Sunteți pe pagina 1din 90

STUDIU DE FEZABILITATE Proiect: Casa de Vinuri Pietroasa Combinat de Vinificatie Ulmeni I.

Partile generale

1. Date generale 1.1 Denumirea/Numele solicitantului si datele de identificare ale acestuia S.C. Agroserv Colibasi SRL Cod de identificare fiscala RO24063340 Nr. O.R.C. J28/646/2009 Adresa: Sat Srajelesti, Comuna Strejelesti, Ferma Schitu-Colibasi Tel.: 0245.213.261 Fax: 0245.213.261 email: 1.2 Scurt istoric al solicitantului Societatea comerciala Agroserv Colibasi este constituita ca persoana juridica romana sub forma de societate comerciala cu raspundere limitata. Societatea a fost infiintata in anul 2009, este inmatriculata la Oficiul Registrului Comertului al judetului Olt sub numarul J28/646/2009 si are Codul Unic de Inregistrare 24063340 atribuit fiscal RO. Societatea are sediul social in sat Strejelesti, comuna Strejelesti, judetul Olt. Societatea este incadrata in categoria intreprinderilor Mici si Mijlocii, in conformitate cu prevederile Legii 346/2004 cu modificarile si completarile ulterioare. Capitalul social al firmei este in totalitate privat. La infiintare societatea a avut un capital social integral subscris si varsat de 1.000 lei. Structura actionariatului: Mennini Paolo, care detine 92 de parti sociale, respectiv 92% cota de participare la beneficii si pierderi si Mordini Roberto, cu 8 parti sociale, respectiv 8% cota de participare la beneficii si pierderi. In cadrul societatii CASA DE VINURI PIETROASA, sistemul informational este de o foarte buna calitate, exista o buna comunicare si interrelationare intre departamente, sistemul informatic este configurat on-line, astfel ca toate punctele de lucru din Bucuresti, Buzau si Alba sunt in permanenta legatura. 1.3 Obiecte de activitate ale solicitantului (pentru care solicitatntul are certificate cinstatatoare de la Oficiul Registrului Comertului in sensul ca desfasoara respectivele activitati) Societatea CASA DE VINURI PIETROASA are ca domeniu de activitate principal Comert cu ridicata al produselor alimentare, al bauturilor ai al tutunului CAEN 463, iar activitatea principala este Comert cu ridicata al bauturilor CAEN 4634. De asemenea, societatea poate desfasura si activitati secundare din clasele 10, 11, 16, 41, 43, 45, 46, 47, 49, 52, 62, 72, 73, 82. Obiectul de activitate pentru care S.C. Casa de Vinuri Pietroasa S.R.L. realizeaza prezentul proiect un Combinat de Vinificatie este fabricarea vinului din struguri cod CAEN 1102. 1.4 Principalele mijloace fixe aflate in patrimoniul solicitatntului: resurse funciare (cu precizarea regimului proprietatii), constructii, utilaje si echipamente, animale etc.

Denumire mijloc fix 1. CLADIRI TOTAL 1.1 Crama vinificatie Pietroasele 1.2 Apartament Constanta 2. UTILAJE TOTAL 2.1 Utilaje vinificatie crama Pietroasele 3. ANIMALE 3.1 detaliati. 4. ALTELE detaliati Ford Mondeo TDCI GHIA 4DR Peugeot 307 X LINE 16HDI Ford Focus TDCI AMBIENTE Chrysler 300 C LXCS48 28P Daewoo Nubira Ford Transit Scania P94GB4 Peugeot 307 Autoturism Cielo LPG DIVERSE CAMERA CALC PENTIUM AQUA 120 PERGAMO CALCULATOR INSTALATIE GPL CALC SIST GPS TOSHIBA TOTAL

Data achizitiei 31.12.2006 31.12.2006 31.12.2006 -

Valoare neta la data intocmirii ultimului bilant -RON641.373,30 213.274,30 428.099,00 203.690,74 203.690,74 -

Bucati 2 1 1

03.06.2005 03.06.2005 13.06.2005 08.07.2005 20.09.2005 07.01.2006 07.01.2006 01.01.2006 07.01.2006 23.03.2005 30.09.2003 06.01.2005 17.02.2005 18.06.2005 01.08.2005 06.10.2005 15.12.2005 31.12.2006

65.556,88 77.307,36 73.806,52 125.002,84 7.503,00 66.528,54 163.760,00 46.687,43 40.394,62 27.290,76 11.286,00 1.546,05 3.191,32 2.960,00 4.622,94 2.542,86 2.928,57 2.700,64 1.634.486,92

1 1 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

TERENURI Nr. crt. 1 2 Amplasare Judet/Localitate Jud. Buzau Pietroasele Jud. Buzau Ulmeni Suprafata totala (mp)/ Categoria de folosinta 8.038 m2.CC teren aferent cramei Pietroasele 23.395,14 m2/CC - teren aferent Combinatului de Vinificatie Ulmeni Valoarea Contabila - RON 15.535,29 159.337 Regim juridic Proprietate Proprietate

2. Descrierea proiectului 2.1 Denumirea investitiei Prezentul proiect isi propune realizarea unei investitii intitulate Casa de Vinuri Pietroasa Combinat de Vinificatie Ulemni. 2.2 Elaborator (coordonate de identificare, cod CAEN etc.). Studiul de fezabilitate este realizat de catre GEA Strategy & Consulting SA (GEA S&C), str. Londra nr. 33, sector 1, 011762, Bucuresti, Romania, tel.: 031 805 35 88 89 90, fax: 031 805 35 91, http://www.geaconsulting.ro, inregistrata la Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Bucuresti sub nr. J40/20965/15.12.2006, C.U.I. RO19861729, cont IBAN RO07 RZBR 0000 0600 0865 9360 deschis la Banca Raiffeisen, sucursala Dorobanti, localitatea Bucuresti. GEA Strategy & Consulting SA este o companie independenta care ofera servicii de consultanta strategica si pentru dezvoltare (cod CAEN 7022). GEA Strategy & Consulting SA a luat fiinta in decembrie 2006, sub forma unei societati pe actiuni, fiind constituita de un grup de membri fondatori si asociati ai Grupului de Economie Aplicata (GEA). Grupul de Economie Aplicata este si el actionar institutional al GEA Strategy & Consulting SA.

GEA Strategy & Consulting SA a fost infiintata pentru a veni in ajutorul companiilor si a administratiei publice romanesti in incercarea de a cosntrui o economie si o societate performante la nivel european. Companiile romanesti trebuie sa gandeasca si sa actioneze la nivel european. Mediul de afaceri autohton este inca intr-unstadiu incipient de dezvoltare, iar fara o viziune clara si incredere in viitor nu se poate ajunge la succes. Produsele de consultanta oferite de GEA S&C vizeaza companiile mijlocii si mari care pot avea un rol hotarator in cresterea competitivitatii economiei romanesti. GEA S&C sprijina autoritatile publice locale inrevitalizarea economiei locale/regionale prin elaborarea si implementarea de strategii coerente de dezvoltare, in parteneriat cu mediul antreprenorial. Nu in ultimul rand, GEA S&C sprijina autoritatile publice centrale in fundamentarea de strategii, programe, politici publice menite sa cladeasca o Romanie mai prospera. GEA Strategy & Consulting SA promoveaza un set de valori pe baza carora isi fundamenteaza activitatea de consultanta. Aceste valori constituie crezul de etica si profesionalism al GEA Strategy & Consulting SA. 2.3 Obiectivele investitiei/prioritati se va descrie ce se doreste sa se realizeze prin proiect, respectiv, crearea de noi capacitati de productie eficiente si competitive, produse cu valoare adaugata cat maimare, utilizarea optima a resurselor existente, productivitate sporita a muncii, implementarea standardelor comunitare etc. Se va descrie conformitatea obiectivelor investitiei urmarite prin proiect cu obiectivele masurii si se va preciza capacitatea existenta si capacitatea propusa a se realiza la finalizarea investitiei. Pentru proiectele aferente Masurii 121, se va descrie modul in care investitiile propuse prin proiect sunt in acord cupotentialul agricol al zonei. Prezentul proiect isi propune realizarea unei investitii intitulate Casa de Vinuri Pietroasa Combinat de Vinificatie Ulmeni. In acest sens, proiectul propus raspunde Obiectivului general al Masurii 123 urmareste Cresterea competitivitatii intreprinderilor de procesare agro-alimentare si forestiere prin imbunatatirea performantei generale a intreprinderilor din sectorul de procesare si marketing a produselor agricole si forestiere printr-o mai buna utilizare a resurselor umane si a factorilor de productie. Indeplinirea obiectivului va incuraja realizarea de investitii pentru procesarea si marketingul produselor agro-alimentare, avand ca tinta finala cresterea valorii produselor prin respectarea conditiilor de calitate si de siguranta alimentara precum si satisfacerea cerintelor de piata. De asemenea, in vederea optimizarii sectorului agroalimentar, procesarea produselor suplimentare de transport si a cresterii emisiilor de gaze si in plus va consolida dezvoltarea sectorului in zona de referinta a proiectului de la producatori pana la procesator. In prezent, nivelul de competitivitate al agriculturii (forta de munca, tehnologii, standarde sanitare, de inovare sau ecologice) este unul scazut. Mai mult, Agenda Lisabona prevede un rol important pentru economia rurala, economie care trebuie sa devina inovativa si eficienta si sa imbunatateasca nivelul de viata a tuturor zonelor, urmand sa diminueze diferentele de dezvoltare intre mediul rural si cel urban, precum si nivelul de trai al locuitorilor mediului rural. Din cauza faptului ca agricultura Romaniei este slab productiva, persoanele care sunt ocupare in acest sector (peste 30% dintotalul economiei la nivelul anului 2007) puncteraza foarte slab la factorii de dezvoltare a calitatii vietii. Lipsa infrastructurii rurale a condus la o dinamica negativa a investitiilor directe in economia rurala. O tinta a obiectivului general al masurii, precum si a proiectului propus, este de a sustine realizarea unei investitii care sa sprijine atat zona rurala adiacenta investitiei cat si dezvoltarea altor servicii locale pentru asigurarea dezvoltarii armonioase a afacerii. Obiectivul va fi atins de proiect atat prin faptul ca investitia intr-o unitate noua de procesare a produselor viticole, bazata pe gradul de noutate al factorilor de productie, cat si o productivitate crescuta a resursei umane ce va opera investitia.

Proiectul va contribui atat la cresterea competitivitatii companiei cat si la bunastarea ocuitorilor dinzona vizata, datorita faptului ca noua investitie isi propune sa utilizeze produse locale, generand economii de scala si costuri reduse pentru comercializarea produselor la nivel local, implicit generand o crestere a veniturilor producatorilor locali. Consideram ca acest proiect este oportun din toate perspectivele enumerate anterior si este deci in conformitate cu Obiectivul General al Masurii. Raspunde obiectivelor generale si specifice al Masurii 123. Obiectivele pe care si le propune proiectul sunt de natura sa ofere imaginea importantei realizarii acestei investitii. Proiectul nu se limiteaza la a raspunde unui obiectiv ci are un impact considerabil pe toate cele trei tipuri de obiective/masuri enuntate in Ghidul Solicitantului pentru masura 123. Obiective tehnice i. in zona de interventie (Ulmeni) cererea si oferta producatorilor viticoli nu converg datorita lipsei unei capacitati de procesare moderne. Nevoia de a prelua oferta locala precum si oferta productiva a intregului judet justifica realizarea investitiei. Mai mult decat atat, experienta companiei si vizibilitatea marcii Pietroasa, corelate cu realizarea unei investitii bazata pe cele mai eficiente echipamente sunt de natura sa creasca sustenabilitatea proiectului. Proiectul va compensa actuala infrastructura de procesare din judet, bazata pe unitati si utilaje invechite, ale caror produse sunt slab competitive la nivelul pietelor nationale si europene. Investitia presupune costuri importante pe care beneficiarul si le asuma cu scopul de a imbunatati procesele de productie si conditiile de munca a angajatilor. Astfel, va fi achizitionat un sistem modern de procesare cu randamente sporite ce contine urmatoarele utilaje si tehnologii:

Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

Denumire/Tip utilaj/echipament Dispozitiv de basculare struguri din autovehicul Rezervor preluare struguri, otel inoxidabil, capacitate 12.000 l Sistem auxiliar de incarcare cu protectie de contrasens Masina de dezbrobonire Vaslin-Bucher; Delta E6 (capac. 60 t/h) Dotare speciala: cadru inferior Podest de comanda deservire Dotare speciala: executie gratare din otel inox Palnie cu pompe din otel inox, volum ca. 5.000 l Pompa pentru struguri zdrobiti Kiesel SP24 Melc de curatare si tescuit, orizontal, interior Melc de tescuit, orizontal, interior Sistem de preluare greutatea mustului Presa de struguri cu pneumatica orizontala Europress, model T120 Optiuni: cuplare la nivel pentru vana de suc Telecomanda cu 4 functiuni Platforme de lucru si de comanda cu urcare cu scari pentru presele pneumatice Rezervoare de fermentare di notel inox Rieger Combi, capacit. ca. 25.000 l Accesorii la comanda cu pret marit Dispozitiv de spalare montate fix pe rezervor Protectie la stropi de fiecare rezervor

14 Recipient cu mecanism de mixare Rieger din otel inox. capac. 15.000 l ca rezervor tampon si pt mentinerea capcit. de pompare a plamadei de vin rosu 15 Instalatie de incalzire pe termen scurt KHE 15 Tablou de comanda pt comanda completa Supapa reglare abur cu comanda microprocesor Dispozitiv evacuare condens cu pompa Rezervor pentru condens cu racitor 16 Pompa pentru struguri zdrobiti cu incalzire tip Kiesel SP16 sau aemanator 17 Pompa de produs pt transport must si vin tip Kiesel SP12 sau asemanator Accesorii la comanda cu pret marit: Unitate reglare frecventa Protectie functionare in gol 18 Conducta de teava din otel inox pt struguri zdrobiti si must 19 Rezervoare din otel inox pt fermentare si depozitare, rotunde pe soclu sau picioare: Rezervoare, 100 hl Rezervoare, 200 hl Rezervoare, 400 hl Rezervoare, 500 hl 20 Instalatie de inversare osmoza tip RS-K-Vinosmosis C450 21 Separator Westfalia tip XA 60-06-076 capac. 10.000 25.000 l/h Accesorii la comanda cu pret suplimentar: Tablou de comanda cu sistem integrat de comanda a timpului 22 Filtre diatomit, 6m2, capacit. pana la 12.000 l/h 23 Carcasa filtre pe verticala pt filtrare fina ca sistem de umplere capac. pana la 12.000 l/h 24 Carcasa filtre pe verticala pt filtrare fina marimea porilor 0,2 m capac. 12.000 l/h 25 Linie de imbuteliere capacitate 6000 st/h ii. Prezentul proiect se conformeaza si vizeaza adaptarea la standardele comunitare indomeniul sigrantei produselor alimentare. (Standardul comunitar, respectiv Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului Uniunii Europene nr. 852/2004/CE privind aprobarea Regulilor generale pentru igiena produselor alimentare, care a fost transpus inlegislatia nationala prin Hotararea de Guvern nr. 924 din 11 august 2005, privind aprobarea Regulilor generale pentru igiena produselor alimentare). Totodata in cadrul fluxului tehnologic toti parametrii materiei prime si a vinului vor fi constant monitorizati pentru a pastra calitatea produsului finit.

iii.

Obiective economico financiare Obiectivele economico financiare joaca un rol covarsitor in sustinerea valorii adaugate generate de proiect. Integritatea tehnologiilor si utilajelor moderne de ultima generatie influxul tehnologic al noului combinat de vinificatie Ulmeni are ca obiectiv important reducerea costurilor produsului final vinul imbuteliat precum si realizarea unor standarde de calitate care il vor face competitiv la nivelul pietei de desfacere si consum. Indicatorii economico-financiari dau amsura in care proiectul va aduce beneficii inraport cu costurile dar si eficienta proiectului ca intreg. Impactul acestora se va reflecta in rentabilitatea companiei, conducand la crearea de produse cu preturi competitive in piata ce vor pozitiona compania intr-o pozitie favorabila ce va permite dezvoltarea marcii cu traditie Pietroasele.

Principalele obiective economico financiare urmarite se refera la: 1. cresterea valorii adaugate brute (VAB) a companiei; 2. imbunatatirea cooperarii orizontale intre procesator si furnizorii de materii prime; 3. cresterea viabilitatii economice. Proiectul raspunde celor trei obiective, in sensul in care va reduce costurile de productie prinnoile tehnologii folosite prin viabilitatea tehnica a acestora si consumurile generate. De asemenea, vor genera costuri de mentenanta mici. 1. valoarea adaugata bruta Analiza economico-financiara permite relevarea principalelor valori de VAB pe parcursul perioadei de implementare si monitorizare a proiectului. Astfel, cifrele de mai jos arata o evolutie pozitiva a indicatorului VAB. Obiectivul specific este indeplinit deoarece VAB este pozitiva, a crescut fata de anul anterior depunerii proiectului (anul 0) si pastreaza o evolutie crescatoare in perioada celor cinci ani de functionare. Mai exact, in perioada 1 fata de anul 0 (anterior depunerii proiectului), VAB va creste de 22,78 de ori (8.565.188 lei), in anul 2 aceasta valoare adaugata bruta va creste fata de anul 1 de 1,07 ori (9.165.188 lei), in anul 3 fata de anul 2 acest indicator va creste de 1,73 ori (15.894.557 lei), in anii 4-5 va ramane constant (16.336.819 lei) cu o crestere fata de anul 3 de 1,03 ori.
Indicatori Cifra de afaceri (1) Variatie Stocuri (2) Venituri din productia realizata pentru scopuri proprii si capitalizata (3) Cheltuieli materiale total (4) Alte cheltuieli de exploatare (5) Valoare Adaugata Bruta (VAB) (1+2+3-4-5) 0 3.795.185 0 0 2.562.506 855.821 376.858 1 32.120.000 -600.000 0 19.654.812 3.300.000 8.565.188 2 32.120.000 0 0 19.654.812 3.300.000 9.165.188 3 54.750.000 -442.262 0 33.413.181 5.000.000 15.894.557 4 54.750.000 0 0 33.413.181 5.000.000 16.336.819 5 54.750.000 0 0 33.413.181 5.000.000 16.336.819

2. Imbunatatirea cooperarii orizontale intre procesator si furnizorii de materii prime Noile tehnologii si capacitati de procesare care sunt implementate prin prezentul proiect vor asigura un factor de stabilitate si de crestere din punct de vedere al capacitatii de absorbtie a materiei prime din zona. Dupa cum se observa si din adeverinta anexata cererii de finantare, de la DADR Buzau, privind capacitatea de productie si de procesare din zona, exista un deficit important in cantitatea de materie prima struguri care nu e procesat corespunzator. In plus fata de acest deficit raportat anul acesta, prezenta in zona a unui Combinat de Vinificatie care, pe baza unor contracte ferme cum sunt deja cele prezentate inanexa cererii de finantare intre Combinat si producatori particulari sau grupuri de producatori particulari va stimula productia si va asigura preluarea unei cantitati de struguri previzionata si estimata, lucru care va permite producatorilor si grupurilor de producatori sa-si elaboreze o strategie pe termen mediu, cu influenta directa asupra investitiilor in agricultura. Un climat de stabilitate financiara asigurat de o capacitate de procesare mare in zona, si existenta unor contracte ferme de achizitie va stimula de asemenea si ridicarea nivelului calitativ (de acum impus contractual la o valoare minima acceptata) a materiei prime, ceea ce va conduce indirect la sporirea productivitatii combinatului, si la obtinerea unui avantaj competitiv pe piata vinului, avand un produs de o calitate superioara.

Existenta unei capacitati de procesare care atat din punct de vedere calitativ cat si cantitativ face fata unor cerinte locale si standarde inindustria vinului este preconizata a fi benefica pentru furnizorii de materie prima din zona. 3. cresterea viabilitatii economice Rezultatele indicatorilor utilizati in analiza conduc la concluzia ca proiectul intruneste conditiile financiare pentru a fi finantat. Rata rentabilitatii capitalului folosit creste constant pe toata durata proiectului, ajungand la un procent de 61,97% in anul 5 al proiectului. De asemenea, nivelul de eficienta al proiectului este atins iar viabilitatea economica este An 1 38,82% An 2 35,76% An 3 63,32% An 4 62,90% An 5 61,97%

Realizarea prezentului proiect are ca efect crearea unui sistem modern de productie, in sensul unei cresteri a eficacitatii tehnologice a acestuia. In esenta, utilizarea tehnologiilor achizitionate in cadrul prezentului proiect are ca efect realizarea de capacitati de productie cu efect direct in crearea de produse cu valoarea adaugata superioara activitatii curente si influente semnificative asupra cifrei de afaceri si a profiturilor companiei. (cifra de afaceri se estimeaza ca va ajunge la cca 54.750.000 lei si profit net de 7.295.854 RON in anul 5 de implementare de exploatare a proiectului). Cresterea ponderii veniturilor din activitate de productie in defavoarea activitatilor de comert element semnificativ in conditiile urmaririi cresterii performantei intreprinderilor procesatoare. Investitia este corelata cu potentialul agricol al zonei. Astfel, capacitatea de procesare a combinatului este strans legata de capacitatea de productie a zonei. Obiective mediu si siguranta alimentara Asigurarea climatului propice desfasurarii activitatii de productie, atat pentru personalul care va deservi echipamentele, cat si pentru utilajele specifice care necesita in anumite faze de productie temperaturi controlate, va fi asigurata printr-o solutie moderna si foarte apreciata peste hotare in prezent pompe de caldura cu energie de curent. Acestea folosesc o sonda termica, ingropata la adancime mare inpamant, cae preia temperatura constanta de la nivelul la care a fost pozitionata si o transfera prin intermediul unor schimbatoare de caldura mediului care necesita temperatura controlata, functionand i ambele sensuri pentru racire, si pentru incalzire. Eficacitatea sirandamentul acesei solutii sunt net superioare altor variante mai invechite, iar consumul redus de resurse energetice promoveaza clar aceasta abordare prin prisma protectiei mediului inconjurator si al nevoii de a limta apelarea la energii neregenerabile iar acest lucru este din ce in ce mai popularizat in tarile foarte dezvoltate ale Europei. De asemenea, pentru evacuarea apelor uzate (menajere, tehnologice, pluviale) s-a ales o solutie de micro-statie de epurae monobloc si un rezervor-tampon, cu micro-organisme de tip bacterie si un lac final populat cu broaste, abordare foarte stricta si ecologica atat din punct de vedere al tratarii apei cat si din punct de vedere al testarii apei inainte de readucerea acesteia in eco-sistem. Este cunoscut faptul ca broastele de apa dulce sunt primele animale cele mai sensibile la elemente poluatoare prezente in apa, si prn aceasta testare perfect naturala si neinvaziva se asigura faptul ca apa este microbiologic si chimic pura inainte de a fi deversata. Aceasta metoda este utilizata cu succes intari unde principiile ecologice sunt respectate si impuse la un nivel foarte ridicat, si asigura o calitate a apei deversate mult superioara celei impuse de legislatia nationala. Prin aceste abordari inovatoare, pe langa tehnologiile si solutiile tehnologice pentru procesarea vinului folosite, Combinatul de Vinificatie Ulemni se incadreaza in linia generala pe care a fost proiectat si gandit de la bun inceput, inclusiv prin asigurarea conditiilor de regim termic pentru o buna functionare sau a unei calitati ireprosabile a apelor uzate, si anume aceea de a introduce in

industria romaneasca solutii si tehnologii aflate la limita frontierei tehnologice in acest moment pe plan european si mondial. 2.4 descrierea investitiilor ce urmeaza a fi executate in vederea adaptarii unitatii la standardele de mediu, sanitar-veterinare, sanitare, fitosanitare ale Uniunii Europene, cu precizarea standardului/standardelor la care se adpateaza. (pentru proiectele care vizeaza adpatarea unitatii la standardele specifice). Acest proiect de investitie are ca obiectiv prioritar implemetarea standardelor comunitare in vigoare, in ceea ce priveste igiena si siguranta produselor alimentare. Standardul comunitar, respectiv Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului Uniunii Europene nr. 852/2004/CE privind aprobarea Regulilor generale pentru igiena produselor alimentare, a fost transpus in legislatia nationala prin Hotararea de Guvern nr. 924 din 11 august 2005 privind aprobarea Regulilor generale pentru igiena produselor alimentare. In mod special s-a tinut cont de principiile responsabilitatii primare pentru siguranta alimentelor, pe tot lantul alimentar si de productie, de implementarea generala a procedurilor bazate pe principiile HACCP (Hazard Analysis and Critical Control Point) impreuna cu aplicarea bunelor practici de igiena principii care intaresc responsabilitatea in domeniul alimentar. In conformitate cu aceste reglementari, proiectul isi propune urmatoarele investitii si demersuri: Intreg Combinatul de Vinificatie Ulmeni a fost gandit, proiectat si va fi executat astfel incat curatenia si starea buna de functionare sa fie asigurata cu un minim de effort si fara a putea opera in alte conditii. Spatiile de productie sunt proiectate in asa fel incat sa permita intretinerea si igienizarea adecvata, sa fie protejate intrinsec impotriva acumularii de murdarie, materiale toxice sau alte particule. Manipularea si depozitarea materiei prime si a vinului rezultat se fac la o temperatura controlata. Insusi procesul de fabricatie necesita un control foarte strict al temperaturii, ceea ce face ca normele de igiena legate de monitorizarea temperaturii sa fie respectate la parametrii mult mai ridicati decat o prevad normativele. Toaletele prevazute in proiect sunt in numat adecvat raportate la personalul vizat, sunt ventilate corespunzator si sunt conectate la un sistem eficient de canalizare. Lumina asigurata este lumina naturala inproportie de 85%, prin asigurarea dinproiect a unor suprafete vitrate supradimensionate acest lucru a fost posibil datorita faptului ca procesul de productie si tehnologia de fabricatie a vinului nu necesita o luminozitate controlata (respectiv redusa). Spatiile de depozitare a vinului si produselor conexe sunt prevazute cu facilitati de drenaj. Intreg sistemul tehnologic este proiectat in asa fel incat tot fluxul se desfasoara prin conducte si instalatii special prevazute, cu circuit inchis, dar pentru respectarea standardelor si normativelor au fost prevazute si canale de drenaj, in caz de aparitie a unor evenimente neprevazute. Pentru placarea pardoselii s-a ales o solutie constructiva o rasina epoxidica special dezvoltata in acest scop dar care prezinta avantajul unei curatari rapide si a unei folosinte foarte indelungate pastrandu-se parametrii initiali impermeabil, nonabsorbant, lavalbil si netoxic. In plus aceasta rasina prezinta o aderenta sporita, astfel incat riscul accidentarii personalului prin situatii de alunecari este redus cu mai mult de 60% fata de o solutie clasica de pardoseala industriala. In aceeasi idee au fost proiectate si celelalte elemente de constructie care pot veni in contact direct sau indirect cu procesul de fabricatie peretii, usile, ferestrele fara denivelari, fara suprafete inutile sau cavitati unde se pot acumula murdarie, condens, mucegai etc.

