografic 1970;
c. Metode de lucru:
35
- Masuratorile au fost efectuate folosind tehnologia GNSS (GPS) cu ajutorul

insturmentului S9 GNSS, medota de masurare cinematic in timp real in mod RTK.
d. Descrierea punctelor topografice noi determinate n cadrul lucrrii (puncte de
ndesire ale reelei de sprijin sau ale reelei de ridicare):
- punctele reelei de ridicare au fost materializate cu rui din lemn;
- ridicarea detaliilor planimetrice s-a executat pe limita bunului imobil mprejmuit cu
gard.
3.2 Caracteristicile principale ale construciilor
3.2.1 Pentru cldiri: deschideri, travei, aria construit, aria desfurat, numrul de
niveluri i nlimea acestora, volumul construit
CLADIRE PENTRU PRIMIRE TURISTICA
Functiunea
PENSIUNE AGROTURISTICA (C1)
Dimensiunile maxime la teren - 127 m X 121 m
Regim de inaltime P+M
Inaltimea constructiei
H maxim cornisa = + 2.70 m
H maxim coama = + 9.05 m
Suprafata construita = 83.27 mp
Suprafata desfasurata = 166.54 mp
CLADIRE PENTRU CENTRALA TERMICA
Functiunea
CENTRALA (C2)
Regim de inaltime - P
Inaltimea constructiei
H maxim cornisa = + 2.55 m
H maxim coama = + 5.15 m
Suprafata construit a = 14,73 mp
Suprafata desfasurata = 14,73 mp
Suprafata construita totala (C1 +C2) = 98 mp;
Suprafata desfasurata totala (C1 + C2) = 181.27 mp.
Procent de ocupare a terenului (POT) C1 + C2 = 3.56%
Coeficient de utilizare a terenului (CUT) C1 + C2 = 0.06
Suparafata utila totala (C1 + C2) = 125.93 mp + 8.61 mp = 134.54 mp
36
Categoria de importanta (conform HGR nr. 776/1997) C

Clasa de importanta (conform Codului de Proiectare Seismica P100/1-2006) - IV
3.2.2 Pentru reele: lungimi, limi, diametre, materiale, condiii de pozare etc.
La alegerea soluiilor tehnice s-a inut cont de caracteristicile construciei, de destinaia
construciei i a ncperilor i de condiiile de mediu.
Cldirea are un regim de nlime de: P + M.
Alimentarea cu ap rece a consumatorilor interiori se face din sursa proprie.
Distribuiile de Ar la punctele de consum - obiecte sanitare, sunt realizate cu sisteme
de conducte din teava de cupru.
Alimentarea cu apa cald de consum a consumatorilor interiori se face de la un
boiler, amplasat in camera centralei.
Distribuia apei calde curente la punctele de consum se face cu sisteme de conducte
din cupru.
Alimentarea pe vertical cu ap rece i apa calda curenta se face cu coloane de
distribuie montate mascat, in dreptul stalpului.
Canalizarea apelor uzate menajere interioare:
Canalizarea debitelor de scurgere de la punctele de consum se face prin coloane de
scurgere menajere, din PVC, Dn110 amplasate ct mai discret posibil n dreptul stlpului i
mascat.
Pentru intervenii n caz de nfundare a conductelor, pe traseul coloanelor de scurgere
vertical i orizontal s-au prevzut piese de curire.
Colectoarele vor avea pant maxim de cca. i= 0,02 (funcie de diametrul conductei).
Racord ap potabil
n zona apropiat construciei nu exist reea public de ap potabil, astfel alimentarea
cu ap potabil a cldirii se face din sursa proprie, un bazin colector care este alimentat de la
un izvor de suprafata, bazinul va fi amplasat n incinta proprietii.
Apa rece de consum din sursa proprie va ndeplini condiiile de potabilitate
conform prescripiilor prevzute n STAS 1342.
Racordul aferent cldirii este dimensionat pentru un debit de ap rece potabil Q cAr =
1,47 l/s, avnd un diametru de De50 - conform breviar de calcul anexat.
Alimentarea se face prin pompare, prin intermediul unei staii de hidrofor in camera
centralei, care va asigura un debit de cca. Q = 6.0m3/h, H = 40mca.
Limit proiect pe partea de ap : - sursa proprie - bazin colector apa, amplasat n
incinta proprietii.
Racord canalizare exterioar
n zona aferent construciei nu exist reea de canalizare public, astfel caminele de
canalizare CM proiectate, ce preiau apele menajere de la coloanele de canalizare interioare, se
va racorda la bazinul vidanjabil (B.V.).
Racordurile de scurgere se realizeaz cu conducte din PVC 110.
Limita proiect pe partea de canalizare este bazinul vidanjabil prevzut n incinta
proprietii.
Alimentarea cu energie electric
Alimentarea cu energie electric a imobilului se va realiza printr-un branament trifazat
(3N~;50Hz; 400/230V) din reeaua de distribuie existent n zon (LEA 0,4kV), soluia de
alimentare fiind stabilit de ctre S.C. E-ON prin avizul de racordare.
37
Dimensionarea instalatiei locuintei se va face pentru o putere instalat Pi = 22,57 kW

i o putere simultan absorbit Ps = 15,80 kW.
Schema instalaiei electrice interioare este de tip TN - S.
Schema distribuiei interioare cuprinde un tablou electric (TG) amplasat in holul de
acces de la parter, alimentat de la firida de distributie si contorizare a locuintei si alimenteaza
circuitele electrice de iluminta si prize de la fiecare nivel.
Energia termic pentru nclzire, preparare apei calde curente se va obine cu ajutorul
unui cazan functionand cu combustibil solid in condensatie amplasat n camera special
amenajat.
Conductele de distributie a agentului termic ctre distribuitoarele de nivel vor fi din
teava de cupru montate ngropat in pardoseal i protejate cu tub riflat, iar cele ce vor alimenta
cu
agent
termic
convectoradiatoarele/radiatoarele
tip
portprosop,
de
la
distribuitoarele/colectoarele de nivel, vor fi din teava de cupru, montate ingropat in pardoseala
si protejate cu tub riflat.
Coloanele de alimentare a distribuitoarelor/colectoarelor de la etaj vor fi din eava de
cupru pozate aparent.
Trecerea conductelor (tur - retur) prin perei se va face prin intermediul manoanelor
de protecie din eav metalic.
3.2.3. Pentru cladirile care se modernizeaza se va prezenta ca parte componenta din
studiul de fezabilitate expertiza tehnica de specialitate asupra constructiei existente,
intocmita, datata, semnata si stampilata de un expert tehnic atestat pentru proiectele
care prevad modernizarea/consolidarea/ extinderea/ desfiintarea partiala/ lucrari de
reparatii, precum si finalizarea constructiilor a caror executie a fost intrerupta inainte de
finalizarea completa a acestora; si Raportul privind stadiul fizic al lucrarilor. NU
ESTE CAZUL
3.3 Structura constructiva
Pentru cldiri i reele se va face o descriere a soluiilor tehnice avute n vedere, cu
recomandri privind tehnologia de realizare i condiiile de exploatare ale fiecrui obiect.
STRUCTURA CONSTRUCTIVA CLADIRE PENTRU PRIMIRE TURISTICA
DESCRIEREA FUNCTIONALA
Parterul are o suprafata utila de 63.42 mp si este format din cota 0,00 m unde se gaseste holul
de intrare+scara, grup sanitar, bucatarie + loc de luat masa, camera cu baie. Accesul principal in locuinta
se face din partea de sud.
La parter, de-a lungul intregii parti anterioare a pensiunii, este prevazuta o prispa
realizata din lemn tratat, iar in partea posterioara este prevazuta o terasa.
Mansarda are o suprafata utila de 62.51 mp si este formata din cota +3.00 m unde se
gasesc trei dormitoare si un hol de circulatie.
PARTER
Functionalul pensiunii
Denumire functional
Hol intrare + scara
Grup sanitar
Bucatarie + loc luat masa
Suprafata utila (mp)

20,23
4,42
20,69
38
Dormitor
Baie
TOTAL PARTER
Hol circulatie
Dormitor 1
Baie
MANSARDA
Dormitor 2
Baie
Dormitor 3
Baie
TOTAL MANSARDA
TOTAL FUNCTIONAL
14,64
3,44
63,42
13,42
14,40
3,36
12,32
4,23
12,09
2,69
62,51
125,93
SOLUTII CONSTRUCTIVE SI DE FINISAJ

SISTEMUL CONSTRUCTIV
Structura constructiei:
Fundatii continuii sub ziduri;
Cadre din beton armat;
Planseu din beton armat;
Acoperis tip sarpanta, din lemn.
INCHIDERILE EXTERIOARE SI COMPARTIMENTARI INTERIOARE
Inchiderile exterioare se realizeaza cu pereti de zidarie, cu o grasime de 35 cm la care
se adauga termosistemul, din polistiren de 10 cm grosime.
Compartimentarile interioare se realizeaza din pereti de zidarie de 15 cm.
FINISAJE INTERIOARE
Pardoseli gresie in hol, grupuri sanitare, bucatarie si parchet lamelar in
camere si sala de mese
Peretii si tavanul var lavabil
Tamplarie interioara lemn stratificat
FINISAJE EXTERIOARE
Tencuiala praf de piatra, var lavabil de exterior
Tamplarie din lemn
Placaj piatra
Invelitore sindrila de lemn
ACOPERISUL SI INVELITOAREA
39
Acoperisul este tip sarpanta din lemn, cu pante mari si cu invelitoare din sindrila. Colectarea si
scurgerea apelor se face spre jgheaburi si apoi e dirijata spre burlane.
STRUCTURA CONSTRUCTIVA CLADIRE PENTRU CENTRALA TERMICA
DESCRIEREA FUNCTIONALA
Amplasarea centralei termice se va face intr-o cladire formata dintr-un singur spatiu
functional CENTRALA in suprafata de 8,61 mp.
SOLUTII CONSTRUCTIVE SI DE FINISAJ
SISTEMUL CONSTRUCTIV
Structura constructiei:
Fundatii continuii sub ziduri;
Cadre din beton armat;
Planseu din beton armat;
Acoperis tip sarpanta, din lemn.
INCHIDERILE EXTERIOARE
Inchiderile exterioare se realizeaza cu pereti de zidarie, cu o grasime de 35 cm la care
se adauga termosistemul, din polistiren de 10 cm grosime.
FINISAJE INTERIOARE
Pardoseli gresie
Peretii si tavanul var lavabil
Tamplarie interioara lemn stratificat
FINISAJE EXTERIOARE
Tencuiala praf de piatra, var lavabil de exterior
Tamplarie din lemn
Placaj piatra
Invelitore sindrila de lemn
ACOPERISUL SI INVELITOAREA
Acoperisul este tip sarpanta din lemn, cu pante mari si cu invelitoare din sindrila.
Colectarea si scurgerea apelor se face spre jgheaburi si apoi e dirijata spre burlane.
ALTE SOLUTII CONSTRUCTIVE
Acces pietonal prin alee placata cu pavaj ceramic.
Accesul auto se face pe o alee betonata si pavata ceramic.
STRUCTURA CONSTRUCTIVA IMPREJMUIRE
40
Imprejmuirea reprezinta gardul facut pe fundatie izolata pe fiecare stalp cu grinda de

echilibrare tip soclu. Partea superioara va fi construita din tevi rectangulare la o inaltime libera
de 1,6 m, incastrata in pamant la o adancime de 1 m, din care fundatia va fi de 0,8 m. Intre
stalpi se vor monta plase bordurate de 1,5 m inaltime si o latime de 2,5 m.
INDEPLINIREA CERINTELOR DE CALITATE
CERINTA A REZISTENTA SI STABILITATE (conform prevederilor din memoriul
tehnic de structura)
CERINTA B SIGURANTA IN EXPLOATARE
CERINTA C SECURITATE LA INCENDIU
Grad de rezistenta la foc IV.
CERINTA D
Igiena si sanatatea oamenilor
Sunt respectate distantele initiale fata de constructiile invecinate.
Terenul este amplasat pe o zona in panta in apropierea unui drum principal si permite
o insorire optima a spatiilor pe toata perioada zilei. Dormitoarele sunt orientate catre sud-vest,
nord-vest si nord. Locul de luat de mesa este orientat catre sud-est.
Dormitoarele sunt dotate cu bai proprii.
Refacerea si protectia mediului
Prin amplasarea noii constructii nu se perturba vecinatatile si nu este necesara taierea de
arbori.
Amplasamentul studiat prezinta o serie de caracteristici:
Amplasamentul studiat face parte dintr-o zona cu caracter de locuinte.
Cunoscandu-se aceste aspecte s-a adoptat solutia cu o volumetrie traditionala pe structura din
beton armat cu zidarie de caramida, acoperis sarpanta. Volumetria traditionala se inscrie in
specificul zonei (Iasi), este o volumetrie simpla, cu finisaje conform traditiei locale, cu elemente
decorative pentru fatade. Raportul plin-gol este echilibrat, fara suprafere mari vitrate, dar
dimensionate corespunzator, pentru asigurarea unei iluminari optime. Ferestrele se adapteaza
tipologiei locale prin forma lor dreptunghiulara.
termopan, proiectata conform inspiratiei locale. Forma constructiei este simpla, elementele
adiacente constructiei, terasa si prispa, scari, parapeti, sunt concepute in spiritul traditiei locale.
Accesul in incinta se face pe latura ingusta a terenului, din partea de sud, printr-o alee pavata
ceramic care ofera accesul pana la locuinta.
Functiunile prevazute in proiect nu genereaza noxe sau alti factori de poluare ai mediului.
Prin proiect se vor construi alei de acces si alei pietonale, din pavaj ceramic cu suprafata de
310,75 mp, imprejmuire teren, trotuare, terasa si prispa.
Trotuarele cladirii vor avea o usoara panta spre exterior care sa asigure scurgerea apelor
pluviale. Aleile vor avea, de asemenea, o usoara panta care sa asigure scurgerea apelor spre rigole
marginale.
Cota 0,00 a cladirii este la +0,45 m fata de cota terenului amenajat.
41
Imprejmuirea terenului se va realiza printr-un gard facut pe fundatie izolata pe fiecare stalp
cu grinda de echilibrare sub soclu. Partea superioara va fi construita din tevi rectangulare la o
inaltime libera de 1,6 m, incasata in pamant la 1 m, din care fundatia va fi de 0,8 m.
Intre stalpi se vor monta plase bordurate, cu inaltimea de 1,5 m si latimea de 2,5 m.
REZISTENA I STABILITATEA LA SARCINI STATICE, DINAMICE I
SEISMICE
Date geotehnice i de amplasament
Amplasamentul studiat are stabilitatea local i general asigurat n contextul actual (n
zon nu s-au semnalat fenomene de instabilitate). Amplasamentul este supus pericolului
inundaiilor (amplasamentul este orizontal).
Conform STAS 6054-77, adncimea maxim de nghe este de -0.90 m de la CTN.
Umpluturile ce se vor realiza n jurul fundaiilor se vor executa din pamanturi argiloase
neactive, avnd n vedere obinerea unui grad de compactare mediu de 95% i minim de 92%.
Date privind actiunea seismica
Pentru calculul sarcinilor din seism conform normativului P100/2006 se vor considera
urmtoarele:
coeficient de amplificare dinamic
= 2,75
acceleratia terenului pentru proiectare ag
ag = 0,20 g
perioada de col
Tc = 0,7 s
Din punctul de vedere al ncrcrii din vnt zona C
Intensitatea normat a ncrcrii dat de vnt a fost calculat conform Cod de proiectare,
Indicativ NP-082-04 ncrcri date de vnt.
Zona specifica actiunii vantului
q ref = 40 m/s
Asigurarea exigentelor de rezistenta si stabilitate
Partile de constructie au fost concepute astfel nct s satisfac cerina de rezisten i
stabilitate n conformitate cu prevederile Legii privind calitatea construciilor, nr.10/1995. Prin
aceasta se nelege c aciunile susceptibile a se exercita asupra constructiilor n timpul exploatrii
nu vor avea ca efect producerea vreunuia din urmtoarele evenimente:
deformarea unor elemente la valori peste limit;
avarierea unor pri ale constructiei sau a instalaiilor i echipamentelor, rezultat ca
urmare a deformaiilor mari ale elementelor portante sau a unor evenimente accidentale
de proporii, fa de efectul luat n calcul la proiectare.
Soluia propus asigur cerinele de rezisten i stabilitate pentru comportarea
urmtoarelor elemente, componente ale constructiei, pe durata exploatrii:
teren fundare
infrastructur
echipamente electro-mecanice aferente categoriilor de lucrari.
Cerinele de rezisten i stabilitate s-au tratat n baza conceptului de stare limit aa
cum este el definit prin STAS 10100/0-75 Principii generale de verificare a siguranei
construciilor, respectndu-se prevederile Normativului pentru proiectarea antiseismic a
42
construciilor de locuine, social-culturale, agrozootehnice i industriale, Indicativ P100-92

modificat i completat n 1996.
Amenajri exterioare pentru ndeprtarea apelor pluviale
Sistematizarea vertical va asigura ndeprtarea rapid a apelor prin pante i rigole. Pentru
protejarea fundaiilor contra infiltraiilor i ngheului se va executa un trotuar perimetral de 1,00
m lime ctre strzile adiacente i la 60 cm ctre limita de proprietate a spaiului.
Date despre calculul structurii de rezisten
ncrcrile permanente i utile au fost determinate conform STAS 10101/78, iar pentru
zpad i vnt conform STAS 10101-21/92., respectiv STAS 10101-20/92.
La dimensionarea i alctuirea elementelor construciei s-au urmrit respectarea
prevederilor normativelor:
- NP012-2004 Normativ privind proiectarea i executarea lucrrilor de fundaii directe la
construcii;
- P7-2000 - Normativ privind proiectarea, executarea si exploatarea constructiilor fundate
pe pamnturi sensibile la umezire;
- NE 012-99 - Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat;
- P100-1/2006 Cod de proiectare seismica, partea I;
- C139-87 Instructiuni tehnice pentru protectia anticoroziva a elementelor de constructii
metalice;
Programul de calcul utilizat: Robot Millenium;
Prin proiect s-au rezolvat la nivel de detaliu de execuie, conform STAS-urilor n vigoare,
toate elementele componente ale structurii, i mbinrile acestora.
Prin limitarea deplasrilor i deformaiilor structurale se evit degradarea elementelor
nestructurale.
Calculul ncrcrilor n gruparea special, s-au efectuat conform C1-1-3-2005, NP-082-04;
Prin msurile adoptate n cadrul proiectului se apreciaz obinerea unei asigurri raionale
a construciei n raport cu strile limit ale exploatrii normale i cu strile limit ultime.
Parametrii geometrici ai structurii n ansamblu i ai elementelor de construcie, se
ncadreaz n sistemul de tolerane stabilit prin STAS 8600 pentru clasele de precizie i valorile
toleranelor.
Pentru execuie se vor folosi detalii verificate n practic si se vor respecta cateva masuri
de principiu:
Amplasarea i fixarea mobilierului s-a proiectat astfel nct prin cdere, lunecare sau
rsturnare, acesta s nu provoace pierderi de viei omeneti, rnirea persoanelor sau s blocheze
evacuarea cldirii.
Legturile instalaiilor i echipamentelor de elementele de construcie se vor proiecta nct
s nu constituie puncte slabe. Proiectarea prinderilor i a elementelor de susinere a instalaiilor i
echipamentelor se va face sub coordonarea inginerului responsabil cu proiectarea structurii.
Proiectul va conine soluii tehnice i tehnologice de realizare a instalaiilor pentru a
asigura cerinele de rezisten i stabilitate impuse de:
amplasarea i poziionarea acestora n cadrul construciei
asigurarea integritii proprii la tasarea difereniat a construciei
43
rezistena intrinsec a tuturor instalaiilor la solicitrile interne i externe a acestora

condiiile de rezisten la agresivitatea chimic i mecanic i la condiiile de mediu
Trecerile prin elementele de construcie se vor face neaprat cu manoane de protecie.