Sursa de apa este prevazuta cu filtre in statia de pompare, iar apa deversata este reciclata intro mini-statie de epurare, in asa fel incat aportul de apa cat si eliminarea acesteia sa se faca intr-o maniera non-invaziva fata de mediul ambiant, si cu respectarea tuturor cerintelor de calitate si laborator din punct de vedere al procesului tehnologic de fabricatie. Toate utilajele prevazute prin prezentul proiect pentru Combinatul de Vinificatie Ulmeni provin din spatiul Uniunii Europene si respecta la randul lor standardele europene invigoare in ceea ce priveste siguranta alimentelor, mediu si siguranta in functionare pentru scopul pentru care au fost prevazute. Materialele folosite sunt aprobate din punct de vedere chimico-fizic in asa fel incat riscul de contaminare pe aceasta nu exista, iar instalatii de monitorizare, spalare si mentenanta sunt prevazute constructiv la toate utilajele ce vor dota combinatul. Aceasta respectare a standardelor europene in vigoare este unpunct central in caietele de sarcini ce vor fi elaborate pentru realizarea achizitiilor de utilaje, precum si a serviciilor de proiectare si constructie. Beneficiarul, avand o experienta indelungata in domeniul vinului, si prin expunerea internationala pe care o are, intelege si cunoaste foarte bine importanta vitala a respectarii acestor prevederi si standarde europene, cu atat mai mult cu cat industria vinului este foarte pretentioasa si prin natura procesului tehnologic umpune de la sine respectarea unor criterii stricte in ceea ce priveste regulile de igiena a produselor alimentare. Intreaga investitie este gandita din start pentru a respecta si implementa aceste prevederi. 2.5 fundamentarea necesitatii si oportunitatii investitiei aderarea la Uniunea Europeana a creat Romaniei oportunitatea deosebita de a construi proiecte de investitii care sa reconfirme experienta si cunoasterea in anumite domenii economice sau de cercetare. Din punct de vedere vini-viticol, Romania are o traditie importanta, bazata pe cultivarea unor soiuri consacrate la nivel mondial dar si pe valorificarea unor soiuri specifice solurilor si zonelor autohtone. Romania a fost un producator traditional de vinuri de calitate dar in ultimii ani industria viniviticola a cunoscut o pierdere uluitoare in calitatea soiurilor produse. Importurile de vin s-au triplat in 2006 fata de 2005, pana la valoarea de 22,1 mil euro, fiind primul an in care Romania are o balanta deficitara la comertul cu vin. Valoarea exporturilor a fost in 2006 de numai 13,5 mil euro, potrivit datelor furnizate de Patronatul National al Viei si Vinului. Cele mai mari importuri au fost din punctul de vedere al volumului, cele din Republica Moldova, Spania, Italia, Ungaria si Franta. La polul opus, destinatiile de export cu volumele cele mai mari au fost Germania, Rusia, Republica Moldova, SUA, Marea Britanie. Moldova era pana in 2005 o importatoare de vin din Romania. In 2006 insa moldovenii au livrat vinuri de circa 13 mil. euro, in conditiile in care exporturile Romaniei spre acest stat au fost de circa 0.28 mil. euro.

4. Vin din struguri proaspeti inclusiv vinuri imbunatatite cu alcool, must din struguri

3,00 2,50 2,00 1,50 1,00 0,50 0,00 2001 2002 2003 0,50 0,49 0,53 2,02 2,55 2,64

2,81

3,00 2,50 2,00 1,63 0,99 1,50 1,00 0,50 0,00

0,56

0,66 0,41 2005 2006

2004

Pret mediu/to la import in mii euro

Pret mediu/to la export in mii euro

In 2008, importurile de vin ale romaniei s-au ridicat, din punct de vedere cantitativ, la 11.782 de tone in primele patru luni ale acestui an, de peste doua ori mai mult decat exporturile, care au totalizat 5.106 tone. Raportata la aceeasi perioada din anul trecut, in ianuarie-aprilie 2008, cantitatea de vin importata a crescut cu 49,1%, iar cea exportata cu 11%. Din punct de vedere valoric, vinul importat in primele patru luni din acest an este estimat la 8,78 milioane de euro, iar cel exportat este evaluat la 5,67 milioane de euro, potrivit datelor Ministerului Agrivulturii si Dezvoltarii Rurale (MADR) Toate aceste elemente ne arata ca piata romaneasca de vinuri devine din ce in ce mai necompetitiva in relatie cu partenerii comerciali de la nivelul Uniunii Europene, sau alte state producatoare. Daca graficul de mai sus arata o evolutie pozitiva a pretului la care se importa vinurile romanesti, culminand cu anul 2006 in care preturile produselor destinate exportului au depasit preturile produselor importate, productia si aprtenerii comerciali ai Romaniei s-au imputinat. Romania risca sa-si piarda pozitia privilegiata de producator de vinuri de calitate. Balanta comerciala este negativa in sectorul procesarii si comercializarii vinurilor, in ultimii ani constatanduse un trend de importuri dinspre tarile vecine (Bulgaria, Rep. Moldova) sau tari traditional producatoare de vin (Franta, Spania, Chile). Vinurile ieftine domina piata romaneasca iar vinurile scumpe incep sa piarda din avantajele comerciale. Proiectul nostru este elaborat pe aceasta problema a adancirii lipsei de competitivitate a produselor dar si de lipsa specialistilor care sa creeze rezultate. In acest context o investitie intr-o tehnologie moderna, cu costuri reduse de fabricatie si un control strict al calitatii produsului finit, care ar putea genera produse de calitate superioara la preturi accesibile ar situa Casa de Vinuri Pietroasa si implicit vinurile roamanesti pe o pozitie avantajoasa in contextul national si international, ceea ce califica investitia ca fiind extrem de oportuna. Un argument suplimentar consta in experienta de marketing a beneficiarului, constand intr-o strategie de abordare a pietelor ce au condus la dezvoltarea vanzarilor in ultimii ani. Politica Europeana in domeniul viticulturii urmeaza de asemenea un trend negativ, generat de supraproductie silipsa pietelor de export. La nivel de reglementare, Comisia Europeana prin Directia de Agricultura (DG Agri) incearca sa limiteze asistenta financiara pentru investitiile in cultivarea vitei de vie, statele membre generand in ultimii ani un varf de supraproductie.

10

In acelasi timp, Fondul European de Dezvoltare Rurala, isi propune in mod specific salvgardarea si promovarea specificatiilor nationale. Romania este in plin proces de identificare si valorificare a produselor autohtone cu o valoare adaugata mare din punct de vedere cultural, istoric dar si calitativ. In acest sens, marcile de traditie romaneasca au sansa de a se relansa si a se afirma pe plan European ca embleme autohtone si cu un raport major la patrimoniul cultural European. Beneficiind de o localizare deosebita din punct de vedere viticol, zona viticola Pietroasa este una dintre cele mai cunoscute zone viticole din Romania, cu o productie de struguri soiuri DOC traditionale. Potentialul deosebit al acesteia nu este valorificat corespunzator si de aceea este imprtanta investitia Casa de Vinuri Pietroasa Combinat de Vinificatie Ulmeni. Un aspect important este faptul ca societatea CVP Pietroasa este preocupata i initierea unor proiecte de cercetare care sa evidentieze si sa propuna revitalizarea unor soiuri traditionale. Cota de procesare a materiei prime disponibile in zona este mult sub posibilitatile regiunii, ceea ce face investitia extrem de necesara. Dupa cum se arata si in adeverinta anexata cererii de finantare, Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Buzau precizeaza ca productia de struguri la nivelul judetului Buzau este estimata la 43.348 tone pe an, iar capacitatea de procesare in prezent este de 39.550 tone de struguri pe an acest lucru inseamna ca o parte din productia de struguri a judetului nu poate fi procesata intr-un regim controlat si cu o calitate minima garantata. In acest fel se iroseste o resursa foarte pretioasa a zonei strugurii de cea mai buna calitate procesarea in gospodarii individuale, fara posibilitatea de centralizare si desfacere care ar valorifica cu adevarat aceasta resursa si ar aduce o valoare adaugata zonei si locuitorilor, cu efect implicit asupra nivelului de trai si a calitatii vietii agricultorilor din zona. Existenta unui combinat care ar absorbi cantitati importante de struguri ca materie prima din zona ar facilita planificarea adecvata aproductiei pentru agricultori individuali sua pentru grupurile de producatori din zona daca ar sti ca strugurii vor fi cumparati atata vreme cat indeplinesc niste criterii de calitate cunoscute dinainte, producatorii si grupurile de producatori vor fi stimulati atat sa efectueze investitii individuale in acest domeniu, cat si sa presteze muncile necesare cresterii vitei de vie si a strugurilor la un nivel de calitate superior, daca exista un angajament contractual si ferm de achizitie. Acest lucru nu poate fi decat benefic pentru zona Buzau in general si pentru dezvoltarea sectorului viticol-vinificatie in special. Combinatul de Vinificatie Ulmeni isi propune sa proceseze aproximativ 80% din materia prima struguri din zona judetului Buzau si a judetelor limitrofe, existand in acest sens o serie de contracte semnate deja cu producatori si grupuri de producatori de struguri din zona, si la nivel de management al companiei un plan de extindere a acestei politici de pre-contractare a unor cantitati de struguri pentru achizitie. Mostre de astfel de contracte sunt atasate prezentei cereri de finantare. Capacitatea de procesare de 2 milioane de litri a combinatului, luand in considerare un randament al strugurilor de aproximativ 74% pentru productia must (din care 60% must de ravac, 30% must de presa si 10% must de la ultima presare) inseamna ca s-ar absorbi aproximativ 70% din excedentul de productie de struguri care nu beneficiaza de o procesare adecvata, la nivelul judetului Buzau si a zonei limitrofe. Proiectul de investitii al CVP Pietroasa Combinatul de Vinificatie Ulmeni va procesa in mare parte produse traditionale. Astfel, pe langa soiul Tamaioasa Romaneasca care este deja atestat ca fiind traditional de catre MADR, combinatul CVP Pietroasa va procesa soiuri autohtone cunoscute si bine valorizate precum: Feteasca Neagra, Feteasca Regala, Feteasca Alba, Grasa, Busuioaca de Bohotin. Pe langa ambitiosul proiect al combinatului, ne propunem sa initiem procedura de clasificare a soiurilor de mai sus ca soiuri traditionale apartinand zoeni viticole Pietroasa. Combinatul va fi realizat cu tehnologii inovative si nepoluante, urmand in acelasi timp sa aiba un impact social in arealul respectiv (comuna Ulmeni, jud. Buzau) dar si un impact economic semnificativ asupra economiei judetene si regionale. Avand in vedere cele subliniate mai sus, consideram ca investitia in proiectul Casa de Vinuri Pietroasa Combinat de Vinificatie Ulmeni este necesara si oportuna.

11

2.6 In cazul in care beneficiarul este o forma asociativa, se va descrie modul in care investitia deserveste membrii acesteia, conform prevederilor fiselor masurilor. Asociatiile de producatori al caror membru este Casa de Vinuri Pietroassa vor fi stimulate sa produca o cantitate de struguri cat mai mare, si de o calitate cat mai buna, acest lucru fiind garantat de capacitatea mare de prelucrare a acestei materii prime, prin realizarea prezentei investitii. Contractele pe care Casa de Vinuri Pietroasa le are cu aceste asociatii reprezinta un puternic impuls dat acestor grupuri locale de producatori compania isi urmareste realizarea obiectivelor propuse, iar pentru acest lucru o pondere majoritara a materiei prime va proveni din cadrul producatorilor locali grupati majoritatea in aceste asociatii. Comenzi ferme si onorarea la timp a contractelor aferente inseamna pe langa o stabilitate financiara cu impact direct asupra calitatii vietii in zona de interes si o promovare indirecta a cresterii si dezvoltarii economice prin investitii proprii si nu numai, pe baza unei capacitati mari de absorbtie a unei productii viitoare. Sectorul bancar este sensibil la acest subiect, iar creditatea bancara a producatorilor de struguri din regiune se va imbunatati simtitor, acest lucru avand un ecou pozitiv pe scara globala a investitiilor si dezvoltarii regionale. 2.7 Piata de aprovizionare/desfacere, concurenta si strategia de piata ce va fi aplicata pentru valorificarea produselor/serviciilor obtinute prin implementarea proiectului
Denumire furnizor de materii prime/materiale auxiliare/produse/servicii ASOCIATIA DE PRODUCATORI TEZAURUL DE LA PIETROASA ASOCIATIA DE PRODUCATORI VALEA RAMNICULUI ASOCIATIA DE PRODUCATORI ISTRITA ASOCIATIA DE PRODUCATORI DEALUL ZORILOR ASOCIATIA DE PRODUCATORI BRANCOVEANUL ASOCIATIA DE PRODUCATORI DEALUL ROSU ASOCIATIA DE PRODUCATORI TEZAURUL DE LA PIETROASA ASOCIATIA DE PRODUCATORI VALEA RAMNICULUI ASOCIATIA DE PRODUCATORI DEALUL ZORILOR ASOCIATIA DE PRODUCATORI PLAIUL NUCULUI ASOCIATIA DE PRODUCATORI TEZAURUL DE LA PIETROASA ASOCIATIA DE PRODUCATORI DEALUL ZORILOR ASOCIATIA DE PRODUCATORI DEALUL ROSU ASOCIATIA DE PRODUCATORI ISTRITA ASOCIATIA DE PRODUCATORI VALEA RAMNICULUI POTENTIALII FURNIZORI AI SOLICITANTULUI Produs furnizat si cantitate Adresa aproximativa Sat PIETROASA, jud. BUZAU Com PODGORIA RAMNICU SARAT, jud. BUZAU Sat Greceanca, com. Breaza, jud. Buzau Com VERNESTI, sat ZORESTI Com ULMENI, jud BUZAU ZARNESTI, jud BUZAU Sat PIETROASA, jud. BUZAU Sat PIETROASA, jud. BUZAU Com VERNESTI, sat ZORESTI Sat SAPOCA, jud BUZAU Sat PIETROASA, jud. BUZAU Com VERNESTI, sat ZORESTI ZARNESTI, jud BUZAU Com BREAZA, Sat Greceanca, com. Breaza, jud. Buzau Com PODGORIA RAMNICU SARAT, jud. Tamaioasa Romaneasca 500 000 litri FETEASCA REGALA + FETEASCA ALBA 600 000 litri MERLOT 350 000 litri FETEASCA REGALA + FETEASCA ALBA 400 000 litri FETEASCA REGALA + FETEASCA ALBA 350 000 litri FETEASCA REGALA + FETEASCA ALBA 650 000 litri RIESLING ITALIAN 100 000 litri RIESLING ITALIAN 100 000 litri MERLOT 150 000 litri MERLOT 100 000 litri Struguri Tamaioasa Romaneasca / 1 000 000 Kg FETEASCA REGALA + FETEASCA ALBA / 750 000 kg FETEASCA REGALA + FETEASCA ALBA / 500 000 kg FETEASCA REGALA + FETEASCA ALBA / 250 000 kg RIESLING ITALIAN / 250 000 kg Valoarea aproximativa RON900 000 1 080 000 630 000 720 000 630 000 1 170 000 180 000 180 000 270 000 180 000 1 200 000 lei 900 000 lei 600 000 lei 300 000 lei 300 000 lei % din totalul achizitii 6,98 8,37 4,88 5,58 4,88 9,07 1,40 1,40 2,09 1,40 9,30 6,98 4,65 2,33 2,33

12

ASOCIATIA DE PRODUCATORI TEZAURUL DE LA PIETROASA ASOCIATIA DE PRODUCATORI PLAIUL NUCULUI ASOCIATIA DE PRODUCATORI ISTRITA ASOCIATIA DE PRODUCATORI DEALUL ROSU ASOCIATIA DE PRODUCATORI DEALUL ZORILOR ASOCIATIA DE PRODUCATORI PLAIUL NUCULUI ASOCIATIA DE PRODUCATORI ISTRITA ASOCIATIA DE PRODUCATORI DEALUL ROSU ASOCIATIA DE PRODUCATORI ISTRITA

BUZAU Sat PIETROASA, jud. BUZAU Sat SAPOCA, jud BUZAU Com BREAZA, Sat Greceanca, com. Breaza, jud. Buzau ZARNESTI, jud BUZAU Com VERNESTI, sat ZORESTI Sat SAPOCA, jud BUZAU Com BREAZA, Sat Greceanca, com. Breaza, jud. Buzau ZARNESTI, jud BUZAU Com BREAZA, Sat Greceanca, com. Breaza, jud. Buzau

RIESLING ITALIAN / 500 000 kg MERLOT/ 750 000 kg MERLOT / 500 000 kg MERLOT / 600 000 kg MERLOT / 150 000 kg FETEASCA NEAGRA / 300 000 kg PINOT NOIRE / 200 000 kg CABERNET SAUVIGNON / 350 000 kg CABERNET SAUVIGNON / 150 000 kg

60 000 lei 900 000 lei 600 000 lei 720 000 lei 180 000 lei 360 000 lei 240 000 lei 420 000 lei 180 000 lei

0,47 6,98 4,65 5,58 1,40 2,79 1,86 3,26 1,40

POTENTIALI CLIENTI AI SOLICITANTULUI Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 Client (Denumire si adresa) Artima (Timisoara, str. Plautius Andronescu nr. 10) MGV Distri Hiper S.A. (Bucuresti, str. Barbu Vacarescu nr. 154-158, sector 2) Billa Romania SRL (Bucuresti, str. Barbu Vacarescu nr. 154 158, sector 2) Hipproma SA (Otopenim str. Tudor Vladimirescu nr. 2, judetul Ilfov) CARREFOUR Romania Hypermarchet SA (Bucuresti, str. Lipscani nr. 102, etaj 4, sector 3) CORA Kaufland Romania SCS (Bucuresti, soseaua Colentina nr. 6, sector 2) Mega Image Rewe (com. Stefanestii de Jos, sat Stefanestii de Jos, tarlaua 41, parcela A329, jud. Ilfov) Plus Discount Romania (judetul Prahova, com. Aricestii Rahtivani, sat Nedelea, DN 72) Selgros (Brasov, str. Calea Bucurestilor nr. 231) Trident Trans Tex SRL (Sibiu, str. Arad nr. 42) Pic S.A. (Pitesti, DN65B km. 3+810 m, judetul Arges) CDR Interex Valoare -RON13.096 28.467 21.452 107.623 50.314 126.537 24.268 84.678 89.646 1.430 8.477 11.115 9.966 % din vanzari 2,22 4,82 3,63 18,21 8,51 21,41 4,11 14,33 15,17 2,61 1,43 1,88 1,69

Desi majoritatea preponderenta amateriei prime este asigurata local, atat pentru struguri cat si pentru vin, totusi Combinatul de Vinificatie Ulmeni are capacitatea sa proceseze volume suplimentare de materie prima, si din alte surse, in masura in care piata va fi deschisa unor astfel de achizitii, si ele se vor dovedi a fi competitive. Totusi, copmbinatul a fost proiectat pentru a deservi cantitatile foarte mari din judet si judetele limitrofe de materie prima, avand in vedere capacitatea limitata de procesare analizata comparativ. CASA DE VINURI PIETROASA are in vedere urmatoarele produse: Gama GOLD EDITION: cuprinde soiuri de vin cu arie de raspandire mai restransa si cu productii mai mici obtinute la hectar. Datorita acestui fapt cat si a calitatii de exceptie a vinurilor, aceasata gama intruneste toate conditiile unei game de lux, ce se adreseaza cunoscatorilor si in acelasi timp consumatorilor cu posibilitati financiare peste medie. Calitatile vinurilor din aceasta gama sunt reflectarea unei sortari riguroase a strugurilor, care sunt culesi la o maturitate tehnologica ce permite incadrarea vinurilor obtinute in categoria denumirilor de origine controlata cu trepte de calitate. Prelucrarea strugurilor se face in conditii optime iar fermentarea mustului se desfasoara in condiii de temperatura controlata si sub protectie antioxidanta. Vinuriloe astfel

13

obtinute isi pastreaza prospetimea si fructuozitatea, proprietati organoleptice caracteristice soiurilor din care provin si au rezistenta sporita la pastrare si invechire. Dupa obtinerea vinurilor si conditionarea lor prin tratamente tehnologice specifice fiecarui soi, acestea sunt depozitate in budane de stejar pentru maturare si invechire in vederea imbutelierii in sticle de 750 ml. Gama cuprinde: Feteasca Alba = vin de culoare galben pai, suav, echilibrat, fructuos, remarcat prin eleganta si persistenta gustului cu aroma de flori de vita de vie, de pajiste si livada inflorita Muscat Ottonel = vin de culoare galben pai, cu reflexe de auriu la invechire. In gustul si aroma sa se combina note subtile de miere de albine, fructe de toamna supracoapte si flori de lamai Tamaioasa Romaneasca = vin capodopera a zonei viticole Pietroasa, de culoare galeben auriu spre chihlimbar. Gustul complex, onctuos si catifelat este insotit de arome asemanatoare florilor de salcam si tei Feteasca Neagra = vin profund, onctuos, elegant de culoare rosie rubinie. Are aroma discreta de strugure supracopt, de mure, de fragi de padure si toporasi. Busuioaca de Bohotin = vin eveniment cu o culoare rosie rubinie si aroma remarcabila care aminteste de parfumul florilor de trandafie, busuioc si fragi de padure. Gama VOX POPULI: Este compusa din sase soiuri de vin, din care patru soiuri de vinuri rosii si doua soiuri de vinuri albe. O caracteristica a acestei game este faptul ca toate vinurile sunt seci si provin din recoltele anilor 1999-2001. Ele reprezinta un pas inainte pentru satisfacerea clientilor care stiu sa aprecieze cu prioritate vinurile seci in coincordanta cu practicile din majoritatea tarilor care au traditie in domeniu. Vinurile sunt selectate din loturi care au intrunit conditii calitative foarte bune, vinuri care si-u desavarsit procesul de fermentatie pana la sec, dupa care au fost depozitate in budane pentru a capata buchetul de invechire si a-si perfecta calitatile organoleptice. Pastrarea se face in conditii speciale asigurandu-se in permanenta temperaturi optime de depozitare. In timpul pastrarii vinurile devin mai echilibrate, catifelate, onctuoase si armonioase. Gama cuprinde: Riesling Italian = Are culoare galben verzui si este un vin mai acid, sobru, barbatesc, echilibrat, vioi si reconfortant. Aroma si buchetul amintesc de fructele mediteraneene si de mirosul fanului cosit. Gustul aminteste de cel al piersicilor lasand in final o usoara amareala placuta Feteasca Alba = Este un vin de culoare galben pai cu o aciditate echilibrata, care il face foarte baubil fiind supranumit si vin de cursa lunga. Aroma aminteste de mirosul florilor de vita de vie. Cabernet Sauvognon = Este considerat regele vinurilor rosii romanesti, calitatea lui fiind pusa pe seama recoltelor mici la hectar. Este un vin barbatesc, trufas si puternic, un vin extractiv, taninos, fructuos cu aroma ce aminteste de vegetatia salbatica si o usoara tenta de miros de vanilie. Pinot Noir = Este u nsoi de vin de mare noblete, un vin fin, amplu, rotund, de culoare rosie sangerie cu nuante maronii. Gustul, aroma si buchetul amintesc de aroma fructelor de padure avand un parfum vanilat cu o nuanta iodata. Feteasca Neagra = Este un vin rosu rubiniu, nu prea taninos, cu o aciditate moderata, extractiv, echilibrat, catifelat, cu o aroma discreta de strugure supracopt si un buchet caracteristic ce aminteste de fragi si mure cat si de parfumul toporasilor. Acest soi il intalnim si in gama Gold, diferentiindu-se in cazul de fata, printr-un buchet de invechire si o aroma mai putin accentuate si un grad de catifelare mai redus. Toate calitatile organoleptice pe are le are intrunesc conditiile de a face parte din aceasta gama. Merlot = Are o culoare rosie rubinie granatata cu nuante teracot. Se situeaza pe primele locuri in topul vinurilor rosii datorita gustului specific de fruct, usor astringent, extractiv si in acelasi timp catifelat. Gustul aminteste de cel al prunelor uscate si a cireselor amare asociat cu aroma specifica afinelor.

14

Gama SECRETUL LUI BACHUS: Este o gama de vinuri de buna calitate, ce se adreseaza unui segment mare de consumatori. Aceasta gama este formata din trei sortimente cupaje doua demiseci si unul demidulce rezultate din amestecul de soiuri de vinuri de marca: Feteasca Regala, Feteasca Alba, Riesling Italian, Merlot si Cabernet Sauvignon, cu originea bine determinata, Dealurile Munteniei. Gama cuprinde: Feteasca Relaga & Riesling Italian = Acest sortiment a rezultat din cupajarea unei cantitati de 60% vin soi Feteasca Regala cu 40% vin soi Riesling Italian. Este un vin echilibrat, vioi si reconfortant. Feteasca Alba % Feteasca Regala = Acest sortiment a rezultat din cupajarea unei cantitati de 60% vin soi Feteasca Alba cu 40% vin soi Feteasca Regala. Este un vin catifelat cu aciditate moderata si un buchet bine armonizat Merlot & Cabernet Sauvignon = Acest sortiment a rezultat din cupajarea unei cantitati de 75% vin soi Merlot cu 25% vin soi Cabernet Sauvignon. Este un vin proaspat, echilibrat si fructuos Gama PIETROASA: Este o gama de vinuri de buna calitate ce se adreseaza unui segment mai mare de consumatori. Aceasta gama este formata din doua sortimente cupaje demidulci si soiurile: Riesling Italian, Feteasca Regala si Merlot, vinuri cu cea mai mare raspandire in podgoriile Romaniei si in podgoria Dealu Mare. Dintre acestea numai soiul Riesling Italian este sec, iar soiul Feteasca Regala si Merlot sunt demiseci ceea ce le confera un grad mai mare de catifelare completandu-le pe celelalte caracteristici pentru a le face mai baubile. Toate soiurile sunt vinuri din recolta anului 2000 2003 care dupa vinificare siconditionare primara sunt invechite in budane de stejar unde-si perfectioneaza calitatile de gust si buchet, dupa care se imbuteliaza in sticle de 750 ml. Gama cuprinde: Riesling Italian = Este socotit regele vinurilor albe seci. Are culoare galben verzui, un vin sobru, barbatesc, placut aromat, suav, si reconfortant. Buchetul de o finete deosebita aminteste de mirosul fanului cosit. Feteasca Regala = Este un soi autohton romanesc originar dinArdeal si mai este denumit si Feteasca de Ardeal. Provine din incrucisarea dintre Feteasca Alba, un vin alb demisec, vioi, usor acid, glicerinos si cu vascozitate mai mare. Este un vin de calitate superioara obtinut in podgoria Dealurile Buzaului centru de vinificatie Ramnicu Sarat si are o aroma discreta ce aminteste de florile de mar si de ceara de albina. Prin invechire capata u nbuchet armonios tipic zonei de cultura. Tamaios de Pietroasa = Acest sortiment a rezultat din cupajarea unei cantitati de 20% vin soi Tamaioasa Romaneasca cu 80% alte vinuri soiuri albe. Este un vin catifelat cu aroma discreta imprumutata de la Tamaioasa Romaneasca, aciditate moderata si un buchet bine armonizat Merlot = Se situeaza pe primele locuri in topul vinurilor rosii. Are culoare rosie rubinie granatata cand este tanar si nuante spre teracot cand se invecheste. Gustul aminteste de cel al cireselor amare si a prunelor uscate, usor astringent, extractiv, catifelat. Aroma seamana cu cea a afinelor. Busuioc de Pietroasa = Acest sortiment a rezultat din cupajarea unei cantitati de 20% vin soi Busuioaca de Bohotin cu 80% alte vinuri soiuri rosii. Are o culoare rosu rubiniu inchis, este un vin catifelat cu aroma discreta de Busuioaca de Bojotin, un vin plin cu o usoara astringenta si un buchet ce aminteste de fructele de padure. Dupa cum a fost prezentat si anterior, gama de produse comercializate de CASA DE VINURI PIETROASA se adreseaza tuturor segmentelor de piata si tuturor categoriilor de consumatori de vin. Sunt tipuri de produse pe care le fabrica si alti producatori: Feteasca Alba, Feteasca Neagra, Riesling Italian, Merlot etc., dar sunt si produse obtinute dupa retete de fabricatie proprie: Busuioc de Pietroasa si Tamaios de Pietroasa.

15

Din studii sicercetari de piata s-a constatat ca pe segmentul vin imbuteliat in sticle de 0,75 l Pietroasa se afla in concurenta cu Vincon pentru ocuparea locului 4, pe primele trei pozitii situanduse Murfatlar, Jidvei si Recas. In perspectiva dezvoltarii activitatii pe coordonatele propuse, CASA DE VINURI PIETROASA tinde spre cresterea cotei de piata. Portofoliul de clienti cuprinde nume de rezonanta pe piata. Metro, Carrefour, Rewe, Kaufland etc sunt clienti cu reputatie, insa in portofoliu exista si alti clienti, subdistribuitori sau vanzatori directi, intreaga lista cuprinzand un numar de peste 250 clienti. Modalitatea de plata este vanzarea pe credit, iar termenele de plata sunt stabilite prin contract cu fiecare client inparte. 3. Date tehnice ale investitiei 3.1 Date generale 3.1.1 Zona si amplasamentul (regiunea, judetul, localitatea) investitiei, suprafata si situatia juridica ale terenului care urmeaza sa fie ocupat (definitive si/sau temporar) de lucrare. Terenul pe care se va realiza investitia este situat in judetul Buzau, comuna Ulmeni, intravilanul satului Ulmeni, la o distanta de aproximativ 20km sud-vest de municipiul Buzau. Terenul se invecineaza pe latura nord-vest cu Drumul National DN PloiestiBuzau, pe latura sud-vest cu Strada Garii Ulmeni, pe latura sud-est cu terenul proprietatea Reg. CFR Galati, iar pe latura nordest cu Tarlaua 14 extravilan arabil. Terenul are o suprafata de 23.39514 m2, si ca situatie juridica se afla inproprietatea SC Casa de Vinuri Pietroasa SRL. Terenul beneficiaza de facilitatea data de proximitatea drumului national DN Poiesti-Buzau, ceea ce reprezinta un avantaj major din punctul de vedere al accesului si distributiei. Planul de amplasare in zona si planul general sunt documente anexate prezentului studiu de fezabilitate, la sectiunea parti desenate. Momentan pe amplasamentul studiat exista constructii ce urmeaza a fi dmolate conform autorizatiei de desfiintare nr. 1282/2 din 22.04.2008. facem precizarea ca aceste constructii sunt dezafectate, si nu se constituie intr-o unitate de productie functionala sau cu subansamble functionale. Capacitatea de productie care a existat si care a functionat peaceasta locatie are o vechime mai mare de 30 de ani, deci nu este vorba de o investitie de inlocuire, in conditiile detaliate in prezentul studiu de fezabilitate. In momentul de fata, pentru a putea construi de la zero noua cladire, terenul va fi curatat de vechile constructii, lucrare pentru care este emis deja certificatul de urbanism cu avizele aferente, si care a fost bugetata corespunzator in cadrul prezentului studiu. Anexat prezentului studiu este un document din anul 1976, prin care se da in folosinta un buncar pentru Combinatul Viticol Ulmeni ceea ce demonstreaza clar ca inca dinainte de 1976 combinatul a existat ca si cladire functionala, deci imobilele si dependintele in sine (actualmente dezafectate in proportie de 90%) au o vechime mai mare de 30 de ani. 3.1.2 Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament (studiu geotehnic, studii topografice, nivelul maxim alapelor freatice, date climatice) daca investitia o impune. Din punct de vedere geomorfologic, terenul face parte din unitatea geomorfologica majora Campia Romana cu un relief in general plan, cu zone lari ridicate sau coborate specifice zonelor de campie. Din punct de vedere litologic, terenul este constituit din depozite aluvial proluviale care pastreaza o uniformitate a stratelor. Astfel la suprafata se intalneste un strat de sol vegetal cu grosimea de cca 0.30 0.40 m, dupa care urmeaza un orizont de argila negricioasa contractila, care necesita masuri speciale la proiectarea fundatiilor. Sub acest orizont se intalneste un depozit

16

de argile cu calcar, care sta peste orizontul nisipos prafos sau nisipos afanat, la adancimi mai mari de 7.00 m. Din punct de vedere hidrologic, regimul este impus de cursul de apa raul Buzau care regleaza nivelul apelor subterane. In perimetrul de interes nivelul apei subterane masurat in fantana situata in vecinatatea amplasamentului se afla situat la adancimea de cca 10.0 m de la TN. Adancimea de inghet este 0.85 m coform STAS 6054/77. Din punct de vedere al datelor climatologice caracteristice zonei, clima este temperat continentala la fel ca in toata tara, diferentiata in functie de relief (predominand crivatul, in tot cursul anului, din nord-est si sud-vest, dar si austrul, de la sud-vest, aducand uscaciune si caldura vara, temperaturi ridicate iarna, vanturi ce influenteaza clima judetului). Clima este temperat-continentala, iar temperaturile medii variaza intre 12 si 14C. Temperaturile medii variaza intre 12 grade Celsius si 14 grade Celsius. Temperaturile maxime se inregistreaza in iulie, pana la 37 grade Celsius, in timp ce temperaturile minime se inregistreaza in februarie 26 grade Celsius. Media anuala a precipitatiilor este intre 400 mm si 500 mm. Din punct de vedere al vegetatiei, zona este caracterizata se un areal alpadurii de cer (Quecus cerris) si garnita (Quercus frainetto), peste care patrunde intrazonal arealul stejarului penduncular (Quercus rosbus). Din punct de vedere al faunei, in terenurile stepizate din zona, fauna este slab reprezentata, putandu-se mentiona cateva mamifere mai raspandite, rozatoarele (popandaul si harciobul), precum si iepurele de camp, sobolanul de apa. Dintre carnivoe se pot evidentia dihorul, vulpea, viezurele. Pasarile sunt mult mai bine reprezentate, astfel: sparcaiul, prepelita, potarnichea, cicarlia, prigoriile, graurul. Se mai pot mentiona soparla, iar dintre insecte, lacustele, cosasi, greieri, calugarita. Din punct de vedere al ariilor protejate, conform informatiilor de cae dispunem in zona nu sunt consemnate arii protejate inscrise in Legea nr. 5/2000 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului national Sectiunea III si nici specii protejate de animale inscrise in Ordonanta de Urgenta nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice (modificata si completata de Legea nr. 426/2001, Ordinul nr. 1198/2005 si Legea nr. 345/2006). Anexat prezentului studiu de fezabilitate este studiul geotehnic, realizat dr SC Proiect Buzau SA special pentru investitia descrisa detalii mai amanuntite despre caracteristicile geotehnice ale terenului se gasesc in acest studiu.

3.2 Caracteristicile principale ale constructiilor 3.2.1 Pentru cladiri: deschideri, travei, aria construita, aria desfasurata, numarul de niveluri si inaltimea acestora, volumul construit. SC Casa de Vinuri Pietroasa SRL isi propune implementarea unei solutii tehnice, tehnologice si constructive pentru realizarea unui combinat de vinificatie care sa reprezinte din punct de vedere tehnologic un varf de lance al industriei romanesti de vinuri. Constructia combinatului a fost gandita etapizat, astfel: Faza 1: Constructia unei hale de productie si depozite cu regim de inaltime P inalt si P+1 in zona de birouri si spatii tehnice, cu o suprafata construita de 3 807, 25 mp (78.50x48.50m). In planul de constructie al acestei hale intra si amenajarea terenului, crearea de locuri de parcare pentru autoturisme si o platforma de acces pentru masinile de transport marfa, precum si toate utilitatile care deservesc acest tip de industrie.

17

Faza 2 se va concretiza prin extinderea halei existente cu o hala deproductie si depozite cu regim de inaltime P inalt si P+1 (partial) in zona de birouri si spatii tehnice, cu o suprafata construita de 3 807,25 mp (78.50m x 48.50m). Facem mentiunea ca prezentul proiect se adreseaza exclusiv primei faze de implementare a combinatului, respectiv realizarea unei hale de productie si depozitare de sine statatoare si autosuficienta, o unitate care desfasoara toate activitatile specifice tipului de productie vizat. A doua hala de productie nu este necesara pentur derularea prezentei investitii, ea reprezinta o extindere a spatiului de productie si depozitare care se va realiza intr-o etapa viitoare, exclusiv pe cheltuiala SC Casa de Vinuri Pietroasa SRL, si vine sa certifice faptul sa investitia pentru care se aplica prin prezentul proiect se incadreaza in strategia de dezvoltare pe termen mediu si lung a companiei, strategie elaborata si pusa la punct implreuna cu specialisti ai industriei de resort si analisti financiari. Descrierea incaperilor hala productie PARTER P1 Productie P2 Inbuteliere sticle P3 Depozit vin in sticle P4 Coridor tehnologic P5 Depozit sticle goale P6 Birou gestiune P7 Zdrobitor+Prese P8 Laborator P9 hol casa scarii P10 Sala de asteptare P11 17.80 mp P12 Vestiar barbati P13 Grup sanitar+spalator barbati P14 Dusuri barbati P15 Vestiar femei P16 Grup sanitar+spalator femei P17 Dusuri femei 1 300.00 mp 536.30 mp 722.45 mp 247.00 mp 360.00 mp 6.75 mp 362.00 mp 70.75 mp 17.70 mp 28.45 mp Coridor 14.75 mp 10.10 mp 4.65 mp 14.75 mp 10.10 mp 4.65 mp Au parter = 3 728.20 mp

ETAJ E1 E2 E3 E4 E5 E6 E7 E8 E9 E10 Hol casa scarii Birou tehnic Bireou control productie Coridor Sala prezentare flux tehnologic Server + Arhiva W.C. femei W.C. barbati Depozit Spatii tehnice 26.60 mp 37.95 mp 38.00 mp 11.80 mp 54.40 mp 15.15 mp 7.05 mp 7.05 mp 362.00 mp 362.00 mp

18

Au etaj = 922.00 mp Categoria de lucrari: Tipul de constructie: Suprafata teren Suprafata construita la sol Suprafata desfasurata Suprafata utila Volum H maxim P.O.T. (Faza I) C.U.T. (Faza I) P.O.T maxim C.U.T. maxim constructie la cheie hala productie si birouri 23 395.14 mp 3 807.25 mp 4 774.75 mp 4 650.20 mp 45 687.00 mc 12.0 m 16.3% 0.2 60% 1.0

Anexate prezentului studiu sunt planul de situatie, fatadele, planul parterului si respectiv planul etajului, cu descrierea detaliata a arhitecturii caldirii. 3.2.2 Pentru retele: lungimi, latimi, diametre, materiale, conditii de pozare etc.

Fig. 1 - Plan de situatie general, cu evidentierea retelelor de canalizare menajera, canalizare pluviala, alimentare curent electric si alimentare cu apa

19

Fig. 2 Planul de situatie al parterului, cu evidentierea retelelor de canalizare menajera, canalizare pluviala, alimentare curent electric si alimentare cu apa.

Planurile de situatie figurate in desenele de mai sus se regasesc in original in documentele (parti desenate) anexate prezentului studiu de fezabilitate. 3.3 Structura constructiva Pentru cladiri si retele se va face o descriere a solutiilor tehnice avute in vedere, cu recomandari privind tehnologia de realizare si conditiile de exploatare ale fiecarui obiect. Constructia se va realiza pe structura metalica cu fundatii izolate si continue din beton armat, radier general flotant din beton, stalpi din metal, grinzi cu zabrele din metal. Inchiderile se vor realiza cu pereti din casete tabla cu termoizolatie vata minerala de 120 mm, iar finisajul exterior va fi din tabla profilata. Acoperisul va fi realizat pe forme din metal cu tabla cutata si termoizolatie cu polistiren expandat 20 cm, iar hidroizolatia va fi realizata cu membrana PVC 1,5 mm. Peretii interiori vor fi realizati pe srtuctura usoara cu termoizolatie vata minerala de 10 cm. In ceea ce priveste regimul de inaltime, hala este un parter inalt pe zona de productie, imbuteliere si depozit si P+1 la partea de birouri si spatii tehnice si depozite. Conform ordinului 536/97 emis de Ministerul Sanatatii referitor la normele privind protectia sanitara, se va avea in vedere evacuarea deseurilor in pubele ampasate intr-un loc special amenajat, ingradit, colectate de o firma de profil. Numarul si dimensionarea grupurilor sanitare s-a facut tinandu-se cont de numarul de persoane dincladire. Izolarea termica si fonica a constructiei ve respecta prevererile in vigoare si va fi de buna calitate.

20

Finisaje interioare si exterioare Finisaje interioare - pardoseli finisaj mocheta birouri, sala de prezentare - pardoseli finisaj vopsea de rasina cu epoxi-productie, imbuteliere, depozite, coridoare tehnologice, zdrobitoare si prese, spatii tehnice, laborator - pardoseli reci din gresie vestiare, grupuri sanitare, spalatoare, dusuri, spatiile de circulatie comune (scari, coridoare) - zugraveli cu vopsea lavabila de interior - placaje cu faianta grupuri sanitare, vestiare, spalatoare, dusuri, laborator - tamplarie aluminiu usi, ferestre interioare Finisaje exterioare finisajul peretilor exteriori cu tabla profilata tamplarii exterioare din aluminiu cu geam termopan acoperis tip terasa necirculabila invelitoare membrana PVC culoare gri.

Masuri de protectie a mediului: 1. Protectia calitatii apelor Apa este preluata din fantana locala (conform studiului geotehnic) Apele uzate vor fi preluate de micro-statia de epurare proprie, care este prevazuta in prezentul proiect. 2. Protectia aerului Activitatea de productie si depozitare a vinului, face ca factorul de mediu aer sa nu fie influentat; incalzirea cladirii (agent termic apa calda) si prepararea apei calde menajere se va face local cu pompe de caldura SOLE cu energie de curent. Asigurarea calitatii aerului se va face prin ventilatie naturala iar climatizarea se va face cu Chiller. 3. Protectia asezarilor umane si a altor obiective Datorita faptului ca productia specifica acestui tip de investitie nu produce zgomot si nici pluarea aerului sau solului, iar terenul pe care se va realiza investitia la distanta de resedintele din satul Ulmeni, acestea nu vor fi deranjate in nici un fel. 4. Gospodarirea deseurilor Rezidurile produse sunt de doua tipuri: a) ape uzate cu caracter menajer acestea sunt preluare de reteaua de canalizare si conduse la o micro-statie de epurare proprie. b) Reziduri solide menajere acestea sunt colectate periodic de o societate autorizata specializata. Norme pentru Protectia Muncii si masuri P.S.I. Vor fi respectate prevederile urmatoarelor reglementari si norme: - Norme generale de protectia muncii editia 2002 - Legea Protectiei Muncii nr. 90/1996 - Norme specifice de protectia muncii. Se vor respecta normele generale de protectie impotriva incendiilor invigoare indomeniul constructiilor. - Legea nr. 212 privind apararea impotriva incendiilor - Ordinul M.I. nr. 791/1998 privind aprobarea Normelor Metodologice de avizare si autorizare, privind prevenirea si stingerea incendiilor - Normativ Tehnic de proiectare si executarea instalatiilor sanitare, indicativ I 9/1994

21

Enumerarea nu este limitativa, constructorul si beneficiarul urmand a le completa cu alte masuri specifice, pe care le vor considera necesare. Beneficiarul se obliga sa aplice precederile cuprinse in legislatie si actele normative in vigoare, si anume: - N.P.M. pentru activitatile specifice de gospodarire comunala, cap. Norme de protectia muncii pentru lucrari si exploatarea retelelor si instalatiilor sanitare - N.R.P.M. cap. I art 6, cap. II art 57, 75 In conformitate cu Normativul de siguranta la foc a constructiilor P118-99, cladirea are urmatoarele caracteristici: Risc de incendiu = mic Grad de rezistenta la foc = II Categorie de importanta = C Organizare de santier Pozitionarea baracilor pentru muncitori, a baracilor pentru scule simateriale de valoare, a vestiarelor si a grupurilor sanitare, precum si a platformelor de materiale necesare constructiilor se vor amplasa pe terenul beneficiarului in asa fel incat sa nu deranjeze vecinatatile. 3.4 Principalele utilaje de dotare ale constructiilor (centrale termice, hidrofoare, ascensoare etc)

Asigurarea climatului propice desfasurarii activitatii de productie, atat pentru personalul care va deservi echipamentele, cat si pentru utilajele specifice care necesita in anumite faze de productie temperaturi controlate, va fi asigurata printr-o solutie moderna si foarte apreciata peste hotare in prezent pompe de caldura cu energie de curent. Acestea folosesc o sonda termica, ingropata la adancime mare in pamant, care preia temperatura constanta de la nivelul la care a fost pozitionata si o transfera prin intermediul unor schimbatoare de caldura mediului care necesita temperatura controlata, functionand in ambele sensuri pentru racire, si pentru incalzire. Eficacitatea si randamentul acestei solutii sunt net superioare altor variante mai nivechite, iar consumul redus de resurse energetice promoveaza clar aceasta abordare prin prisma protectiei mediului inconjurator si al nevoii de a limita apelarea la energii neregenerabile iar acest lucru este din ce in ce mai popularizat in tarile foarte dezvoltate ale Europei. De asemenea, pentru evacuarea apelor uzate (menajere, tehnologice, pluviale) s-a ales o solutie de micro-statie de epurare monobloc si un rezervor-tampon, cu micro-organisme de tip bacterie si un lac final populat cu broaste, abordare foarte stricta si ecologica atat din punct de vedere al tratarii apei cat si din punct de vedere al testarii apei inainte de readucerea acesteia in eco-sistem. Este cunoscut faptul ca broastele de apa dulce sunt printre animalele cele mai sensibile la elemente poluatoare prezente in apa, si prin aceasta testare perfect naturala si ne-invaziva se asigura faptul ca apa este microbilogic si chimic pura inainte de a fi deversata. Aceasta metoda este utilizata cu succes in tari unde principiile ecologice sunt respectate si impuse la un nivel foarte ridicat, si asigura o calitate a apei deversate mult superioara celei impuse de legislatia nationala. Prin aceste abordari inovatoare, pe langa tehnologiile si solutiile tehnologice pentru procesarea vinului folosite, Combinatul de Vinificatie Ulmeni se incadreaza in linia generala pe care a fost proiectat si gandit de la bun inceput, inclusiv prin asigurarea conditiilor de regim termic pentru o buna functionare sau a unei calitati ireprosabile a apelor uzate, si anume aceea de a introduce in industria romaneasca solutii si tehnologii aflate la limita frontierei tehnologice in acest moment pe plan european si mondial. 3.5 Instalatii aferente constructiilor Se vor descrie solutiile adoptate pentru instalatiile de iluminat, forta, curenti slabi, apa, canalizare etc.