Dilatrile vor fi preluate natural, prin configuraia traseului adoptat.
La proiectare s-au folosit detalii verificate n practic. Valorile forelor de calcul pentru
prinderile i elementele de susinere ale instalaiilor, vor fi cu 25% mai mari dect cele prevzute
n normativul P100/92 modificat i completat n 1996.
Amplasarea i fixarea mobilierului s-a proiectat astfel nct prin cdere, lunecare sau
rsturnare, acesta s nu provoace pierderi de viei omeneti, rnirea persoanelor sau s blocheze
evacuarea cldirii.
Msurile constructive pentru asigurarea stabilitii mobilierului vor fi predate n faza D.E.
de proiectare.
Prin msurile adoptate n cadrul proiectului se apreciaz obinerea unei asigurri raionale
a construciei n raport cu strile limit ale exploatrii normale i cu strile limit ultime.
Soluia dat, completat cu detaliile de execuie verificate n practic, precum i folosirea
materialelor agrementate asigur o comportare corespunztoare a construciei pe durata de
serviciu, n condiiile programrii i asigurrii finanrii pentru lucrrile de ntreinere, de reparaii
curente i capitale de ctre investitor.
Program de urmrire n timp
Acest program vizeaz urmtoarele capitole majore:
urmrirea tasrilor n perioada de execuie a lucrrilor i n perioada de exploatare;
urmrirea comportrii n timp a construciei:
- deplasri orizontale, verticale sau nclinri
- apariia de rosturi sau crpturi
- deformaii vizibile: verticale, orizontale sau rotiri
- nfundarea scurgerilor la canale
- apariia fisurilor sau crpturilor n elementele verticale sau orizontale,
putrezirea elementelor de lemn ale arpantei
Msuri de protecie a muncii
n timpul execuiei lucrrilor se vor respcta urmtoarele norme de protecie a muncii n
vigoare :
Norme generale de protecia muncii aprobate de Ministerul muncii i solidaritii sociale
cu nr.508/20.11.2002 i de Ministerul Sntii i Familiei cu nr.933/25.11.2002 ;
Norme specifice de protecia muncii n activitatea de construcii montaj aprobate cu
Ordinul 1233/1985 MLPAT 9N/15.03.1993 Regulament privind protecia i igiena
muncii n construcii ;
IM 006/1996 73N/15.10.1996 Norme specifice de protecia muncii pentru lucrri de
zidrie, montaj i finisaje n construcii ;
IM 007/1996-74N/15.10.1996 Norme specifice de protecia muncii pentru lucrri de
cofraje, schele, cintre i eafodaje ;
Normativ de prevenire i de stingere a incendiilor pe durata executrii lucrrilor de
construcii i instalaii aferente acestora C300/1994 ;
44
Normativ privind proiectarea cldirilor civile din punct de vedere al cerinelor de siguran
n exploatare CE 1- 1995;
Pe lng cele menionate, care nu au un caracter limitativ, proiectantul i executantul pot
completa msurile de protecia muncii ori de cte ori situaia o cere.
De asemenea se va urmri respectarea urmtoarelor msuri:

ncheierea unui proces-verbal privind circulaia pe sub zonele de lucru i ngrdirea
acestora;
nainte de nceperea lucrului, ntregul personal trebuie s aib fcut instructajul de
protecie a muncii, s posede echipamentul de protecie i de lucru, s nu fie bolnav,
obosit sau sub influena buturilor alcoolice;
sculele, dispozitivele i utilajele s fie n stare de funcionare, corect racordate la
reeaua electric i legate la pmnt;
schelele s fie prevzute cu balustrade i scnduri de brad i s fie bine ancorate.
Msurile enumerate mai sus nu au un caracter exhaustiv i se vor completa i cu altele
menite s evite producerea oricrui accident.
3.4
Principalele utilaje de dotare ale construciilor (centrale termice, hidrofoare,

ascensoare etc.)
Sistem solar:
- panou solar cu tuburi vidate;
- vas de expansiune 15 - 40 litri;
- boiler 200-500 litri;
- statie Solar , presiune de lucru 3 8 bar;
- aerisitor automat cu separator bule de aer tip solar.
Sistemul solar ce va fi achizitionat in urma implementarii proiectului Construire
pensiune agroturistica si racord electric, va fi folosit la incalzirea apei pe perioada verii.
Acesta va fi montat pe acoperisul pensiunii agroturistice. Panoul solar va fi achizitionat in
vederea reducerii cheltuielilor privind energia electrica si combustibilul pe perioda verii.
Sistem de incalzire (centrala termica) format din:
- rezervor peleti;
- melc de dozare;
- motor melc dozator;
- arzator;
- schimbator de caldura cu mai multe drumuri de fum;
- ventilator aspiratie;
- canera de ardere.
Pentru epurarea apelor uzate:
Separator de grasimi
- volum total 30 100 litri;
- volum colectare namol 7 25 litri;
45
- masa 4 12 kg;
Pentru alimentare apa
Hidrofor
- aspira de la maxim 30-40 m;
- debit Q = 1,5 - 6 m3/h
3.5 Instalaii aferente construciilor
Se vor descrie soluiile adoptate pentru instalaiile de iluminat, fora, cureni slabi, ap,
canalizare etc.
Instalaii sanitare
La elaborarea proiectului s-au respectat prevederile legislaiei tehnice n vigoare normative, prescripii tehnice, standarde.
La alegerea soluiilor tehnice s-a inut cont de caracteristicile construciei, de destinaia
construciei i a ncperilor i de condiiile de mediu.
Cldirea are un regim de nlime de: P + M.
La elaborarea prezentului proiect s-a utilizat proiectul pe partea de arhitectur i planul
de situaie cu amplasarea construciei.
Echiparea s-a fcut de ctre partea de arhitectur, innd cont de prevederile STAS
1478 / 90 i de normele n vigoare cu:
- lavoare din porelan sanitar echipate cu baterii amestectoare stative;
- vase closet din porelan sanitar cu rezervor de splare montat pe vas sau pe perete la
seminlime;
- czi de dus din porelan sanitar echipate cu baterii amestectoare de perete;
- un spltor dublu din inox la buctrie.
Pentru colectarea apelor de pe pardoseala bilor si din camera centralei sunt prevzute
sifoane de pardoseal.
Alimentarea cu ap rece a consumatorilor interiori se va face din sursa proprie
bazin colector.
Distribuiile de Ar la punctele de consum - obiecte sanitare, sunt realizate cu sisteme
de conducte din teava de cupru.
Alimentarea cu apa cald de consum a consumatorilor interiori se face de la un
boiler, amplasat in camera centralei.
Distribuia apei calde la punctele de consum se face cu sisteme de conducte din
cupru.
Alimentarea pe vertical cu ap rece i apa calda se face cu coloane de distribuie
montate mascat, in dreptul stalpului.
Canalizarea apelor uzate menajere interioare:
Canalizarea debitelor de scurgere de la punctele de consum se face prin coloane de
scurgere menajere, din PVC, Dn110 amplasate ct mai discret posibil n dreptul stlpului i
mascat.
Pentru intervenii n caz de nfundare a conductelor, pe traseul coloanelor de scurgere
vertical i orizontal s-au prevzut piese de curire.
Colectoarele vor avea pant maxim de cca. i= 0,02 (funcie de diametrul conductei).
Instalaii ap - canal din incinta proprietii
46
Racord ap potabil
n zona apropiat construciei nu exist reea public de ap potabil, astfel alimentarea
cu ap potabil a cldirii se face din sursa proprie, un bazin colector care este alimentat de la
un izvor de suprafata, bazinul este amplasat n incinta proprietii.
Apa rece de consum din sursa proprie va ndeplini condiiile de potabilitate
conform prescripiilor prevzute n STAS 1342.
Racordul aferent cldirii este dimensionat pentru un debit de ap rece potabil Q cAr =
1,47 l/s, avnd un diametru de De50 - conform breviar de calcul anexat.
Alimentarea se face prin pompare, prin intermediul unei staii de hidrofor in camera
centralei, care va asigura un debit de cca. Q = 6.0m3/h, H = 40mca.
Limit proiect pe partea de ap: - sursa proprie - bazin colector apa, amplasat n
incinta proprietii.
Racord canalizare exterioar
n zona aferent construciei nu exist reea de canalizare public, astfel caminele de
canalizare CM proiectate, ce preiau apele menajere de la coloanele de canalizare interioare, se
va racorda la bazinul vidanjabil (B.V.).
Racordurile de scurgere se realizeaz cu conducte din PVC 110.
Limita proiect pe partea de canalizare este bazinul vidanjabil prevzut n incinta
proprietii.
Msuri de protecie a muncii i P.S.I.
Soluiile tehnice din prezenta documentaie s-au stabilit avnd n vedere prevederile
normativelor i prescripiilor tehnice n vigoare pentru evitarea accidentelor n exploatare i n
execuie.
Pe durata executrii lucrrilor, executantul va lua msuri organizatorice conform
prevederilor din Regulamentul privind protecia muncii i igiena muncii n construcii MLPAT - Ord. 9/N/1993 i Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrri de instalaii
tehnico-sanitare i de nclzire - 1996.
Exploatarea instalaiilor se va face de ctre beneficiar cu luarea de ctre acesta a
tuturor msurilor de protecia muncii specifice profilului i de nsuire a lor.
BREVIAR DE CALCUL- Instalaii sanitare
Date iniiale
Numr persoane max/zi: 12 pers.
Necesarul de ap (STAS 1478/90, SR 1343/95)
Qzi med = 12 x 150 / 1000 = 1,8 mc/zi
Qzi. max = kzi x Qzi. med = 1,15 x 1,8 = 2,07 mc/zi
Qor. max = ko/10 x Qzi max = 1,3 / 10 x 2,07 = 0,27 mc/h
Cerina de ap
Qs zi med = ks x kp x Qzi. med = 1,02 x 1,08 x 1,8 = 1,98 mc/zi
Qs zi max = ks x kp x Qzi. max = 1,02 x 1,08 x 2,07 = 2,28 mc/zi
Qs or. max = ks x kp x Qor. max = 1,02 x 1,08 x 0,27 = 0,29 mc/h = 0,08 l/s
Debitele de calcul:
Inventarul punctelor de consum ap (cumulat)
47
felul obiectului
rezervor WC
lavoar
spalator
cada de dus
echivalent debit
0,5
0,35
0,5
1
E=E1+E2=
qc = abc
nr obiecte
6
6
1
5
E1
E2
3
2,1
0,5
5
7,6
l/s
5,27 mc/h
10,6
=l/s
1,47
E - suma echivalenelor robinetelor de ap rece i bateriilor amestectoare;

a - coeficient adimensional funcie de regimul de furnizare a apei n reeaua
de distribuie; a = 0,15 pentru regim de furnizare 24 ore pe zi;
b - coeficient adimensional funcie de felul apei (rece sau cald); conform
tab.8, pct.1, b = 1;
c - coeficient adimensional n funcie de destinaia cldirii; conform tab.6, c
= 3;
Determinarea diametrului de conduct:
d=
4 x1,47 x10 3
= 0,043 m
3,14 x1
Se va alege o conducta PEHD PE80 De 50.

Evacuare la canalizare
La calculul de evacuare al apei uzate menajere s-a luat n considerare doar apele
provenite de la grupurile sanitare.
Qn zi max = 1 x Qs zi max = 1 x 2,28 = 2,28 mc/zi
Instalaii electrice
S-au respectat prevederile Normativului pentru proiectarea i executarea instalaiilor
electrice cu tensiuni pn la 1000Vc.a. i 1500Vc.c. indicativ I.7.-2002 i ale legislaiei
tehnice n vigoare (normative, prescripii tehnice, standarde).
Executantul, de comun acord cu beneficiarul, va monta numai echipamente care
ndeplinesc aceleai funciuni i au aceleai caracteristici tehnice cu cele indicate n proiect,
sunt omologate i agrementate tehnic conform Legii 10/1995 privind calitatea n construcii i
certificate conform Legii proteciei muncii 90/1996.
Alimentarea cu energie electric
Alimentarea cu energie electric a imobilului se va realiza printr-un branament trifazat
din reeaua de distribuie existent n zon, soluia de alimentare fiind stabilit de ctre S.C. EON prin avizul de racordare.
48
Dimensionarea instalatiei locuintei se va face pentru o putere instalat Pi = 22,57 kW

i o putere simultan absorbit Ps = 15,80 kW.
Schema instalaiei electrice interioare este de tip TN - S.
Schema distribuiei interioare cuprinde un tablou electric (TG) amplasat in holul de
acces de la parter, alimentat de la firida de distributie si contorizare a locuintei si alimenteaza
circuitele electrice de iluminta si prize de la fiecare nivel
Circuite de iluminat, prize
Circuitele de iluminat se realizeaz cu conductoare izolate din cupru (Fy) pozate n
tuburi de protecie tip IPEY, montate ngropat n tencuial.
Circuitele de prize se realizeaz cu conductoare izolate din cupru (Fy) pozate n tuburi
de protecie tip IPEY, montate ngropat n pardoseala.
n grupurile sanitare si la exterior se vor monta corpuri de iluminat cu grad minim de
protecie IP65.
Corpurile de iluminat sunt prezentate n proiect cu caracter de recomandare.
De comun acord cu beneficiarul se pot monta corpuri de iluminat de orice tip, cu
condiia ncadrrii n limitele de ncrcare a circuitelor prevzute n proiect.
Comanda iluminatului se va realiza cu ntreruptoare montate numai pe conductoarele
de faz, care vor avea un curent nominal In=10A.
ntreruptoarele sunt cu montaj ST .
Circuitele de prize se vor echipa cu ntreruptoare automate cuplate cu dispozitive de
protecie diferenial de mare sensibilitate, I = 30mA, care realizeaz protecia la scurtcircuit
i protecia mpotriva curenilor reziduali de defect. Se vor monta prize cu contact de protecie,
montaj ST.
nlimea de montare a ntreruptoarelor i prizelor se va stabili de comun acord cu
beneficiarul n limitele prevzute n art. 5.12 i 5.19 din Normativul I.7-2002.
Protecia la scurtcircuit a circuitelor se va realiza cu ntreruptoare automate.
S-a prevzut protecia mpotriva curenilor reziduali de defect cu dispozitive de
protecie diferenial de mare sensibilitate, tip G, I = 30mA
Instalaia de legare la pmnt i protecie mpotriva trsnetului
Se va realiza o instalaie de legare la pmnt cu priz de pmnt avnd rezistena de
dispersie 1.
Conform Normativului privind protecia construciilor mpotriva trsnetului - I.20 /
2000, pe baze metodologiei de stabilire a necesitii prevederii unei IPT i alegerea nivelului
de protecie a rezultat ca fiind necesara protectia impotriva trasnetului, nivelul IV.
Se va monta o bar de egalizare a potenialelor n centrala termic, la care se vor
racorda elementele metalice ale instalaiilor i construciei.
n camera centralei termice in suprafata de 8,61 mp, amplasata in cladirea anexa a
pensiunii, se va realiza o centur interioar de legare la pmnt cu conductor din band OLZn
40 x 4, la care se vor racorda cu conductoare de ramificaie OLZn 25 x 4 toate prile metalice
care pot fi puse accidental sub tensiune.
Centura interioar se va racorda la instalaia de legare la pmnt.
Protecie la supratensiuni
49
Soluia de realizare a proteciei la supratensiune la nivelul branamentului se va stabili

prin proiectul de branament al E.ON MOLDOVA S.A..
n ncperile n care se vor instala consumatori de mare sensibilitate (computere) se vor
monta dispozitive pentru prize - clasa de solicitare D (LPZ2, 3), nivel maxim de protecie
1,5kV - concepute ca fi intermediar i putnd fi introduse n orice priz normal.
Verificarea instalaiei electrice
Verificarea instalaiei electrice se va face conform prevederilor capitolului 6 din
Normativul I.7.-2002, n dou etape: verificare preliminar n timpul execuiei i verificare
definitiv dup executarea instalaiei.
Verificrile prin ncercare se vor face n conformitate cu prevederile art. 6.6.-6.13. din
Normativul I.7.-2002.
La verificarea instalaiilor electrice ale construciilor se vor respecta i prevederile din
Normativul privind verificarea lucrrilor de construcii i instalaiilor aferente - indicativ C56
i Ghidul criteriilor de performan pentru instalaii electrice.
La verificarea sistemelor de protecie mpotriva ocurilor electrice trebuie respectate i
prevederile din STAS 12604/5 i Normativul de ncercri i msurtori la echipamente i
instalaii electrice - PE116.
Punerea sub tensiune a instalaiei electrice va face numai dup verificarea ei de ctre
furnizorul de energie electric, conform prevederilor din regulamentul PE932.
Msuri de protecie a muncii i P.S.I.
Soluiile tehnice din prezentul proiect s-au stabilit pe baza prevederilor normativelor i
prescripiilor tehnice n vigoare pentru evitarea accidentelor n exploatare prin:
-protecia mpotriva atingerilor indirecte prin legare la nul de protecie;
-montarea dispozitivelor de protecie diferenial;
-asigurarea confortului vizual;
-prevederea de aparataj n clase de protecie adecvate mediului de utilizare.
Exploatarea instalaiei electrice se va face cu luarea de ctre beneficiar a tuturor
msurilor de protecie a muncii specifice profilului de activitate i dup ntocmirea de
instruciuni de protecie a muncii privind aparatura utilizat i modul de lucru.
Pe durata executrii lucrrilor, executantul va lua msuri organizatorice conform
prevederilor normelor de protecie a muncii n activitatea de construcii montaj, a Normelor
generale de prevenire i stingere a incendiilor, Normelor de prevenire i stingere a incendiilor
PE009.
Instalaii de nclzire
n scopul asigurrii condiiilor optime de confort termic se realizeaz o instalaie de
nclzire dimensionat pentru a asigura temperaturi interioare conform STAS 1907/2-97.
Descrierea lucrrii
Energia termic pentru nclzire, preparare apei curente calde se va obine cu ajutorul
unui cazan functionand prin combustia materialului lemnos, amplasat n camera special
amenajat.
Distribuia agentului termic se va face prin coloane si conducte de distributie pozate
ngropat ce alimenteaza distribuitorul/colectorul de nivel, de la care se va face ngropat
distribuia agentului termic ctre convectoradiatoare /radiatoarele de tip portprosop din bi.
50
Conductele de distributie a agentului termic ctre distribuitoarele de nivel vor fi din

teava de cupru montate ngropat in pardoseal i protejate cu tub riflat, iar cele ce vor alimenta
cu
agent
termic
convectoradiatoarele/radiatoarele
tip
portprosop,
de
la
distribuitoarele/colectoarele de nivel, vor fi din teava de cupru, montate ingropat in pardoseala
si protejate cu tub riflat.
Coloanele de alimentare a distribuitoarelor / colectoarelor de la etaj vor fi din eava de
cupru pozate aparent.
Trecerea conductelor (tur - retur) prin perei se va face prin intermediul manoanelor
de protecie din eav metalic.
Instalaia de nclzire se compune din:
a) conducte de distribuie principale - eav de cupru.
b) conducte de legturi la corpurile de nclzire sunt din eav de cupru;
c) armturi montate n locuri accesibile:
-robinet dublu reglaj Dn15, Pn10, montat pe fiecare radiator;
-robinet de retur montat pe fiecare radiator Dn15, Pn10;
-robinet de secionare, nchidere, cu sfer, Dn20, Pn10, montat pe ramurile de
distribuie principale;
-robinet de golire cu sfer, cu dop i portfurtun Dn15, Pn10, n punctele cele mai
joase (in bai);
-robinei de aerisire - dezaerator manual 1/2, montat pe fiecare corp;
d) corpurile de nclzire sunt tip convectoradiatoare din otel, iar in bi tip portprosop.
Corpurile de nclzire se vor amplasa la partea inferioar a ncperilor, n zona
suprafeelor vitrate, pentru obinerea unei eficiene termice maxime sau, acolo unde este cazul,
ct mai aproape de locul de ptrundere a aerului rece.
Racordarea corpurilor la instalaie se face astfel nct circulaia agentului termic s se
fac de sus n jos i n diagonal.
Montarea radiatoarelor se face cu ajutorul consolelor speciale (prevzute de furnizorul
de echipamente).
Distanele de amplasare a corpurilor de nclzire sunt conform Normativului I.13 - 94
i fiei tehnice a radiatorului.
Conductele de distribuie se vor monta cu pant de minim 2 spre punctele de golire
pentru asigurarea golirii i aerisirii instalaiei.
Reglarea i echilibrarea din punct de vedere hidraulic a instalaiei se va face local prin
intermediul robineilor montai pe fiecare radiator i pe fiecare ramur de distribuie.
Dezaerarea instalaiei se face:
local prin intermediul dezaeratoarelor manuale Dn1/2 montate pe radiatoare;
Golirea instalaiei se face, la sifoanul de pardoseal din bai prin intermediul robineilor
de golire cu dop i portfurtun Dn20.
Msuri de protecie a muncii i PSI
n vederea asigurrii condiiilor normale de munc, ct i pentru evitarea accidentelor
s-au prevzut prin proiect msuri de protecie conform legislaiei n vigoare:
- N.G.P.M. 1996,
- Regulamentul privind protecia i igiena muncii n construcii - MLPAT 1993,
- Legea proteciei muncii nr. 90/96,
- Normativ I 13/94 - GP 051/2000,
- Norme de protecie a muncii prevzute de furnizorul de echipamente.
51
Pentru perioada de exploatare s-au prevzut:

- armturi de secionare, golire, aerisire;
- echiparea cu corpuri de nclzire care s nu favorizeze depuneri de praf sau arsuri i
care s aib randament termic ridicat la gabarit redus;
- limitarea temperaturii;
Pentru perioada de execuie a lucrrilor se vor lua msuri de protecia muncii
specificate n:
- Regulamentul privind protecia muncii i igiena muncii n construcii - MLPAT
aprobat cu Ordinul 9/N/15 - 03 - 93;
- Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrrile de instalaii tehnico-sanitare i
de nclzire - 1996.
Aplicarea msurilor care rezult din acest regulament constituie obligaia i
rspunderea executantului.
Prin proiect s-a urmrit prevederea de soluii tehnice care s nu favorizeze declanarea
i extinderea unor eventuale incendii.
Lucrrile cuprinse n documentaie respect prevederile prescripiilor:
- I 13/94 Normativ pentru proiectare i executarea instalaiilor de nclzire;
- GP 051 - 2000 - Ghid de proiectare, execuie i exploatare a centralelor mici;
- P 118/93 Norme tehnice de proiectare i realizare a construciilor privind protecia
la aciunea focului;
- Norme generale de prevenire i stingere a incendiilor - 1994;
- Ordonana Guvernamental nr. 60/1997.
Pentru perioada de execuie a lucrrilor, msurile P.S.I. vor fi stabilite de ctre
executantul lucrrii conform Normativului de prevenire a incendiilor pe durata execuiei
lucrrilor de construcii i instalaii aferente acestora C 300/93.
3.6 Situaia existent a utilitilor i analiza acestora
Se vor descrie modul de asigurare a acestora i soluiile tehnice adoptate.
In zona studiata nu exista retea de alimentare cu apa sau canalizare.
Alimentarea cu apa se va realiza din bazin colector apa care va fi facut pe terenul pe
care urmeaza sa se realizeze investitia, astfel s-au prins doar cheltuieli eligibile.
Evacuarea apelor uzate se va face intr-un bazin vidanjabil, care va fi facut pe terenul pe care
urmeaza sa se realizeze investitia, astfel s-au prins doar cheltuieli eligibile.
Alimentarea cu energie electrica se va realiza printr-un bransament trifazat din reteaua
de distributie existenta in zona, solutia de alimentare fiind stabilita de catre S.C. E-ON prin
aviz de racordare. Mentionam ca stalpul de energie electrica se afla in afara limitei de
proprietate a terenului pe care se va realiza proiectul, astfel s-au prins atat cheltuieli eligibile
cat si cheltuieli neeligibile.
Energia termica pentru incalzire va fi obtinuta cu ajutorul unei centrale termice cu
boiler incorporat. Centrala termica va functiona pe baza de lemne.
3.7 Avize i acorduri
Avizele i acordurile emise de organele n drept, potrivit legislaiei n vigoare, privind:
52
certificatul de urbanism nr. 80 din 20.09.2011, eliberat de Consiliul Local Popricani, cu

respectarea prevederilor din PUG, cu ncadrarea amplasamentului n planul urbanistic,
avizat i aprobat potrivit legii;
alte avize de specialitate, stabilite potrivit dispoziiilor legale:
- avize si acorduri stabilite prin certificatul de urbanism:
alimentare cu energie electrica;
aviz Sistemul de Gospodarire a Apelor;
aviz Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului;
aviz Directia Sanitar Veterinara;
aviz Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si de Vanatoare Suceava;
securitatea la incendiu;
aviz privind sanatatea populatiei;
studiu geotehnic.
3.8 Caracteristici
tehnice
si
functionale
ale
utilajelor/echipamentelor
tehnologice/echipamentelor de transport ce urmeaza a fi achizitionate prin proiect si
prezentarea tehnica a constructiilor in care urmeaza a fi amplasate, utilajele (inclusiv
utilitati). Se vor preciza de asemenea denumirea, numarul si valoarea utilajelor/
echipamentelor tehnologice/echipamentelor de transport care vor fi achizitionate
(utilizati formatul tabelar prezentat mai jos).
Atentie! Nu se va mentiona marca, denumirea producatorului, firma etc.
Dotari aferente bucatariei + loc de luat masa
nr. crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
Denumire/tip utilaj/echipament
Termos
Oliviera
Cos gunoi
Toaster
Frigider
Polonic 0.125 l
Plita electrica
Hota
Masa bucatarie
Spalator inox 2 cuve
Lingura inox
Furculita inox
Lingurita desert inox
Furculita inox desert
Cutit inox
Cutit bucatarie inox 210 mm
Cutit bucatarie inox 160 mm
Numar bucati Valoare fara TVA (euro) TVA (euro) Tot