22

Din punct de vedere al proiectarii si planului de implementare si functionare a Combinatului de Vinificatie Ulmeni, intregul concept se incadreaza in ultimele tendinte in cadrul industriei in general si a industriei de vinificatie in special. Astfel, conceptul de orizontalitate tot mai des intalnit in proiectarea zonelor de productie industriala se regaseste si in cazul prezentei investitii intreg combinatul a fost gandit s functioneze fara diferente de nivel, sau cu diferente minime de nivel. Intreg procesul si fluxul tehnologic se desfasoara la acelasi nivel, de la aducerea materiei prime (struguri), incarcarea acesteia in zonele special prevazute, intreaga procesare, pana la livrarea produsului final, sticlele de vin ambalate si impachetate, totul se realizeaza cu un minim de effort si un maxim de eficienta. Fluxul tehnologic a fost gandit in asa fel incat distanta de transport a materiei prime, a materiei procesate sau a produsului finit sa fie minima, si operatia de tranzit a materiei de la intrare pana la iesire sa se desfasoare intr-un cadru care sa nu ofere sanse aparitiei erorilor, accidentelor de orice tip, si a erorii umane in manipulare. Faptul ca toate zonele unitatii de productie sunt la acelasi nivel vine in sprijinul acestei idei, si e sustinut de experiente similare in fabrici de procesare a vinului care si-au dovedit randamentul si eficacitatea. Iluminarea se ace in cea mai mare parte pe cale naturala, prin prevederea din constructie a unei suprafete vitrate de dimensiuni mari. In industria de prelucrare a vinului partea din procesare care necesita intuneric sau o cantitate limitata de lumina este asigurata de echipamente si utilaje specifice, care sunt deja incluse in lista de echipamente care vor utila Combinatul de Vinificatie Ulmeni in acest fel, lumina naturala nu impiedica procesul de productie, iar prezenta ei intr-o doza mare prezinta doua avantaje acela de a asigura personalului un mediu de lucru optim dinpunct de vedere al iluminarii, si acela de a reduce consumurile de energie electrica necesare iluminatului artificial. In ceea ce priveste alimentare cu curent electric a aparaturii si utilajelor, s-a ales varianta furnizarii verticale din nou, un concept inovativ dezvoltat si testat, care permite un randament sporit al procesului productiv, prin eliminarea riscului de impiedicare sau decuplare/debransare accidentala, prin eroare de manipulare umana sau deversari accidentale de fluide. Instalatiile electrice se gasesc la etaj, intr-o camera special amenajata in acest scop, iar bransamentele utilajelor se realizeaza prin aprtea de sus a acestora. Astfel, nu exista nicaieri in fabrica cabluri de alimentare pe podea, sau care sa traverseze prin cablare sau filmare de plafon sua pereti zone cu risc sporit de accident. Acest aspect vizeaza de asemenea si reducerea riscului aparitiei incendiilor datorate alimentarii electrice a utilajelor tehnologice, clasa de risc reducandu-se conform normativelor in vigoare. Instalatia de apa curenta si de canalizare este proiectata respectand aceleasi principii de eficienta, randament si eliminarea riscurilor. Practic, intreg combinatul este gandit nemteste, ca sa folosim o metafora nimic nu este asezat la intamplare, toate elementele componente ale fluxului tehlonogic si ale activitatilor conexe fluxului tehnologic se inlantuie respectand principiile de proiectare ale drumului si costului minim, in asa fel incat produsul finit sa fie de o calitate exceptionala si sa beneficieze de un cost cat mai redus. Consideram ca solutiile constructive si tehnologice alese pentru Combinatul de Vinificatie Ulmeni il situeaza pe primele pozitii in topul investitiilor de succes si care urmaresc introducerea inindustria romaneasca a unor tehnologii si bune practici care ne sunt atat de necesare inatingerea obiectivelor pe care ni le-am propus ca tara in cadrul Uniunii Europene, si ca tara europeana in contextul globalizarii mondiale. 3.6 Situatia existenta a utilitatilor si analiza acestora Se vor descrie modul de asigurare a acestora si solutiile tehnice adoptate. Faza de constructie

23

Pentru investitiile care se vor realiza incadrul incintei amplasamentului nu sunt necesare asigurari de utilitati suplimentare, acesta existand pe amplasament. Acces in zona Accesul in zona se realizeaza pe aleile interioare a amplasamentului, ce vor face legatura cu Drumul National DN Ploiesti Buzau. Alimentare cu energie electrica Alimentarea generala de la reteaua de medie tensiune se face prinintermediul unui Post Trafo de 630 kVA, acesta fiind alimentat de la reteaua existenta inzona. Alimentarea cu apa Alimentarea cu apa se poate asigura prin putul de medie adancime existent pe amplasament. Evacuarea apelor uzate In etapa de realizare a investitiilor nu rezulta ape uzate tehnologice, ci doar ape uzate menajere, de la personalul firmelor prestatoare ce vor executa lucrarile, pe amplasament existand sistemul de colectare a apelor uzate. Faza de exploatare Acces in zona Pentru intretinerea si exploatare investitiei se vor utiliza aleile interioare a amplasamentului ce se vor amenaja. Alimentarea cu energie electrica Instalatiile proiectate sunt dimensionate pentru tensiunea de utilizare 400/230V; 50 Hz. I n conformitate cu normativul P100/1-2006, cladirea are clasa II de importanta. In conformitate cu H.G. nr. 766/1997, cladirea are categoria de importanta C constructie de importanta normala. Alimentarea generala de la reteaua de medie tensiune se face prin intermediul unui trafo Post Trafo de 630 kVA si un tablou general de joasa tensiune T.G.T.J. distributia energiei electrice se face prin intermediul tablourilor divizionare, ce deservesc spatii dedicate, instalatii dedicate sau tablouri divizionare. Tabloul general de joasa tensiune T.G.T.J. trebuie sa serveasca scopului viitor al evolutiei, adaptate la aplicatiile de productie, de distributie si de utilzare a energiei electrice. Alimentarea cu apa In cadrul complexului de vor realiza instalatiile interioare si exterioare de alimentare cu apa sub si peste cota 0,00, instalatiile de alimentare cu apa pentru incendiu. Instalatiile interioare de alimentare cu apa potabila pentru consum menajer peste cota 0,00: alimentare cu apa pentru consum menajer a obiectelor sanitare in grupuri sanitare; alimentare cu apa consumatori tehnologici si curatire si igienizare instalatii tehnologice, cu abur (instalatie de producerea aburului), spalarea stile si igienizare spatii de productie, tot prin instalatii de abur 100 KW; dedurizarea suplimentara (daca este cazul) Retele exterioare: alimentare cu apa potabila.

24

Nu exista o retea de alimentare cu apa edilitara pentru a deservi consumul menajer, acestea se vor asigura in cadrul unei gospodariri proprii prin realizarea unor puturi pentru alimentarea cu apa, dupa realizarea studiului hidrogeologic. Apa de baut se va asigura din surse externe. Debitul de apa necesar satisfacerii nevoilor igienico-sanitare pentru eprsonalul angajat si procesul tehnologic s-a determinat conform STAS 1478/90 si STAS 1343/89 si se va stoca intrunbazin de acumulare de 30 mc, asigurandu-se si rezerva de incendiu Debitul de apa potabila necesara satisfacerii nevoilor igienico sanitare pentru personalul angajat si satisfacerea nevoilor tehnologice pentru intregul complex va fi asigurat din foraje, ce se vor executa in baza unui studiu hidrogeologic Pe amplasament exista un put ce va fi mentinut. Necesar apa potabila in scopuri menajere Q zi medAP = 1,03 mc/zi; Q zi maxAP = 1,28 mc/zi; Necesar de apa potabila in scopuri tehnologice Q zi medAT = 1,50 mc/zi; Q zi maxAT = 1,88 mc/zi; Necesar de apa potabila menajera + tehnologica Q zi med = 2,53 mc/zi; Q zi max = 2,56 mc/zi; Q max h = 0,21 mc/h = 0,06 l/s. Cerinte apa potabila in scopuri menajere Q zi medAP = 1,08 mc/zi; Q zi maxAP = 1,34 mc/zi; Cerinte de apa potabila in scopuri tehnologice Q zi medAT = 1,58 mc/zi; Q zi maxAT = 1,97 mc/zi; Cerinte de apa potabila menajera + tehnologica Q zi med = 2,66 mc/zi; Q zi max = 3,31 mc/zi; Q max h = 0,31 mc/h = 0,09 l/s. Descrierea schemei de alimentare cu apa potabila Alimentarea cu apa potabila pentru consum menajer, tehnologic si de incendiu pentru intregul complex viticol se va realiza prinintermediul unor puturi forate in cadrul incintei intrucat nu exista o retea de alimentare cu apa potabila edilitara in zona. Putul existent pe amplasament se va mentine atat pe perioada de organizare de santier, cat si dupa darea infolosinta a complexului. Puturile noi se vor executa conform unui studiu hidrogeolog. Se va prevedea un rezervor de apa conform comun pentru incendiu, apa menajera si tehnologica. Umplerea cu apa a rezervorului se face prinintermediul unor robineti cu plutitori de la reteaua de alimentare.

25

Pentru asigurarea presiunii necesare pentru apa menajera si tehnologica se va realiza o statie de hidrofor. Aceasta este dotata cu un grup de pompare compus dintr-o pompa activa si o pompa de rezerva. Pentru a evita eventualele impuritati ale apei extrase din put se va prevedea o statie de dedurizare. Apa este apoi introdusa intr-un distribuitor din care se realizeaza alimentarea fiecarei retele: - retea alimentare bolier preparare apa calda; - retea distributie apa rece obiecte sanitare; - retea distributie consumatori tehnologici; - retea alimentare centrala termica/chillere Pentru necesarul tehnologic este planificata o instalatie de filtre de protectie. Pentru reteaua de alimentare a centralei termice/chillere se prevede un grup de dozaj pentru produse anticoroziune. Se prevede un hidrofor conectat la distribuitor pentru reducerea numarului de porniri/opriri ale pompei. Distributia apei in interiorul cladirii pentru apa de consum menajer si tehnologic se va realiza prin conducte dispuse orizontal si prin coloane si se vor prevedea robinete de inchidere. Conductele de apa vor fi realizate: la exterior din polietilena de inalta densitate; la interior din material plastic de tip polietilena de inalta densitate, PP-R, Pexal sua din cupru. Se prevad robineti de sectionare pentru fiecare zona de racord, pentru izolarea zonei in caz de avarie. Conductele se vor izola cu izolatie Armaflex. Pentru micsorarea timpului de asteptare la utilizarea apei calde se va executa si o retea de circulatie a acesteia. Conductele exterioare ingropate vor fi pozate pe un pat de nisip si vor fi prevazute cu banda de avertizare. Conductele de distributie orizontala se la interior vor fi pozate pe sisteme portante impreuna cu conductele pentru incalzire. Descrierea schemei de preparare apa calda menajera si tehnologica Prepararea apei calde se va face intr-o maniera centralizata prin intermediul unui boiler de mare volum. Acesta va fi alimentat cu apa rece de la statia de pompare. Prepararea apei calde de consum menajer se va face folosind ca agent primar apa calda de la centrala termica cu temperatura de 80C/60C (intrare/iesire). Pentru micsorarea timpului de asteptare la utilizarea apei calde s-a executat si recircularea acesteia. Se prevede de asemenea o vana cu 3 cai pe circuitul apei calde ed consum menajer pentru reglarea temperaturii pe tur. Din considerente economice se va lua in calcul si posibilitatea prepararii descentralizate a apei calde de consum menajer pentru grupurile sanitare izolate, aflate la distante mari, prin montarea de boilere electrice sub chiuvete sau pe chiuvete. Alimentare cu apa pentru incendiu Tinand cont ca destinatia principalla este cea de imbuteliere, intreaga zona va trebui prevazuta cu instalatii de prevenire si stingere a incendiului. Apa pentru incendiu interior si exterior se asigura prin gospodaria de apa de incendiu cu rezervor si statie de pompare. Se va folosi acelasi rezervor ca si cel de apa potabila pentru consum

26

menajer si tehnologic prevazandu-se o rezerva de apa suplimentara intangibila. In statia de pompare sunt prevazute gruputi de pompe electrice (2 + 1, pompa pilot). La exterior, reteaua de hidranti, amplasati in asa fel incat sa asigure udarea fiecarui colt al cladirii. La interior stingerea unui eventual incendiu se realizeaza prin intermediul hidrantilor interiori. Din considerente estetice si economice se prevede si eventuala folosire a sprinklerelor pentru protejarea anumitor spatii cum ar fi salile de conferinte. Se vor monta hidranti interiori de perete, cu robinet C, cu furtun C de 20 m lungime si ujutaj C. Debitul de apa asigurat de un hidrant interior: q Hi = 2,5 l/s Timpul teoretic de functionare conform STAS 1478 90, pct. 3.2.3.1 pentru hidrantii interior este de 10 minute. Reteaua de alimentare cu apa a hidrantilor se va executa din teava de otel Zn 3. alimentarea cu apa se realizeaza prin doua bransamente PEHD 110 din reteaua exterioara. Racordurile la hdranti se vor executa din teava de otel Zn 2. Hidrantii de incendiu sunt prevazuti cu iluminat de siguranta si vor fi marcati conform STAS 297/1. robinetii hidrantilor se vor monta la 1,50 m fata de pardoseala. Pe reteaua de alimentare cu apa pentru hidrantii interiori se vor prevedea robineti de inchidere si separare pentru caz de avarie. Robinetii de pe reteaua de hidranti vor fi astfel amplasati incat in caz de avarie, sa nu fie scosi din functiune mai mult de 5 hidranti. Robinetii de pe retelele de hidranti vor fi obligatoriu sigilati in pozitia deschis. La rezervorul de apa pentru stingerea incendiilor se va prevedea si conducta de alimentare a autospecialelor de interventie in caz de incendiu, echipata cu racorduri DN 100. Pentru acoperirea eventualelor pierderi de apa in instalatiile interioare de incendiu vor fi prevazute pompe pilot. Grupurile de pompe pentru incendiu au ca sursa de rezerva alimentarea cu energie electrica dintr-un grup electrogen. Actionarea pompelor se face prin intermediul unui presostat, repsectiv a unui comutator cu cheie al serviviului de pompieri. Agregatele de pompare sunt racordate la reteaua electrica de baza a obiectivului si la sursa electrica de rezerva. Pornirea pompelor de incendiu se face automat, iar oprirea lor se face obligatoriu manual, din statia de pompare. Constructii di instalatii necesare pentru potabilitazarea apei de alimentare: - rezervor apa bruta cu statie de pompare pentru asigurarea debitului necesar pentru incendiu interior + exterior si functionarii statiei de potabilizare/filtrare a apei (daca este cazul); - statie de potabilizare/filtrare a apei (daca este cazul) + rezervor tampon cu statie de pompare pentru consumul menajer; - retele de apa. Evacuarea apelor uzate In cadrul complexului se vor realiza instalatiile interioare si exterioare de canalizare peste cota 0,00, canalizarea sub cota 0,00, instalatiile de preepurare a apelor uzate. Instalatiile interioare de canalizare sub cota 0,00 constau din: instalatii de colectare si evacuare ape uzate menajere; instalatii de colectare si evacuare ape tehnologice. Retele exterioare: - canalizare apa uzata menajera si tehnologica; - canalizare pluviala conventiobal curata;

27

canalizare pluviala impurificata.

Evacuarea apelor uzate se va realiza prin canalul de desecare existent in zona. Evacuarea acestora se vor asigura unei staii de epurare monobloc pentru apele uzate menajere si tehnologice si a unui bazin decantor pentru evacuarea apelor uzate pluviale. Debite de ape uzate (Se considera 80% din consumul de apa potabila): Q zi med = 2,02 mc/zi; Q zi max = 2,05 mc/zi; La evacuare, apele uzate menajere, tehnologice si pluviale vor respecta cerintele prevazute in NTPA 001/2005 Normativul privind conditiile de evacuare a apelor uzate in emisar si Hotararea nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptata a evacuarilor, emisiilor si pierderilor de substante prioritar periculoase, modificata si completata cu Hotararea nr. 783/2006. Instalatiil interioare de canalizare Ele se impart in instalatii de canalizare sub cota 0,00 si peste cota 0,00. Apele uzate sunt colectate si evacuate din cladire prin conducte separate astfel:\ conducte pentru ape uzate menajere; conducte pentru ape uzate tehnologice; conducte pentru evacuarea ape pluviale. Evacuarea apelor uzate menajere de la consumatori se face prin coloane separate. Se prevad sifoane de pardoseala. Coloanele se continua cu coloana de aerisire iar pentru consumatorii aflati la o distanta mai mare fata de coloana, au fost prevazute aerisiri secundare. Conductele peste cota 0,00 se executa din polipropilena. Sub cota 0,00 apele uzate menajere rezultate de la grupurile sanitare sunt colectate prin conducte de PVC tip KG cu diametrele colectoarelor principale de minim Dn 110 mm. Toate conductele de ape uzate menajere se executa cu panta minima de 0,5% spre punctele de evacuare din cladire in functie de diametru. Apele uzate tehnologice rezultate din procesele tehnologice de la spalaturile instalatiilor tehnologice, cat si apele de spalare a pardoselii din aceste spatii sunt colectate si evacuate cu pante in exterior la microstatia de epurare. Conductele peste cota 0,00 se executa din polipropilena. Sub cota 0,00 apele uzate tehnologice rezultate sunt colectate prin conducte de OVC tip KG cu diametrele colectoarelor principale de minim Dn 110 mm. Evacuarea apelor pluviale de pe acoperisul constructiei se face la interior prin sistem GEBERIT in acest proiect se realizeaza legatura dintre coloana de evacuare la exterior prin conducte PVC-KG. Toate conductele executate sub cota 0,00 din cladire se vor monta pe un strat de 10 cm de nisip. Retele exterioare de canalizare. La exterior, apele vor fi evacuate prin retele separate de canalizare pentru ape menajere si tehnologice, ape pluviale conventional curate si ape pluviale impurificate. Apele uzate menajere si tehnologice sunt evacuate din incinta prin reteaua de canalizare la microstatia de epurare.

28

Apele pluviale conventional curate vor fi colectate de pe terase si acoperisuri si descarcate sistematizat la teren. Apele pluviale impurificate colectate de pe parcaje sunt trecute prin bazinul decantor si apoi evacuate in canalul de desecare. Conductele se vor executa din PVC-KG. Adancimea de pozare a colectoarelor de canalizare este sub adancimea de inghet. In jurul conductelor pamantul trebuie sa fie uniform compactat, deasupra lor pana la o inaltime de 30 cm trebuie presat material granular si numai dupa aceea se poate umple transeea cu material rezultat din sapatura. Compactarea recomandarilor din fisa tehnica a furnizorului conductele de PVC tip KG trebuie sa reazeme pe toata lungimea lor pe fundul santului de pozare pe care se va prevedea un strat de 10 cm de nisip. La schimbarile de directie si in punctele de racord pe colectoarele de canalizare se prevad camine de vizitare. Constructii si instalatii necesare pentru epurarea apelor uzate: - retele exterioare de canalizare la instalatiile de preepurare locale; - instalatii de preepurare locale; - conducta evacuare ape uzate epurate la canalul de desecare. Modul de incalzire Activitatea de productie si depozitare a vinului, face ca factorul de mediu aer sa nu fie influentat; incalzirea cladirii (agent termic apa calda) si prepararea apei calde menajere se va face local cu pompe de caldura SOLE cu energie de curent. Sistem SOLE caldura pompa de caldura; mediu de transfer glicol; foraje care se alimenteaza cu curent electric 100 KW; - 20 x 20 m, in zona verde; la o distanta de minim 6 m 6 foraje; se asigura racirea cu modul de racire inchis. Pompa de caldura este inversul principiului de frig. Cu ajutorul sondelor se introduce glicol in pamant care transporta in pamant caldura la 10 11 grade C spre pompa de caldura. In pompa de caldura se extrage aceasta caldura si cu ajutorul energiei curentului electric se aduce temperatura apei din sistemul de incalzire la max. 40 gr. C. pentru a avea o temperatura constanta se foloseste un boiler intermediar de aprox 1.000 l pentru a reamesteca si a reincalzi apa din sistemul de incalzire. Se investeste 1 KW energie si se aduce 4,5 KW caldura. Este un sistem inchis, nu afecteaza in nici un fel mediul inconjurator. Asigurarea calitatii aerului se va face prin ventilatie naturala iar climatizarea se va face cu Chillere. 3.7 Avize si acorduri Avizele si acordurile emise de organele in drept, potrivit legislatiei in vigoare, privind: - certificatul de urbanism, cu incadrarea amplasamentului in planul urbanistic, avizat si aprobat potrivit legii; - alte avize de specialitate, stabilite potrivit dispozitiilor legale. Avizele (anexate prezentului studiu de fezabilitate, in cererea de finantare) sunt: -certificat de urbanism pentru constructia noului combinat -certificat de urbanism pentru demolarea vechiului combinat -dovada ca s-a depus documentatia pentru obtinerea acordului de mediu -aviz sanitar de la Agentia de Sanatate Publica -notificare de la Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor cu privire la conformitatea proiectului 3.8 Caracteristici tehnice si functionale ale utilajelor/echipamentelor tehnologice/echipamentelor de transport/dotarilor ce urmeaza a fi achizitionate prin proiect si prezentarea tehnica a constructiilor in care urmeaza a fi amplasate

29

utilajele/dotarile (inclusiv utilitati). Se vor preciza de asemenea denumirea, numarul si valoarea utilajelor/echipamentelor tehnologice/echipamentelor de transport/dotarilor care vor fi achizitionate, cu fundamentarea necesitatii acestora (utilizati formatul tabelor prezentat mai jos). Se va descrie fluxul tehnologic, activitatea si tehnologia aplicata in cadrul proiectului (plan de cultura pe perioada de cinci ani, plan de productie pe perioada de cinci ani pentru ferma zootehnica si altele). Introducere Urmare a structurii tehnologice si economice greoaie a actualelor unitati din buzau s-a elaborat un concept central de functionare a cramelor, care are ca intentie reconstruirea cramei Pietroasele. Prin luarea acestei decizii foarte importante, dar si foarte grele, se astepta nu numai imbunatatiri de ordin economic sua oenologic, ci si imbunatatirea proceselor de productie si a conditiilor de munca a angajatilor. Linii directoare albastre Construirea noua a cramei

Concept crama

central

pentru

Enumeram cateva puncte importante cu privire la aceasta: OENOLOGIE: Integrarea celor mai noi metode in prepararea vinurilor Prelucrarea strugurilor cu tehnologie moderna a fost realizata in mod consecvent. Dotarea pe partea de igiena in domeniul producerii de vinuri este optima la momentul actual A fost optimizata atribuirea spatiilor in diversele domenii de lucru ECONOMIE: Rute maiscurte ale strugurilor din podgorie in crama Scaderea costurilor de exploatare prin metode mai rationale de prelucrare Utilizarea optima a personalului Caracter international de reprezentare MEDIU DE LUCRU: Domenii de lucru trasparente si clar definite Reducerea domeniilor periculoase pe toate planurile Definire optima a spatiilor, cu atribuiri clare de functionare Este posibila iluminarea unor zone cu lumina zilei Marirea eficientei muncii prin optimizarea spatuulor si a derularii activitatilor Optimizarea comunicarii in interiorul diferitelor domenii de munca. Urmatoarele domenii de sarcini trebuie indeplinite prin noul concept al Combinatului de Vinificatie Ulmeni. Preluarea si prelucrarea strugurilor Desfacerea si depozitarea vinurilor Imbutelierea si depozitarea vinurilor la sticla Domenii sarcini Prelucrarea strugurilor Desacerea vinurilor Imbuteliere si depozitare Mediu de lucru imbunatatit Economie optimizata Oenologie moderna

30

1. Prezentarea conceptului productiei de vinificatie

cu

privire

la

tehnica

Concept tehnica productiei de vinificatie Arhitectura si tehnica

Unul din elementele principale ale conceptului de crama il reprezinta integrarea tehnica si structurala a cerintelor tehnice specifice unei crame in constructia Combinatului de Vinificatie Ulmeni Aproape toate cunostintele oenologiei moderne sunt incluse in acest concept de ansamblu. Dar au fost luate in considerare si conditiile de munca si zonele periferice de lucru, cum ar fi logistica livrarilor, caile de comunicatie si zonele iluminate cu lumina zilei. 1.1 Definirea zonelor de exploatare (vezi planul cu flux tehnologic documentatie atasata prezentului studiu de fezabilitate) Pentru o mai buna intelegere a corelatiilor tehnice de productie sunt prezentate, intr-o vedere de ansamblu, zonele de exploatare in cadrul unei crame impreuna cu atribuirile functionale corespunzatoare. Zona 1 Preluarea strugurilor Livrarea strugurilor, Preluarea strugurilor, Realizarea amestecului de struguri zdrobiti, Presarea strugurilor Producerea mustului. Zona de lucru pentru 4 angajati Bazin depozit in interior Bazine de fermentatie si de depozitare din inox, aparate de lucru pentru tratarea mustului si a vinului. Zona de lucru pentru 6 angajati Bazine depozit din inox pentru preluarea vinurilor comerciale precum si pentru depozitarea produselor finite de vin. Zona de lucru pentru 2 angajati Domeniul instalatiilor de imbuteliere cu pana la 2 instalatii de imbuteliere si dotare completa pentru pregatirea vinurilor imbuteliate gata de livrare. Zona de lucru pentru 8 angajati

Integrarea tehnologiei, economiei, comunicatiilor si cerintele pentru locurile de munca Domenii de exploatare

Zonele functionale

cu

atribuiri

Zona 1

Zona 2

Zona 2

Zona 3

Bazin depozit in exterior

Zona 3

Zona 4

Instalatii de imbuteliere

Zona 4

31

Zona 5

Depozit pentru produse finite

Depozit pentru produse finite cu zona de incarcare a camioanelor. Zona de lucru pentru 5 angajati Spatii tehnice, zone de provizii si zone pentru personal, inclusiv laborator si birouri. Zona de lucru pentru 15 angajati

Prelucrarea se face pe cat posibil pe principiul caderii. Zona 5

Zona 6

Tehnica si personal

Zona 6

Toate domeniile de productie sunt la nivelul solului. In general domeniul 5 pot fi necesare si ingenioase mai multe planuri. Un plan Pe axa timpului rezulta pentru domeniilr respective o incarcare diferita. Incarcare pe axa timpului Zona 1 preluare struguri Zonele 2, 3 Depozit bazine Zonele 4, 5, 6 Altele 8 saptamani intre septembrie si octombrie tot anul in genere domeniu de lucru Pe tot anul

Incarcare pe domenii

2. Descrierea domeniului pentru preluarea strugurilor si domeniul pentru presare Preluare struguri In conceperea acestui domeniu au fost luate in calcul urmatoarele situatii: Logistica pentru vehiculele de transport pentru struguri Strugurii sunt livrati in butii individuale sau vagonete pentru struguri zdrobiti sin zona 1 care este la nivelul solului. In acest plan (nivelul curtii) camionul poate descarca strigurii intr-o zona care este partial acoperita. Descarcarea se efectueaza dupa inregistrarea datelor de livrare de catre personal in sistemul tehnic EDV. Drumurile de acces pentru sosirea si plecarea camioanelor sunt in asa fel dispuse incat traficul sa se desfasoare fara incidente si fara blocaje. Dispunerea statiilor de preluare si cabina de comanda In partea acoperita a zonei 1 (zona curtii) se gaseste o statie de preluare a strugurilor, unde se pot prelua atat struguri albi cat si struguri rosii. Intr-o centrala a statiei de preluare se afla cabina de comanda, unde sunt inregistrate intrarile si identitatile strugurilor, respectiv sunt stocate insistemul EDV si prin care se comanda si controleaza in continuare procesul de prelucrare. Prelucrarea este protejata Principiul caderii Pozitia statiilor depreluare Zona partial acoperita Domeniul 0 Livrare struguri Vagonete pentru struguri zdrobiti struguri/

Inregistrarea datelor centrala de comanda Acces eficient al vehiculelor

si

Cabina de preluare inregistrare de date comandarea instalatiei

cu si

32

Strugurii sunt rasturnati in vanele de preluare, sunt dezbroboniti si sunt cantariti. Dupa aceea strugurii sunt directionati catre o presa pneumatica (struguri albi) sau in bazine pentru struguri zdrobiti (strugurii rosii). In continuare in procesul de productie mustul obtinut prinpresare sau din strugurii zdrobiti este pompat in bazine de fermentatie sau de depozitare, confectionate din inox, pentru ca acolo sa se realizeze procesul de fermentatie la o temperatura controlata. In conditiile in care este necesar se pot introduce si aici etape de lucru pentru tratarea vinului (separarea mustului, filtrarea mustului, racirea mustului etc). 2.1 Descrierea strugurilor fluxului de exploatare la preluarea

comunicare rapida si usoara cu administratia si cu conducerea cramei. Prelucrarea strugurilor se face in conditii de protejare

Tratarea vinului in sau pe parcursul spre bazinele depozit

Struguri rosii si albi

In cadrul operatiunilor de selectare manuala sau de masina strugurii sunt introdusi in recipiente unitare sau intr-un tip de remorci pentru struguri sau in vagoane speciale pentru struguri/struguri zdrobiti care au o capacitate de umplere de max. 5.000 kg. Strugurii sunt rasturnati intr-o vana din inox cu o capacitate de circa 8.000 kg. Rasturnarea se face fie individual, fie prin intermediul unei platforme de rasturnare. In continuare strugurii trec prin utilajul de dezbrobonire si ajung in palnia cu pompa, de unde transportul strugurilor zdrobiti se face prin intermediul unei pompe excentrice cu melc printr-un sistem de trecere al strugurilor zdrobiti. Stabilirea greutatii strugurilor si a greutatii mustului se poate face fie in vana de preluare, fie in palnia cu pompa. 3. Descrierea pivnitei cu bazine din zonele inferioare Aceste zone se compun din urmatoarele sub-zone: Pivnita cu bazine pentru fermentatie alcoolica si pentru depozitare Pivnita cu bazine pentru preluarea comercializare si depozitarea vinurilor Zona de prelucrare must si tratare vin In cadrul acestui concept au fost luate in considerare in special urmatoarele situatii: Ordonarea sistematica a bazinelor si a zonelor de lucru marfurilor pentru

Selectare automata

manuala

sau

Vana de preluare utilaj de dezbrobonire stabilirea greutatii stabilirea greutatii mustului directionarea strugurilor zdrobiti pompa pentru struguri zdrobiti Zonele 2 si 3

Pivnita pentru bazine din dimensiuni si diferite

bazine cu inox de cu functii

Zone de lucru Ordonarea bazinelor cu coordonarea corespunzatoare de volume si functii asigura un flux transparent, chiar logic al procesului de productie. Chiar si integrarea rezervoarelor de stoc se face armonizat si functional in cadrul acesteiordonari totale. De exemplu au fost amplasate zone de lucru in zone cheie si zone de lucru din fata (zona butoaielor mici si a bazinelor de sedimentare), astfel incat pentru personal se asigura o Ordonarea bazinelor si a marimilor in functie de fluxul de lucru Zona butoaielor mici in zona cheie de lucru

33

La momentul imbutelierii vinurile se filtreaza in bazine de stabilizare, astfel incat vinurile finalizate se afla mereu in apropierea spatiului de imbuteliere. Zone iluminate de lumina zilei Printr-un concept al cladirii la nivelul solului este posibila crearea in pivnita de lucru a unor zone iluminate de lumina zilei. Micsorarea zonelor murdare Modul de constructie modern si la nivelul solului impreuna cu stratificarea igienica a solului garanteaza o igiena optima in exploatare. In acelasi timp ne putem astepta ca o cheltuiala mai redusa de timp si apa sa se atinga un standard ridicat de igiena. 3.1 Descrierea mustului fluxului de exploatare a prelucrarii

In functie de sortiment, an si grad de maturitate are loc prima pritocire a vinului dupa circa 6-8 pana la 12 saptamani dupa prima Bazinele de stabilizare in apropierea instalatiei de imbuteliere Lumina zilei in pivnita cu bazine

Standard ridicat de igiena

Protejarea resurselor Prelucrarea mustului Mustul prelimpezit ajunge in bazine pentru must Adaugare de drojdie Fermentatie alcoolica Durata fermentatiei 8 pana la 14 zile Racire pe timpul fermentatiei Apa rece obtinuta prin utilajul de racire Temperatura fermentatie optima de

Mustul limpezit provenit de la strugurii albi dar si vinul tanar prelimpezit provenit dn struguri rosii ajunge dupa aceea direct in depozitul mare de bazine pentru fermentatie alcoolica, depozit unde se afla bazine din inox de diferite marimi. Aici zaharoza este enzimata in glucoza si fructoza, dupa care prin adaugarea de drojdie de vin se transforma prin formarea de gaze de fermentatie CO2 in caldura si alcool (etanol). Acest procedeu dureaza intre 8 si 14 zile. In principiu se merge pe premisa ca in conditiile in care fermentatia este mai lenta vinurile viitoare vor avea arome mai fine. Trebuie acordata insa mare atentie ca temperatura respectiva de fermentatie sa nu depaseasca 18 pana la 20 Grade Celsius, in caz contrar se pierde din aroma si din tarie. Pentru ca acest proces sa poata si realizat conform normelor toate bazinele sunt dotate cu unitati de racire. In asa numitele genti de racire circula apa rece, care este racita in utilaj de racire. Acesta apa rece poate reduce moderat si dozat temperatura de fermentatie, astfel incat sa se obtina un flux optim de fermentatie si prin aceasta o calitate optima a vinului. 3.2 Descrierea fluxului vinurilor tinere de exploatare a prelucrarii

Se poate numi vin tanar mustul care a trecut in mare parte sua in totalitate de procesul de fermentatie alcoolica. Desi fermentatia alcoolica se paote incheia intr-un interval de 8 pana la 14 zile, vinul tanar mai este lasat sa se maturizeze pe drojdia sa in functie de ceea ce se doreste a obtine din punct de vedere al stilului si al calitatilor vinului respectiv. Prin aceasta se va evita oxidarea vinului, respectiv vinul isi structureaza prin aceasta o protectie de conservare. In afara de aceasta din drojdie se mai utilizeaza extracte si arome, care formeaza asa numitele arome secundare.

Vinul tanar drojdie

depozitat

pe

6-10 saptamani dupa fermentatie are loc prima pritocire

34

Transferarea vinului fara filtrare

depunere de must. Prin prima pritocire se intelege tragerea vinului tanar de pe drojdie. In fucntie de stilul de vin sau de stilul de sructurare a vinului vine acuma timpul deciziei daca vinul se va maturiza in continuare in butoaie de lemn sau in butoaie Barrique. In unele cazuri se poate ca mustul sa fermenteze complet in butoaie de lemn. Pentru o maturizare de calitate superioara in butoaie de lemn se depoziteaza numai vinurile dupa prima pritocire. Aceasta prima pritocire se face in afara procedeului de pompare, fara alte mijloace tehnice (printre altele fara filtrare), motiv pentru care aceasta etapa de lucru se incheie relativ repede. De altfel, in cadrul acestei faze din proces se formeaza cea mai mare tulburare, care trebuie prelucrata cu ajutorul altor mijloace tehnice auxiliare. In primul rand drojdia din bazinul original este pompata intr-un bazin tampon. De aici prin intermediul unei camere de presare si filtrare se stoarce restul de vin tanar si ceea ce rezulta se adauga in cota la vinul initial. In unele cazuri vinurile extrase din presarea drojdiei se valorifica si sub alte forme, de exemplu sunt vandute comerciantilor sau distileriilor.

Dupa prima pritocire are loc, cam dupa 2 sau 3 luni, cea de a doua pritocire. Pana la acest moment vinurile mai fermenteaza pe drojdie fina, acest lucru asigurand vinului prospetimea dorita.

Este posibila transferarea in bazine din inox sau in butoaie de lemn

Transfer prin pompe

Tulburare ridicata la prima pritocire urmare a indepartarii drojdiei Bazin de colectare pentru drojdie Stoarcerea drojdiei sau vanzarea

Dupa stoarcerea drojdiei substanta uscata rezultata poate depozita sau composta. Bazinele de fermentatie golite se curata cu foarte multa apa, apentru ca apoi cu ajutorul unei instalatii de curatare bazine cu sau fara material de curatare sa fie adus din nou la stadiul de igienizare necesar procesului. Dupa aceasta bazinul poate fi umplut din nou. In continuarea fluxului procesului, dupa prima pritocire, vinurile pot fi trecute prin sistemul de descompunere biologica a acizilor (BSA), unde acidul de mar este transformat in acid lactic. Aceasta metoda este aplicata in special la vinurile rosii si in special in butoaiele din lemn. In cadrul acestui proces vinurile obtin aroma clasica datorita faptului ca acidul dur de mar se transforma in acid lactic moale. Degradarea biologica a acidului in perioada de timp necesara nu poate fi definita exact, procesul poate dura pana in primavara. Datorita faptului ca la vinurile albe acest proces nu este dorit, zonele cu si fara BSA sunt separate unele de celelalte, un motiv in plus pentru aceasta fiind temperaturile diferite pentru fiecare proces (pivnita cu butoaie din lemn bazine depozit).

Substanta uscata se poate depozita Curatarea bazinelor

La alegere vinurile trec prin etapa de degradare biologica a acidului (fermentatie malolactica, BSA)

35

2-3 luni dupa prima pritocire are loc cea de a doua pritocire

In cadrul celei de a doua pritociri vinul se filtreaza total cu ajutorul diatomitului, astfel incat in acesta sa nu se mai gaseasca substante solide sau care sa cauzeze tulburarea. In cazul in care este nevoie se pot lua masuri de corectare, inainte de acest interval al celei de a doua pritociri, deoarece dupa aceasta etapa si pana la imbuteliere vinul se lasa la odihnit. Din acest motiv cea de a doua pritocire presupune un volum mare de munca, pana la finalizarea etapei. Si procesul de curatare depinde de etapele de tratare realizate urmare a gradului de tulburare. 4. Desccrierea zonei de imbuteliere Zona de imbuteliere este zona centrala de productie a intregii crame. Din acest motiv in cadrul asigurarii logisticii s-a pus un accent deosebit pe zona aducerii de materiale si a plecarii materialelor, adica alimentarii cu sticle si parasirea sistemului de imbuteliere a sticlelor gata ambalate in cutii. Pozitionarea si conceptul spatiului de imbuteliere permite in acelasi mod cai scurte pentru vinul pregatit si gata de imbuteliere. Dar in acelasi timp trebuie sa se asigure o cale simpla si sigura de alimentare cu sticle noi, precum si o cale accesibila si fara posibilitate de coliziuni a marfii gata ambalate spre depozitul de produse finite si asta respectandu-se prevederile de igiena din zona de imbuteliere. Toate aceste cerinte au fost indeplinite. Organizarea traseului de imbuteliere cu toate utilajele aferente pentru preluarea de sticle noi, curatarea acestora, imbutelierea, uscarea, aplicarea etichetei si infundarea si in final ambalarea este asigurata ergonomic, cu utilizarea unui numar minim de angajati. Spatiile de manevra sunt mari, cu acces spre toate zonele laterale. Rularea motostivuitoarelor este permisa numai pe o singura zona, special prevazuta pentru aceasta. Concret, imbutelierea este organizata dupa cum urmeaza: Paletii necesari cu cantitatile aferente de sticle se pun din timp la dispozitie si sunt depozitati pe perioada de imbuteliere in spatii de depozitare special amenajate. In acelasi timp vinurile care trebuie imbuteliate sunt pregatite pentru acest proces efectuandu-se operatii de filtrare si stabilizare, depozitandu-se in bazine pentru imbuteliere in sticle, sticlele sunt ambalate in cutii de carton, cutiile sunt asezate pe paleti pe cel mult 4 randuri.

Campania de imbuteliere incepe dupa pregatirea vinurilor, de cele mai multe ori la scurt timp dupa cea de a doua pritocire, in perioada februarie/martie si in conditiile societatii poate tine circa 150 pana la 200 de zile de imbuteliere in functie de marimea sarjelor de imbuteliere.

Filtrarea vinului tanar de pe drojdia fina se face cu ajutorul diatomitei.

Tulburarea este mai redusa decat la prima pritocire Imbutelierea Zona centrala de productie

Cerinte speciale de logistica datorita circuitului de materiale

ordonare ergonomica a tehnicii de imbuteliere, numar minim de angajati

Aprovizionare cu sticle

36

Pregatirea vinului pentru imbuteliere, imbutelierea, ambalarea, depozitarea in depozitul pentru produse finite

Campania de imbuteliere dureaza intre 150 si 200 de zile.

Proiectul pentru Combinatul de Vinificatie Ulmeni are prevazut din constructie un laborator de testare si efectuare a analizelor. Spatiul este prevazut in planul de situatie si in proiectul de arhitectura, iar dotarea laboratorului, precum si cheltuielile de autorizare/acreditare ANSVSA vor fi suportate integral de catre beneficiar. SC Casa de Vinuri Pietroasa SRL are o colaborare fructuoasa cu compania BACHUS SA din Buzau, pentru care a efectuat o activitate de distributie si comercializarea de vinuri. Laboratorul cramei Bachus va fi transferat integral catre Casa de Vinuri Pietroasa, odata cu preluarea si unei parti din capacitatea de productie (respectiv linia de imbuteliere), urmand a fi completat cu alte echipamente necesare si moderne, in vederea acreditarii ANSVSA toate aceste cheltuieli si dotari vor fi suportate de catre beneficiar, ele nefacand din punct de vedere financiar obiectul prezentului proiect si studiu de fezabilitate. Detalierea aparaturii ce va dota laboratorul de testare si efectuare a analizelor este prezentata la finalul capitolului 3.8 al prezentului studiu de fezabilitate. Linia de imbuteliere cu o capacitate de 6.000 de sticle/ora face parte, ca si laboratorul de testare si efectuare a analizelor, din activele care se transfera societatii Casa de Vinuri Pietroasa SRL de la Bachus SA este inclusa in proiectul tehnic, vom prezenta specificatiile tehnice ale componentelor, dar cum beneficiarul va suporta toate cheltuielile aferente, din punct de vedere fianciar nu face obiectul prezentului proiect si respectiv studiu de fezabilitate. In continuare vom prezenta echipamentele si utilajele prevazute a echipa Combinatul de Vinificatie Ulmeni tabelul centralizator cu preturi, descrierea tehnica a fiecarui utilaj si o descriere narativa a elementelor principale.

37

Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Denumire/Tip utilaj/echipament Dispozitiv de basculare struguri din autovehicul Rezervor preluare struguri, otel inoxidabil, capacitate 12.000 l Sistem auxiliar de incarcare cu protectie de contrasens Masina de dezbrobonire VaslinBucher; Delta E6 (capac. 60t/h) Dotare speciala: cadru inferior Podest de comanda deservire Dotare speciala: executie gratare din otel inox. Palnie cu pompe din otel inox, volum ca. 5.000 l Pompa pentru struguri zdrobiti Kiesel SP24 Melc de curatare si tescuit, orizontal, interior Melc de tescuit, orizontal, interior Sistem de preluare greutatea mustului Presa de struguri cu pneumatica orizontala Europress, model T120 Optiuni: cuplare la nivel pentru vana de suc Telecomanda cu 4 functiuni Platforme de lucru si de comanda cu urcare cu scari pentru presele pneumatice Rezervoare de fermentare din otel inox Rieger Combi, capacit. ca 25.000 l Accesorii la comanda cu pret marit Dispozitiv de spalare Pompe de spalare montate fix pe rezervor Protectie la stropi de fiecare rezervor Recipient cu mecanism de mixare Rieger din otel inox. capac.15.000 l ca rezervor tampon si pt mentinerea capacit. de pompare a plamadei de vin rosu Instalatie de incalzire pe termen scurt KHE 15 Tablou de comanda pt comanda completa Supapa reglare abur cu comanda microprocesor Dispozitiv evacuare condens cu pompa Rezervor pentru condensat cu racitor Pompa pentru struguri zdrobiti cu incalzire tip Kiesel SP16 sau asemanator Pompa de produs pt. transport must si vin tip Kiesel SP12 sau asemanator Accesorii la comanda cu pret marit: Unitate reglare frecventa Protectie functionare in gol Conducta de teava din otel inox pt. struguri zdrobiti si must

Nr. buc 1 1 1 1 1 1 1 2 1 1 1 1 1 1 1 1 4

Valoarea fara TVA -RON257.477,90 168.760,40 37.261,35 151.805,50 7.294,55 117.501,40 117.501,40 138.005,00 56.384,90 60.327,90 92.266,20 107.643,90 330.423,40 6.032,79 2.957,25 18.729,25 392.722,80

TVA -RON48.920,80 32.064,48 7.077,69 28.843,05 1.387,94 22.325,27 2.247.51 26.220,95 10.713,13 11.462,30 17.530,58 20.452,34 62.780,45 1.147,41 563,85 3.560,53 74.617,33

Total cu TVA -RON306.398,70 200.824,88 44.342,98 180.648,55 8.678.54 139.826,67 14.076,51 164.225,95 67.098,03 71.790,20 109.796,78 128.096,24 393.203,85 7.180,20 3.517,16 22.285,84 467.340,13

Chelt. eligibila Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da

12 13

4 4 4 2

18.137,80 30.755,40 3.943,00 201.093,00

3.446,18 5.843,53 749,17 38.207,67

21.583,98 36.598,93 4.692,17 239.300,67

Da Da Da Da

14

15

1 1 1 1 1 1

300.850,90 25.629,50 14.983,40 7.097,40 7.294,55 33.515,50

57.161,67 4.869,61 2.846,85 1.348,51 1.387,94 6.367,95

358.012,57 30.499,11 17.830,25 8.445,91 8.678,54 39.883,45

Da Da Da Da Da Da

16

17

134.062,00

25.471,78

159.533,78

Da

18

4 4 1

28.389,60 5.677,92 274.432,80

5.394,02 1.080,38 52.142,23

33.783,62 6.758,30 326.575,03

Da Da Da

38

19

20 21

22 23 24 25

Rezervoare din otel inox pt. fermentare si depozitare, rotunde pe soclu sau picioare: rezervoare, 100 hl rezervoare, 200 hl rezervoare, 400 hl rezervoare, 500 hl Instalatie de inversare osmoza tip RS-K-Vinosmosis C450 Separator Westfalia tip XA 60-06076 capac. 10.000-25.000 l/h Accesorii la comanda cu pret suplimentar: Tablou de comanda cu sistem integrat de comanda a timpului Filtre diatomit, 6m2, capacit. pana la 12.000 l/h Carcasa filtre pe verticala pt filtrare fina ca sistem de umplere capac.pana la 12.000 l/h Carcasa filtre pe verticala pt. filtrare fina marimea porilor 0.2 m capac.12.000 l/h Linie de imbuteliere capacitate 6.000 st/h

Da 10 5 20 20 1 1 469.217,00 285.867,50 1.561.428,00 1.608.744,00 196.361,40 224.751,00 89.151,23 54.314,83 296.671,32 305.661,36 37.308,67 42.702,69 558.368,23 340.182,33 1.858.099,32 1.914.405,36 233.670,07 267.453,69 Da Nu Da Nu Da Da

1 2 1 1 1

34.698,40 116.318,50 27.009,55 15.219,98 -

6.592,70 22.100,52 5.129,84 2.890,22 -

41.291,10 138.419,02 32.143,35 18.110,20 -

Da Da Da Da Nu

Utilaje si echipamente Pos.01 1 bucata Unitate de basculare a vagonetelor Platforma din otel pentru bascularea vehiculelor care aduc marfa. Materialul din care este confectionata platforma din tabla de otel este tabla cu profiluri pentru infrastructura, apta pentru suprasarcini de pana la 15 tone Inclusiv cadru de montaj pentru preluarea platformei de basculare Dimensiuni platforma lungime 6.000 mm, latime 2.500 mm, inaltime de montaj 1.250 mm. Actionare prin sistem hidraulic putere 705 kW, 400 volti/50 Hz Dimensiuni exacte in conformitate cu desenul de constructie Forma constructiei se adapteaza la deschiderea in podea care se proiecteaza Inclusiv elemente de exploatare si dispozitive de securitate. Dimensiuni: lungime: latime: inaltime: ca. 6.000 mm ca. 2.500 mm ca. 1.250 mm 65.300,00

PRET pentru 1 bucata - fara montaj Pos.02 1 bucata

Rezervor de preluare a strugurilor Complet din inox 1.4301 Cu alimentator cu melc cu miscare lenta, montat inauntru Unghi de ridicare al melcului, circa 10-12o.

39

Diametrul melcului 350 mm Recipient cu canturi netede, sudate si finisate Actionare cu motor electric, apt pentru FU Deschidere pneumatica de evacuare la capatul rezervorului, cu directionare in jos, pentru alimentarea utilajului de dezbrobonit Impingator pneumatic DN 350 Element din tabla, taiat conic pentru scurgerea sucului in fundul semirotund montat la capatul inferior al rezervorului. Bazin pentru colectarea sucului cu o capacitate de circa 500 litri 2 guri de vizitare pentru curatarea optima si rapida a recipientului pentru suc Racord pentru scurgerea sucului DN 100 cu robinet cu bila Dimensiuni exacte in conformitate cu desenul de constructie Forma constructiei se adapteaza la deschiderea in podea care se proiecteaza Tevi pentru rigidizare transversala si protectie contra accidentelor Dimensiuni: lungime: latime: inaltime: ca. 6.000 mm ca. 2.300 mm ca. 12.000 mm 42.800,00

PRET pentru 1 bucata - fara montaj Pos.03 1 bucata

Sistem auxiliar de incarcare pe peretele lateral si protectie pe contrasens Sistem auxiliar de incarcare pe peretele lateral cu element de protectie pe contrasens Protectie, parapet, suport de lagar si doua brate de actionare, din inox Pe brate se afla un element de solicitare la uzura din material sintetic POM (apt pentru alimente), care dupa ce s-a uzat poate fi foarte usor indepartat si schimbat.

Miscarea bratelor se face cu ajutorul unui cilindru pneumatic DN 80 inclusiv supapa magnetica cu 1 bucata unitate de comanda Lungime tabla de preluare: ca. 6.000 mm 9.450,00

PRET pentru 1 bucata - fara montaj -

Pos.04 1 bucata

Utilaj de dezbrobonire Vaslin - Bucher - Capacitate pana la 60 t/h, reglabil - Executie din inox - Cos cu perforatii 25 mm - Duze pentru curatare, mobile Curatare usoara a utilajului prin intermediul a 2 capisoane laterale de protectie - Dimensiuni fara accesorii 2635x1062x1210 mm - cu unitate de zdrobire

40

Inclusiv dispozitiv de curatare 38.500,00

PRET pentru 1 bucata - fara montaj DOTARI SUPLIMENTARE: Cadru PRET pentru 1 bucata - fara montaj -

1.850,00

Pos.05 1 bucata

Podest de comanda Podest de comanda la un nivel de circa 2.000 mm peste fundatia gropii FF Complet circulabil la inaltimea utilajului de dezbrobonire precum si in partea gurii de vizitare pentru curatare a bazinului de preluare Platforma este dotata cu o scara de urcare la inaltimea nivelului curtii si scara de coborare de la nivelul intermediar al utilajului de dezbrobonire la nivelul de stationare a palniei cu pompa la nivelul de circa minus 4.000 mm. Parapeti din inox, gratare si structura portanta din otel, executie zincata. Dimensiuni groapa: Profil otel: Gratare: Parapeti: PRET TOTAL - fara montaj DOTARE SUPLIMENTARE Executarea gratarelor din inox PRET SUPLIMENTAR 3.000,00 ca. 8,0 x 5,0 m executie prin zincare la cald executie prin zincare la cald inox 29.800,00

Pos.06 2 bucati

Palnii din inox cu pompe, Volum ca. 5.000 ltr. fiecare Palnie cu pompa si cu melc transportor montat in interior pentru alimentarea pompei cu melc cu excentric produsa complet din inox canturi curate, sudate, sfeluite si finisate diametrul melcului DN 300 vana manuala de inchidere capacitate circa 5000 litri actionare prin motor electric, apt FU Transformator de frecventa si activarea dinpartea de comanda

41

PRET per bucata - fara montaj PRET pentru 2 bucati

17.500,00 35.000,00

Pos.07 1 bucata

Pompa pentru strugurii zdrobiti Fabrikat Kiesel SP 24 Pentru racordare la palnia cu pompa pos. 06 cu racord flansa flansa Mediu transportat: Mediu transportat Densitate admisa Granulatia admisa Valoare pH admisa Continut admis de materiale solide (Gew%) Vascozitate dinamica Vascozitate cinematica Conditii de functionare: Unitate Cantitate transportata Circa Presiunea de diferenta Presiune admisa in stutul de absorbtie Presiunea in racordul de presiune circa Turatie, circa Viteza de alunecare circa Frecventa circa Agregat Executie Montare pe orizontala m3/h bar bar bar 1/min m/s Hz Qnom 25 2,40 0,10 2,50 50 0,40 40 Qmin 16 1,90 0,10 2,00 25 0,20 23 Qmax 45 3,30 0,10 3,50 80 0,85 65 % kg/dm3 mm struguri zdrobiti 1 pana la 1,2 2 pana la 5 6 pana la 8 20 pana la 30

mPa s mm2/s

100 pana la 1000 100,00 pana la 833,33

42

Conditii generale de exploatare Locul de montare Temperatura mediului Umiditatea aerului Tip de exploatare Timp de exploatare Tensiune de exploatare

in cladire circa 20oC pana la 50% Exploatare permanenta 8 h/zi 400 V

Vopsea Culoarea agregatului RAL6000 Instructiuni de exploatare si intretinere Numar 1 Pompa Kiesel Directia de rotatie spre stanga, vazut pe arborele de antrenare!