1
4
1
3
25
6
1
6
1
1
46
11
1
809
194
2
12
3
1
850
204
1
628
151
1
224
54
1
395
95
10
12
3
10
12
3
10
8
2
10
8
2
10
20
5
5
7
2
5
11
3
53
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
31
Pahar apa/vin
Oala inox cu capac 6 litri
Cratita inox 3 litri
Farfurie plata
Farfurie adanca
Farfurie desert
Cescuta ceai/cafea
Tel
Sosiera
Tigaie cu suprafata anti-aderenta
Filtru cafea
Cuptor cu microunde
Mixer uz casnic
Servanta pentru vesela si tacamuri
TOTAL
10
1
1
10
10
10
10
1
3
1
1
1
1
1
4
20
13
12
12
12
7
6
11
18
169
133
302
73
3.869
1
5
3
3
3
3
2
1
3
4
41
32
72
18
929
Dotarile achizitionate prin proiectul Construire pensiune agroturistica si racod

electric vor fi folosite atat la prepararea mancarurilor (plita electrica, mixer uz casnic, oala
inox, tigaie, cutite, toaster, tel, filtru cafea, cuptor cu microunde, etc.), cat si la servirea mesei
(farfurii, cutite inox, sosiera, pahare, linguri inox).
Dotari aferente dormitoarelor + spatii comune
nr. crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
denumire/tip utilaj/echipament numar bucati valoare fara TVA (euro) TVA (euro) total
4
Cos gunoi
26
6
4
Scrumiera
2
0
8
Pahare
4
1
1
Televizor LCD
116
28
4
Set lenjerie pat
112
27
16
Prosop fata
35
8
16
Prosop baie
70
17
4
Pilota
105
25
8
Perna mare
87
21
9
Perdea
132
32
8
Veioza
110
26
4
Pat dublu
339
81
4
Suport saltea
44
11
4
Saltea
346
83
8
Noptiera
188
45
4
Dulap 2 usi
356
85
4
Masuta
130
31
8
Scaun mic
145
35
4
Cuier
81
19
54
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
Masa 4 persoane
Masa 3 persoane
Scaune
Oglinda
Vaza pentru flori
Telefon birou
Joc table/sah
Joc rummy
Masa de calcat + fier de calcat
TOTAL
1
2
10
4
5
1
1
1
1
62
82
216
66
11
11
6
10
499
3.391
15
20
52
16
3
3
1
2
120
814
Dotarile aferente camerelor si spatiilor comune achizitionate prin proiect vor fi folosite
la mobilarea camerelor (pat dublu, scaun mic, dulap 2 usi, cuier, noptiera), la mobilarea
spatiilor comune (masa 4 persoane, masa 3 persoane, scaune), precum si la decorarea acestor
incaperi (vaza pentru flori, oglinda, veioza).
1
Televizorul LCD va fi amplasat in locul de luat masa.
2
Setul de lenjerie pat cuprinde urmatoarele piese:
- cearsaf pat 1 buc;
- cearsaf pilota 1 buc;
- suport saltea 1 buc;
- fata perna 2 buc.
Dotari produse traditionale
nr. crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
16
17
18
19
Denumire produs
Numar bucati
4
Patura lana
2
Fata de masa tesuta
8
Blana de oaie
4
Covor de lana tesut (scoarta)
8
Carpeta
5
Paretare
10
Castron lut
2
Oala lut
6
Masca traditionala
3
Ulcior vin ceramica
1
Fund lemn
10
Tava de lemn sculptata
1
Blidar
3
Cos paine impletit
10
Farfurii lut
10
Farfurii lut desert
6
Linguri lemn dcor
3
Cana ceramica
Valoare fara TVA (euro)

185
64
260
265
102
100
6
30
100
21
7
160
22
16
17
17
18
24
TVA (euro)
44
15
62
64
24
24
1
7
24
5
2
38
5
4
4
4
4
6
55
Valoare
20
21
22
23
3
10
3
Suport servetele lemn

Ceasca ceramica
Platou ceramica
TOTAL
19
15
36
1.484
5
4
9
356
Produsele traditionale vor fi folosite la atat la prepararea si servirea mesei (tava de

lemn sculptata, ceasca ceramica, farfurii de lut, oala de lut, castron de lut, cos paine impletit,
ulcior de vin ceramica), cat si pentru decor (masca traditionala, carpete, paretare, scoarte, fete
de masa, paturi, blidar).
Dotari aferente activitatilor recreationale
Echipament paintball
Nr.
Denumire produs
Crt.
1
Marker
2
Casca protectie
Echipament protectie
3
(salopeta)
4
Sistem CO2 si aer
5
Bile vopsea
6
Loader
7
Manusi
8
Protectie gat
9
Vesta
10 Protectie genunchi
11 TOTAL
Numar
bucati
4
4
Valoare fara
TVA (euro)
332
113
78
27
Valoare cu
TVA (euro)
400
140
TVA (euro)
81
19
100
4
1
4
4
4
4
4
-
97
32
26
48
26
97
129
971
23
8
6
12
6
23
31
233
120
40
32
60
32
120
160
1.204
Echipament tir cu arcul

Nr.
Crt.
1
2
3
4
5
Denumire produs
Arc traditional
Sageti de lemn
Tinta lemn
Tinta hartie
TOTAL
Numar
bucati
4
8
4
1
-
Valoare fara
TVA (euro)
613
65
258
6
942
TVA (euro)
Echipamente pentru producerea energiei din surse regenerabile

Valoare fara
Denumire/ Tip utilaj/
TVA
Nr. Crt
echipament
Numar bucati
-euro1 Sistem solar
1
1.548
TOTAL
1.548
147
15
62
2
226
Valoare cu
TVA (euro)
760
80
320
8
1.168
TVA
-euro372
372
Total cu
TVA
-euro1.920
1.920
56
Echipamente incalzire centrala termica (sistem de incalzire)

Valoare fara
TVA
Nr. Crt
echipament
Numar bucati
-euro1 Sistem de incalzire
1
3.318
TOTAL
3.318
TVA
-euro796
796
Total cu
TVA
-euro4.114
4.114
Valoare fara
TVA
-euro141
141
TVA
-euro34
34
Total cu
TVA
-euro175
175
Valoare fara
TVA
-euro308
308
TVA
-euro74
74
Total cu
TVA
-euro382
382
Echipamente pentru epurarea apelor uzate

Nr. Crt
echipament
Numar bucati
2 Separator de grasimi
1
TOTAL
Echipamente pentru alimentarea cu apa
Nr. Crt
echipament
Numar bucati
1 hidrofor
1
TOTAL
Caracteristici tehnice:
Sistem solar:
- panou solar cu tuburi vidate;
- vas de expansiune 15 - 40 litri;
- boiler 200-500 litri;
- statie Solar , presiune de lucru 3 8 bar;
- aerisitor automat cu separator bule de aer tip solar.
Sistem de incalzire (centrala termica) format din:
- rezervor peleti;
- melc de dozare;
- motor melc dozator;
- arzator;
- schimbator de caldura cu mai multe drumuri de fum;
- ventilator aspiratie;
- canera de ardere.
Pentru epurarea apelor uzate:
Separator de grasimi
- volum total 30 100 litri;
- volum colectare namol 7 25 litri;
- masa 4 12 kg;
Pentru alimentare apa
Hidrofor
57
aspira de la maxim 30-40 m;

debit Q = 1,5 - 6 m3/h
58
4. Durata de realizare (luni) si etapele principale

Grafic de esalonare a investitiei exprimat valoric pe luni si activitati.
In procesul de estimare a duratei de executie a obiectivelor de constructii si a planificarii activitatilor, incepand cu data semnarii
contractului de finantare cu Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit, proiectantul va lua in calcul si perioadele de timp
nefavorabil realizarii investitiilor.
Grafic de esalonare a investitiei experimat valoric si pe activitati
Durata de realizare a investitiei este 36 luni.
Valorile sunt exprimate in lei cu TVA.
ANUL 1
Luna
Activitatea prevazuta
I. Semnare contract cu APDRP
II. Proiect tehnic
III. Dosare achizitii
- servicii de consultanta si proiectare
- lucrari de constructie
- bunuri fizice
IV. Plati proiect, din care:
2. Proiectare i asisten tehnic
- Proiectare
- Consultanta
- Asistenta tehnica
3. Investitia de baza
3.1 Constructii si instalatii
- terasamente
- rezistenta si arhitectura
4. Organizare santier
5. Alte plati cheltuieli diverse si
neprevazute
V. Depunere dosare de plati
TOTAL
5
10
11
12
64.888
3.134
64.888
3.134
1.285
1.285
564
52.508
52.508
5.000
47.508
5.886
3.360
1.285
1.285
564
52.508
52.508
5.000
47.508
5.886
3.360
64.888
64.888
59
ANUL 2
Luna
IV. Plati proiect, din care:
1. Asigurarea utilitatilor
- Alimentare cu apa
- Canalizare
- Alimentare cu energie
electrica
- telefonie fixa
- Alei acces
2.Proiectare i asisten
tehnic
- Proiectare
- Consultanta
- Asistenta tehnica
- imprejmuire
cladire pimire turistica:
- instalatii
cladire pentru centrala
termica
- terasamente
- instalatii
TOTAL
1
170.215
16.164
7.726
7.726
712
146.095
146.095
14.778
118.771
118.771
10
11
12
125.365
36.116
7.597
11.349
6.896
295.580
36.116
7.597
11.349
6.896
4.662
5.612
4.900
4.662
5.612
21.064
2.150
2.425
325
80.149
80.149
9.876
10.151
1.037
226.244
226.244
14.778
198.920
150.357
48.563
80.149
31.586
48.563
12.545
12.545
811
811
10.881
853
10.881
853
60
5. Alte plati cheltuieli

diverse si neprevazute
V. Depunere dosare de plati
VI. Rambursare APDRP
7.956
4.200
12.156
170.215
36.630
170.215
132.719
96.089
ANUL 3
Luna
IV. Plati proiect, din
care:
1. Asigurarea utilitatilor
- Alimentare cu apa
- Canalizare
- Alimentare cu energie
electrica
- telefonie fixa
- alei acces
2.Proiectare i asisten
tehnic
- Proiectare
- Consultanta
- Asistenta tehnica
cladire
pimire
turistica:
- instalatii
- izolatii
3.2 Montaj utilaj
tehnologic
2
86.031
104.183
10
11
12
TOTAL
190.214
17.406
4.422
9.139
17.406
4.422
9.139
2.680
2.680
1.165
1.165
4.731
14.153
18.884
2.300
2.152
279
62.684
62.684
7.140
7.013
9.440
9.165
279
151.214
62.684
88.530
62.684
62.684
39.675
19.293
3.716
39.675
19.293
3.716
5.101
5.101
61
- centrala termica
- panouri solare
3.3 Utilaje, echipamente
tehnologice si functionale
cu montaj
- centrala termica
- panouri solare
3.5 Dotari
- dotari bucatarie + loc
de luat masa
- dotari camere + spatii
comune
- dotari cu produse
traditionale
dotari
privind
activitatile recreationale
5. Alte plati cheltuieli
diverse si neprevazute
V. Depunere dosare de
plati
VI. Rambursare APDRP
2.684
2.417
2.684
2.417
26.132
26.132
17.81
9
8.313
57.297
1.210
17.819
8.313
57.297
20.779
20.779
18.211
18.211
8.071
8.071
10.23
6
10.236
1.500
211.397
2.710
104.183
111.388
313.599
58.812
172.372
62
In primele 4 luni de implementare a proiectului CONSTRUIRE PENSIUNE

AGROTURISTICA SI RACORD ELECTRIC va fi realizat proiectul tehnic si dosarele de
achizitii pentru serviciile de consultanta si proiectare.
In lunile V VI vor fi realizate dosarele de achizitii pentru lucrarile de constructii.
In lunile VIII IX vor fi realizate dosarele de achizitii pentru bunuri fizice.
In lunile V X I.I. RADU POPA va efectua urmatoarele plati:
- plata partiala a serviciilor de proiectare, respectiv suma de 1.285 lei (transa I);
- plata partiala a serviciilor de consultanta, respectiv suma de 1.285 lei (transa I);
- plata partiala a serviciilor de asistenta tehnica, respectiv suma de 564 lei (transa I);
- plata integrala pentru lucrarile de terasare la cladirea pentru primire turistica, respectiv
suma de 5.000 lei;
- plata partiala a lucrarilor de rezistenta si arhitectura la cladirea pentru primire turistica,
respectiv suma de 47.508 lei , reprezentand 20% din valoarea totala a lucrarilor de rezistenta si
arhitectura (237.540 lei);
- plata integrala a lucrarilor aferente organizarii de santier, respectiv suma de 5.886 lei;
Pentru perioada cuprinsa intre lunile V X a fost prevazuta suma de 3.360 lei pentru
acoperirea cheltuielilor diverse si neprevazute ce ar putea sa apara.
In luna a XI a de implementare a proiectului va fi depus dosarul cererii I de plata, prin
care se cere rambursarea a 36.630 lei.
Valoarea primei cereri de plata este de 64.888 lei.
Dupa 3 luni de la depunerea primei cereri de plata, respectiv luna a XIV a, in contul I.I.
RADU POPA va intra prima transa a ajutorului FEADR, in suma de 36.630 lei.
Aceasta suma reprezinta 70% din valoarea platilor eligibile efectuate in lunile V X.
Suma de 12.559 lei, care reprezinta TVA-ul aferent valorii de 64.888 din cererea de plata,
va fi recuperata de la Ministerul de Finante.
Transa I de plata a ajutorului nerambursabil = 0,7 * (64.888 12.559) = 36.630 lei.
In lunile XV XVIII I.I. RADU POPA va efectua urmatoarele plati:
plata partiala a serviciilor de proiectare, respectiv suma de 7.726 lei (transa II);
plata partiala a serviciilor de consultanta, respectiv suma de 7.726 lei (transa II);
plata partiala a serviciilor de asistenta tehnica, respectiv suma de 712 lei (transa II);
plata integrala a lucrarilor de imprejmuire, respectiv suma de 14.779 lei;
plata partiala a lucrarilor de rezistenta si arhitectura aferente cladirii pentru primire
turistica, respectiv suma de 118.771 lei, reprezentand 50% din valoarea totala a acestor
lucrari (237.540 lei);
- plata integrala a lucrarilor de terasare aferente cladirii pentru centrala termica, respectiv
suma de 811 lei;
- plata integrala a lucrarilor de rezistenta si arhitectura aferente cladirii pentru centrala
termica, respectiv suma de 10.881 lei;
- plata integrala a instalatiilor (electrice) aferente cladirii pentru centrala termica, respectiv
suma de 853 lei.
Pentru perioada cuprinsa intre lunile XV XVIII a fost prevazuta suma de 7.956 lei pentru
acoperirea cheltuielilor diverse si neprevazute ce ar putea sa apara.
In luna a XIX a de implementare a proiectului va fi depus dosarul celei de-a doua cereri
de plata prin care se cere rambursarea a 96.089 lei.
-
63
Valoarea celei de-a doua cereri de plata este de 170.215 lei.

Dupa 3 luni de la depunerea celei de-a doua cereri de plata, respectiv in luna a XXII a, in
contul I.I. RADU POPA va intra cea de-a doua transa a ajutorului FEADR in suma de 96.089
lei.
Aceasta suma reprezinta 70% din valoarea platilor efectuate in lunile XV XVIII.
Suma de 32.945 lei, care reprezinta TVA-ul aferent valorii de 170.215 lei din cererea de
plata, va fi recuperata de la Ministerul de Finante.
Transa II de plata a ajutorului nerambursabil = 0,7 * (170.215 32.946) = 96.089 lei.
In lunile XXIII XXVI I.I. RADU POPA va efectua urmatoarele plati:
- plata partiala a serviciilor de proiectare, respectiv suma de 4.450 lei (transa III);
- plata partiala a serviciilor de consultanta, respectiv suma de 4.577 lei (transa III);
- plata partiala a serviciilor de asistenta tehnica, respectiv suma de 604 lei (transa III);
- plata integrala a lucrarilor privind alimentarea cu apa, respectiv suma de 12.019 lei;
- plata integrala a lucrarilor privind canalizarea, respectiv suma de 20.488 lei;
- plata integrala a lucrarilor privind energia electrica, respectiv suma de 9.576 lei. Din
aceasta suma, valoarea de 2.680 lei este neeligibila, ea neluandu-se in calculul celei de-a
treia transe de plata a ajutorului nerambursabil;
- plata integrala a lucrarilor privind telefonia fixa, respectiv suma de 5.886 lei. Din aceasta
valoare, suma de 1.165 lei este neeligibila, ea neluandu-se in calcului celei de-a treia
transe de plata a ajutorului nerambursabil;
- plata integrala a lucrarilor aferente aleilor de acces, respectiv suma de 5.612 lei;
- plata partiala a lucrarilor de rezistenta si arhitectura aferente cladirii pentru primire
turistica, respectiv suma de 71.261 lei, reprezentand 30% din valoarea totala a acestor
lucrari (237.540 lei);
- plata integrala a instalatiilor (electrice, sanitare, de incalzire, ventilare) aferente cladirii
pentru primire turistica, respectiv suma de 67.856 lei;
- plata integrala a lucrarilor de izolatii aferente cladirii pentru primire turistica, respectiv
suma de 3.716 lei;
Pentru perioada cuprinsa intre lunile XXII XXVI a fost prevazuta suma de 5.411 lei
pentru acoperirea cheltuielilor diverse si neprevazute ce pot sa apara in aceasta perioada de
implementare.
In luna a XXVII a de implementare va fi depus dorasul celei de-a treia cereri de plata prin
care se cere rambursarea sumei de 117.199 lei.
Valoarea celei de-a treia cereri de plata este de 211.456 lei.
Dupa 3 luni de la depunerea dosarului celei de-a treia cereri de plata, respectiv luna XXX in
contul I.I. RADU POPA va intra cea de-a treia transa a ajutorului FEADR in valoare de 117.199
lei.
Aceasta suma reprezinta 70% din valoarea platilor eligibile efectuate in lunile XXII
XXVI.
Suma de 40.183 lei este TVA-ul aferent valorii de 207.611 lei care reprezinta valoarea
eligibila din cererea de plata, diferenta de 3.845 lei fiind valoare neeligibila si este suportata de
catre beneficiar. Suma aferenta TVA-ului va fi recuperata de la Ministerul de Finanate.
64
Transa a III a de plata a ajutorului nerambursabil = 0,7 * (207.610 40.183) =