Carcasa pompa/Stut de final Materialul carcasei CrNiMo 17-12-2 Pozitia stutului vertical in sus Functia stutului carcasei racord de absorbtie Executia stutului executie pe flansa conform DIN2501 Diametrul nominal/presiunea nominala la carcasa pompei DN150 PN16 Tipul stutului de final executie pe flansa conform DIN2501 Diametrul nominal/presiunea nominala Stut de final DN 150 PN 16 Functie racord de presiune Garnitura carcasa EPDM Componente rotative Material rotor, componente Articulatii Tip articulatie Executie garnitura Ungere articulatie Rotor Materialul rotorului Executia melcului Gama de temperatura Stator Stator Elastomer EPBPF (cu admisie pentru alimente) Materialul camasii statorului otel Materialul boltului statorului otel zincat CrNiMo 17-12-2 rotor gol pe interior 20oC in mod normal CrNiMo 17-12-2 articulatie cu bolt etansare bolt SM ulei comestibil UH1 6-460

Angrenaj Motor cu reductor cupinioane cilindrice Produs Nord apt FU

43

Tensiune bobinaj Gama de tensiuni Frecventa Numar de poli Numar de faze Putere Turatie Tip de protectie Supravegherea temperaturii Suprastructura Executie Material PRET pentru 1 bucata - fara montaj Pos.08 1 bucata

400/690 V 380-420/660-725 V 50 Hz 4 3 15 kW 65 1/min IP55 3 PTC i. a bobinajului. o. unitate de declansare placa de baza din profil U inox 14.300,00

Melc de curatare si melc de tescuit, pe orizontala, in interior Melc de transportat in jgheab, complet din inox, cu exceptia elementelor de angrenare Wst. Nr. 1.4301, canal de jgheab sudat curat, baituit, inclusiv ranforsarile necesare. Arborele melcului executat fara lagare intermediare pentru a se evita obturarea. Montat in interior, pentru eliminarea ciorchinelor din masina de dezbrobonire, transversal in sus la nivelul curtii, respectiv pentru preluarea suplimentara a tescuirii de la melc poz. 10. inaltimea de aruncare circa 3.000 mm peste nivelul curtii. Diametrul melcului: Inaltime jgheab: Latime jgheab: Lungime totala: Unghi de transportare: circa 300 mm circa 600 mm circa 470 mm circa 8.200 mm circa 32 grade

Actionare prin motor cu reductor care trage la capatul melcului 1 x 4,0 kW, deocamdata / 400 Volt / 50 Hz PRET per bucata - fara montaj 15.300,00 Pos. 09 1 bucata

Melc de tescuit, pe orizontala, in interior Melc de transportat in jgheab, complet din inox, cu exceptia elementelor de angrenare Wst. Nr. 1.4301, canal e jgheab sudat curat, baituit, inclusiv ranforsarea necesara pentru evacuarea drojdiei din struguri, se termina inmelcul de curatare poz. 09, la nivelul curtii. De acolo drojdia impreuna cu ciorchinii se transporta la nivelul de aruncare 3.000. Cu 1 bucata palnie de transfer din inox. Montat in interior, complet pe picioae de sustinere. In zonele de acces cu gratar zincat de acoperire

44

Diametrul melcului: Inaltime jgheab: Latime jgheab: Lungime totala: Panta:

circa 350 mm circa 850 mm circa 670 mm circa 12.000 mm circa 0 grade

Actionare prin motor cu reductor la capatul de inceput al melcului ca. 7,5 kW, deocamdata / 400 Volt / 50 Hz. PRET - fara montaj Pos. 10 1 bucata Sistem de prelucrare a greutatii mustului Sistemul de preluare a greutatii mustului se compune dinpompa SP, 5 bucati supape de zdrobire DN 50, precum si din tevi fixe pentru tur si retur al celor doua palnii cu pompa. Suplimentar este integrat un aparat de masura in-line produs S+H. Per aparat de decodificare se pot instala doua capete de masurare. Schimbul de date se face printr-o interfata, care mai trebuie stabilita de catre producatorul elementelor de comanda. Deblocarea, ciclurile de masurare, repetarile masuratorilor se definesc si se realizeaza dinpartea de comanda. Pentru stabilirea online a concentratiei de zahar inlichide, in strugurii zdrobiti si in mustul din struguri. Urmatoarele date stau la baza ofertei: Zona externa Mediu de procesare Gama de masurare Unitatea de masura Locul de montare Descriere tehnica: 1 set de refractometru pentru proces, Schmidt-Haensch, se compune din: Senzor IPR 2-2 Set de montaj pentru montarea palniei cu pompa Executie complet din inox 1.4404, polizat (fara aluminiu) CIP Reinigbar (optional) Electronica IT R E GP 230 Volt 50/60 Hertz Cablu de alimentare Instructiuni de utilizare PRET per unitate - fara montaj Pos. 11 1 bucata 27.300,00 fara struguri zdrobiti 0-50 Brix (ca. 200 grade Celsius) Oechsle in circuitul pompei 23.400,00

EUROPRESS presa orizontala pentru struguri,pneumatica Bazin presa Model T 120

45

Cu urmatoarea dotare: - Capacitatea cosului de presare 12.000 litri - executie complet din inox - 7 canale interioare pentru suc cu suprafata mare de eliminare a sucului, rabatabil pe partea balamalelor - comanda digitala complet automata cu 12 programe la alegere pentru presare - 1 usa actionata pneumatic (850 x 500 mm) cu etansare prin membrana - motor de antrenare cu viteza redusa cu rotire si in stanga si in dreapta (5,5 kW) si cu transformator integrat pentru frecventa - fara compensare (pregatit pentru alimentare din exterior) - pompa de vacuum integrata cu functie dubla (pre-suflanta si pompa de vacuum) 5,5 kW si 610 m3/h - amortizare de zgomot de inalta calitate Membrane din material apt pentru industria alimentara, rezistent la incalzire pana la 700C - elemente de prindere special concepute pentru afanare - element de eliminare a tresterului pentru golirea mai rapida a presei vana din inox pentru suc (capacitate circa 1000 litri), racord DN 50, la mijloc - cu umplere centrala DN 125, supapa de zdrobire si comutator pentru presiune - Lungime: - Latime: - Inaltime: - Greutate: PRET pentru 1 bucata Optiuni: A) Cuplare la nivel pentru vana de suc Executie din inox cu electrozi de tip bara Inclusiv panou de comanda pentru racord pompa PRET SUPLIMENTAR pentru 1 presa B) Telecomanda cu 4 functii Deschidere si inchidere a orificiului de umplere Sensul de rotire al cosului de presare dreapta stanga PRET SUPLIMENTAR pentru 1 presa Pos. 12 1 bucata 1.530,00 6.660 mm (fara umplere centrala) 2.250 mm 2.850 mm 6.500 kg 83.800,00

750,00

Platforme de lucru si de comanda cu scara de urcare pentru prese pneumatice Pentru inspectarea si utilizarea presei se va instala pe ambele parti cate o platforma de exploatare cu scara de acces. Executie: Schelet si cadru din inox 1.4301, Gratare si trepte din otel ST 37, zincate la cald. In conformitate cu UVV in vigoare. 4.750,00

PRET pentru 1 set, fara montaj

Pos. 13

46

4 bucati

Bazine din inox pentru fernentatie, Capacitatea circa 25.000 litri - Recipient in executie rotunda, in picioare - Diametru 2.750 mm - Montaj conform planului de amplasare - pentru montare pe podea, cu 4 picioare, respectiv conform celor solicitate - Fundul inferior arcuit in sus pentru unitatea de evacuare - Unitate de evacuare pentru paste - fara fund cu diametru mare - toate componentele care intra in contact cu strugurii zdrobiti sunt din inox 1.4301 - recipientele sunt sudate prin proceduri de protectie la gaze - imbinarile sudate de pe interior sunt polizate, netezite si baituite - pe partea exterioara acoperirea rezervorului este marmorat PRET per bazin, circa 250 hl PRET pentru 4 bazine 24.900,00 99.600,00

Dotarea de baza a unui bazin: (cuprinsa in pretul pentru bazin) - dom de cernere DN 400, capac mobil pe verticala si pe orizontala - dom de control DN 300, capac mobil pe verticala si pe orizontala - 2 stuturi de aerisire si de evacuare a aerului DN 50 pentru domuri - Stut filetat sudat DN 50, DIN 11 851 - 1 stut sudat DN 50 (se poate realize si montarea ulterioara a system de preaplin) - 1 teava cu sensor DN 50 cu senzor integrat se temperature precum si pentru stabilirea temperaturii medii de fermentatie pentru paste - 1 stut sudat DN 25 DIN 11 851 pentru prelevare probe - 1 stut filetat sudat DN 50 DIN 11 851 pentru scurgerea materialelor clare - 1 stut filetat sudat DN 50 DIN 11 851 pentru scurgerea materialelor cernute - 1 sistem de inchidere pentru strugurii zdrobiti pentru golirea reglabila a strugurilor zdrobiti, precum si troliu actionat manual, din inox, pentru golirea strugurilor zdrobiti - 1 stut filetat sudat DN 50 DIN 11 851 cu arc de evacuare pentru resturi - Consola platforma de circulat - 2 osii de macara - Suprafata de racire/incalzire, lata de 1x1250 care se compune din doua palete Pillow, sudate cu laser cu element pentru circulatie prins in sudura - Suprafata de schimbare ca. 13,60 qm la bazin de 250 hl - Tablou complet de comanda, dininox, circa 450x450 mm cu reglare digitala a temperaturii de fermentatie, a timpilor suplimentar de clatire si a timpilor de pauza Comanda de distribuire - 1 sita pentru eliminarea sucurilor DN 300 din inox - 2 supape de suctiune si pentru suprapresiune pentru aerisire si evacuarea aerului in conditii de exploatare fara presiune, racord pe o parte a bazinului prin filet DN 50, executate din materiale sintetice - 1 robinet cu bila pentru prelevare de probe pe laterala bazinului piulita conica/piulita olandeza DN 25 arc evacuare 90 o, 1.4301 - 1 robinet cu bila DN 65 pentru scurgerea materialelor clare pe laterala bazinului piulita conica/piulita olandeza DN 65 stut filetat pe partea de evacuare DN 65 DIN 11 851

47

cu garnitura, capison si lant 1.4301 1 robinet cu bila DN 50 fr Siebablauf pe laterala bazinului piulita conica/piulita olandeza DN 65 stut filetat pe partea de evacuare DN 65 DIN 11 851 cu garnitura, capison si lant 1.4301 1 robinet cu bila DN 50 fr Restablauf tankseiting DN 65, stut filetat pe partea de evacuare DN 65 DIN 11 851, cu garniture, capison si lant 104301 Untate electrica de evacuare a strugurilor zdrobiti Cu angrenaj cu schimbare de poli 2/4 UpM, 380 V, 50Hz, montat pe partea inferioara, ranforsata usa de inchidere pentru struguri zdrobiti, cu deschidere pe verticala pentru evacuarea lichidului diluat de struguri zdrobiti

Alte dotari (la cerere contra cost) Instalatie de clatire 1 element de clatire si teava de aductie DN 50 adus in jos bis pana la inaltimea de exploatare PRET SUPLIMENTAR per bazin 1.150,00 PRET SUPLIMENTAR pentru 4 bazine 4.600,00 Pompa de clatire montata fix pe bazin cu trecere libera montata pe consola, inclusiv set de tevi DN 50 cu armaturile necesare PRET SUPLIMENTAR per bazin PRET SUPLIMENTAR pentru 4 bazine Stut de stropit per bazin Fiecare bazin obtine o palnie cu stut de stropire, care permite o evacuare curata a strugurilor zdrobiti in pompa pentru struguri zdrobiti PRET SUPLIMENTAR per bucata PRET SUPLIMENTAR pentru 4 bucati Pos. 14 2 bucati 250,00 1.000,00 1.950,00 7.800,00

Recipient cu mecanism de mixare RIEGER din inox fiecare cu capacitate de circa 15,000 litri, ca rezervoare de aductie si pentru mentinerea strugurilor zdrobiti pentru vinurile rosii in stare de trecere prin pompa executie pe rotund, in picioare montat pe 4 picioare din teava rectangulara sudata cu platforma de sustinere a piciorului Talpa piciorului este dotata cu 4 gauri pentru prinderea in podea. Fundul superior cu diametru mare. Fundul inferior sub forma de con, inclinatie circa 450 Evacuare la partea de final a conului: deschidere DN 125

48

Material: Wst.Nr. 1.4301 (V2A) Verf.Illc Dimensiuni rezervor: diametru inaltimea mantalei cilindrice inaltime sub scurgerea de resturi inaltime totala -inclusiv motor de antrenarePRET per rezervor PRET pentru 2 rezervoare Pos. 15 1 bucata circa 2.400 mm circa 2.500 mm circa 700 mm circa 5.950 mm 25.500,00 51.000,00

Instalatie de incalzire pe termen scurt KHE 15 Pentru struguri rosii zdrobiti, culesi manual sau prin intermediul utilajului, care se compune din: 1. 2. 3. 4. 5. Schimbator tevi duble ca preincalzitor struguri zdrobiti Schimbator tevi duble ca incalzitor struguri zdrobiti Zona de mentinere a caldurii Schimbator tevi duble ca sistem de racire a strugurilor zdrobiti Schimbator tevi duble ca racitor

Intreaga instalatie este verificata si aprobata TV Instalatia nu se poate infunda, deoarece strugurii zdrobiti sunt transportati prin tevi complet libere, fara treceri ingustate. Recuperarea de caldura, adica racirea strugurilor zdrobiti fierbinti si preincalzirea strugurilor reci se face prin intermediul a doua unitati diferite cu ajutorul unui circuit de apa. Urmatoarea derulare de temperaturi la struguri zdrobiti, circa 5-150 C 1. 2. 3. 4. 5. Preincalzirea la ca. 42oC Incalzirea la 85 oC Mentinerea caldurii la circa 85-82 oC 2 MIN Racire la circa 46 oC Strugurii zdrobiti sunt transportati in rezervorul de picurare sau in presa

Instalatia de incalzire Capacitate pe ora: Necesar de energie: Sursa de energie: max. 15.000 kg/h circa 750 kW, circa 670.000kcal/h Abur la presiune joasa circa 107 oC La incalzitor la 0,8 bar

Materiale si executie:

49

Agregatele individuale sunt montate impreuna pe un cadru de inox. 1. Preincalzitor Teava interna: Teava exterioara: Cantitate: Lungime: Numar de coturi: 2. Incalzitor Teava interna: Teava exterioara: Cantitate: Lungime: Numar de coturi: DN 65, material 1.4404 ca teava de rasucire (teava V4A) DN 100, material 1.4301 ca teava de rasucire 6 bucati 6000 mm 6 bucati / DN 65 / 180 oC / 2x piulita crenelata conica Manometru pentru masurarea presiunii aburului DN 80, material 1.4301 ca teava de rasucire DN 125, material 1.4301 ca teava de rasucire 14 bucati 6000 mm 10 bucati / DN 65 / 180oC / 2 x piulita crenelata conica

3. Zona de mentinere a caldurii 2 minute Teava interna: Cantitate: Lungime: Timp de mentinere a caldurii: Numar de coturi: 4. Racire Teava interna: Teava externa: Cantitate: Lungime: Numar de coturi: 5. Recuperare de caldura Pompa de apa: Supapa de evacuare: Supapa de dezaerare: Supapa de admisie: Compensare presiune: Indicator de presiune: Capacitate circa 25.000 ltr/h 230-400 V, 50 Hz, 2,2 kW Robinet cu bila Robinet cu bila Robinet cu bila vas de expansiune Manometru 0-6 bar DN 65, material 1.4301 ca teava de rasucire DN 100, material 1.4301 ca teava de rasucire 14 bucati 6000 mm 13 bucati/DN 65/180oC/2xpiulita crenelata DN 80, material 1.4301 ca teava neteda 21 bucati 6000 mm circa 3 min 20 bucati/DN 80/180oC/2xpiulita crenelata conica

6. Suprastructura pe schelet 1.4301

50

Lungime: Inaltime: Latime: Greutate totala la gol: Greutate totala utilaj plin Continut de struguri zdrobiti: 7. Accesorii -

circa 6.300 mm circa 2.850 mm circa 1.300 mm circa 2.500 kg circa 4.500 kg circa 1.620 ltr

2 Ferestre de vizionare DN 65 la intrarea si iesirea instalatiei de incalzire Robinete cu bila cu trei cai DN 65

Acest accesoriu este necesar pentru simplificarea procedurii de clatire si pentru incalzirea strugurilor zdrobiti la 28oC sau la 65oC. - Sistem de tevi de rasucire verificare TV a componentelor Tablou de comanda pentru exploatarea instalatiei de incalzire a strugurilor zdrobiti Tablou de comanda din inox 760x760x300 care se compune din: 1 comutator principal cu indicator optic 1 buton de pornit oprit pentru pompa pentru struguri zdrobiti 7,5 kW ca buton luminiscent respectiv indicator luminiscent 1 priza CEKON pentru pompa pentru struguri zdrobiti 32 1 comutator pornit oprit pentru pompa de recirculatie 1,5 kW pompa se racordeaza l atabloul de comanda (indicator luminiscent) 1 regulator de temperatura Tip PKC pentru reglarea unei supape de abur Senzorul de temperatura este in incalzitor 1 unitate de decuplare a presiunii pompei pentru struguri zdrobiti prin sistemul de supraveghere a presiunii Unitatea de supraveghere a presiunii este montata in incalzitorul pentru struguri zdrobiti. Producator Klkner-Mller tip MCSN 11 2 indicatoare de temperature Cand se decupleaza pompa se inchide supapa de abur Microprocesor Universal Regler tip PKC-Sev pentru reglarea temperaturii supapei pentru abur 0-120oC, unitate de reglare constanta, fara indicator, cu comportare Pl-Verhalten, cu iesire de releu pentru antrenare motor, cu iesire 0-10 V pentur indicatorul de valori reale, cu intrare pentru potentiometru extern pentru valori nominale si semnal de deplasare 0-10 V, montare in perete, clasa de protectie IP 40, 230 V, 50/60 Hz Supapa de reglare a aburului DN 100 PN 40 Supapa de reglare cu actionare pneumatica a pozitiei Materila. GG Presiunea aburului 2 bar Actionare tip IP502 cu sistem De reglare a pozitiei SRI986, 4 20 mA. Dispozitiv de evacuare a condensului cu plutitor, flansa DN

51

UNA 23H PN16 Duplex Carcasa, acoperire: GG25 Componente interne: inox Pompa de condensat CR2-20F Racorduri: flansa DN25 DIN 2535 PN 25 Putere motor: 0,37 KW Tensiune: 220/380 V Frecventa: 50 Hz Material: GG25 Rezervor pentru condensat DN 50 1.4301, capacitate 150 L BEH00054 fara accesorii, 900x500x350 mm, KSR-comutator plutitor tip ALM 2 MSS-L 350-SV L1=100, L2=30 230 V, 50Hz Unitate de supraveghere a presiunii membranei Tip MCSN4 Producator Klckner&Mller In caz de suprapresiune pompa se decupleaza PRETURI PRET Instalatie de incalzire PRET pentru 1 bucata -fara montajTablou de comanda pentru intregul sistem de comanda PRET pentru 1 bucata Supapa de reglare a aburului cu microprocesor PRET pentru 1 bucata Dispozitiv de evacuare a condensului cu pompa PRET pentru 1 bucata Rezervor pentru condensat cu racitor PRET pentru 1 bucata Pos. 16 1 bucata 76.300,00

6.500,00 3.800,00 1.800,00 1.850,00

Pompa pentru struguri zdrobiti, pentru incalzirea strugurilor zdrobiti Tip Kiesel SP sau asemanator Pompa excentrica cu melc pentru transport extrem de protejat a strugurilor zdrobiti, pentru incalzirea strugurilor zdrobiti. Forma de executie intr-o singura treapta. Pompa pe cadru, cu protectie contra functionarii in gol si siguranta impotriva suprapresiunii. Putere: Mediu transportat: struguri zdrobiti Temperatura: max. 30 grade Inaltime de absorbtie: 6 m Ws Cantitate transportata: 5-35 m3/h la 2 bar

52

Materiale:

Carcasa: Rotor: Parti rotative: Stator: Articulatii: Etansarea articulatiilor: Etansarea arbori: Cadru: Vopsea: intrare: Iesire:

Suprastructura: Racorduri:

Otel crom-nichel 1.4301 Otel crom-nichel 1.4301 Otel crom-nichel 1.4301 Perbunan articulati cu bolturi Perbunan Inel de alunecare din carbune/oxoceramica cu functie simpla Otel crom-nichel 1.4301 Vopsea pe baza de zgura de forjare albastru RAL 5007 filet exterior DN 100 DIN 11851 filet exterior DN 80 DIN 11851

Putere de alimentare: Curent alternativ, 7,5 kW, 380/660 V, 50 Hz, 280 Upm, Ip 54, reglare de frecventa PRET pentru 1 bucata Pos. 17 4 bucati 8.500,00

Pompa pentru produs pentru must si pentru transportul vinului Tip Kiesel SP 12 sau asemenator Pompa excentrica cu mel pentru transport extrem de protejat a strugurilor zdrobiti, pentur incalzirea strugurilor zdrobiti. Forma de executie intr-o singura treapta. Pompa pe cadru, cu protectie contra functionarii in gol si siguranta imotriva suprapresiunii. Putere: Mediu transportat: Temperatura: Inaltime de absorbtie: Inaltime de pompare: Cantitate transportata: Carcasa: Rotor: Parti rotative: Stator: Articulatii: Etansarea articulatiilor: Etansarea arbori: Cadru: Vopsea: intrare: Iesire: vin si must max. 30 grade 6 m Ws 60 m Ws 5-15 m3/h la 2 bar Otel crom-nichel 1.4301 Otel crom-nichel 1.4301 Otel crom-nichel 1.4301 Perbunan articulati cu bolturi Perbunan Inel de alunecare din carbune/oxoceramica cu functie simpla Otel crom-nichel 1.4301 Vopsea pe baza de zgura de forjare albastru RAL 5007 filet exterior DN 100 DIN 11851 filet exterior DN 80 DIN 11851

Materiale:

Suprastructura: Racorduri:

53

Putere de alimentare: Curent alternativ, 5,5 kW, 380/660 V, 50 Hz, 240 Upm, Ip 54, reglare de frecventa PRET pentru 1 bucata -fara montajPRET pentru 4 bucati Accesorii la cerere contra cost Unitate de reg;are a freventei Transformator pentru reglarea fara etape a turatiei pompei. Cu potentiometru pentru reglarea fara etape a turatiei, comutator de incersare. PRET per unnitate de reglare a frecventei -fara montajPRET pentru 4 bucati 1.800,00 7.200,00 8.500,00 34.000,00

Armatura speciala pentru montarea pe capul pompei, pe partea de absorbtie. In conditiile in care timp de 5 secunde (timp reglabil) nu se antreneaza lichid spre pomap, atunci unitatea de supraveghere decupleaza pompa PRET per armatura -fara montajPRET pentru 4 bucati 360,00