117.199 lei
In lunile XXXI XXXII I.I. RADU POPA va efectua urmatoarele plati:
- plata partiala a serviciilor de proiectare, respectiv suma de 7.140 lei (transa IV);
- plata partiala a serviciilor de consultanta, respectiv suma de 7.013 lei (transa IV);
- plata integrala aferenta achizitiilor de utilaje si echipamente cu montaj, si anume a
sistemului de incalzire (centrala termica) in valoare de 17.819 lei si a sistemului solar (1
panou solar) in valoarea de 8.313 lei;
- plata integrala aferenta montajului celor doua echipamente (sistem de incalzire centrala
termica si sistem solar panou solar) in valoarea de 5.102 lei;
- plata integrala aferenta dotarilor pentru bucatarie si loc de luat masa, respectiv suma de
20.779 lei;
- plata integrala aferenta dotarilor pentru camere si spatii comune, respectiv suma de 18.152
lei;
- plata integrala aferenta dotarilor cu produse traditionale, respectiv suma de 8.071 lei;
- plata integrala aferenta dotarilor privind activitatile recreationale, respectiv suma de 8.255
lei. Aceasta suma nu va fi luata in calculul celei de-a patra transe de plata a ajutorului
nerambursabil, ea fiind neeligibila.
Pentru perioada cuprinsa intre lunile XXXI XXXII a fost prevazuta suma de 1.500 lei
pentru acoperirea unor cheltuieli diverse si neprevazute ce pot aparea in aceasta perioada de
implementare a proiectului.
In luna a XXXIII a de implementare va fi depus dosarul celei de-a patra cereri de plata
prin care se cere rambursarea sumei de 53.001 lei.
Valoarea celei de-a patra cereri de plata este de 102.144 lei.
Dupa 3 luni de la depunerea celei de-a patra cereri de plata, respectiv luna a XXXVI a, in
contul I.I. RADU POPA va intra cea de-a patra transa a ajutorului FEADR in valoare de 53.001
lei.
Aceasta suma reprezinta 70% din valoarea platilor eligibile efectuate in lunile XXXI
XXXII.
Suma de 18.172 lei reprezinta TVA-ul aferent valorii eligibile de 93.889 lei din cererea de
plata si va fi recuperata de la Ministerul de Finanate.
Transa a IV a de plata a ajutorului nerambursabil = 0,7 * (93.889 18.172) = 53.001
lei.
In perioada de implementare a proiectului, pe parcursul celor 36 luni I.I. RADU POPA va
efectua plati pentru achizitia de servicii, de bunuri si de lucrari in valoarea totala de 540.448 lei
(valoarea cu TVA) si va primi un ajutor nerambursabil FEADR in valoare de 302.919 lei (69.942
euro).
5. Costul estimativ al investiiei
Valoarea totala a investitiei cu detalierea pe structura devizului general, insotit de devizele
pe obiecte, conform legislatiei in vigoare (HG 28/09.01.2008). In cazul in care apar cheltuieli
eligibile si neeligibile, se vor prezenta devize pe obiect separate, (pe categorii de cheltuieli
eligibile si neeligibile).
65
Nu sunt permise atat cheltuieli eligibile cat si neeligibile in cadrul cap. 4.1. Constructii
si instalatii fara a se detalia pe devize pe obiect lucrarile corespunzatoare spatiilor/instalatiilor ce
se vor executa. Pentru restul subcapitolelor aferente cap. 4 se vor preciza care sunt echipamentele,
utilajele/montajul care sunt neeligibile.
In estimarea costurilor investiei prin intocmirea bugetului estimativ se va verifica in Baza
de date de preturi pe de site-ul APDRP si se vor printa si atasa la cererea de finantare paginile
referitoare la bunurile si serviciile incluse in proiect, identificate in baza.
In situatia in care valorile bunurilor/servciilor nu se incadreaza in limitele din Baza de
date de preturi, se vor atasa trei oferte pentru categoriile de bunuri/servicii care depasesc valoarea
de 50.000 EUR si o oferta pentru categoriile de bunuri/servicii care se incadreaza intre 10.000
EUR si 50.000 EUR. La ofertele de servicii, se vor mentiona si tarifele orare.
Ofertele sunt documente obligatorii care trebuie avute in vedere la stabilirea rezonabilitatii
preturilor si trebuie sa aiba cel putin urmatoarele caracteristici:
- sa fie datate, personalizate si semnate;
- sa contina detalierea unor specificatii tehnice minimale.
- s conin preul de achiziie pentru bunuri/servicii
Atentie: la dosarul cererii de finantare vor fi atasate numai paginile relevante din ofertele
respective, cuprinzand pretul, furnizorul si caracteristicile tehnice ale bunului, detaliate la
punctul 3.8 de mai sus (maxim 2-3 pagini/oferta).
Pentru lucrari, proiectantul va declara sursa de preturi folosita.
66
DEVIZ GENERAL
privind cheltuielile necesare realizarii Construire pensiune agroturistica si racord electric
in mii lei/mii euro la cursul Bancii Central Europene 4.331 lei/euro din data de 29.09.2011
Valoare inclusiv
Valoare fara TVA
TVA
TVA
Nr.
Denumirea capitolelor si
Crt
subcapitolelor de cheltuieli
lei
euro
lei
lei
euro
1
1
11
12
13
3
31
32
33
3.4.
3.5.
3.6.
4
41
4.2.
4.3.
2
CAPITOL 1
Cheltuieli pentru obinerea si
amenajarea terenului
Obinerea terenului
Amenajarea terenului
Amenajarea pentru protecia
mediului si aducerea la starea
initiala
TOTAL CAPITOL 1
CAPITOL 2
Cheltuieli pentru asigurarea
utilitilor necesare
obiectivului(alimentare apa,
canalizare, telecomunicatii,
alimentare cu energie
electrica)
TOTAL CAPITOL 2
CAPITOLUL 3
Cheltuieli pentru proiectare i
asisten tehnic
Studii de teren (geologice,
topografice, hidrologice)
Taxe pentru obtinerea avize,
acorduri si autorizatii
Proiectare i inginerie
Organizarea procedurilor de
achizitie
Consultana
Asistenta tehnica
TOTAL CAPITOL 3
CAPITOLUL 4
Cheltuieli pentru investitia de
baza
Construcii i instalaii
Montaj utilaj tehnologic
Utilaje,echipamente
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
43,162
9,966
10,359
53,521
12,358
43,162
9,966
10,359
53,521
12,358
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
16,614
3,836
3,987
20,601
4,757
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
16,614
1,516
34,744
3,836
0,350
8,022
3,987
0,364
8,338
20,601
1,880
43,082
4,757
0,433
9,947
275,352
4,114
21,075
63,577
0,950
4,866
66,084
0,987
5,058
341,436
5,101
26,132
78,835
1,178
6,034
67
tehnologice si functionale cu
montaj
Utilaje fara montaj si
4.4. echipamente de transport, alte
achiziii specifice
4.5. Dotari
4.6. Active necorporale
TOTAL CAPITOL 4
CAPITOLUL 5
5
Alte cheltuieli
Organizare de antier
5.1.1. Lucrari de constructii
51
5.1.2. Cheltuieli conexe
organizarii santierului
Comisioane, taxe, cote legale,
52
costul creditului
Cheltuieli diverse i
53
neprevzute
TOTAL CAPITOL 5
CAPITOLUL 6
Cheltuieli pentru probe
6
tehnologice si teste si predare
la beneficiar
Pregatirea personalului de
61
exploatare
62 Probe tehnologice si teste
TOTAL CAPITOL 6
TOTAL GENERAL
TOTAL GENERAL CU
ACTUALIZARE
Din care C+M
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
46,207
0,000
346,748
10,669
0,000
80,062
11,089
0,000
83,218
57,297
0,000
429,966
13,229
0,000
99,276
4,747
4,747
1,096
1,096
1,139
1,139
5,886
5,886
1,359
1,359
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
14,699
3,394
3,527
18,226
4,209
19,446
4,490
4,666
24,112
5,568
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
444,100
0,000
0,000
102,540
0,000
0,000
106,581
0,000
0,000
550,682
0,000
0,000
127,149
444,100
102,540
106,581
550,682
127,149
327,375
75,589
78,569
405,944
93,730
Valoarea constructiei (total capitol 4) este de 346,748 mii lei;

Suprafata desfasurata este de 166.54 mp;
Costul pe metru patrat este de 2,082 mii lei/mp = 480,72 euro/mp.
DEVIZ CAPITOLUL 3
in mii lei/mii euro la cursul Bancii Central Europene 4,331 lei/euro din data 29.09.2011
Valoare fara
Valoare
TVA
TVA
inclusiv
TVA
Nr.
Denumirea capitolelor si subcapitolelor
Crt
lei
euro
lei
lei
euro
1
68
1
2
2.1
2.2
2.3
2.4
2.5
2.6
2.7
2.8
2.9
3
3.1
a
b
c
d
e
f
3.2
3.3
3.4
4
5
CHELTUIELI PENTRU STUDII DE TEREN

CHELTUIELI PENTRU OBTINERE AVIZE,
ACORDURI SI AUTORIZATII
obtinere/prelungire certificat de urbanism
obtinere/prelungire valabilitatii autorizatiei de
construire/desfiintare,
obtinere
autorizatie
scoatere de sub circuitul agricol
obtinere avize si acorduri pentru racorduri si
bransamente
la
retelele
publice
de
apa,canalizare, gaze, termoficare, energie
electrica, telefonie
obtinere aviz sanitar, sanitar veterinar si
fitosanitar
obtinere certificat de nomenclatura stradala si
adresa
intocmire documentatie, obtinerea numarului
cadastral provizoru si inregistrarea terenului in
cartea funciara
obtinere aviz PSI
obtinerea acordului de mediu
alte avize acordurisi autorizatii solicitate prin
lege
proiectare si inginerie
cheltuieli pentru eleborarea tuturor fazelor de
proiectare
studiu de prefezabilitate
studiu de fezebilitate
proiect tehnic
detalii de executie
verificarea tehnica a proiectarii
elaborarea certificatului de performanta
energetica a cladirii
documentatii necesare pentru obtinerea
acordurilor, avizelor, autorizatiilor aferente
obiectului de investitii
cheltuili pentru expertiza tehnicaefectuate pentru
constructii incepute si neterminate
cheltuieli pentru efectuarea auditului nergetic
organizarea procedurilor de achizitii
cheltuieli pentru consultanta
0,000
0,000
0,000
0,000 0,000
0,000
0,000
0,000
0,000 0,000
0,000
0,000
0,000
0,000 0,000
0,000
0,000
0,000
0,000 0,000
0,000
0,000
0,000
0,000 0,000
0,000
0,000
0,000
0,000 0,000
0,000
0,000
0,000
0,000 0,000
0,000
0,000
0,000
0,000 0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000 0,000
0,000 0,000
0,000
0,000
0,000
0,000 0,000
16,614
3,836
3,987 20,601 4,757
16,614
0,000
1,035
15,579
0,000
0,000
3,836
0,000
0,239
3,597
0,000
0,000
3,987 20,601 4,757

0,000 0,000 0,000
0,248 1,284 0,297
3,739 19,317 4,460
0,000 0,000 0,000
0,000 0,000 0,000
0,000
0,000
0,000
0,000 0,000
0,000
0,000
0,000
0,000 0,000
0,000
0,000
0,000
0,000 0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000 0,000
0,000 0,000
16,614
3,836
3,987 20,601 4,757
69
5.1
plata serviciilor de consultanta la elaborarea

memoriului justificativ, studiilor de piata, de
evaluare, la intocmirea cererii de finantare
5.2
plata serviciilor de consultanta in domeniul

managementului investitiei sau administrarea
contractului de executie
6
6.1
6.2
cheltuieli pentru asistenta tehnica

asistenta tehnica din partea proiectantului in
cazul cand acesta nu intra in tarifarea proiectarii
plata dirigintilor de santierdesemnati de
autoritatea contractanta
TOTAL
1,035
0,239
0,248
1,284 0,297
15,579
3,597
3,739 19,317 4,460
1,516
0,350
0,364
1,880 0,433
0,000
0,000
0,000
0,000 0,000
1,516
34,744
0,350
8,022
0,364 1,880 0,433

8,338 43,082 9,947
Componenta A Investitii in infrastructura de primire turistica

Denumirea categoriilor de servicii aferente obiectului
Servicii de consultanta la intocmirea cererii de finantare
Servicii de consultanta in domeniul managementului investitiei si
administrarea contractului de executie
TOTAL
EURO (fara TVA)

239,00
3.597,00
3.836,00
Necesar personal: 4 pers

Tarif orar: 21,796 euro/pers
Necesar ore: 44 ore/pers
Tarif consultanta = 4 consultanti * 21,796 euro/ora/consultant * 44 ore/consultant = 3.836
euro total
70
ESTIMARE DEVIZ OBIECT CLADIRE PENTRU PRIMIRE AGROTURISTICA

Terasamente total 4032 lei, din care:
- sapatura 2250 lei;
- compactare 604 lei;
- umplutura 1180 lei.
Constructii total 191565 lei, din care:
REZISTENTA TOTAL 54785 LEI, DIN CARE:
- Cofraj fundatii 1275 lei;
- Turnare beton fundatii 7500 lei;
- Armatura in fundatii 6030 lei;
- Armatura in placa cota 0,00 2700 lei;
- Turnare beton in placa cota 0,00 4500 lei;
- Cofraj structura 2640;
- Turnare beton structura 8650 lei;
- Armatura in structura 6400 lei;
- Cofraj placa +2,80 m 2025 lei;
- Turnare beton in placa 4875 lei;
- Armatura in placa 4275 lei;
- Cofraj centuri 840 lei;
- Turnare beton centuri 1575 lei;
- Armaturi centuri 1500 lei.
-
ARHITECTURA TOTAL 136780 LEI, DIN CARE:

Inchideri si compartimentari 15750 lei;
Termosistem 5200;
71
Tencuieli exterioare 2875 lei;

Tencuieli interioare 3250 lei;
Tamplarie exterioara total 10650 lei, din care mijloace de protectie impotriva insectelor
850 lei;
Tamplarie interioara 10395 lei;
Glafuri 900 lei;
Gleturi interioare 12940 lei
Placari gips carton 21000 lei;
Vopsitorii 12150 lei;
Placaje ceramice 6690 lei;
Structura acoperis 7560 lei;
Invelitoare 17820 lei;
Finisaje streasina 5800 lei;
Accesorii acoperis 3800 lei.
IZOLATII TOTAL 2997 LEI, DIN CARE:

- Termoizolatii 1647 lei;
- Hidroizolatii 1350 lei.
INSTALATII ELECTRICE TOTAL 17731 LEI, DIN CARE:
- Instalatii electrice 11251 lei;
- Curenti slabi 6480 lei.
INSTALATII SANITARE 9901 LEI.
INSTALATII TERMICE 27090 LEI.
DOTARI TOTAL 37953 LEI, DIN CARE:
- Dotari bucatarie + loc de luat masa 16757 lei;
- Dotari dormitoare + spatii comune 14686 lei.
- Dotari produse traditionale 6510 lei.
DEVIZ OBIECT CLADIRE PENTRU PRIMIRE AGROTURISTICA
in mii lei/mii euro la cursul Bancii Central Europene 4,331 lei/euro din data de 29.09.2011
Valoare fara
Valoare inclusiv
TVA
TVA
TVA
Nr.
Denumirea capitolelor si subcapitolelor
Crt
lei
euro
lei
lei
euro
1
I - LUCRRI DE CONSTRUCII
1 Terasamente
4,032
0,931
0,968
5,000
1,154
72
Construcii : rezisten (fundaii, structur

de rezisten) i arhitectur
(nchideri
2 exterioare, compartimentri, finisaje)
191,565 44,231
3 Izolaii
2,997
0,692
4 Instalaii electrice
17,731
4,094
5 Instalaii sanitare
9,901
2,286
Instalaii de nclzire, ventilare, climatizare.
6 PSI, radio-tv, intranet
27,090
6,255
7 Instalaii de alimentare cu gaze naturale
0,000
0,000
8 Instalaii de telecomunicaii
0,000
0,000
TOTAL I
253,316 58,489
II. Montaj
1 Montaj utilaje i echipamente tehnologice
0,000 0,000
TOTAL II
0,000 0,000
III. PROCURARE
1 Utilaje i echipamente tehnologice
0,000 0,000
2 Utilaje i echipamente de transport
0,000 0,000
3 dotari
37,953 8,763
dotari aferente bucatarie + loc de luat
masa
16,757 3,869
dotari aferente dormitoare + spatii comune
14,686 3,391
dotari - produse traditionale
6,510 1,503
TOTAL III
37,953 8,763
TOTAL(TOTAL I+TOTAL II+TOTAL III)
291,268 67,252
45,976 237,540
0,719
3,716
4,255 21,987
2,376 12,277
54,846
0,858
5,077
2,835
6,502 33,592
0,000
0,000
0,000
0,000
60,796 314,112
7,756
0,000
0,000
72,526
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
9,109
0,000
0,000
47,061
0,000
0,000
10,866
4,022 20,778
3,525 18,211
1,562
8,072
9,109 47,061
69,904 361,173
4,797
4,205
1,864
10,866
83,392
ESTIMARE DEVIZ OBIECT CLADIRE PENTRU CENTRALA TERMICA

- Sapatura 304 lei;
- Umplutura 230 lei;
- Compactare 120 lei.
Rezistenta total 4055 lei, din care:
- Cofraj 800 lei;
- Turnare beton 1700 lei;
- Armatura 900 lei;
- Turnare beton structura 380 lei;
- Armatura structura 275 lei;
Arhitectura total 4720 lei, din care:
- Inchideri 1920 lei;
- Tencuieli 1070 lei;
- Tamplarie 368 lei;
73
- Structura acoperis 632 lei;

- Invelitoare 730 lei.
INSTALATII ELECTRICE 688 LEI
ECHIPAMENTE CU MONTAJ:
CENTRALA TERMICA 14370 lei
MONTAJ 2165 lei.
DEVIZ OBIECT CLADIRE PENTRU CENTRALA TERMICA

Privind cheltuielile necesare realizarii Construire pensiune agroturistica si racord electric
In mii lei/mii euro la cursul Bancii Central Europene 4,331 lei/euro din data de 29.09.2011
Valoare fara
Valoare inclusiv
TVA
TVA
TVA
Nr.
Crt
subcapitolelor
lei
euro
lei
lei
euro
1
1
Terasamente
Construcii : rezisten (fundaii,
structur de rezisten) i arhitectur
(nchideri exterioare, compartimentri,
2
finisaje)
3
Izolaii
4
Instalaii electrice
5
Instalaii sanitare
Instalaii de nclzire, ventilare,
6
climatizare. PSI, radio-tv, intranet
Instalaii de alimentare cu gaze
7
naturale
8
Instalaii de telecomunicaii
TOTAL I
II. Montaj
Montaj utilaje i echipamente
1
tehnologice
TOTAL II
III. PROCURARE
Utilaje i echipamente tehnologice
1
(centrala termica)
2
Utilaje i echipamente de transport
0,654
0,151
0,157
0,811
0,187
8,775
0,000
0,688
0,000
2,026
0,000
0,159
0,000
2,106
0,000
0,165
0,000
10,881
0,000
0,853
0,000
2,513
0,000
0,197
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
10,117
0,000
0,000
2,336
0,000
0,000
2,428
0,000
0,000
12,545
0,000
0,000
2,897
2,165
2,165
0,500
0,500
0,519
0,519
2,684
2,684
0,620
0,620
14,370
0,000
3,318
0,000
3,449
0,000
17,819
0,000
4,114
0,000
74
Dotari
TOTAL III
0,000
14,370
26,652
0,000
3,318
6,154
0,000
3,449
6,397
0,000
17,819
33,048
0,000
4,114
7,631
ESTIMARE DEVIZ OBIECT SISTEM PANOU SOLAR

Procurare sistem panou solar 6704 lei.
Montaj panou solar 1949 lei
TOTAL SISTEM DE PANOU SOLAR = 8653 LEI
DEVIZ OBIECT SISTEM PANOU SOLAR

Valoare fara
Valoare inclusiv
TVA
TVA
TVA
Nr.
Crt
subcapitolelor
lei
euro
lei
lei
euro
1
1 Terasamente
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
75

2 finisaje)
3 Izolaii
6 climatizare. PSI, radio-tv, intranet
7 naturale
TOTAL I
II. Montaj
1 tehnologice
TOTAL II
III. PROCURARE
1 (sistem solar)
3 Dotari
TOTAL III
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
1,949
1,949
0,450
0,450
0,468
0,468
2,417
2,417
0,558
0,558
6,704
0,000
0,000
6,704
8,653
1,548
0,000
0,000
1,548
1,998
1,609
0,000
0,000
1,609
2,077
8,313
0,000
0,000
8,313
10,730
1,920
0,000
0,000
1,920
2,478
ESTIMARE DEVIZ OBIECT IMPREJMUIRE

Terasamente sapatura 840 lei.
- Armatura 1200 lei;
- Stalpi metalici 2479 lei;
- Plasa bordurata 3100 lei.
TOTAL IMPREJMUIRE = 11919 LEI
76
DEVIZ OBIECT IMPREJMUIRE

Valoare fara
Valoare inclusiv
TVA
TVA
TVA
Nr.
Crt
subcapitolelor
lei
euro
lei
lei
euro
1
1 Terasamente
2 finisaje)
3 Izolaii
8
TOTAL I
II. Montaj
1 tehnologice
TOTAL II
III. PROCURARE
3 dotari
TOTAL III
0,840
0,194
0,202
1,042
0,240
11,079
0,000
0,000
0,000
2,558
0,000
0,000
0,000
2,659
0,000
0,000
0,000
13,737
0,000
0,000
0,000
3,172
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
11,919
0,000
0,000
2,752
0,000
0,000
2,861
0,000
0,000
14,779
0,000
0,000
3,412
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
11,919
0,000
0,000
0,000
0,000
2,752
0,000
0,000
0,000
0,000
2,861
0,000
0,000
0,000
0,000
14,779
0,000
0,000
0,000
0,000
3,412
77
ESTIMARE DEVIZ COMPONENTA B ACTIVITATI RECREATIONALE

DOTARI total 8255 lei, din care:
-
Echipament paintball total 4204 lei, din care:

Markere 1.397 lei;
Casti protectie 489 lei;
Echipamente de protectie (salopete) 349 lei;
Sistem CO2 si aer 419 lei;
Bile vopsea 140 lei;
Loader 111 lei;
Manusi 210 lei;
Protectie gat 111 lei;
Vesta 419 lei;
Protectie genunchi 559.
Echipement tir cu arcul total 4051 lei, din care:

Arcuri 2654 lei;
Sageti 279 lei;
Tinte 1118 lei.
DEVIZ COMPONENTA B ACTIVITATI RECREATIONALE

Valoare fara
Valoare inclusiv
TVA
TVA
TVA
Nr.
Crt
subcapitolelor
lei
euro
lei
lei
euro
1
1
Terasamente
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
78

2
finisaje)
Izolaii
3
Instalaii electrice
4
Instalaii sanitare
5
6
7
Instalaii de alimentare cu gaze naturale
8
TOTAL I
II. Montaj
1
tehnologice
TOTAL II
III. PROCURARE
1
2
3
Dotari
TOTAL III
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
8,255
8,255
8,255
0,000
0,000
1,906
1,906
1,906
0,000
0,000
1,981
1,981
1,981
0,000
0,000
10,236
10,236
10,236
0,000
0,000
2,363
2,363
2,363
ESTIMARE DEVIZ CAPITOLUL 2 ALIMENTARE CU APA

- Sapatura 819 lei;
- Camine de racord 2634 lei;
- Teava 1180 lei;
- Put forat 2730 lei.
Utilaje fara montaj total 1329 lei, din care:
- Hidrofor 1329 lei.
79
DEVIZ CAPITOLUL 2 ALIMENTARE CU APA

Valoare fara
Valoare inclusiv
TVA
TVA
TVA
Nr.
Crt
subcapitolelor
lei
euro
lei
lei
euro
1
1 Terasamente
2 finisaje)
3 Izolaii
TOTAL I
II. Montaj
1 tehnologice
TOTAL II
III. PROCURARE
2 (hidrofor)
3 dotari
TOTAL III
1,819
0,420
0,437
2,256
0,521
6,544
0,000
0,000
0,000
1,511
0,000
0,000
0,000
1,570
0,000
0,000
0,000
8,114
0,000
0,000
0,000
1,873
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
8,363
0,000
0,000
1,931
0,000
0,000
2,007
0,000
0,000
10,370
0,000
0,000
2,394
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
1,329
0,000
1,329
9,692
0,307
0,000
0,307
2,238
0,319
0,000
0,319
2,326
1,648
0,000
1,648
12,018
0,381
0,000
0,381
2,775
80
ESTIMARE DEVIZ CAPITOLUL 2 CANALIZARE