1.440,00

Pos. 18

Conducte pentru struguri zdribiti si pentru must Pentru conductele pentru struguri zdrobiti si conductele pentru must sunt puse ca baza urmatoarele dimensiuni: Pentru distribuirea strugurilor zdrobiti de la pompa pentru struguri zdrobitidin bazinul de preluare spre 4 unitati de fermentatie combinata, spre 3 rezervoare de mixare struguri zdrobiti, precum si spre presa pneumatica. Executia ca conducta inelara. Teava DN 125 200 metri teava DN 125 45 bucati coturi de 90o Bogen lungi 10 elemente T 5222 4 coturi T 574 1x racord de pompa DN 150-125 10 supape de zdrobire DN 125 cu flante pe ambele parti Teava DN 50 25 metri teava DN 50 10 bucati coturi 90o 2 elemente T 5222

54

PRET ORIENTATIV -fara montajPos. 19

69.600,00

Bazine Rieger din inox pentru fermentare si depozitare, rotunde pe picioare sau pe soclu Capacitate de circa 10.000 litri pana la circa 50.000 litri fiecare. recipient inexecutie rotunda, inpicioare, pe picioare sau pe soclu diametru de la 1.700 mm pana la 2.460 mm montaj conform planului de amplasare pentru montare pe podea, cu 4 picioare, respectiv pe soclu de beton zum fundul inferior executat ca fund plat pentru montaj pe soclu de beton, respectivfund conic pentru rezervoarele cu picioare fundul superior ca fund plat cu ridicare inspre partea dinfata toate componentele care intra in contact cu strugurii zdrobiti sunt dininox 1.4301 recipientele sunt sudate prin proceduri de protectie la gaze imbinarile sudate de pe interior sunt polizate, netezite si baituite pe partea exterioara acoperirea rezervorului este marmorata 11.900,00 119.000,00 14.500,00 72.500,00

PRET per bazin, circa 100 hl PRET pentru 10 bazine -fara montajPRET per bazin, circa 200 hl PRET pentru 5 bazine -fara montajPRET per bazin, circa 400 hl PRET pentru 20 bazine -fara montajPRET per bazin, circa 500 hl PRET pentru 20 bazine -fara montaj-

19.800,00 396.000,00 20.400,00 408.000,00

Dotarea de baza a unui bazin: (cuprinsa in pretul pentru bazin) - in fundul superior cate un dom de control DN 300, capa mobil pe verticala si pe orizontala - 1 stut de aerisire si de dezaerare DN 50 montat in dom - 1 element submersibil se protectie pentru montarea unui senzor de temperatura - 1 stut sudat DN 20 DIN 11 851 pentru prelevare de probe 1 stut filetat sudat DN 50 DIN 11 851 pentru scurgerea materialelor clare 1 gura de vizitare, ovala 350/450 cu sistem de rabatare a usii - 1 con de evacuare cu teava de evacuare DN 50 tras inspre in fata, cu stut filetat DN 50 DIN 11851 pentru scurgerea resturilor - consola platforma de circulat - 2 osii de macara -1 supapa de suctiune si pentru suprapresiune pentru aerisire si dezaerare, racord pe o parte a bazinului prin filet DN 50, executate din materiale sintetice - 1 robinet cu bila pentru prelevare de probe pe laterala bazinului piulita conica/piulita olandeza DN 20, piulita moletata, 1.4301

55

- 1 robinet cu bila DN 50 pentru scurgerea materialelor clare pe laterala bazinului piulita conica/piulita olandeza DN 50 stut filetat pe partea de evacuare DN 50 DIN 11 851 cu garnitura, capison si lant, 1.4301 - 1 robinet cu bila DN 50 pentru scurgere resturi pe laterala bazinului piulita conica/piulita olandeza DN 50 stut filetat pe partea de evacuare DN 50 DIN 11 851 cu garnitura, capison si lant, 1.4301 - 1 armatura pentru indicarea nivelului DN 20 DIN 11 851 cu teava din plexiglas si scala 1.4301 cu prindere corespunzatoare de bazin - 1 unitate de curatare in fundul superior, inclusiv teava de curatare ghidata in jos DN 40, finalizata cu stut filetat DN 40 DIN 11 851 Dimensiuni Bazine: Bazin circa 100 hl Diametru: Diametru: Montaj: Cantitate: Bazin circa 200 hl Diametru: Diametru: Montaj: Cantitate: Bazin circa 400 hl Diametru: Diametru: Montaj: Cantitate: Bazin circa 500 hl Diametru: Diametru: Montaj: Cantitate: Pos. 20 1 bucata 1.700 mm 5.500 mm pe picioare 10 bucati 1.700 mm 5.500 mm pe picioare 5 bucati 1.700 mm 5.500 mm pe picioare 20 bucati 1.700 mm 5.500 mm fund plat pentru soclu de beton 20 bucati

Instalatie inversare osmoza tip RS K Vinosmosis C450 Capacitate permeat 420 pana la 500 litri/h Capacitate concentrat 3.600 litri/h Presiune de exploatare max. 80 bar

Instalatia se cuprinde din: - Tevi sub presiune cu module de filtru - Supapa de siguranta - Pompa presiune preliminara, 1 filtru preliminar, manometru - Admisie must si evacuare concentrat spre in fata - Unitate de masurare a debitului de concentrat curs, supapa de reglare - Pompa pentru presiune ridicata 11,0 kW Racorduri:

56

- Filet de admisie DN 40 - Filet de evacuare DN 40 - Racord pentru apa de inmuiere 1 AG - Racord la retea 3x400 V/50 Hz - Tip de protectie IP 54 Dimensiuni si greutate: - 1.600 mm x 1.000 mm x 1.650 (Lxlxi) - Greutate la gol 410 kg - Greutate de exploatare 460 kg Capacitate instalatie: - Inclusiv rezervor permeat 200 ltr - Inclusiv instalatie de durizare a apei PRET pentru 1 bucata -fara montajPos. 21 1 bucata Separator tip Westfalia SA 60-06-076, Capacitate 10.000 25.000 litri/h Separator de vin limpede utilizat tip Westfalia In livrare sunt cuprinse: 1 set complet de ustensile 1 supapa manuala de admisie produs racordur DN 40 1 unitate de masurare a debitului 1 instructiuni de utilizare inlimba germana 1 cadru de fundatie pentru montaj in podea 1 lista cu piesele de schimb 1 conectare la retea CE Eurostecker 63 Dimensiuni si greutate: - 1.800 mm x 1.360 mm x 1.430 (Lxlxi) - Greutate la gol 1.300 kg - Greutate de exploatare 1.550 kg PRET pentru 1 bucata utilaj utilizat -fara montajACCESORII la cerere contra cost Tablou de comanda cu sistem integrat de comanda a timpului Este permisa functionarea separatorului inconformitate cu timpii stabiliti dinainte. In functie de cele dorite acesti parametrii de reglare se pot extinde. PRET tablou de comanda cu sistem integrat de comanda a timpului - fara montaj PRET pentru 1 bucata Pos. 22 2 bucati Filtru pentru diatomit, 6 m2, capacitate pana la 12.000 litri /h Carcasa si cadru complet din inox 57.000,00 49.800,00

8.800,00

57

Constructie ca filtru central orizontal cu vas de aductie montat ca suprastructura si pompa de dozare si pompa pentru produs intefrate. Pachetul de filtre cu cupola care se poate rabata pe o laterala pentru o curatare imbunatatita si simplificata a pachetului de filtre. PRET pentru 1 bucata -fara montajPRET pentru 2 bucati Pos. 23 1 bucata 14.750,00 29.500,00

Carcasa filtre pe verticala pentru filtrare fina conceput ca sistem de umplere Capacitate bis 12.000 litri/h Carcasa si cadru complet din inox Constructie ca o carcasa unica de filtru pe verticala, produs Pall sau Begerow sau similar, pentru preluarea a pana la 3 filtre pe verticala, apte pentru prefiltrare pentru sistemul de umplere. Marimea porilor trebuie definita, inclusiv setul de armaturi DN 50 pentru inchidere/blocare conform DIN 11851 PRET pentru 1 bucata -fara montaj 6.850,00

Pos. 24 1 bucata

Carcasa filtre pe verticala pentru filtrare fina, marimea porilor mai mic sua egal 0.2 Carcasa si cadru complet dininox Constructie ca o carcasa unica de filtru pe verticala, produs Pall, Begerrow sau similar, pentru preluarea unui filtru pe verticala cu dimensiune corespunzatoare a porilor. Inclusiv setul de armaturi necesare pentru proces steril, precum si setul de armaturi DN 50 pentru inchidere/blocare conform DIN 11851 PRET pentru 1 bucata -fara montaj 3.860,00

Pos. 25

Linia de imbuteliere Capacitatea 6000 st/h Utilaje ce compun linia de imbuteliere: Masina Clatit Sticla: - Tip TFG 1R20 - Capacitate: 5.000 sticle/h - Alimentare: 380 w - Presiune de lucru 3 bar Masina de imbuteliat monobloc: - Model TFG LW 24 SR4 - Capacitate: 6.000 sticle/h - Putere instalata: 0.37 v - Auxiliar: 24 w - Presiune lucru: min 5 bar, max 8 bar - Consum aer: 400 NL/min

58

Termo Tunel: - Model: Tecno BMG 1.2 - Presiune lucru: 6 bar - Consum: 1.5 NL/min - Conectare priza: 16 - Patru rezistente la 1300w/buc - Capisoane folosite cu diam.=40mm, inaltime 80mm, cursa utila 150-360mm Masina Etichetat: - Model: cronex robusta - Capacitate productie: 10000 sticle/h - Presine lucru: 4 bar - Motor de 3 kW Pos. 26 MONTAJ TOTAL Montajul total cuprinde aducerea, ridicarea simontarea tuturor componentelor prezentate in oferta, cu conditia ca aceasta sa nu fie incluse inpozitiile individuale. Nu sunt cuprinse servicii care sa nu fie incluse in continutul de livrare. CHELTUIELI DE MONTAJ PRET ORIENTATIV Pos. 27 PUNEREA IN FUNCTIUNE Punerea in functiune presupune verificari tehnice de functionare a componentelor precum si instruirea si scolarizarea personalului intr-o perioada de timp definita, de max 3 zile lucratoare. IBN - PRET ORIENTATIV 7.500,00 50.000,00

Descriere utilaje echipamente tehnologii Masina de dezbrobonit, conventional Prin dezbrobonire sau desprinderea strugurilor de pe ciorchine se intelege separarea cu grija a boabelor de pe ciorchine codite, numite si ciorchine. Spre uncilindru cu gauri, care se roteste pe axul longitudinal, numit si cos de dezbrobonire, se imping strugurii prin intermediul unui valt cu degete sau cu spini. Prin intermediul rotatiei contrare a valtului cu spini si a cilindrului cu gauri se separa strugurii de ciorchine prin apasarea lor in gaurile cilindrului. Dupa dezbrobonire se poate executa, la alegere, o zdrobire a boabelor cu ajutorul unui subansamblu de zdrobire. In partea din fata a cilindrului de dezbrobonire se arunca ciorchinii in afara.

59

Loc central pentru alimentare cu struguri a cramelor sau a unitatilor mari de producere a vinurilor. In acest domeniu specialistii supravegheaza calitatea livrarilor si dirijeaza etapele urmatoare si nprocesul de productie. De regula aici se gaseste si locul de munca al EDV, legat la reteaua administratiei. Aici de raporteaza sortimentul si stocul de catre alimentator. Dupa inregistrarea greutatii mustului si a greutatilor se continua cu masurile necesare de prelucrare.

60

aici sunt golite unitatile de transport a strugurilor. In functie de concept se paote stabili si aici greutatea si greutatea mustului. Depozitul Barrique

61

Pentru producerea de vinuri de stil dar si pentru maturizarea vinurilor superioare albe sau rosii se utilizeaza in continuare butoaiele de lemn. Spre deosebire de trecut in ziua de azi se tinde ca pana la prima pritocire vinului sa se utilizez rezervoare din inox pentru macerare, dupa care sa se transfere produsul in butoaie de lemn. Ingrijirea si intretinerea cramei cu butoaie din lemn este foarte intensa, iar temperatura spatiului si umiditatea aerului trebuie reglate in permanenta. Degradarea biologica a acizilor (BSA) Degradarea bacteriana a acidului de mar in acid lactic si CO2 Importanta este existenta unui vin de baza complet fermentat, fara resturi de fermentatie, un vin absolut sanatos si o temperatura a spatiului si a vinului care sa nu scada sub 15 grade Celsius. De regula vinurile rosii sunt supuse in principal BSA, pentru ca acestea sa devina moi si alunecoase. Derularea unui proces BSA presupune cunostinte mari de oenologie si multa igiena. Crama cu butoiae din lemn

Ciorchine Ciorchinii de la struguri. Pentru prepararea vinurilor rosii se separa boabele de ciorchini, deoarece acestia au un continut mare de substanta de fermentatie in vin. Ciorchinii sunt utilizati ca fertilizatori organici in podgorii.

62

Strugurii tescuiti Strugurii masinati, respectiv zdrobiti inainte de racire. 100 litri struguri zdrobiti dau in medie 75 pana la 80 litri de vin. Rezervoare pentru fermentarea strugurilor zdrobiti de tip fermentatie combinata In aceste rezervoare se pot realiza si fermentarea strugurilor zdrobiti cat si alimentarea cu struguri zdrobiti. Conceptul prevede ca sistemul integrat de filtrare prevede si tragerea mustului, dar si evacuarea gazelor de fermentatie (CO2) in sistemul de drenare, pentru a putea astfel micsora forta ascensionala a strugurilor zdrobiti in procesul de fermentare. De asemenea exista posibilitatea ca prin dispozitivele de scufundare a strugurilor zdrobiti sau a asa numitelor dispozitive de malaxare sa se amestece strugurii care plutesc pentru ca acestia sa fie umeziti, astfel incat sa se asigure o utilizare cat mai optima a strugurilor zdrobiti. Fermentarea strugurilor zdrobiti poate dura de la cateva zile pana la cateva saptamani.

Must Sucul proaspat presat de struguri, la care nu a inceput inca procesul de fermentatie. Gustul de must in vin reprezinta o nuanta straina, nedorita. Grade Oechsle, greutatea mustului Unitatea de masura pentru greutatea specifica a sucului din struguri sau fructe (must) se stabileste cu ajutorul cantarului Oechsle. Din cauza continutului de zahar si a celorlalte ingrediente greutatea specifica a mustului este intotdeauna mai mare decat valoarea densitatii apei de 1.000. cifra de dupa virgula reda greutatea specifica a unui must de struguri in grade Oechsle. Greutatea specifica de 1.080 corespunde de exemplu cu 80oOe (=grade Oechsle).

63

Refractometru Aparat optic de masurare pentru stabilirea continutului de zahar in sucul de struguri. Principiul se bazeaza pe refractia luminii solutiei in functie de concentratia acesteia. Rezultatele masuratorilor se citesc ingrade Oechsle. Refractometru Inline

Intr-o conducta se pompeaza struguri zdrobiti pe langa un refractometru de proces. Prin refractia luminii se stabileste permanent continutul Oechsle (continutul de zahar) dinstrugurii zdrobiti. Se calculeaza o medie, care se raporteaza printransfer de date la sistemul de comanda a instalatiei. Stivuitor cu turela rotativa Se utilizeaza la golirea bazinelor individuale. Furca stivuitorului, care se afla montata in talpa bazinului individual se poate roti 180o. acest lucru permite o golire usoara si dozata a bazinului.

64

Recipient de transport din material sintetic Se pot suprapune cu talpa stivuitorului si sunt usor de curatat. Capacitatea de la 300 pana la 700 litri.

Presa pentru struguri Pentru stoarcerea strugurilor si a strugurilor zdrobiti

Utilizarea presei pentru struguri:

65

Scopul presarii strugurilor este acela de a separa partea lichida (mustul) de componentele solide (pulpa, coaja, samburii). Resturile uscate care raman dupa presare se numesc trester. Strugurii si strugurii zdrobiti se pot introduce prin usa, dar si prin sistemul central de umplere al tamburului presei. Acest proces se realizeaza prinintermediul unui procesor, a unei pompe cu vacuum si a unui motor de antrenare (pentru rotirea tamburului). Pentru stoarcerea diferitelor sortimente de struguri utilizatorul beneficiaza de mai multe programe de stoarcere. Acestea se pot schimba si se pot adapta la tipul de struguri zdrobiti, astfel incat utilizatorul/seful de crama poate regla presiunea si rotatia la libera alegere.

Vagonet pentru struguri (vagonet pentru struguri zdrobiti)

capacitate de umplere: circa 2.000-8.000 kg Pentru transportarea strugurilor. Golirea se face prin intermediul unui melc urias e evacuare. Angrenarea melcului se face prin intermediul unui pivot sau hidraulic. Trester Masa ramasa in recipient dupa presare se compune din coji, samburi si pulpa. De regula din 100 de litri de struguri raman 25 kg trester. Tresterul se utilizeaza pentru producerea de tarie sau ca ingrasamant natural. Elemente care cauzeaza tulburarea Elementele care plutesc inmust si care se datoreaza prelucrarii mecanice a strugurilor in cadrul procesului de productie, dar si proceselor biologice, fizice si chimice datorate procesului de maturizare. Indepartare prin sedimentare (asezare) si mai tarziu prin indepartarea reziduurilor filtrare, centrifugare cleiarea vinului

Vagonet pentru transport

66

Vagonetul pentru transport se utilizeaza pentru transportul protejat al strugurilor si al strugurilor zdrobiti catre bazinele de depozitare sau la presa. Sistemul functioneaza foarte protector si detine o tehnica in cadrul procesului de productie care merge pe principiul prelucrarii prin cadere. Prin intermediul acestui mod de procesare se poate asigura un transport al strugurilor zdrobiti fara a se utiliza o pompa. Aplicarea acestui sistem depinde de constructia cladirii unde isi desfasoara utilizatorul activitatea. Celule de cantarire

Sunt utilizate pentru stabilirea greutatii strugurilor sau a strugurilor zdrobiti. Celulele de cantarire solicitate prin indoire/forfecare se plaseaza sub vana etc. a carei greutate a continutului trebuie stabilita. Prin intermediul unui aparat de evaluare datele sunt transmise catre sistemul de comanda al instalatiei sau se afiseaza direct pe ecran. Sampanizare

67

Se vorbeste de sampanizare atunci cand un vin de baza matur, mai trece prin inca o etapa de fermentatie alcoolica. In cadrul acestui procedeu, care se poate realiza intr-un rezervor (fermentatie in rezervor) sau in sticla (fermentatie in sticla), dioxidul de carbon nu se mai elimina in atmosfera ci se preia de catre sampanie. In cazul fermentatiei in sticla drojdia care se formeaza la fermentatie din suportul vibratorului este implins inainte spre orificiul de inchidere al sampaniei. In acest timp sticla este rasucita regulat, astfel incat toata sampania sa fermenteze. La finalul procedurii de sampanizare, care poate dura intre 3 si 6 luni, se indeparteaza dopul de drojdie si sticla se astupa cu pluta naturala si agrafa de prindere a dopului. Depozit rezervor

O crama nu mai poate fi conceputa fara rezervoare din inox. Dotate cu diferite detalii tehnice, cum ar fi suprafete de racire sau sisteme de curatare, acestea aduc un aport enorm. Linia de imbuteliere

68

Linia de imbuteliere este modernam si contine un aparat de clatire, o masina de imbuteliat monobloc, un termotunel si o masina de etichetat avand o capacitate e 6.000 sticle/ora. Dupa cum s-a precizat la inceputul acestui capitol, linia de imbuteliere nu face parte decat dinpunct de vedere tehnic si nu financiar din prezentul proiect si dtudiu de fezabilitate. Laboratorul de testare si efectuare a analizelor are urmatoarele descrieri tehnice ale instrumentelor si aparatelor din componenta: Balanta tehnica WPS 600/C/2 Capacitate maxima: 600 g Capacitate minima: 500 mg Precizie: 10 mg Dimensiune platan: 165x165 mm Aparat folosit la Cantarirea diferitelor substante pentru preparare reactivi Balanta analitica WAS 220/C/2-X

69

Balanta analitica cu patru zecimale Capacitate maxima: 220 g Capacitate minima: 10 mg Precizie: 0.1 mg Dimensiune platan: 85 Aparat folosit la: - cantarirea diferitelor substante pentru preparare reactivi - determinarea densitatii conform STAS 6182/8-71 - determinarea concentratiei alcoolice picnometric conform STAS 6182/6-70 Etuva Capacitate: 50 cm3 Aparat folosit la: - Efectuarea testelor de stabilitate la vin - Sterilizarea sticlariei de laborator Ebuliometru cu termometru Dujardin Salleron Aparat folosit la: Determinarea ebuliometrica concentratiei alcoolice conform STAS 6182/6-70; metoda

Distilator GFL 2001/2 Capacitate: 2 l/h Aparat folosit la obtinerea apei distilate necesara in laborator pentru: - prepararea reactivi - preparare solutii de diferite concentratii - clatire sticlarie Unitate de distilare VELP UDK 127 Aparat de antrenare cu vapori folosit la: - determinarea aciditatii volatile conform STAS 6182/2-86 - determinarea alcoolului prin distilare conform STAS 6182/6-70 Dupa cum s-a precizat la inceputul acestui capitol, toate cheltuielile si dotarile aferente laboratorului de testare si efectuare a analizelor vor si suportate de catre beneficiar, ele nefacand din punct de vedere financiar obiectul prezentului proiect si studiu de fezabilitate. 4. Durata de realizare (luni) si etape principale Grafic de esalonare a investitiei exprimat valoric pe luni si activitati. In procesul de estimare a duratei de executie a obiectivelor de constructii si a planificarii activitatilor, incepand cu data semnarii contractului de finantare cu Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit, proiectantul va lua in calcul si perioadele de timp nefavorabil realizarii investitiilor. Se vor evidentia investitiile referitoare la adaptarea la standardele comunitare care trebuie sa se incadreze in perioada de gratie.
1 Activitate Achizitie servicii proiectare 1 2 3 4 5 6 Anul 1 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Anul 2 16 17 18

70

2 4 5 6 7 8 10 11 12 13 14

Proiectare Elaborare documentatie caiet sarcini pt antrepriza Achizitie servicii constructii Derulare contract antrepriza (constructie) Elaborare documentatie caiet de sarcini pentru utilaje Achizitie utilaje Instalare-montare utilaje Obtinere autorizatii de functionare Depunere cerere de plata nr. 1 Plata asistenta nerambursabila Management proiect

Graficul de realizare a investitiei, exp[rimat valoric pe luni si activitati Legenda culori Cheltuiala Rambursare

Graficul se gaseste si in anexa studiului de fezabilitate. Graficul esalonat valoric pe luni si activitati a fost realizat astfel incat sa respecte atat bugetul indicativ al proiectului, considerat pe activitati, cat si fluxul de numerar prezent in anexele cererii de finantare (toate valorile include TVA). S-a optat pentru o singura cerere de rambursare, la finalul proiectului, inluna 16, pentru a putea finaliza atat constructia cat si achizitia utilajelor, aipentru a simplifica procedurile aferente rambursarilor si platilor efective. In comasarea activitatilor bugetate s-a tinut cont de urmatoarele aspecte: - proiectarea include studiile de teren, proiectarea si ingineria, asistenta tehnica - consultanta managementul proiectului a fost repartizat pe fiecare luna de desfasurare cu o valoare mai mica, iar la final se regularizeaza conform bugetului - sumele prevazute pentru constructii contin cheltuielile pentru amenajarea terenului, asigurarea utilitatilor, constructii si instalatii, organizare de santier, comisioane si taxe aferente constructiei. S-a acordat un timp suficient de mare pentru constructia cladirii, deoarece experientele altor constructii similare au aratat faptul ca este precaut sa prevezi perioade moarte, datorate unor cauze diverse si neprevazute, mai ales in contextul foarte fluctuant al ariei de constructii din Romania. Totusi, se estimeaza un timp mai scurt de realizare a constructiei, atat beneficiarul cat si antreprenorul avand de castigat (sau mai bine zis mia putin de pierdut) cu cat constructia este gata mai repede. Utilajele au fost prevazute a fi achizitionate in corelatie cu constructia combinatului. Din estimarile furnizorilor de echipamente din industria vinului, o perioada de 6 luni pentru livrarea si instalarea utilajelor este este acoperitoare. Si aici s-a prevazut un termen destul de generos, tinand cont de eventualele dificultati ce pot aparea in procesul de achizitie. Normele interne de achizitie, specificate in anexa contractului de finantare, si care vor si respectate cu strictete pe parcursul perioadei de implementare a proiectului vin insa sa usureze si sa simplifice procesul de achizitie, in avantajul beneficiarului, ceea ce ne face sa credem ca si achizitia utilajelor va fi un proces care va putea fi monitorizat, planificat sisincronizat cu constructia cladirii. Activitatile intitulate Achizitii (servicii constructii, utilaje) reprezinta generic toate subactivitatile aferente procedurii de achizitii, conform normelor interne prezente in contractul e finantare anunturi de participare, documentatii de atribuire, cereri de oferta, oferte, clarificari, evaluari, atribuiri, contractari. In ceea ce priveste adaptarea la standardele comunitare, acest aspect a fost luat in considerare prin faptul ca achizitia propriu zisa se va efectua (pentru toate utilajele) inainte de data expirarii perioadei de gratie, respectiv 31.12.2009. In octombrie-noiembrie 2008 toate utilajele vor fi fost achizitionate (se va fi inceput procedura de achizitie pentru toate utilajele).