- Sapatura 2612 lei;
- Camine vizitare 1421 lei;
- Teava canalizare 1310 lei;
- Bazin vidanjabil total 9439 lei, din care:
o Turnare beton 3533 lei;
o Armatura 3150 lei;
o Izolatii 2757 lei.
Utilaje fara montaj total 611 lei, din care:
- Separator grasimi 611 lei.
DEVIZ CAPITOLUL 2 CANALIZARE

Privind cheltuielile necesare realizarii Construire pensiune agroturistica si racord electrice
Valoare fara
Valoare inclusiv
TVA
TVA
TVA
Nr.
Crt
subcapitolelor
lei
euro
lei
lei
euro
1
1 Terasamente
3,742
0,864
0,898
4,640
1,071
81
2
3
4
5
6
7
8

finisaje)
Izolaii
Instalaii electrice
Instalaii sanitare
TOTAL I
II. Montaj
1 tehnologice
TOTAL II
III. PROCURARE
2 (separator grasimi)
3 Dotari
TOTAL III
12,170
0,000
0,000
0,000
2,810
0,000
0,000
0,000
2,921
0,000
0,000
0,000
15,091
0,000
0,000
0,000
3,485
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
15,912
0,000
0,000
3,674
0,000
0,000
3,819
0,000
0,000
19,731
0,000
0,000
4,556
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,611
0,000
0,611
16,523
0,141
0,000
0,141
3,815
0,147
0,000
0,147
3,965
0,757
0,000
0,757
20,488
0,175
0,000
0,175
4,731
ESTIMARE DEVIZ CAPITOLUL 2 ENERGIE ELECTRICA ELIGIBIL

- Sapatura 817 lei;
- Umplutura strat nisip 420 lei;
- Umpluturi si compactari 760 lei
Instalatii electrice total 3564 lei.
82
DEVIZ CAPITOLUL 2 ENERGIE ELECTRICA ELIGIBIL

Valoare fara
Valoare inclusiv
TVA
TVA
TVA
Nr.
Crt
subcapitolelor
lei
euro
lei
lei
euro
1
1 Terasamente
2 finisaje)
3 Izolaii
7 naturale
TOTAL I
II. Montaj
1 tehnologice
TOTAL II
III. PROCURARE
3 dotari
TOTAL III
1,997
0,461
0,479
2,476
0,572
0,000
0,000
3,564
0,000
0,000
0,000
0,823
0,000
0,000
0,000
0,856
0,000
0,000
0,000
4,420
0,000
0,000
0,000
1,020
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
5,561
0,000
0,000
1,284
0,000
0,000
1,335
0,000
0,000
6,896
0,000
0,000
1,592
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
83
5,561
1,284
1,335
6,896
1,592
ESTIMARE DEVIZ CAPITOLUL 2 ENERGIE ELECTRICA NEELIGIBIL

- Sapatura 450 lei;
- Umplutura strat nisip 211 lei;
- Umpluturi si compactari 370 lei.
Instalatii electrice total 1130 lei.
DEVIZ CAPITOLUL 2 ENERGIE ELECTRICA NEELIGIBIL

Valoare fara
Valoare inclusiv
TVA
TVA
TVA
Nr.
Crt
subcapitolelor
lei
euro
lei
lei
euro
1
1 Terasamente
1,031
0,238
0,247
1,278
0,295
84

2 finisaje)
3 Izolaii
7 naturale
TOTAL I
II. Montaj
1 tehnologice
TOTAL II
III. PROCURARE
3 dotari
TOTAL III
0,000
0,000
1,130
0,000
0,000
0,000
0,261
0,000
0,000
0,000
0,272
0,000
0,000
0,000
1,402
0,000
0,000
0,000
0,324
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
2,161
0,000
0,000
0,499
0,000
0,000
0,519
0,000
0,000
2,680
0,000
0,000
0,619
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
2,161
0,000
0,000
0,000
0,000
0,499
0,000
0,000
0,000
0,000
0,519
0,000
0,000
0,000
0,000
2,680
0,000
0,000
0,000
0,000
0,619
ESTIMARE DEVIZ CAPITOLUL 2 - TELEFONIE FIXA ELIGIBIL

Retea interioara (curenti slabi) 2762 lei
Conectare 997 lei
85
DEVIZ CAPITOLUL 2 TELEFONIE FIXA ELIGIBIL

Valoare fara
Valoare inclusiv
TVA
TVA
TVA
Nr.
Crt
subcapitolelor
lei
euro
lei
lei
euro
1
1 Terasamente
2 finisaje)
3 Izolaii
TOTAL I
II. Montaj
1 tehnologice
TOTAL II
III. PROCURARE
3 Dotari
TOTAL III
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
3,759
3,759
0,000
0,868
0,868
0,000
0,902
0,902
0,000
4,662
4,662
0,000
1,076
1,076
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
86
3,759
0,868
0,902
4,662
1,076
ESTIMARE DEVIZ CAPITOLUL 2 TELEFONIE FIXA NEELIGIBIL

Retea (curenti slabi) 940 lei
DEVIZ CAPITOLUL 2 TELEFONIE FIXA NEELIGIBIL

Valoare fara
Valoare inclusiv
TVA
TVA
TVA
Nr.
Crt
subcapitolelor
lei
euro
lei
lei
euro
1
1 Terasamente
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
87
2
3
4
5
6

finisaje)
Izolaii
Instalaii electrice
Instalaii sanitare
7
TOTAL I
II. Montaj
1 tehnologice
TOTAL II
III. PROCURARE
3 Dotari
TOTAL III
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,940
0,940
0,000
0,217
0,217
0,000
0,226
0,226
0,000
1,165
1,165
0,000
0,269
0,269
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,940
0,000
0,000
0,000
0,000
0,217
0,000
0,000
0,000
0,000
0,226
0,000
0,000
0,000
0,000
1,165
0,000
0,000
0,000
0,000
0,269
ESTIMARE DEVIZ CAPITOLUL 2 ALEI ACCES

- Sapatura 996 lei.
- Pavele autoblocante 1285 lei.
TOTAL ALEI ACCES 4526 LEI
88
DEVIZ CAPITOLUL 2 ALEI ACCES

In mii leimii euro la cursul Bancii Central Europene 4,331 lei/euro din data de 29.09.2011
Valoare fara
Valoare inclusiv
TVA
TVA
TVA
Nr.
Crt
subcapitolelor
lei
euro
lei
lei
euro
1
1
Terasamente
2
(nchideri exterioare,
compartimentri, finisaje)
Izolaii
3
Instalaii electrice
4
Instalaii sanitare
5
6
7
naturale
8
TOTAL I
II. Montaj
1
tehnologice
TOTAL II
III. PROCURARE
1
2
3
Dotari
TOTAL III
0,996
0,230
0,239
1,235
0,285
3,530
0,000
0,000
0,815
0,000
0,000
0,847
0,000
0,000
4,377
0,000
0,000
1,011
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
4,526
0,000
0,000
1,045
0,000
0,000
1,086
0,000
0,000
5,612
0,000
0,000
1,296
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
89
4,526
1,045
1,086
5,612
1,296
ESTIMARE DEVIZ CAPITOLUL 5 ORGANIZARE SANTIER

Platforme depozitare materiale 2538 lei
Instalatii electrice (bransament provizoriu) 2209 lei.
TOTAL ORGANIZARE DE SANTIER = 4747 LEI
DEVIZ CAPITOLUL 5 ORGANIZARE SANTIER

Valoare fara
Valoare inclusiv
TVA
TVA
TVA
Nr.
Crt
subcapitolelor
lei
euro
lei
lei
euro
1
1 Terasamente
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
90

2
finisaje)
3 Izolaii
6
TOTAL I
II. Montaj
1
tehnologice
TOTAL II
III. PROCURARE
3 Dotari
TOTAL III
2,538
0,586
0,609
3,147
0,727
0,000
2,209
0,000
0,000
0,510
0,000
0,000
0,530
0,000
0,000
2,739
0,000
0,000
0,632
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
4,747
0,000
0,000
1,096
0,000
0,000
1,139
0,000
0,000
5,886
0,000
0,000
1,359
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
4,747
0,000
0,000
0,000
0,000
1,096
0,000
0,000
0,000
0,000
1,139
0,000
0,000
0,000
0,000
5,886
0,000
0,000
0,000
0,000
1,359
5. Finanarea investiiei
Din valoarea total a investiiei de 99.918 euro, ajutorul public nerambursabil este de
69.942 euro.
Pentru a se verifica incadrarea cheltuielilor eligibile din buget in limitele prevazute in
fisa masurii se va utiliza cursul de schimb Euro/lei publicat pe pagina web a Bancii Central
Europene www.ecb.int/index.html de la data intocmirii Studiului de Fezabilitate.
Curs Euro / leu 4,331 din data de 29.09.2011
Procent finantare publica = 70%
Cheltuieli eligibile
Ajutor public nerambursabil
Cofinantare privata, din care:
- autofinantare
- imprumuturi
TOTAL PROIECT
Euro
69.942
29.976
29.976
99.918
Cheltuieli
neeligibile
Euro
27.231
27.231
Total
Euro
69.942
57.207
57.207
127.149
91
Procentul de finantare publica se va stabili in functie de conditiile impuse de fisa tehnica

a masurii aferente proiectului intocmit de solicitant.
Pentru proiectele cu finantare publica mai mare de 50% din valoarea eligibila, se va
motiva solicitarea procentului.
6. Date privind fora de munc :

7.1 Total personal existent
0 angajati
din care personal de execuie
0
7. 2 Estimri privind fora de munc ocupat prin realizarea investiiei
Locuri de munc nou-create 3
Prin prezentul proiect CONSTRUIRE PENSIUNE AGROTURISTICA SI RACOD
ELECTRIC, beneficiarul, domnul RADU POPA, va crea 3 noi locuri de munca.
Personalul angajat il va ajuta pe beneficiar, domnul RADU POPA, la activitatile agricole
(prasit, rarit, copilit, recoltat, etc.) desfasurate in cadrul pensiunii, la pregatirea si servirea mesei,
precum si la curatenia necesara, atat in interiorul pensiunii cat si in anexele realizate prin
prezentul proiect.
ANGAJAT 1 activitati agricole (prasit, rarit, recoltat, copilit, etc.);
ANGAJAT 2 pregatirea si servirea mesei;
ANGAJAT 3 curatenie in curte si in interiorul pensiunii.
7.3 Responsabil legal (nume, prenume, functie in cadrul organizatiei, studii si experienta
profesionala), relevante pentru proiect
Solicitantul finantarii nerambursabile prin Programul PNDR, Masura 313 Incurajarea
activitatilor turistice, pentru proiectul Construire pensiune agroturistica si racord
electric, este domnul RADU POPA, nascut la data de 15.10.1989, in municipiul Iasi, judetul
Iasi.
RADU POPA, domiciliat in municipiul Iasi, judetul Iasi, Bld. Dacia, nr. 38, bl. SD1, et. 3,
ap. 12, identificat prin CI seria MX, numar 411595, CNP 1891015226791, se va inregistra ca
INTREPRINDERE INDIVIDUALA dupa ce se va aproba proiectul Construire pensiune
agroturistica si racord electric.
Domnul RADU POPA va urma pana la finalizarea proiectului, inaintea ultimei plati a
ajutorului, un curs de pregatire profesionala in domeniul managementului / marketingului,
necesar pentru organizarea si conducerea eficienta a activitatii de prestare servicii turistice.
II. Prile desenate

- Plan de amplasare n zon (1:25.000-1:5.000)
- Plan general (1:5.000-1:500)
- Plan de situatie cu amplasarea retelor de utilitati, surse de apa si receptori ape uzate (1:1.0001:500)
- Planuri de arhitectur - planurile nivelurilor, seciuni pentru principalele obiecte de construcii
- Planul de amplasare a utilajelor pe fluxul tehnologic
92
III. Pentru demonstrarea criteriului de eligibilitate vizand viabilitatea investitiei se vor

completa proiectiile financiare si indicatori financiari Anexele B (pentru persoane juridice )
sau Anexele C (pentru persoane fizice autorizate, intreprinderi individuale, intreprinderi
familiale si persoane fizice).
Proiectii financiare persoane juridice (Anexe B)
1.1.
1.2.
1.3.
1.4.
1.5.
1.6.
Prognoza veniturilor
Prognoza cheltuielilor
Proiectia contului de profit si pierdere
Bilant sintetic previzionat
Flux de numerar
Indicatori financiari
ATENTIE: Sheeturile Prognoza veniturilor- Anexa B1, Prognoza cheltuielilor - Anexa

B2, CPP- Anexa B3 , Bilant - Anexa B4, FN An 1-5 - Anexa B8, Indicatori- Anexa
B9, cuprind prognoze pe o perioada de cinci ani de la darea in explotare a investitiei din
proiect, respectiv de la finalizarea investitiei . Sheeturile FN An 1I- Anexa B5, FN An 2I
- Anexa B6, FN An 3I - Anexa B7 se refera la perioada de implementare a proiectului (de
maxim trei ani).
Proiectii financiare persoanele fizice autorizate, intreprinderi individuale, intreprinderi
familiale si persoane fizice (Anexe C)
2.1 Prognoza incasarilor si platilor pentru anii 1, 2 si 3 de implementare
2.2 Prognoza incasarilor si platilor anii 1-5 de previziune
93
2.3 Indicatori financiari
94
2.1 Prognoza incasarilor si platilor pentru anii 1, 2 si 3 de implementare

La proiectia prognoza incasarilor si platilor pentru anii 1, 2 si 3 de implementare s-au luat in considerare urmatoarele elemente:
A. Intrari:
-valoarea aportului propriu = 247.764 lei cu TVA
-valoarea sumei nerambursabile = 302.918 lei.
B. Iesiri:
-sumele aferente graficului de esalonare a achizitiilor.
Prognoza incasarilor si platilor -varianta cu proiect - pentru PERSOANE FIZICE / AUTORIZATE; INTREPRINDERI INDIVIDUALE SI I
ANUL 1 AL IMPLEMENTARII
Nr.
Pret in
Luna
Categoria
UM Luna 1 Luna 2 Luna 3 Luna 4 Luna 5 Luna 6 Luna 7 Luna 8 Luna 9
Crt
LEI/UM
10
Vanzari fizice previzionate
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
Vanzari valorice previzionate
1
0
0.000
LEI
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
2
0
0.000
LEI
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
3
0
0.000
LEI
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
4
0
0.000
LEI
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
95
5
0
6
0
7
0
8
0
9
0
10
0
11
0
12
0
Incasari din activitatea
agricol +Incasari din
activiti non-agricole
productive,
mestesugaresti, prestri
servicii etc.
13 Aport propiu
14 Subventii
Alte venituri
15
(dobnzi, etc)
16 Vanzari de active
Credite
17
contractate
Ajutor
18 nerambursabil
FEADR
TOTAL INCASARI
Plati pentru
19 achitarea
datoriilor:
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
LEI
LEI
LEI
LEI
LEI
LEI
LEI
LEI
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
LEI
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
LEI
LEI
247,764
LEI
LEI
LEI
LEI
60,583
LEI
308,347
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
LEI
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
96
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
- credite
contractate la
bnci i dobnzile
aferente (rate i
dobnzi), inclusiv
cele aferente
proiectului
- alte datorii
Plati pentru
desfurarea
activitilor non
agricole
productive,
mestesugaresti,
prestari servicii:
- plati pentru
materii prime si
materiale
- alte plati
- plati privind
marfurile
Plati pentru
desfurarea
activitilor
agricole:
- plati pentru
materii prime si
materiale
- alte plati
- plati privind
marfurile
Alte plati
LEI
LEI
LEI
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
LEI
LEI
LEI
LEI
LEI
LEI
LEI
LEI
97
Plati legate de
proiect FEADR:
-achizitii de
active fixe
32
corporale,
inclusiv TVA
-achizitii de
active fixe
33
necorporale,
inclusiv TVA
-cresterea
34 investitiilor in
curs
TOTAL PLATI
EXCEDENT/DEFICIT
DISPONIBIL DE
NUMERAR AL
PERIOADEI
PRECEDENTE
DISPONIBIL DE
NUMERAR LA
SFARSITUL
PERIOADEI
31
N
r.
C
rt
LEI
0,000
0,000
0,000
0,000
3,134
0,000
LEI
LEI
5,886
52,508
3,360
5,886
52,508
3,360
5,886
-5,886
52,508
-52,508
3,360
-3,360
0,000
3,134
LEI
LEI
LEI
0,000
308,347
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
3,134
-3,134
0,000
0,000
LEI
0,000
308,347
308,347
308,347 308,347 305,213 305,213 299,327 246,819 243,459
LEI
308,347
308,347
308,347
308,347 305,213 305,213 299,327 246,819 243,459 243,459
Prognoza incasarilor si platilor -varianta cu proiect - pentru PERSOANE FIZICE / AUTORIZATE; INTREPRINDERI
INDIVIDUALE SI INTREPRINDERI FAMILIALE
TOTA
Categoria
Pret U Luna Lun Luna Lun Lun Lun Lun Lun Lun Lun Luna Lun L AN
2
in
M
1
a2
3
a4
a5
a6
a7
a8
a9
a 10
11
a 12
LEI/
UM
98
0,000
0,000
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
L
E
I
L
E
I
L
E
I
L
E
I
L
E
I
L
E
I
0,000 0,000 0,000 0,000
0,00
0
0,00
0
0,00
0
0,00
0
0,00
0
0,000
0,000
0,00
0
0,000
0,000 0,000 0,000 0,000
0,00
0
0,00
0
0,00
0
0,00
0
0,00
0
0,000
0,000
0,00
0
0,000
0,000 0,000 0,000 0,000
0,00
0
0,00
0
0,00
0
0,00
0
0,00
0
0,000
0,000
0,00
0
0,000
0,000 0,000 0,000 0,000
0,00
0
0,00
0
0,00
0
0,00
0
0,00
0
0,000
0,000
0,00
0
0,000
0,000 0,000 0,000 0,000
0,00
0
0,00
0
0,00
0
0,00
0
0,00
0
0,000
0,000
0,00
0
0,000
0,000 0,000 0,000 0,000
0,00
0
0,00
0
0,00
0
0,00
0
0,00
0
0,000
0,000
0,00
0
0,000
99
0.000
0.000
0.000
10
0.000
11
0.000
12
0.000
Incasari din
activitatea
agricol
+Incasari din
activiti nonagricole
productive,
mestesugaresti,
prestri servicii
etc.
Aport
13 propiu
14 Subventii
L
E
I
L
E
I
L
E
I
L
E
I
L
E
I
L
E
I
L
E
I
L
E
I
L
E
0,000 0,000 0,000 0,000
0,00
0
0,00
0
0,00
0
0,00
0
0,00
0
0,000
0,000
0,00
0
0,000
0,000 0,000 0,000 0,000
0,00
0
0,00
0
0,00
0
0,00
0
0,00
0
0,000
0,000
0,00
0
0,000
0,000 0,000 0,000 0,000
0,00
0
0,00
0
0,00
0
0,00
0
0,00
0
0,000
0,000
0,00
0
0,000
0,000 0,000 0,000 0,000
0,00
0
0,00
0
0,00
0
0,00
0
0,00
0
0,000
0,000
0,00
0
0,000
0,000 0,000 0,000 0,000
0,00
0
0,00
0
0,00
0
0,00
0
0,00
0
0,000
0,000
0,00
0
0,000
0,000 0,000 0,000 0,000
0,00
0
0,00
0
0,00
0
0,00
0
0,00
0
0,000
0,000
0,00
0
0,000
0,000 0,000 0,000 0,000
0,00
0
0,00
0
0,00
0
0,00
0
0,00
0
0,000
0,000
0,00
0
0,000
0,000
0,000
100
Alte
venituri
15
(dobnzi,
etc)
Vanzari de
16 active
Credite
17 contractate
Ajutor
18 nerambursa
bil FEADR
TOTAL
VINCASARI
Plati pentru
achitarea
19
datoriilor:
- credite
contractate
la bnci i
dobnzile
aferente
20 (rate i
dobnzi),
inclusiv
cele
aferente
proiectului
21 - alte datorii
I
L
E
I
L
E
I
L
E
I
L
E
I
L
E
I
0,
0
0
0
L
E
I
0,000
0,000
0,000
24,51
3
77,91
4
102,42
7
24,51
0,000 0,000
3
0,00
0
0,00
0
0,00
0
0,00
0
0,00
0
77,91
4
0,000
0,00 102,42
0
7
0,000 0,000 0,000 0,000
0,00
0
0,00
0
0,00
0
0,00
0
0,00
0
0,000
0,000
0,00
0
0,000
0,000
0,000
0,000
101
Plati pentru
desfurare
a
activitilor
non
22
agricole
productive,
mestesugar
esti, prestari
servicii:
- plati
pentru
23 materii
prime si
materialele
- alte plati
24
- plati
25 privind
marfurile
Plati pentru
desfurare
26 a
activitilor
agricole:
- plati
pentru
27 materii
prime si
materialele
E
I
L
E
I
0,000 0,000 0,000 0,000
0,00
0
0,00
0
0,00
0
0,00
0
0,00
0
0,000
0,000
0,00
0
L
E
I
L
E
I
L
E
I
L
E
I
L
E
I
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000 0,000 0,000 0,000
0,00
0
0,00
0
0,00
0
0,00
0
0,00
0
0,000
0,000
0,00
0
0,000
0,000
102
- alte plati
28
- plati
29 privind
marfurile
Alte plati
30
Plati legate
31 de proiect
FEADR:
-achizitii
de active
fixe
32
corporale,
inclusiv
TVA
-achizitii
de active
fixe
33
necorporale
, inclusiv
TVA
-cresterea
34 investitiilor
in curs
TOTAL PLATI
EXCEDENT/D
EFICIT
L
E
I
L
E
I
L
E
I
L
E
I
0,000
0,000
0,000
0,000 0,000
16,16 134,3
4
61
19,6
90
134,3
61
19,6
90
L
E
I
L
E
I
L
E
I
L
E
I
L
E
I
0,00
0
0,00
0
0,00
0
0,00
0
0,000
16,16
4
41,01
6
84,3 295,58
49
0
36,11
6
84,3 274,51
49
6
4,900
21,064
0,000
16,16 134,3
4
61
19,6
90
0,00
0
0,00
0
0,00
0
0,00
0
0,000
41,01
6
84,3 295,58
49
0
24,51
16,16 134,3
3
4
61
19,6
90
0,00
0
0,00
0
0,00
0
0,00
0
77,91
4
41,01
6
84,3 193,15
49
3
0,000 0,000
0,000
103
DISPONIBIL
DE
NUMERAR AL
PERIOADEI
PRECEDENT
E
DISPONIBIL
DE
NUMERAR
LA
SFARSITUL
PERIOADEI
243,4
59
L
E
I
243,4 243,4 267,9 251,8 117,4

59
59
72
08
47
97,7
57
97,7
57
97,7
57
97,7
57
97,75
7
175,6
71
134, 243,45
655
9
L
E
I
243,4 267,9 251,8 117,4

59
72
08
47
97,7
57
97,7
57
97,7
57
97,7
57
175,6
71
134,6
55
50,3
50,306
06
97,7
57
Prognoza incasarilor si platilor -varianta cu proiect - pentru PERSOANE FIZICE / AUTORIZATE; INTREPRINDERI INDIVIDUALE SI I
Nr.
Pret in
Lun
Categoria
UM
Luna 1
Luna 2 Luna 3 Luna 4 Luna 5 Luna 6 Luna 7 Luna 8 Luna 9
Crt
LEI/UM
10
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
104
1
0
2
0
3
0
4
0
5
0
6
0
7
0
8
0
9
0
10
0
11
0
12
0
productive,
mestesugaresti, prestri
servicii etc.
13 Aport propiu
14 Subventii
Alte venituri
15
(dobnzi, etc)
Credite
contractate
Ajutor
18 nerambursabil
FEADR
TOTAL INCASARI
17
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
LEI
LEI
LEI
LEI
LEI
LEI
LEI
LEI
LEI
LEI
LEI
LEI
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000

0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
LEI
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,000
0,000
0,000
0,0
0,000
0,000
0,000
0,0
LEI
LEI
LEI
LEI
LEI
LEI
LEI
81,096
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
81,096
105
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
Plati pentru
achitarea
datoriilor:
- credite
contractate la
bnci i
dobnzile
aferente (rate i
dobnzi), inclusiv
cele aferente
proiectului
- alte datorii
Plati pentru
desfurarea
activitilor non
agricole
productive,
mestesugaresti,
prestari servicii:
- plati pentru
materii prime si
materialele
- alte plati
- plati privind
marfurile
Plati pentru
desfurarea
activitilor
agricole:
- plati pentru
materii prime si
materialele
- alte plati
LEI
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,0
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,0
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,0
LEI
LEI
LEI
LEI
LEI
LEI
LEI
LEI
LEI
106
- plati privind
marfurile
30 Alte plati
Plati legate de
31
proiect FEADR:
-achizitii de
active fixe
32
corporale,
inclusiv TVA
-achizitii de
active fixe
33
necorporale,
inclusiv TVA
-cresterea
34 investitiilor in
curs
TOTAL PLATI
EXCEDENT/DEFICIT
DISPONIBIL DE
NUMERAR AL
PERIOADEI
PRECEDENTE
DISPONIBIL DE
NUMERAR LA
SFARSITUL
PERIOADEI
29
LEI
LEI
LEI
22,136
28,094
LEI
17,405
28,094
LEI
4,731
0,000
0,000
0,000
35,800
14,153
0,000
0,000
0,0
35,800
14,153
LEI
50,306
LEI
LEI
22,136
-22,136
28,094
-28,094
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
35,800
45,296
14,153
-14,153
0,000
0,000
0,000
0,000
0,0
0,0
LEI
50,306
28,170
76
76
76
76
45,372
31,219
31,219
31,2
LEI
28,170
76
76
76
76
45,372
31,219
31,219
31,219
31,2
2.2 Prognoza incasarilor si platilor anii 1-5 de previziune

Pentru prognoza incasarilor si platilor s-au utilizat datele cu privire la: serviciile de cazare; serviciile de servire a mesei (mic-dejun,
pranz si cina); convorbirile telefonice.
Gadul de ocupare mediu a serviciilor de cazare luat in calcul la prognoza veniturilor este de 49,5% pe an.
107
Serviciile de servire a mesei s-au calculat in functie de pretul mediu al unui mic dejun, dejun si cina.
Preturile medii de vanzare s-au calculat in functie de costul materiei prime folosite pentru pregatirea micului dejun, dejunului
respectiv cinei si de asemenea in functie de pretul serviciilor de servire a micului dejun, dejunului si cinei din zona.
Cheltuielile de producie (Cht) reprezint expresia consumului total de bunuri materiale i de for de munc reclamat de obinerea
unui serviciu. Astfel, cheltuielile totale au fost calculate prin suma cheltuielilor efectuate pentru factorii utilizai xi.
Cht = P1x1 + P2x2 + .... + Pnxn, unde: P1, 2, 3...., n preul factorilor utilizai.
Cheltuielile de producie cuprind elementele de mai jos si au fost evaluate astfel:
Cheltuielile materiale (s-au luat in considerare preturile medii franco-poarta firmei; aceste preturi au fost preluate direct de
pe piata prin negociere si informare cu potentialii furnizori);
Cheltuieli cu amortizarile (s-a folosit amortizarea lineara raportata la valoarea totala a mijloacelor fixe);
Impozite, taxe i contribuii (conform legislatiei in vigoare);
Prognoza incasarilor si platilor -varianta cu proiect - pentru PERSOANE FIZICE / AUTORIZATE;

ANEXA C4
INTREPRINDERI INDIVIDUALE SI INTREPRINDERI FAMILIALE
PERIOADA DE LA DAREA IN EXPLOTARE A INVESTITIEI
Nr.
Pret in
Categoria
UM
AN 1
AN 2
AN 3
AN 4
AN 5
Crt.
LEI/UM
1 Servicii de cazare
65.00
loc
1,448
1,477
1,506
1,537
1,567
2 Mic dejun
12.00
buc
1,168
1,191
1,215
1,239
1,264
3 Pranz
18.00
buc
954
973
992
1,012
1,032
4 Cina
20.00
buc
856
873
890
908
926
5 Convorbiri telefonice
1.50
buc
367
374
381
387
395
6 Paintball
15.00
ora
1,014
1,034
1,055
1,076
1,098
7 Tir cu arcul
10.00
ora
684
698
712
726
740
108
8
9
10
11
12
Apa plata
Apa minerala
1 Servicii de cazare
2 Mic dejun
3 Pranz
4 Cina
5 Convorbiri telefonice
6 Paintball
7 Tir cu arcul
8 Apa plata
9 Apa minerala
10 0
11 0
12 0
productive, mestesugaresti,
prestri servicii etc.
13 Aport propiu
14 Subventii
15 Alte venituri (dobnzi,
etc)
17 Credite contractate
18 Ajutor nerambursabil
2.00
2.00
buc
buc
1,518
1,518
1,548
1,548
1,578
1,578
1,609
1,609
65.00
12.00
18.00
20.00
1.50
15.00
10.00
2.00
2.00
0.00
0.00
0.00

LEI
94,120
96,002
LEI
14,016
14,292
LEI
17,172
17,514
LEI
17,120
17,460
LEI
551
561
LEI
15,210
15,510
LEI
6,840
6,980
LEI
2,978
3,036
LEI
2,978
3,036
LEI
0,000
0,000
LEI
0,000
0,000
LEI
0,000
0,000
97,922
14,580
17,856
17,800
572
15,825
7,120
3,096
3,096
0,000
0,000
0,000
99,881
14,868
18,216
18,160
581
16,140
7,260
3,156
3,156
0,000
0,000
0,000
101,879
15,168
18,576
18,520
593
16,470
7,400
3,218
3,218
0,000
0,000
0,000
177,867
181,417
185,041
LEI
1,489
1,489
170,985
174,391
LEI
LEI
LEI
LEI
LEI
LEI
109
FEADR
TOTAL INCASARI
19 Plati pentru achitarea
datoriilor:
20 - credite contractate la
bnci i dobnzile
aferente (rate i
dobnzi), inclusiv cele
aferente proiectului
21 - alte datorii
22 Plati pentru
desfurarea
activitilor non
agricole productive,
mestesugaresti, prestari
servicii:
23 - plati pentru materii
prime si materialele
24 - alte plati
25 - plati privind
marfurile
26 Plati pentru
desfurarea
activitilor agricole:
27 - plati pentru materii
prime si materiale
28 - alte plati
29 - plati privind
marfurile
30 Alte plati
31 Plati legate de proiect
FEADR:
LEI
170,985
174,391
177,867
181,417
185,041
LEI
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
71,924
73,362
74,829
76,295
77,821
57,907
59,065
60,246
61,421
62,649
9,550
9,741
9,936
10,134
10,337
4,467
4,556
4,647
4,740
4,835
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
46,056
46,977
47,916
48,874
49,851
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
LEI
LEI
LEI
LEI
LEI
LEI
LEI
LEI
LEI
LEI
LEI
LEI
110
32
-achizitii de active fixe

corporale, inclusiv TVA
33 -achizitii de active fixe
necorporale, inclusiv
TVA
34 -cresterea investitiilor
in curs
TOTAL PLATI
EXCEDENT/DEFICIT
DISPONIBIL DE
NUMERAR AL
PERIOADEI
PRECEDENTE
DISPONIBIL DE
NUMERAR LA
SFARSITUL PERIOADEI
LEI
LEI
LEI
0,000
LEI
LEI
117,980
53,005
120,339
54,052
122,745
55,122
125,169
56,248
127,672
57,369
LEI
0,000
53,005
107,057
162,179
218,427
LEI
53,005
107,057
162,179
218,427
275,796
111
Pentru realizarea proiectiilor financiare s-a plecat de la urmatoarele premize:

- Durata de realizare a proiectului 36 luni;
- In primele 4 luni se vor realiza: proiectul tehnic, dosarele de achizitii pentru serviciile
de consultanta si proiectare
- In lunile 5 si 6 se vor realiza dosarele de achizitii pentru lucrarile de constructie;
- In lunile 8 si 9 se vor realiza dosarele de achizitie pentru bunuri fizice;
- In urmatoarele 32 de luni se vor efectua plati aferente proiectului CONSTRUIRE
PENSIUNE AGROTURISTICA, se vor depune cererile de plata si se va rambursa
ajutorul APDRP;
- Pentru calculul veniturilor si cheltuielilor s-a plecat de la urmatoarele premize:
o preturile existe pe piata la materii prime, materiale consumabile si marfuri
utilizate in cadrul pensiunii;
o cantitatile de materii prime, materiale consumabile si marfuri au fost
prognozate in functie de gradul de ocupare al pensiunii;
o gradul de ocupare anual este de 49,5%, iar gradul de ocupare in fiecare sezon
este:
85% grad de ocupare in sezon;
42% grad de ocupare in sezon intermediar;
25% grad de ocupare in extrasezon.
o tariful practicat pentru serviciile de cazare care este de 70 lei/loc/noapte;
o tariful practicat pentru serviciile de servire a mesei:
mic dejun 12 lei
dejun 22 lei
cina 20 lei
o numarul locurilor de cazare din cadrul pensiunii: 8 locuri repartizate in 4
camere.
- Pentru anul 2 dupa implementare s-a prevazut o crestere a cheltuielilor si a veniturilor
cu 2,0% fata de anul 1 dupa implementare. Acest procent reprezinta de fapt rata
medie a inflatiei prognozata pentru anul 2015 de catre Comisia Nationala de
Prognoza http://www.cnp.ro/ro/prognoze;
Prezentam in continuare veniturile prognozate a fi incasate in perioadele de sezon, sezon
intermediar si extrasezon, din anul 1 dupa implementare:
112
Categoria
Incasari sezon
(lei)
Incasari sezon
intermediar
(lei)
3
23.400
Incasari
extrasezon (lei)
Total incasari
anul 1 (lei)
1
2
4
5 =2+3+4
Servicii de cazare
52.520
18.200
94.120
Servicii de servire a
mesei, din care:
- Mic dejun
7.848
2.664
3.504
14.016
- Dejun
9.612
3.276
4.284
17.172
- Cina
9.600
3.240
4.280
17.120
Convorbiri
308
105
138
551
telefonice
Tir cu arcul
3.070
2.410
1.360
6.840
Paintball
10.020
3.465
1.725
15.210
Apa plata
1.668
744
566
2.978
Apa minerala
1.668
744
566
2.978
TOTAL
83.928
34.485
31.806
170.985
Veniturile din categoria Servicii de cazare pentru anul 1 dupa implementare, au fost
calculate astfel:
Perioada de sezon cuprinde 119 zile si are un grad de ocupare de 85%, ceea ce inseamna
o medie de 101 zile/sezon.
Prezentam in continuare calculul incasarilor prognozate in perioada de sezon,
considerand 8 locuri de cazare si pretul de inchiriere/noapte al unui loc de cazare:
Nr. locuri de
Pretul
Total incasari
Categoria
Nr. zile sezon
cazare
serviciului (lei)
sezon (lei)
1
2
3
4
5 = 2x3x4
Servicii
de
101
8
65
52.520
cazare
Perioada de sezon intermediar cuprinde 106 zile si are un grad de ocupare de 42%, ceea
ce inseamna o medie de 45 zile/sezon intermediar.
Prezentam in continuare calculul incasarilor prognozate, din perioada de sezon
intermediar, considerand 8 locuri de cazare si pretul de inchiriere/noapte al unui loc de cazare:
Nr. zile sezon
Nr. locuri de
Pretul
Incasari sezon
Categoria
intermediar
cazare
serviciului (lei) intermediar (lei)
1
2
3
4
5 = 2x3x4
Servicii de
45
8
65
23.400
cazare
Perioada de extrasezon cuprinde 140 si are un grad de ocupare de 25%, ceea ce inseamna
o medie de 35 zile/extrasezon.
Prezentam in continuare calculul incasarilor prognozate, din perioada de extrasezon,
considerand 8 locuri de cazare si pretul de inchiriere/noapte al unui loc de cazare:
Categoria
Nr. zile
Nr. locuri de
Pretul
Incasari
113
1
Servicii de
cazare
extrasezon
2
cazare
3
35
serviciului (lei)
4
8
65
extrasezon (lei)
5 = 2x3x4
18.200
Prezentam in continuare calculul incasarilor prognozate pentru anul 1 dupa

implementare:
Incasari sezon
Incasari sezon
Incasari
Incasari anul 1
Categoria
(lei)
intermediar (lei) extrasezon (lei)
(lei)
1
2
3
4
5 = 2+3+4
Servicii de
52.520
23.400
18.200
94.120
cazare
In anul 2 dupa implementare s-a pevazut o crestere a veniturilor obtinute din Serviciile
de cazare oferite in cadrul pensiunii agroturistice cu 2,0% fata de anul 1 dupa implementare.
Acest procent reprezinta de fapt rata medie a inflatiei prognozata pentru anul 2015 de catre
Comisia Nationala de Prognoza http://www.cnp.ro/ro/prognoze. Astfel, valoarea prognozata a
veniturilor obtinute din Serviciile de cazare oferite in cadrul pensiunii agroturistice pentru
anul 2 dupa implementare este 96.002 lei.
Veniturile obtinute din categoria Servicii de servire a mesei (mic dejun, dejun, cina), au
fost calculate in functie de numarul de meniuri servite in perioadele de sezon, sezon intermediar
si extrasezon din anul 1 dupa implementare.
Prezentam in continuare numarul de meniuri prognozate pentru perioadele de sezon,
sezon intermediar si extrasezon din anul 1 dupa implementare:
Servicii de
servire a mesei
Nr.
meniuri/sezon
Nr.
meniuri/sezon
Nr.
meniuri/extrasezon
Total meniuri
an 1
114
Mic dejun
Dejun
Cina
TOTAL
654
534
480
1.668
intermadiar
292
238
214
744
222
182
162
566
1.168
954
856
2.978
Pentru perioada de sezon din anul 1 dupa implementare, veniturile incasate din Servicii
de servire a mesei au fost calculate in functie de numarul de meniuri din perioada de sezon si
pretul de vanzare al unui meniu.
Prezentam in continuare calculul incasarilor prognozate in perioada de sezon din
categoria Servicii de servire a mesei:
Nr. meniuri/sezon
Pret/meniu (lei)
Incasari/sezon (lei)
mesei
1
2
3
4 = 2x3
Mic dejun
654
12
7.848
Dejun
534
18
9.612
Cina
480
20
9.600
TOTAL
1.668
27.060
Pentru perioada de sezon intermediar din anul 1 dupa implementare, veniturile incasate
din Servicii de servire a mesei au fost calculate in functie de numarul de meniuri din perioada
de sezon intermediar si pretul de vanzare al unui meniu.
Prezentam in continuare calculul incasarilor prognozate in perioada de sezon intermediar
din categoria Servicii de servire a mesei:
Nr. meniuri/sezon
Incasari/sezon
Pret/meniu (lei)
mesei
intermediar
intermediar (lei)
1
2
3
4 = 2x3
Mic dejun
292
12
3.504
Dejun
238
18
4.284
Cina
214
20
4.280
TOTAL
744
12.068
Pentru perioada de extrasezon din anul 1 dupa implementare, veniturile incasate din
Servicii de servire a mesei au fost calculate in functie de numarul de meniuri din perioada de
extrasezon si pretul de vanzare al unui meniu.
Prezentam in continuare calculul incasarilor prognozate in perioada de extrasezon din
categoria Servicii de servire a mesei:
mesei
1
Mic dejun
Dejun
Nr. meniuri/
extrasezon
2
Pret/meniu (lei)
3
222
182
12
18
Incasari/extrasezon
(lei)
4 = 2x3
2.664
3.276
115
Cina
TOTAL
162
566
20
-
3.240
9.180
Veniturile prognozate a fi incasate din Serviciile de servire a mesei in anul 1 dupa

implementare sunt prezentate in tabelul urmator:
Incasari/sezon
Servicii de
Incasari/sezon
Incasari/extrasezon Incasari anul 1
intermediar
servire a mesei
(lei)
(lei)
(lei)
(lei)
Mic dejun
7.848
3.504
2.664
14.016
Dejun
9.612
4.284
3.276
17.172
Cina
9.600
4.280
3.240
17.120
TOTAL
27.060
12.068
9.180
48.308
INCASARI
In anul 2 dupa implementare s-a prevazut o crestere a veniturilor obtinute din Serviciile
de servire a mesei oferite in cadrul pensiunii agroturistice cu 2,0% fata de anul 1 dupa
implementare. Acest procent reprezinta de fapt rata medie a inflatiei prognozata pentru anul 2015
de catre Comisia Nationala de Prognoza http://www.cnp.ro/ro/prognoze. Astfel, valoarea
prognozata pentru veniturile obtinute din Serviciile de servire a mesei oferite in cadrul
pensiunii pentru anul 2 dupa implementare este 49.266 lei.
de servicre a mesei oferite in cadrul pensiunii agroturistice cu 2,0% fata de anul 2 dupa
prognozata a veniturilor obtinute din Serviciile de servire a mesei oferite in cadrul pensiunii
pentru anul 3 dupa implementare este 50.236 lei.
agroturistice pentru anul 4 dupa implementare este 51.244 lei.
In anul 5 dupa implementare s-a prevazut o crestre a veniturilor obtinute din Serviciile
implementare. Acest procent reprezinta, de fapt, rata medie a inflatiei prognozata pentru anul
2018 de catre Comisia Nationala de Prognoza http://www.cnp.ro/ro/prognoze. Astfel, valoarea
agroturistice pentru anul 5 dupa implementare este 52.264 lei.
Veniturile din categoria Convorbiri telefonice au fost calculate in functie de durata
convorbirilor aferenta fiecarei perioade de sezon, sezon intermediar si extrasezon din anul 1 dupa
implementare si tariful de 1,5 lei/minut.
Prezentam in continuare durata convorbirilor telefonice aferenta perioadelor de sezon,
sezon intermediar si extrasezon din anul 1 dupa implemenatare:
116
Categoria
1
Convorbiri
telefonice
Durata
Durata
Durata
Total durata
convorbiri/sezon
convorbiri/sezon
convorbiri/extrasezon convorbiri an
intermediar
(minute)
(minute)
1 (minute)
(minute)
2
3
4
5 = 2+3+4
205
70
92
367
Pentru perioada de sezon din anul 1 dupa implementare, veniturile incasate din
Convorbiri telefonice au fost calculate in functie de durata convorbirilor efectuate si pretul de
1,5 lei/minut.
categoria Convorbiri telefonice:
Durata
Categoria
convorbiri/sezon
Pret/minut (lei)
(minute)
1
2
3
4 = 2x3
Convorbiri telefonice
205
1,5
308
din Convorbiri telefonice au fost calculate in functie de durata convorbirilor telefonice
efectuate si pretul de 1,5 lei/minut.
din categoria Convorbiri telefonice:
Durata
Incasari/sezon
Categoria
convorbiri/sezon
Pret/minut (lei)
intermediar (lei)
intermediar (minute)
1
2
3
4 = 2x3
92
1,5
138
Convorbiri telefonice au fost calculate in functie de durata convorbirilor telefonice efectuate si
pretul de 1,5 lei/minut.
categoria Convorbiri telefonice:
Durata convorbiri/
Incasari/extrasezon
Categoria
Pret/minut (lei)
extrasezon (minute)
(lei)
1
2
3
4 = 2x3
70
1,5
105
Veniturile prognozate a fi obtinute din serviciul Convorbiri telefonice in anul 1 dupa
implementare sunt prezentate in tabelul urmator:
Incasari/sezon
Incasari/sezon
Incasari/extrasezon Incasari anul 1
Categoria
intermediar
(lei)
(lei)
(lei)
(lei)
1
2
3
4
5 = 2+3+4
117
Convorbiri
telefonice
308
138
105
551
In anul 2 dupa implementare s-a prevazut o crestere a veniturilor obtinute din serviciul
Convorbiri telefonice cu 2,0% fata de anul 1 dupa implementare. Acest procent reprezinta de
fapt rata medie a inflatiei prognozata pentru anul 2015 de catre Comisia Nationala de Prognoza
http://www.cnp.ro/ro/prognoze. Astfel, valoarea prognozata a veniturilor obtinute din serviciul
Convorbiri telefonice pentru anul 2 dupa implementare este 561 lei.
In anul 5 dupa implementare s-a prevazut o crestre a veniturilor obtinute din serviciul
Veniturile obtinute din categoria Tir cu arcul au fost calculate in functie de numarul de
persoane care inchiriaza echipamentul pentru practicarea acestei activitati recreationale, numarul
de ore de joc pentru fiecare persoana, aferent perioadelor de sezon, sezon intermediar si
extrasezon din anul 1 dupa implementare si tariful de 10 lei/ora/persoana.
Prezentam in continuare numarul de persoane care inchiriaza echipamentul pentru
practicarea activitatii recreationale Tir cu arcul aferent perioadelor de sezon, sezon intermediar
si extrasezon din anul 1 dupa implementare:
Categoria
1
Tir cu arcul
Nr.
persoane/sezon
2
307
Nr. persoane / sezon

Nr.
intermediar
persoane/extrasezon
3
4
241
136
Total
persoane/an 1
5 = 2+3+4
684
Pentru perioada de sezon din anul 1 dupa implementare, veniturile incasate din Tir cu
arcul au fost calculate in functie de numarul de persoane care inchiriaza echipamentul pentru
practicarea acestei activitati recreationale, numarul de ore de joc pentru fiecare persoana si tariful
de 10 lei/ora/persoana.
categoria Tir cu arcul:
Numar
Tarif/ora/persoana
Numar
Incasari/sezon
Categoria
persoane/sezon
(lei)
ore/persoana
(lei)
1
2
3
4
5=2x3x4
118
Tir cu arcul
307
10
3.070
din Tir cu arcul au fost calculate in functie de numarul de persoare care inchiriaza
echipamentul pentru practicarea acestei activitati recreationale, numarul de ore de joc pentru
fiecare persoana si tariful de 10 lei/ora/persoana.
Numar
Tarif/ora/persoana
Numar
Incasari/sezon
Categoria
persoane/sezon
(lei)
ore/persoana
(lei)
1
2
3
4
5=2x3x4
Tir cu arcul
241
10
1
2.410
Pentru perioada de extrasezon din anul 1 dupa implementare, veniturile incasate din Tir
cu arcul au fost calculate in functie de numarul de persoane care inchiriaza echipamentul pentru
practicarea acestei activitati recreationale, numarul de ore de joc pentru fiecare persoana si tariful
de 10 lei/ora/persoana.
Numar
Tarif/ora/persoana
Numar
Incasari/sezon
Categoria
persoane/sezon
(lei)
ore/persoana
(lei)
1
2
3
4
5=2x3x4
Tir cu arcul
136
10
1
1.360
Veniturile prognozate a fi obtinute din Tir cu arcul in anul 1 dupa implementare sunt
prezentate in urmatorul tabel:
Incasari/sezon
Incasari/sezon
Incasari/extrasezon
Categoria
intermediar
Incasari anul 1
(lei)
(lei)
(lei)
1
2
3
4
5 = 2+3+4
Tir cu arcul
3.070
2.410
1.360
6.840
In anul 2 dupa implementare s-a prevazut o crestere a veniturilor obtinute din activitatea
recreationala Tir cu arcul cu 2,0% fata de anul 1 dupa implementare. Acest procent reprezinta
de fapt rata medie a inflatiei prognozata pentru anul 2015 de catre Comisia Nationala de
Prognoza http://www.cnp.ro/ro/prognoze. Astfel, valoarea prognozata pentru veniturile obtinute
din activitatea recreationala Tir cu arcul pentru anul 2 dupa implementare este 6.976 lei.
119

Veniturile obtinute din categoria Paintball au fost calculate in functie de numarul de
persoane care inchiriaza echipamentul pentru practicarea acestei activitati recreationale, numarul
de ore de joc pentru fiecare persoana, aferent perioadelor de sezon, sezon intermediar si
extrasezon, si tariful de 15 lei/ora/persoana.
Prezentam in continuare numarul de persoane care inchiriaza echipamentul pentru
practicarea activitatii recreationale Piantball, aferent perioadelor de sezon, sezon intermediar
si extrasezon din anul 1 dupa implementare:
Nr.
Nr. persoane/sezon
Nr.
Total
Categoria
persoane/sezon
intermediar
persoane/extrasezon persoane/an 1
1
2
3
4
5 = 2+3+4
Paintball
668
231
115
1.014
Pentru perioada de sezon din anul 1 dupa implementare, veniturile incasate din
Paintball au fost calculate in functie de numarul de persoane care inchiriaza echipamentul
pentru practicarea acestei activitati recreationale , numarul de ore de joc pentru fiecare persoana
si tariful de 15 lei/ora/persoana.
categoria Paintball:
Numar
Tarif/ora/persoana
Numar
Incasari/sezon
Categoria
persoane/sezon
(lei)
ore/persoana
(lei)
1
2
3
4
5=2x3x4
Paintball
668
15
1
10.020
din Paintball au fost calculate in functie de numarul de persoane care inchiriaza echipamentul
pentru practicarea acestei activitati recreationale, numarul de ore de joc pentru fiecare persoana
din categoria Paintball:
Numar
Tarif/ora/persoana
Numar
Incasari/sezon
Categoria
persoane/sezon
(lei)
ore/persoana
(lei)
1
2
3
4
5=2x3x4
Paintball
231
15
1
3.465
Paintball au fost calculate in functie de numarul de persoane care inchiriaza echipamentul
pentru practicarea acestei activitati recreationale, numarul de ore de joc pentru fiecare persoana
120

categoria Paintball:
Numar
Tarif/ora/persoana
Numar
Incasari/sezon
Categoria
persoane/sezon
(lei)
ore/persoana
(lei)
1
2
3
4
5=2x3x4
Paintball
115
15
1
1.725
Veniturile prognozate a fi obtinute din Paintball in anul 1 dupa implementare sunt
prezentate in tabelul urmator:
Categoria
1
Paintball
Incasari/sezon
(lei)
2
10.020
Incasari/sezon
Incasari/extrasezon
intermediar
Incasari anul 1
(lei)
(lei)
3
4
5 = 2+3+4
3.465
1.725
15.210
recreationala Paintball cu 2,0% fata de anul 1 dupa implementare. Acest procent reprezinta de
http://www.cnp.ro/ro/prognoze. Astfel, valoarea prognozata pentru veniturile obtinute din
activitatea recreationala Paintball pentru anul 2 dupa implementare este 15.514 lei.
Veniturile prognozate a fi obtinute din vanzarea apei plate si a apei minerale au fost
calculate luand in considerare numarul de meniuri prognozat aferent perioadelor de sezon, sezon
intermediar si extrasezon din anul 1 dupa implemntare.
Prezentam in continuare numarul de sticle de apa plata si apa minerala aferent
perioadelor de sezon, sezon intermediar si extrasezon din anul 1 dupa implementare:
Nr. sticle/sezon
Nr.
Total sticle/an
Categoria
Nr. sticle/sezon
intermediar
sticle/extrasezon
1
1
2
3
4
4=2x3
121
Apa plata
Apa minerala
Total vanzari
834
834
1.668
372
372
744
283
283
566
1.489
1.489
2.978
Pentru perioada de sezon din anul 1 dupa implementare, veniturile incasate au fost
calculate in functie de numarul de sticle de apa plata si apa minerala prognozat a fi vandut si
pretul de 2,00 lei/sticla.
Prezentam in continuare calculul incasarilor prognozate, pentru perioada de sezon, din
vanzarile de apa plata si apa minerala:
Categoria
Numar sticle/sezon
Pret/sticla (lei)
1
2
3
4=2x3
Apa plata
834
2,00
1.668
Apa minerala
834
2,00
1.668
TOTAL
1.668
3.336
au fost calculate in functie de numarul de sticle de apa plata si apa minerala prognozat a fi vandut
si pretul de 2,00 lei/sticla.
Prezentam in continuare calculul incasarilor prognozate, pentru perioada de sezon
intermediar, din vanzarile de apa plata si apa minerala:
Numar sticle/sezon
Incasari/sezon
Categoria
Pret/sticla (lei)
intermediar
intermediar(lei)
1
2
3
4=2x3
Apa plata
372
2,00
744
Apa minerala
372
2,00
744
TOTAL
744
1.488
Pentru perioada de extrasezon din anul 1 dupa implementare, veniturile incasate au fost
calculate in functie de numarul de sticle de apa plata si apa minerala prognozat a fi vandut si
pretu de 2,00 lei/sticla.
Prezentam in continuare calculul incasarilor prognozate, pentru perioada de extrasezon,
din vanzarile de apa plata si apa minerala:
Numar
Incasari/extrasezon
Categoria
Pret/sticla (lei)
sticle/extrasezon
(lei)
1
2
3
4=2x3
Apa plata
283
2,00
566
Apa minerala
283
2,00
566
TOTAL
566
1.132
Veniturile prognozate a fi obtinute din vanzarea sticlelor de apa plata si apa minerala in
anul 1 dupa implementare sunt prezentate in tabelul urmator:
Incasari/sezon
Incasari/sezon
Incasari/extrasezon
Categoria
intermediar
Incasari anul 1
(lei)
(lei)
(lei)
1
2
3
4
5 = 2+3+4
Apa plata
1.668
744
566
2.978
122
Apa minerala
TOTAL
1.668
3.336
744
1.488
566
1.132
2.978
5.956
In anul 2 dupa implementare s-a prevazut o crestere a veniturilor obtinute din vanzarea
sticlelor de apa plata si apa minerala cu 2,0% fata de anul 1 dupa implementare. Acest procent
reprezinta de fapt rata medie a inflatiei prognozata pentru anul 2015 de catre Comisia Nationala
de Prognoza http://www.cnp.ro/ro/prognoze. Astfel, valoarea prognozata pentru veniturile
obtinute din vanzarea sticlelor de apa plata si apa minerala pentru anul 2 dupa implementare este
6.075 lei.
6.197 lei.
6.320 lei.
6.447 lei.
123
In cadrul previziunii cheltuielilor din Anexa C4 linia Plati pentru desfasurarea activitatilor non agricole productive,
mestesugaresti, prestari servicii s-au luat in calcul cheltuielile din tabelul urmator:
Plati privind desfasurarea activitatilor non
agricole productive, mestesugaresti, prestari
servicii
Plati pentru materii prime si materiale, din care:
- Cheltuieli privind materiile prime
- Cheltuieli
privind
materialele
consumabile
Plati privind marfurile, din care:
- Apa plata
- Apa minerala
Alte plati, din care:
- Cheltuieli
privind
consumul
de
electricitate
- Cheltuieli
privind consumul de
combustibil pentru centrala termica
TOTAL PLATI
Alte plati, din care:
Cheltuieli cu materialele consumabile pentru
activitatile recreationale, din care:
- Tir cu arcul tinte, sageti
- Paintball bile vopsea
Cheltuieli privind salariile
TOTAL PLATI
Perioada de la darea in exploatare a investitiei

Anul 0
Anul 1
(lei)
Anul 2
(lei)
0,00
0,00
57.907,00
55.395,00
59.065,00
56.503,00
0,00
2.512,00
0,00
0,00
0,00
0,00
Anul 4
(lei)
Anul 5
(lei)
60.246,00
57.633,00
61.421,00
58.756,00
62.649,00
59.931,00
2.562,00
2.613,00
2.665,00
2.718,00
4.467,00
2.233,50
2.233,50
9.550,00
4.556,00
2.278,00
2.278,00
9.741,00
4.647,00
2.323,50
2.323,50
9.936,00
4.740,00
2.370,00
2.370,00
10.134,00
4.835,00
2.417,50
2.417,50
10.337,00
0,00
5.831,00
5.948,00
6.067,00
6.188,00
6.312,00
0,00
3.719,00
3.793,00
3.869,00
3.946,00
4.025,00
0,00
71.924,00
73.362,00
74.826,00
76.295,00
77.821,00
Anul 0
Anul 3
(lei)
Perioada de la darea in exploatare a investitiei

Anul 1
Anul 2
Anul 3
Anul 4
Anul 5
(lei)
(lei)
(lei)
(lei)
(lei)
0,00
300,00
306,00
312,00
318,00
324,00
0,00
0,00
0,00
0,00
100,00
200,00
45.756,00
46.056,00
102,00
204,00
46.671,00
46.977,00
104,00
208,00
47.604,00
47.916,00
106,00
212,00
48.556,00
48.874,00
108,00
216,00
49.527,00
49.851,00
Costurile de productie pentru meniuri au fost calculate astfel:

124
Materia prima
Mic dejun 1 (omleta
cu sunca, iaurt,
salata de rosii+varza,
cafea/lapte, paine)
Legume
Fructe
Carne
Lactate
Branzeturi
Alte (ulei, sare, piper, otet, oua, paine)
Materia prima
Mic dejun 2 (ochiuri,

iaurt, salata asortata,
paine,telemea, paine)
Valoare (lei)
1,48
0,00
1,50
3,37
0,00
2,80
Valoare (lei)
Legume
Fructe
Carne
Lactate
Branzeturi
Materia prima
Legume
Mic dejun 3 (zacusca, Fructe
telemea, cas, iaurt,
Carne
cafea/lapte, paine)
Lactate
Branzeturi
Cost productie 1 = 9,15 lei
1,25
0,00
0,00
2,50
2,20
2,55
Valoare (lei)
0,00
0,00
0,00
2,50
4,50
3,50
Costul mediu de productie al unui meniu pentru mic dejun este CP = (CP1 + CP2 + CP3)/3 = (9,15 + 8,5 + 10,5)/3 = 9,38 lei
Dejun 1 (ciorba
taraneasca,
sarmalute, smantana,
clatite cu branza,
paine)
Materia prima
Legume
Fructe
Carne
Lactate
Branzeturi
Valoare (lei)

1,35
0,00
1,68
2,27
2,60
125
Dejun 2 (ciorba de
vacuta, saramura de
peste, mamaliguta,
placinte Poalen
brau
Dejun 3 (supa de
gaina, tochitura,
ochiuri, mamaliguta,
branza de burduf,
paine, inghetata de
casa)
Materia prima
Legume
Fructe
Carne
Lactate
Branzeturi
Alte (ulei, sare, piper, otet, oua, paine,malai)
Materia prima
3,00
Valoare (lei)
3,15
0,00
4,60
0,88
1,10
3,25
Valoare (lei)
Legume
Fructe
Carne
Lactate
Branzeturi
Alte (ulei, sare, piper, otet, oua, paine, malai)
1,28
0,00
7,56
0,70
2,87
3,60
Costul mediu de productie al unui meniu pentru dejun este: CP = (CP1 + CP2 + CP3)/3 = (10,9 + 12,98 +16,01)/3 = 13,30 lei
Materia prima
Cina 1 (pulpe de pui,
cartofi taranesti,
salata de varza,
paine, clatite cu
dulceata)
Cina 2 (crap prajit,

cartofi natur, paine,
cazonac cu nuca)
Valoare (lei)
Legume
Fructe
Carne
Lactate
Branzeturi
Materia prima
Legume
Fructe
1,80
0,00
3,50
0,08
4,00
3,18
Valoare (lei)

1,07
1,00
126
Carne
Lactate
Branzeturi
4,46
0,50
0,00
3,12
Materia prima
Cina 3 (platou
vanatoresc, ciuperci
la gratar, paine, tarta
cu fructe)
Valoare (lei)
Legume
Fructe
Carne
Lactate
Branzeturi
2,66
0,33
18,99
0,21
0,00
1,62
Costul mediu de productie al unui meniu pentru cina CP = (CP1 + CP2 + CP3)/3 = (8,3 + 11,97 + 25,31)/3 = 15,51 lei
Categoria
Mic dejun
Dejun
Cina
Cost productie 1
(lei/mic dejun)
9,15
10,9
12,56
Cost productie 2
(lei/dejun)
8,5
12,98
10,15
Cost productie 3
(lei/cina)
10,5
16,01
23,81
Cost mediu de
productie (lei/meniu)
9,38
13,30
15,51
Cheltuielile privind materiile prime in sezon, pentru anul 1 dupa implementare, au fost calculate astfel:
Perioada de sezon cuprinde 119 zile si are un grad de ocupare de 85%, ceea ce inseamna o medie de 101 zile/sezon.
Prezentam in continuare calculul pentru costurile medii cu materia prima, din perioada de sezon, pentru 8 locuri de cazare:
Costuri medii cu
Nr. zile
Nr. locuri
Cost mediu mic
Cost mediu
Cost mediu
Materia prima
materia
sezon
cazare
dejun (lei)
dejun (lei)
cina (lei)
prima/sezon (lei)
1
2
3
4
5
6
7=2x3x(4+5+6)
Legume
101
8
0,91
1,93
1,81
3.781
Fructe
101
8
0,00
0,00
0,44
356
Carne
101
8
0,50
4,61
8,98
11.385
Lactate
101
8
2,90
1,28
0,26
3.588
127
Branzeturi
101
Alte (ulei, sare, piper,
101
otet, oua, paine)
COST MEDIU TOTAL/SEZON
2,23
2,19
1,33
4.646
2,95
3,28
2,64
7.167
30.923
Pentru calculul costurilor medii pentru mic dejun, dejun si cina, respectiv coloanele 4, 5, 6 am utilizat urmatoarele formule:
Coloana 4 = (Legume mic dejun 1 + legume mic dejun 2 + legume mic dejun 3)/3 = (1,48 + 1,25+0,00)/3 = 0,91 lei
Coloana 5 = (Legume dejun 1 + legume dejun 2 + legume dejun 3)/3 = (1,35 + 3,15 + 1,28)/3 = 1,93 lei
Coloana 6 = (Legume cina 1 + legume cina 2 + legume cina 3)/3 = (1,8 + 1,07 + 2,66)/3 = 1,81 lei
Cheltuielile privind materiile prime in sezonul intermediar, pentru anul 1 dupa implementare, au fost calculate astfel:
Perioada de sezon intermediar cuprinde 106 zile si are un grad de ocupare de 42%, ceea ce inseamna o medie de 45
zile/sezon intermediar.
Prezentam in continuare calculul pentru costurile medii cu materia prima, din perioada de sezon intermediar, pentru 8 locuri
de cazare:
Nr. zile
Nr. locuri
Valoare medie
Valoare medie
Valoare medie
Valoare medie
Materia prima
sezon
cazare
mic dejun (lei)
dejun (lei)
cina (lei)
sezon (lei)
1
2
3
4
5
6
7=2x3x(4+5+6)
Legume
45
8
0,91
1,93
1,81
1.674
Fructe
45
8
0,00
0,00
0,44
158
Carne
45
8
0,50
4,61
8,98
5.072
Lactate
45
8
2,90
1,28
0,26
1.598
Branzeturi
45
8
2,23
2,19
1,33
2.070
45
8
2,95
3,28
2,64
3.193
otet, oua, paine)
COST MEDIU TOTAL/SEZON INTERMEDIAR
13.765
Cheltuielile privind materiile prime in extrasezon, pentru anul 1 dupa implementare, au fost calculate astfel:
Perioada de extrasezon cuprinde 140 zile si are un grad de ocupare de 25%, ceea ce inseamna o medie de 35 zile/extrasezon.
128
Prezentam in continuare calculul pentru costurile medii cu materia prima, din perioada de extrasezon, pentru 8 locuri de
cazare:
Materia prima
1
Nr. zile
sezon
2
35
35
35
35
35
Nr. locuri
cazare
3
8
8
8
8
8
Legume
Fructe
Carne
Lactate
Branzeturi
35
otet, oua, paine)
COST MEDIU TOTAL/EXTRASEZON
Valoare medie
mic dejun (lei)
4
0,91
0,00
0,50
2,90
2,23
Valoare medie
dejun (lei)
5
1,93
0,00
4,61
1,28
2,19
Valoare medie
cina (lei)
6
1,81
0,44
8,98
0,26
1,33
Valoare medie
extrasezon (lei)
7=2x3x(4+5+6)
1.302
123
3.945
1.243
1.610
2,95
3,28
2,64
2.484
10.707
Cheltuieli privind materiile prime, pentru anul 1 dupa implementarea proiectului, s-au calculat pe baza datelor din tabelele
anterioare.
Formula utilizata pentru calculele cheltuielilor medii din anul 1 dupa implementare este urmatoarea:
Valoare medie/an = (valoare medie/sezon + valoare medie/sezon intermediar + valoare medie/extrasezon)/3
Prezentam in continuare calculul pentru cheltuielile medii privind materiile prime pentru anul 1 dupa implementare:
129
Tipul de cheltuiala
Cheltuieli privind alimentele,
din care:
- Legume
- Fructe
- Carne si preparate din
carne
- Lactate
- Branzeturi
- Alte alimente
TOTAL
Valoare
medie/sezon
(lei)
Valoare
medie/sezon
intermediar
(lei)
Valoare
medie/extrasezon
(lei)
Valoare
totala/an
(lei)
3.781
356
1.674
158
1.302
123
6.757
637
11.385
5.072
3.945
20.402
3.588
4.646
7.167
30.923
1.598
2.070
3.193
13.765
1.243
1.610
2.484
10.707
6.429
8.326
12.844
55.395
In anul 2 dupa implementare s-a prevazut o crestere a cheltuielilor privind materiile prime
cu 2,0% fata de anul 1. Acest procent reprezinta de fapt rata medie a inflatie prognozata pentru
anul 2015 de catre Comisia Nationala de Prognoza http://www.cnp.ro/ro/prognoze. Astfel,
valoarea medie prognozata a cheltuielilor cu materia prima pentru anul 2 dupa implementare este
56.503 lei.
In anul 3 de dupa implementare s-a prevazut o crestere a cheltuielilor privind materiile
prime cu 2,0% fata de anul 2. Acest procent reprezinta de fapt rata medie a inflatiei prognozata
pentru anul 2016 de catre Comisia Nationala de Prognoza http://www.cnp.ro/ro/prognoze. Astfel,
57.633 lei.
In anul 4 dupa implementare s-a prevazut o crestere a cheltuielilor privind materiile
58.756 lei.
In anul 5 dupa implementare s-a prevazut o crestere a cheltuielilor privind materiile
59.931 lei.
130
Cheltuielile privind materialele consumabile, au fost calculate in functie de cantitatile de materiale consumabile
achizitionate si pretul de achizitie.
Astfel, pentru anul 1 dupa implementare se vor utiliza urmatoarele cantitati de materiale consumabile:
Sezon
Sezon
Extrasezon
Anul 1
Categoria de materiale consumabile
UM
intermediar
Produse de curatare si intretinere, din care:
- Produse pentru curatarea bailor si a toaletelor:
buc
33
11
8
52
Produse pentru curatarea vasului de toaleta
buc
5
3
2
10
Produse pentru curatarea chiuvetelor,
buc
8
2
1
11
cazilor, robinetilor
Odorizant solid pentru bazin
buc
16
4
4
24
Dezinfectant
buc
4
2
1
7
- Produse pentru curatare si intretinere
buc
11
4
3
18
- Produse pentru intretinerea suprafetelor din
buc
7
3
2
12
lemn (mobila)
- Produse pentru curatarea suprafetelor din sticla
buc
4
1
1
6
- Produse pentru spalarea veselei si a
buc
10
4
3
17
electrocasnicelor
Produse pentru curatat cuptorul cu
buc
2
1
1
4
microunde, toaster, cafetira1
Produse de curatat aragazul, hota
buc
2
1
1
4
Produse de curatat vesela
buc
6
2
1
9
- Odorizante
buc
36
9
9
54
Odorizante de camera
buc
20
5
5
30
Odorizante de baie
buc
16
4
4
24
- Manusi, bureti, lavete
buc
10
6
5
21
Manusi
set
5
3
2
10
Bureti
set
3
2
2
7
Lavete
set
2
1
1
4
- Detergenti si balsamuri pentru rufe
buc
9
3
2
14
Detergent
cutie
4
1
1
6
131
Balsam
- Produse pentru curatarea pardoselelor
Produse pentru parchet
Produse pentru gresie
Alte materiale consumabile
Sapun lichid
Hartie igienica
Prosoape de bucatarie
Servetele
bidon
buc
buc
buc
buc
buc
set
set
pachet
5
14
8
6
11
2
3
4
2
2
5
3
2
6
1
2
2
1
1
3
2
1
4
1
1
1
1
8
22
13
9
21
4
6
7
4
Cheltuieli privind materialele consumabile, pentru anul 1 dupa implementarea proiectului, s-au calculat luand in considerare
cantitatile prezentate in tabelul anterior si preturile de achizitie.
Pret
Valoare/sezon
Valoare/sezon
Valoare/extrasezon
Valoare
Tipul de cheltuiala
unitar
(lei)
intermediar (lei)
(lei)
totala/an (lei)
(lei/buc)
Cheltuieli privind produsele de curatat,
din care:
- Produse pentru curatarea bailor
210,71
75,83
53,29
339,83
si a toaletelor:
Produse pentru curatarea
8,67
43,35
26,01
17,34
86,70
vasului de toaleta
Produse pentru curatarea
5,89
47,12
11,78
5,89
64,79
chiuvetelor,
cazilor,
robinetilor
Odorizant solid pentru bazin
5,52
88,32
22,08
22,08
132,39
Dezinfectant
7,98
31,92
15,96
7,98
55,86
- Produse pentru curatare si
100,52
38,58
27,82
166,92
intretinere
- Produse pentru intretinerea
10,76
75,32
32,28
21,52
129,12
suprafetelor din lemn (mobila)
- Produse
pentru
curatarea
6,30
25,20
6,30
6,30
37,80
suprafetelor din sticla
132
Produse pentru spalarea veselei

si a electrocasnicelor
Produse pentru curatat
cuptorul cu microunde,
toaster, cafetira
Produse
de
curatat
aragazul, hota
Produse de curatat vesela
- Odorizante
Odorizante de camera
Odorizante de baie
- Manusi, bureti, lavete
Manusi
Bureti
Lavete
- Detergenti si balsamuri pentru
rufe
Detergent
Balsam
- Produse
pentru
curatarea
pardoselelor
Produse pentru parchet
Produse pentru gresie
Alte materiale consumabile
Sapun lichid
Hartie igienica
Prosoape de bucatarie
Servetele
TOTAL
57,60
24,90
21,00
103,50
7,43
14,86
7,43
7,43
29,66
9,67
19,34
9,67
9,67
38,68
3,9
23,4
499,00
294,00
205,00
41,60
14,30
11,58
15,72
7,8
124,75
73,50
51,25
24,16
8,58
7,72
7,86
3,9
124,75
73,50
51,25
21,30
5,72
7,72
7,86
35,10
748,50
441,00
307,50
87,06
28,60
27,02
31,44
275,78
79,58
65,40
420,76
204,88
70,90
51,22
28,36
51,22
14,18
307,32
113,44
171,14
61,66
37,75
270,55
110,72
60,42
219,50
46,10
120,48
31,40
21,52
1.575,85
41,52
20,14
129,83
23,05
80,32
15,70
10,76
559,29
27,68
10,07
81,82
23,05
40,16
7,85
10,76
433,13
179,92
90,63
431,15
92,20
240,96
54,95
43,04
2.568,27
14,70
12,81
2,86
3,86
7,86
51,22
14,18
13,84
10,07
23,05
40,16
7,85
10,76
133
In anul 2 dupa implementare s-a prevazut o crestere a cheltuielilor privind materialele

consumabile cu 2,0% fata de anul 1. Acest procent reprezinta de fapt rata medie a inflatie
prognozata pentru anul 2015 de catre Comisia
Nationala de Prognoza
http://www.cnp.ro/ro/prognoze. Astfel, valoarea medie prognozata a cheltuielile privind
materialele consumabile pentru anul 2 dupa implementare este 2.562 lei.
consumabile cu 2,0% fata de anul 2. Acest procent reprezinta de fapt rata medie a inflatiei
http://www.cnp.ro/ro/prognoze. Astfel, valoarea medie prognozata a cheltuielilor privind
http://www.cnp.ro/ro/prognoze . Astfel, valoarea medie prognozata a cheltuielilor privind
Cheltuielile privind marfurile au fost calculate in functie de cantitatatile de marfuri
achizitionate si pretul de achizitie al acestora.
Astfel, pentru anul 1 dupa implementare se va achizitiona o cantitate de marfuri egala cu
numarul de meniuri din acest an, deoarece la fiecare meniu (mic dejun, dejun, cina) este inclusa
cate o apa plata/apa minerala.
Prezentam in continuare cantitatile de marfuri prognozate pentru anul 1 dupa
implementare:
Sezon
Tipul de marfa
UM
Sezon
Extrasezon
Anul 1
intermediar
- Apa plata
buc
834
372
283
1.489
- Apa
buc
834
372
283
1.489
minerala
TOTAL
buc
1.668
744
566
2.978
Cheltuielile privind marfurile in anul 1 dupa implementare s-au calculat luand in
considerare cantitatile de marfuri din tabelul anterior si preturile de achizitie:
Tipul de cheltuiala
Valoare/sezon
Valoare/sezon
Valoare/extrasez
Valoare
(lei)
intermediar (lei)
on (lei)
totala/an
(lei)
Cheltuieli
privind
marfurile, din care:
- Apa plata
1.251,00
558,00
424,50
2.233,50
- Apa minerala
1.251,00
558,00
424,50
2.233,50
TOTAL
2.502,00
1.116,00
849,00
4.467,00
134
In anul 2 dupa implementare s-a prevazut o crestere a cheltuielilor privind marfurile cu

2,0% fata de anul 1. Acest procent reprezinta de fapt rata medie a inflatiei prognozata pentru anul
medie prognozata a cheltuielilor privind marfurile pentru anul 2 dupa implementare este 4.556
lei.
lei.
lei.
135

lei.
Cheltuielile privind consumul de combustibil pentru centrala termica - peleti s-au
calculat in functie de cantitatea de peleti consumata in decursul perioadelor de sezon, sezon
intermediar si extrasezon si pretul unui kWh.
Cantitatea de peleti prognozata a fi consumata intr-o luna (30 zile) este 960 kg, ceea ce
inseamna 32 kg peleti/zi, iar pretul unui kg de peleti este 0,7 lei.
Perioada de sezon cuprinde 119 zile, din care numai 42 de zile sunt in sezonul rece si
este necesara utilizarea centralei termice.
Prezentam in continuare Cheltuielile privind consumul de combustibil pentru centrala
termica - peleti prognozate pentru perioada de sezon din anul 1 dupa implementare, luand in
considerare consumul de 32 kg/zi, cele 42 zile din perioada de sezon in care este necesara
utilizarea centralei termice si pretul de 0,7 lei/kg peleti:
Cantitatea Numarul
Cantitatea de
Cheltuielile privind
de peleti
zilelor
peleti
Pret/kg
Categoria
consumul de
consumata/zi
din
consumata/sezon
(lei)
peleti/sezon (lei)
(kg)
sezon
(kg)
Peleti
32
42
1.344
0,70
941,00
Perioada de sezon intermediar cuprinde 106 zile, din care numai 20 zile sunt in sezonul
rece si este necesara utilizarea centralei termice.
termica - peleti prognozate pentru perioada de sezon intermediar din anul 1 dupa implementare,
luand in considerare consumul de 32 kg peleti/zi, cele 20 zile din perioada de sezon intermediar
in care este necesara utilizarea centralei termice si pretul de 0,7 lei/kg peleti.
Cantitatea
Numarul
Cantitatea de
de pelti
zilelor din
peleti
Pret/kg
consumul de
Categoria
consumata/zi
sezon
consumata/sezon
(lei)
peleti/sezon
(kg)
intermediar intermediar (kg)
intermediar (lei)
Peleti
32
20
640
0,70
448,00
Perioada de extrasezon cuprinde 140 zile, din care numai 104 sunt in sezonul rece si
este necesara utilizarea centralei termice.
termica - peleti prognozate pentru perioada de extrasezon din anul 1 dupa implementare, luand
in considerare consumul de 32 kg/zi, cele 104 zile din perioada de extrasezon in care este
necesara utilizarea centralei termice si pretul de 0,7 lei/kg peleti:
Cheltuielile
Cantitatea
Numarul
Cantitatea de peleti
privind consumul
de pelti
Pret/kg
Categoria
zilelor din consumata/extrasezon
de
consumata/zi
(lei)
extrasezon
(kg)
peleti/extrasezon
(kg)
(lei)
Peleti
32
104
3.328
0,70
2.330,00
136
Cheltuielile privind consumul de combustibil pentru centrala termica - peleti din anul
1 dupa implementare s-au calculat in functie de cheltuielile privind consumul de combustibil
pentru centrala termica peleti din fiecare perioada de sezon, sezon intermediar si extrasezon,
prezentate in tabelele de mai sus:
Valoare/sezon
Valoare/sezon
Valoare/extrasezon
Valoare
Categoria
(lei)
intermediar (lei)
(lei)
totala/an (lei)
1
2
3
4
5 = (2+3+4)
Peleti
941,00
448,00
2.330,00
3.719,00
In anul 2 dupa implementare s-a prevazut o crestere a cheltuielilor privind consumul de
combustibil pentru centrala termica - peleti cu 2,0% fata de anul 1. Acest procent reprezinta de
consumul de combustibil pentru centrala termica - peleti pentru anul 2 dupa implementare este
3.793 lei.
3.869 lei.
3.946 lei.
4.025 lei.
Cheltuielile privind consumul de energie electrica s-au calculat in functie de cantitatea
de energie consumata in perioadele de sezon, sezon intermnediar si extrasezon si pretul unui
kWh.
Consumul de energie electrica prognozat pentru o luna (30 zile) este de 1.065 kWh, iar
pretul unui kWh este de 0,45 lei.
Perioada de sezon cuprinde 119 zile.
Prezentam in continuare Cheltuielile privind consumul de energie electrica prognozate
pentru perioada de sezon, luand in considerare cantitatea de energie consumata intr-o zi (35,5
kWh), numarul de zile din perioada de sezon (119 zile) si pretul unui kWh (0,45 lei/kWh):
Categoria
Cantitatea Numarul
Cantitatea de
Pret/kWh Cheltuielile privind
de energie
zilelor
energie electrica
(lei)
consumul de energie
137
electrica
consumata/zi
(kWh)
Energie
electrica
35,50
din
sezon
119
consumata/sezon
(kWh)
4.225
electrica/sezon (lei)
0,45
1.901,00
Perioada de sezon intermediar cuprinde 106 zile.

Prezentam in continuare Cheltuielile privind consumul de energie electrica prognozate
pentru perioada de sezon intermediar, luand in considerare cantitatea de energie consumata intr-o
zi (35,5 kWh), numarul de zile din perioada de sezon intermediar (106 zile) si pretul unui kWh
(0,45 lei/kWh):
Cantitatea
Numarul
Cantitatea de
de energie
zilelor
energie electrica Pret/kWh
Categoria
electrica
consumul de energie
din
consumata/sezon
(lei)
consumata/zi
sezon
(kWh)
(kWh)
Energie
35,50
106
3.763
0,45
1.693,00
electrica
Perioada de extrasezon cuprinde 140 zile.
Prezentam in continuare chletuielile privind consumul de energie electrica prognozate
pentru perioada de extrasezon, luand in considerare cantitatea de enrgie consumata intr-o zi (35,5
kWh), numarul de zile din perioada de extrasezon (140 zile) si pretul unui kWh (0,45 lei/kWh):
Cantitatea
Numarul
Cantitatea de
de energie
zilelor
energie electrica Pret/kWh
Categoria
electrica
consumul de energie
din
consumata/sezon
(lei)
consumata/zi
sezon
(kWh)
(kWh)
Energie
35,50
140
4.970
0,45
2.237,00
electrica
Cheltuielile privind consumul de energie electrica pentru anul 1 dupa implementare sau calculat in functie de chletuielile privind energia electrica din perioadele de sezon, sezon
intermediar si extrasezon prezentate in tabelele de mai sus:
Valoare/sezon
Valoare/sezon
Valoare/extrasezon
Valoare
Categoria
(lei)
intermediar (lei)
(lei)
totala/an (lei)
1
2
3
4
5 = (2+3+4)
Energie electrica
2.237,00
1.693,00
1.901,00
5.831,00
energie electrica cu 2,0% fata de anul 1. Acest procent reprezinta de fapt rata medie a inflatiei
consumul de energie electrica pentru anul 2 dupa implementare este 5.948 lei.
138

Pentru determinarea Cheltuielilor privind salariile pe perioada prognozata s-a luat in
considerare o rata de indexare anuala de 1,6%. In perioada prognozata numarul de salariati a
crescut cu 3 angajati.
In urma implementarii proiectului, II RADU POPA va crea 3 noi locuri de munca.
Pentru determinarea cheltuielilor cu personalul, pentru anul 1 dupa implementare, la II
RADU POPA s-au luat in calcul:
- 3 angajati;
- Salariul net 736 lei/luna
- 535 lei/angajat/luna cheltuieli cu asigurarile si cu protectia sociala
Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala
Indicator
Taxe
SALARIUL BRUT
ANGAJAT, TOTAL, DIN CARE
993
257
CAS individual 10,5 %

Somaj 0,5%
Asigurari de sanatate 5,5 %
104
5
55
Impozit pe salarii
SALARIUL NET
ANGAJATORUL, TOTAL DIN CARE:
93
736
278
CASS 5.2 %
omaj 0.5 %
CAS 20.8 %
FNUASS 0.85 %
Fond de risc si accidente 0.4 %
52
5
207
8
4
Fond creane salariale 0.25 %

Total cheltuieli cu asigurarile si cu protectia sociale
2
535
139
Total sume platite la bugetul de stat/an
3 angajati/luna
Muncitor permanent
Lei
771
Angajatorul lei/luna/3angajati
834
TOTAL lei/luna/3angajati
1.605
Total/an/3angajati
19.260
INDICATOR
Numar
angajati
Salar
brut/persoana (lei)
3
Numar
angajati
993,00
Salar
net/persoana
(lei)
1
3
Salar net/persoana
(lei)
Cheltuieli cu
asigurarile si cu
protectia
sociale/persoana
(lei)
2
3
736,00
535,00
736,00
Cheltuieli cu asigurarile si
protectia sociala/ persoana
(lei)
535,00
Luni/an
Valoare/an (lei)
4
12
5 = 1*(2+3)*4
45.756,00
In anul 2 dupa implementare s-a prevazut o crestere a cheltuielilor privind salariile cu

1,6% fata de anul 1. Acest procent reprezinta de fapt rata de indexare anuala prognozata pentru
valoarea medie prognozata a cheltuielilor privind salariile pentru anul 2 dupa implementare este
46.671 lei.
47.604 lei.
48.556 lei.
140
49.527 lei.
141
II.3
Indicatori financiari
INDICATORI FINANCIARI - pentru PERSOANE FIZICE / AUTORIZATE; INTREPRINDERI INDIVIDUALE SI INTREPRINDERI FA

Anul
UM
Total an 1
Total an 2
Total an 3
Total an 4
T
Nr.crt.
1
2
3
4
5
6
Specificatie
Valoare investitie(Vi)= valoarea totala a
proiectului fara TVA
Durata de recuperare a investitiei (Dr) maxim 12 ani
Rata acoperirii prin fluxul de numerar
(RAFN) - trebuie sa fie mai mare sau egal cu
1.2
Rata de actualizare
Valoare actualizata neta (VAN) - trebuie sa
fie pozitiva
Disponibil de numerar la sfarsitul perioadei trebuie sa fie pozitiv
Valoare
LEI
444,100
ANI
1.9400
Numeric
Nu este cazul !
Nu este cazul !
Nu este cazul !
Nu este cazul !
Nu
8%
LEI
LEI
1,151,006
53,005
107,057
162,179
218,427
142

Studiu de Fezabilitate Popricani

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu de Fezabilitate Popricani

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

STUDIU DE FEZABILITATE

Valoare neta la data

Amplasamentul proiectului (regiunea, judeul, localitatea)

In cazul investitiilor care au in componenta si investitii de producere a energiei din surse

Crearea, mbuntirea i diversificarea infrastructurii i a serviciilor turistice prin

Creterea numrului de turiti i a duratei vizitei n zon, datorit condiiilor de

Dezvoltarea sistemelor de informare i promovare turistic domnul RADU POPA va

Investitii in infrastructura de primire turistica (componenta a):

informaii privind prestarea unor servicii, mijloace de transport, spectacole, starea

Investitii in activitati recreationale (componenta b)

I.I. RADU POPA realizeaza investitii in infrastructura turistica de agrement prin

Echipament necesar pentru tir cu arcul:

2.5 Fundamentarea necesitatii si oportunitatii investitiei.

Proiectul Construire pensiune agroturistica si racord electric realizat de RADU

Biserici: Biserica Sf. Nicolae de la Cuza Voda, Biserica Sf. Ierarh

- infrastructura va fi imbunatatita prin realizarea unei constructii (pensiune

- reducerea polurii mediului prin utilizarea de tehnologii curate (bazin vidanjabil,

Serviciul turistic reprezint n esen, obiectul activitii turistice privit ca activitate

sa fragmenteze vacanta in 3-4 minivacante (4-5 zile: mare, munte, statiune

sporirea gradului de solicitare pentru spatii de cazare cu un confort mai redus

turism cultural si de cunoastere (tinerii si turistii de varsta a treia).

Cu toat fuga de lumea civilizat, cu toat dorina de izolare i de rentoarcere la

POTENTIALII CLIENTI AI SOLICITANTULUI

Concurentii directi ai pensiunii apartinand lui RADU POPA sunt reprezentati de

Pensiunea Valea Ilenei (3 - 4 camere cu pat

5. trezirea turitilor la ora solicitat;

Salata de rosii + varza

Pretul mediu al unui meniu pentru micul dejun este de 12 lei.

Pretul mediu al unui meniu pentru dejun este de 18 lei.

Pretul mediu al unui meniu pentru cina este de 20 lei.

Investitiile propuse prin proiectul de fata cuprind si achizitionarea de produse

Amplasamentul este situat in Regiunea de Nord-Est, Judetul Iasi, Comuna

Apele din prima categorie se gasesc in depozitele cristaline, siluriene, miocene,

Luand in considerare caracteristicile fizico-mecanice ale stratului de argila prafoasa,

n concluzie, pentru amplasamentul studiat se prelimin un punctaj total aproximat de

Latimea minima a talpii fundatiei se va determina si din conditia crearii

agresivitate general acida si de dezalcanizare fata de o gama de categorii de betoane si

De asemenea se vor respecta prevederile din normele de protectia muncii in vigoare si

- Masuratorile au fost efectuate folosind tehnologia GNSS (GPS) cu ajutorul

Categoria de importanta (conform HGR nr. 776/1997) C

Dimensionarea instalatiei locuintei se va face pentru o putere instalat Pi = 22,57 kW

Suprafata utila (mp)

SOLUTII CONSTRUCTIVE SI DE FINISAJ

Imprejmuirea reprezinta gardul facut pe fundatie izolata pe fiecare stalp cu grinda de

construciilor de locuine, social-culturale, agrozootehnice i industriale, Indicativ P100-92

rezistena intrinsec a tuturor instalaiilor la solicitrile interne i externe a acestora

Trecerile prin elementele de construcie se vor face neaprat cu manoane de protecie.

De asemenea se va urmri respectarea urmtoarelor msuri:

Principalele utilaje de dotare ale construciilor (centrale termice, hidrofoare,

E - suma echivalenelor robinetelor de ap rece i bateriilor amestectoare;

Se va alege o conducta PEHD PE80 De 50.

Dimensionarea instalatiei locuintei se va face pentru o putere instalat Pi = 22,57 kW

Soluia de realizare a proteciei la supratensiune la nivelul branamentului se va stabili

Conductele de distributie a agentului termic ctre distribuitoarele de nivel vor fi din

Pentru perioada de exploatare s-au prevzut:

certificatul de urbanism nr. 80 din 20.09.2011, eliberat de Consiliul Local Popricani, cu

Numar bucati Valoare fara TVA (euro) TVA (euro) Tot

Dotarile achizitionate prin proiectul Construire pensiune agroturistica si racod

Valoare fara TVA (euro)

Suport servetele lemn

Produsele traditionale vor fi folosite la atat la prepararea si servirea mesei (tava de

Echipament tir cu arcul

Echipamente pentru producerea energiei din surse regenerabile

Echipamente incalzire centrala termica (sistem de incalzire)