71

Practic, intregul complex se utilaje si echipamente care va deservi Combinatul de Vinificatie Ulmeni a fost gandit ca un tot unitar, in perfecta concordanta cu prevederile HG 924/11.08.2005, care transpune in plan national regulamentul european 852/2004/CE privind regulile generale pentru igiena produselor alimentare (standardul general pentru igiena produselor alimentare caruia i se supune prezentul proiect de investitie). 5. Costul estimativ al investitiei Valoarea totala a investitiei cu detalierea pe structura devizului general, insotit de devizele pe obiecte, conform legislatiei in vigoare (HG 28/09.01.2008). In cazul in care apar cheltuieli eligibile si neeligibile, se vor prezenta devize pe obiect separate, (pe categorii de cheltuieli eligibile si neeligibile). Nu sunt permise atat cheltuieli eligibile cat si neeligibile in cadrul cap. 4.1. Constructii si instalatii fara a se detalia pe devize pe obiect lucrarile corespunzatoare spatiilor/instalatiilor ce se vor executa. Pentru restul subcapitolelor aferente cap. 4 se vor preciza care sunt echipamentele, utilajele/montajul care sunt neeligibile. In estimarea costurilor investitiei prin intocmirea bugetului estimativ se va verifica in Baza de date de preturi de pe site-ul APDRP si se vor printa si atasa la cererea de finantare paginile referitoare la bunurile si serviciile incluse in proiect, identificate in baza. In situatia in care valorile bunurilor/serviciilor nu se incadreaza in limitele din Baza de date de preturi, se vor atasa trei oferte pentru categoriile de bunuri/servicii care depasesc valoarea de 50.000 EUR si o oferta pentru categoriile de bunuri/servicii care se incadreaza intre 10.000 EUR si 50.000 EUR. La ofertele de servicii, se vor mentiona si tarifele. Atentie: la dosarul cererii de finantare vor fi atasate numai paginile relevante din ofertele respective, cuprinzand pretul, furnizorul si caracteristicile tehnice ale bunului, detaliate la punctul 3.8 de mai sus (maxim 2-3 pagini/oferta). Pentru lucrari, proiectantul va declara sursa de preturi folosita.

DEVIZUL GENERAL AL INVESTITIEI


Nr. crt. 1 Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli 2 CAPITOLUL 1 Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului Obtinerea terenului Amenajarea terenului Amenajari pentru protectia mediului si aducerea la starea initiala TOTAL CAPITOL 1 CAPITOLUL 2 Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului TOTAL CAPITOL 2 CAPITOLUL 3 Cheltuieli pentru proiectare si asistenta Valoare fara TVA Mii lei Mii euro 3 4 TVA Mii lei 5 Mii euro 6 Valoare inclusiv TVA Mii lei Mii euro 7 8

1.1 1.2 1.3

0,000 102,518 0,000 102,518

0,000 26,000 0,000 26,000

0,000 19,478 0,000 19,478

0,000 4,940 0,000 4,940

0,000 121,996 0,000 121,996

0,000 30,940 0,000 30,940

1.190,786

302,000

226,249

57,380

1.417,035

359,380

72

3.1 3.2 3.3 3.4 3.5 3.6

4.1 4.2 4.3 4.4 4.5 4.6

tehnica Studii de teren Taxe pentru obtinerea de avize, acorduri si autorizatii Proiectare si inginerie Organizarea procedurilor de achizitie Consultanta Asistenta tehnica TOTAL CAPITOL 3 CAPITOLUL 4 Cheltuieli pentru investitia de baza Constructii si instalatii Montaj utilaje tehnologice Utilaje, echipamente tehnologice si functionale cu montaj Utilaje fara montaj si echipamente de transport Dotari Active necorporale TOTAL CAPITOL 4 CAPITOLUL 5 Alte cheltuieli Organizare de santier 5.1.1. Lucrari de constructii 5.1.2. Cheltuieli conexe organizarii santierului Comisioane, cote, taxe, costul creditului Cheltuieli diverse si neprevazute TOTAL CAPITOL 5 CAPITOLUL 6 Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste si predare la beneficiar Pregatirea personalului de exploatare Probe tehnologice si teste TOTAL CAPITOL 6 TOTAL GENERAL Din care C+M

5,915 2,563 707,177 0,000 579,621 39,430 1.334,706 8.361,132 226,723 7.582,902 0,000 0,000 0,000 16.170,75 7 19,715 19,715 0,000 78,860 0,000 98,575

1,500 0,650 179,350 0,000 147,000 10,000 338,500 2.120,500 57,500 1.923,130 0,000 0,000 0,000 4.101,130

1,124 0,000 134,364 0,000 110,128 7,492 253,107 1.588,615 43,077 1.440,751 0,000 0,000 0,000 3.072,444

0,285 0,000 34,076 0,000 27,930 1,900 64,192 402,895 10,925 365,395 0,000 0,000 0,000 779,215

7,039 2,563 841,541 0,000 689,749 46,922 1.587,913 9.949,747 269,800 9.023,653 0,000 0,000 0,000 19.243,201

1,785 0,650 213,426 0,000 174,930 11,900 402,692 2.523,395 68,425 2.288,525 0,000 0,000 0,000 4.880,345

5.1

5,000 5,000 0,000 20,000 0,000 25,000

3,746 3,746 0,000 0,000 0,000 3,746

0,950 0,950 0,000 0,000 0,000 0,950

23,461 23,461 0,000 78,860 0,000 102,321

5,950 4.950 0,000 20,000 0,000 25,950

5.2 5.3

6.1 6.2

0,000 0,000 0,000 18.897,34 2 9.900,874

0,000 0,000 0,000 4.792,630 2.511,000

0,000 0,000 0,000 3.575,025 1.881,166

0,000 0,000 0,000 906,676 477,090

0,000 0,000 0,000 22.472.367 11.782,040

0,000 0,000 0,000 5.699,307 2.988,090

DEVIZ OBIECT CHELTUIELI ELIGIBILE


Nr. crt. 1 I 1 2 Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli 2 LUCRARI DE CONSTRUCTII Terasamente Constructii: Rezistenta (fundatii, structura de rezistenta) si arhitectura (inchideri exterioare, compartimentari, finisaje) Izolatii Instalatii electrice Instalatii sanitare Instalatii de incalzire, ventilare, climatizare, PSI, radio-tv, intranet Instalatii de alimentare cu gaze naturale Instalatii de telecomunicatii TOTAL I Valoare fara TVA Mii lei Mii euro 3 4 102,518 6.356,116 0,000 591,450 102,518 1.301,190 0,000 9,858 8.463,650 26,000 1.612,000 0,000 150,000 26,000 330,000 0,000 2,500 2.146,500 TVA Mii lei 5 19,478 1.207,662 0,000 112,376 19,478 247,226 0,000 1,873 1.608,094 Mii euro 6 4,940 306,280 0,000 28,500 4,940 62,700 0,000 0,475 407,835 Valoare (inclusiv TVA) Mii lei Mii euro 7 8 121,996 7.563,778 0,000 703,826 121,996 1.548,416 0,000 11,731 10.071,744 30,940 1.918,280 0,000 178,500 30,940 392,700 0,000 2,975 2.554,335

3 4 5 6 7 8

73

II 9 III 10 11 12

MONTAJ Montaj utilaje si echipament tehnologice TOTAL II PROCURARE Utilaje si echipamente tehnologice Utilaje si echipamente de transport Dotari TOTAL III TOTAL (TOTAL I+TOTAL II+TOTAL III)

226,723 226,723 5.688,290 0,000 0,000 5.688,290 14.378,66 3

57,500 57,500 1.442,630 0,000 0,000 1.442,630 3.646,630

43,077 43,077 1.080,775 0,000 0,000 1.080,775 2.731,946

10,925 10,925 274,100 0,000 0,000 274,100 692,860

269,800 269,800 6.769,065 0,000 0,000 6.769,065 17.110,609

68,425 68,425 1.716,730 0,000 0,000 1.716,730 4.339,490

DEVIZ PE OBIECT CHELTUIELI NEELIGIBILE


Nr. crt. 1 I 1 2 Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli 2 LUCRARI DE CONSTRUCTII Terasamente Constructii: Rezistenta (fundatii, structura de rezistenta) si arhitectura (inchideri exterioare, compartimentari, finisaje) Izolatii Instalatii electrice Instalatii sanitare Instalatii de incalzire, ventilare, climatizare, PSI, radio-tv, intranet Instalatii de alimentare cu gaze naturale Instalatii de telecomunicatii Valoare fara TVA Mii lei Mii euro 3 4 0,000 0,000 0,000 0,000 TVA Mii lei 5 0,000 0,000 Mii euro 6 0,000 0,000 Valoare (inclusiv TVA) Mii lei Mii euro 7 8 0,000 0,000 0,000 0,000

3 4 5 6 7 8

0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

74

II 9 III 10 11 12

TOTAL I MONTAJ Montaj utilaje si echipament tehnologice TOTAL II PROCURARE Utilaje si echipamente tehnologice Utilaje si echipamente de transport Dotari TOTAL III TOTAL (TOTAL I+TOTAL II+TOTAL III)

0,000 0,000 0,000 1.894,612 0,000 0,000 1.894,612 1.894,612

0,000 0,000 0,000 480,500 0,000 0,000 480,500 480,500

0,000 0,000 0,000 359,976 0,000 0,000 359,976 359,976

0,000 0,000 0,000 91,295 0,000 0,000 91,295 91,295

0,000 0,000 0,000 2.254,588 0,000 0,000 2.254,588 2.254,588

0,000 0,000 0,000 571,795 0,000 0,000 571,795 571,795

Cheltuielile neeligibile din cadrul utilajelor si echipamentelor tehnologice sunt 5 rezervoare din inox de 200 hl pentru fermentare si depozitare si respectiv cele 20 de rezervoare din inox de 500 hl (prezentate in tabelul din capitolul 3.8 al prezentului studiu de fezabilitate). Atasat studiului de fezabilitate se gasesc extrase din baza de date de preturi afisata pe siteul APDRP. Majoritatea utilajelor se regasesc punctual in lista de preturi, si relevante pentru investitia de fata sunt preturile pe care le-am gasit in baza de date pentru linii de fabricatie complete, de capacitati similare au mai mici (si cu preturi mai mari decat cele estimate in prezentul studiu, pe baza ofertelor primite de la furnizori). Pentru lucrari, proiectantul care a furnizat oferta de lucrari este WKGroup SRl. Anexat prezentului studiu de fezabilitate, in cererea de finantare, se afla oferta cu estimarea costurilor, si devizul cu detalierea costurilor de proiectare-inginerie. De asemenea, anexat prezentului studiu de fezabilitate, in cererea de finantare, se gaseste detalierea ofertei de consultanta. Mentionam ca toate cheltuielile aferente capitolului 2 din bugetul si devizul investitiei sunt incadrate la categoria de cheltuieli neeligibile, si ca atare vor fi suportate integral de catre beneficiar, si din punct de vedere al proiectului nu exista practic o etapa de achizitie si urmarire plati pentru aceste cheltuieli. Din punct de vedere al conceptului de investitie de inlocuire, prezentul proiect nu prevede o inlocuire. Momentan pe amplasamentul vizat de proiectul de investitie exista constructii ce urmeaza a fi demolate conform autorizatiei de desfiintare nr. 1282/2 din 22.04.2008. Facem precizarea ca aceste constructii sunt dezafectate, si nu se constituie intr-o unitate de productie functionala sau cu subansamble functionale. Capacitatea de productie care a existat si care a functionat pe aceasta locatie are o vechime mai mare de 30 de ani, deci nu este vorba de o investitie de inlocuire, in conditiile detaliate in prezentul studiu de fezabilitate. In momentul de fata, pentru a putea construi de la zero noua cladire, terenul va fi curatat de vechile constructii, lucrare pentru care este emis deja certificatul de urbanism cu avizele aferente, si care a fot bugetata corespunzator in cadrul prezentului studiu. Anexat prezentului studiu este un document din anul 1976, prin care se da in folosinta un buncar pentru Combinatul Viticol Ulmeni ceea ce demonstreaza clar ca inca dinainte de 1976 combinatul a existat ca si cladire functionala, deci imobilele si dependintele in sine (actualmente dezafectate inproportie de 90%) au o vechime mai mare de 30 de ani. Exista de asemenea un document (anexat prezentului studiu) de vanzare-cumparare, unde apare anul de darein folosinta a diverselor cladiri-facilitati ale fostului combinat. Crama este din anul 1953, iar in anii 1975-1976 s-a efectuat o operatie de retehnologizare, prinaparitia unor materiale si utilaje specifice. Practic, combinatul vechi de pe actuala locatie a proiectului de investitii functioneaza din anul 1953, avand deci o vechime de 55 de ani, ceea ce exclude varianta unei investitii de inlocuire.

75

6. Finantarea investitiei Din valoarea totala a investitiei (fara TVA) de 18.897.342 RON, ajutorul public nerambursabil este de 7.834.012 RON. Pentru a se verifica incadrarea cheltuielilor eligibile din buget in limitele prevvazute in fisa masurii se va utiliza cursul de schimb Euro/RON publicat pe pagina web a Bancii Central Europene www.ecb.int/index.html de la data intocmirii Studiului de Fezabilitate.
Curs Euro / leu 3,9430 din data de 06.10.2008 Procent finantare publica = 50.% Cheltuieli eligibile -RONEuro Ajutor public nerambursabil 7.834.012 1.986.815 Sursele de finantare pentru 7.834.012 1.986.815 completarea necesarului de finantare din care: -autofinantare 2.302.347 583.907 -imprumuturi 5.531.665 1.402.908 TOTAL PROIECT 15.668.024 3.973.630

Cheltuieli neeligibile -RONEuro 6.804.343 3.229.318 3.575.025 6.804.343 1.725.677 819.000 906.676 1.725.677

Total -RONEuro 7.834.012 1.986.815 14.638.355 3.712.492 5.531.665 9.106.690 22.472.367 1.402.908 2.309.584 5.699.307

Procentul de finantare publica se va stabili in functie de conditiile impuse de fisa tehnica a masurii aferente proiectului intocmit de solicitant. Pentru proiectele cu finantare publica mai mare de 50% din valoarea eligibila, se va motiva solicitarea procentului.

7. Date privind forta de munca: 7.1 Total personal existent 7. din care personal de executie 5. 7.2 Estimari privind forta de munca ocupata prin realizarea investitiei Locuri de munca nou-create 30 Detalierea locurilor d emunca pe zone ale fluxului de fabricatie este descrisa incapitolul 3.8. 7.3 Responsabil legal (nume, prenume, functie in cadrul organizatiei, studii si experienta profesionala), relevante pentru proiect. Responsabil legal al proiectului este domnul Chiricioiu Valerica, avand functia de director executiv al Casei de Vinuri Pietroasa. In ceea ce priveste calificarile si experienta profesionala, anexat studiului de fezabilitate se gaseste un CV al domnului Chiricioiu.

II.

Partile desenate plan de amplasare in zona (1:25.000-1:5.000) plan general (1:5.000-1:5.00) plan de situatie cu amplasarea retelelor de utilitati, surse de apa si receptori ape uzate (1:1.000-1:500) planuri de arhitectura planurile nivelelor, sectiuni pentru principalele obiecte de constructii planul de amplasare a utilajelor pe fluxul tehnologic

Partile desenate care se regasesc inanexa prezentului studiu de fezabilitate in cererea de finantare sunt urmatoarele: - plan incadrare in zona - plan de situatie

76

plan parter plan etaj sectiune A-A fatade 1 fatade 2 plan de situatie utilitati plan parter utilitati

Daca solocitantul isi propune ca obiectiv specific Imbunatatirea veniturilor intreprinderilor sprijinite prin cresterea valorii adaugate a produselor agricole, va completa Anexele B (numai sheeturile Prognoza veniturilor, Prognoza cheltuielilor si Proiectia contului de profit si pierdere, pentru persoanbe juridice) sau Anexele C (numai sheet-ul Incasari_plati Anii 1-5 prognoza, pentru persoane fizice autorizate si asociatii familiale). Pentru persoane juridice Formula pentru calculul VAB este urmatoarea: Vab = [(Cifra de afaceri + Variatia stocurilor (+ pentru C; - pentur D) + Venituri din productia realizata pentru scopuri proprii si capitalizata) (Cheltuieli materiale total + Alte cheltuieli de exploatare)]. Solicitantul va calcula VAB conform formulei de mai sus, utilizand datele dinproiectia contului de profit si pierdere, calculul se face pe total an analizat (pentru anul 0 anterior depunerii proiectului si pentru anii 1-5 de functionare pe fiecare an in parte). Obiectivul specific este indeplinit in situatia in care valoarea VAB est pozitiva si a crescut fata de anul anterior depunerii proiectului si pastreaza o evolutie cel putin liniara pe perioada celor cinci ani de functionare, iar pentru proiectele de investitii noi este indeplinit si in situatia in care VAB-ul este pozitiv si are o evolutie cel putin liniara pe perioada de prognoza analizata. Pentru persoane fizice si asociatii familiale Formula pentru calculul VAB este urmatoarea: VAB = (Incasari din activitatea agricola+Incasari din activitati productive, prestari servicii Plati pentru desfasurarea activitatilor productive) Solicitantul va calcula VAB conform formulei de mai sus, utilizand datele din anexa C, sheet-ul Incasari_plati Anii 1-5 prognoza si se calculeaza pe total an analizat pentur anii 1-5 de functionare pe fiecare an in parte. Obiectivul specific este indeplinit in situatia in care valoarea VAB este pozitiva si pastreaza o evolutie cel putin pe perioada celor cinci ani de functionare. Valoarea adaugata bruta (VAB) Evolutia acestui indicator pentru perioada analizata:
Indicatori Cifra de afaceri (1) Variatie Stocuri (2) Venituri din productia realizata pentru scopuri proprii si capitalizata (3) Cheltuieli materiale total (4) Alte cheltuieli de exploatare (5) 0 3.795.185 0 0 2.562.506 855.821 1 32.120.000 -600.000 0 19.654.812 3.300.000 2 32.120.000 0 0 19.654.812 3.300.000 3 54.750.000 -442.262 0 33.413.181 5.000.000 4 54.750.000 0 0 33.413.181 5.000.000 5 54.750.000 0 0 33.413.181 5.000.000

77

Valoarea Adaugata Bruta (VAB) (1 + 2 + 3 4 - 5)

376.858

8.565.188

9.165.188

15.894.557

16.336.819

16.336.819

Obiectivul specific este indeplinit deoarece VAB este pozitiva, a crescut fata de anul anterior depunerii proiectului (anul 0) si pastreaza o evolutie crescatoare I nperioada celor cinci ani de functionare. Mai exact, in perioada 1 fata de anul 0 (anterior depunerii proiectului), VAB va creste fata de anul 1 de 22,78 ori (8.565.188 lei) cu o crestere fata de anul 3 de 1,03 ori.

18.000.000 16.000.000 14.000.000 12.000.000 10.000.000 8.000.000 6.000.000 4.000.000 2.000.000 0 1 2 3


Evolutia VAB
376.858 8.565.188 9.165.188 15.894.557

16.336.819

16.336.819

Daca solicitantul isi propune prin realizarea investitiei cresterea viabilitatii economice ca obiectiv pentru imbunatatirea performantei generale a intreprinderii, va completa Anexele B (pentur persoane juridice) sau Anexele C (pentru persoanele fizice autorizate si asociatii familiale). III. Proiectii financiare si indicatori financiari (Anexele B pentru persoane juridice si Anexele C pentru persoane fizice autorizate si asociatii familiale) pentru indeplinirea obiectivului cresterea viabilitatii economicel. Proiectii financiare persoane juridice (Anexa B) 1.1. 1.2. 1.3. 1.4. 1.5. 1.6. Prognoza veniturilor prognoza cheltuielilor proiectia contului de profit si pierdere bilant sintetic previzionat flux de numerar indicatori financiari

1.1 Prognoza veniturilor Productia fizica prognozata a fi vanduta in primul an de exploatare este de 5.000.000 de sticle de 0,75 litri si 140.000 de sticle de 1,5 litri. Aceste cifre echivaleaza cu: - vanzari trimestriale de 1.250.000 de sticle de 0,75 litri si 35.000 de sticle de 1,5 litri; - vanzari lunare de 416.667 sticle de 0,75 litri si 11.667 de sticle de 1,5 litri;

78

Pentru anii 2-5 de exploatare se preconizeaza o crestere a vanzarilor fizice la sticlele de 0,75 pana la 8.650.000 sticle. Pentru vinul imbuteliat la sticle de 1,5 litri productia estimata a fi vanduta ramane constanta la valoarea de 140.000 sticle pe an. Valorile previzionate pentru primii 5 ani de exploatare sunt: Tip articol Sticle 0,75 litri Sticle 1,5 litri An 1 5.000.000 140.000 An 2 5.000.000 140.000 An 3 8.650.000 140.000 An 4 8.650.000 140.000 An 5 8.650.000 140.000

Aceste vanzari se vor realiza in cea mai mare parte din Romania, dar si in Rusia si China. Pentru sticlele de 0,75 litri s-a estimat un pret de vanzare unitar de 6,2 lei iar pentur cele de 1,5 litri s-a estimat un pret de vanzare unitar de 8 lei. Pe baza acestor previziuni au rezultat urmatoarele valori estimative ale cifrei de afaceri: Tip articol Sticle 0,75 litri Sticle 1,5 litri Total CA An 1 An 2 An 3 An 4 31.000.000 31.000.000 53.600.000 53.600.000 1.120.000 1.120.000 1.120.000 1.120.000 32.120.000 54.750.000 54.750.000 An 5 53.600.000 1.120.000

32.120.000

54.750.000

Nu exista alte venituri prognozate decat cele aferente activitatii de baza. In acest context, veniturile de exploatare previzionate sunt egale cu cifra de afaceri. 1.2 Prognoza cheltuielilor Pentru prognoza cheltuielilor s-a pornit de la urmatoarele valori lunare, valori corelate cu productia fizica estimata si cu specificul activitatii: A. Cheltuieli materiale: Acest proiect consta in dezvoltarea unor capacitati de productie in vinificatie. Rezultatul procesului de productie este vin ambalat la sticle de 0.75 si 1.5 litri. Principalele elemente de cost in realizarea produsului finit sunt urmatoarele:

Produs Materia prima (struguri) Must concentrat Vin Sticla Dop Eticheta Capison Snur Cutie Consumabile ambalare Ambalaje Adeziv

Sticla 0.75 l 1,395 0,140 0,698 0,324 0,063 0,044 0,020 0,015 0,060 0,026 0,005 0,002

Sticla 1.5 l 2,118 0,035 1,420 0,438 0,063 0,045 0,020 0,060 0,026 0,005 0,002

79

Scotch Folie Total cheltuieli materii prime si consumabile

0,001 0,002 2,789

0,001 0,002 4,230

Avand in vedere cantitatea vanduta annual avem urmatoarea ca la nivel annual aceste cheltuieli au o valoare egala cu: 2.789 lei x 5.000.000 sticle 0.75 l + 4.230 lei x 140.000 sticle 1.5 l = 14.538.720 lei (valoare aferenta anului 1 si 2). Aceasta valoare se modifica pentru anii de exploatare 3 5 la valoarea totala de 24.715.824 lei pe an datorita modificarii productiei vandute de la 5.000.000 sticle de 0.75 l si, respectiv, 140.000 sticle de 1.5 l. O alta categorie de cheltuieli materiale se refera la cheltuielile de exploatare aferente utilitatilor (apa, energie). Conform parametrilor de functionare a echipamentelor angajate de acest proiect, totalul acestor cheltuieli se ridica la o valoare anuala de 138.000 lei (anii de exploatare 1 2). Aceste cheltuieli sunt structurate dupa cum urmeaza: Energie Gaze Apa TOTAL Anual 76.800 lei 34.200 lei 27.000 lei 138.000 lei

Aceste cheltuieli sunt estimate sa creasca la valoarea anuala de 234.600 lei (crestere cu 70%) pentru anii de exploatare 3 5. Cheltuielile cu marfurile sunt egale cu 0 pentru ca in cazul acestui proiect nu se obtin venituri din vanzarea marfurilor achizitionate de la alti furnizori. Activitatea companiei se concentreaza exclusiv pe productia de vin si pe vanzarea productiei proprii pe piata. In consecinta, si nivelul veniturilor din exploatare este 0. Ultima cheltuiala din categoria cheltuieli materiale sunt aferente altor cheltuieli materiale. In aceasta categorie intra urmatoarele cheltuieli (aferente primului an de exploatare):

SPECIFICATIE Cheltuieli cu materii prime si cu materialele consumabile Alte cheltuieli materiale Alte cheltuieli din afara (cu energia si apa) Cheltuieli privind marfurile Cheltuieli cu materiale - total

Anul 1 14.538.720 4.978.092 138.000 0 19654812

Anul 2 14.538.720 4.978.092 138.000 0 196654812

Anul 3 24.715.824 8.462.757 234.600 0 33413181

Anul 4 24.715.824 8.462.757 234.600 0 33413181

Anul 5 24.715.824 8.462.757 234.600 0 33413181

80

Evolutia cheltuielilor materiale pentru (cinci ani de exploatare)


30.000.000 25.000.000 20.000.000 15.000.000 10.000.000 5.000.000 0 Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5
4.978.092 4.978.092 234.600 234.600 14.538.720 14.538.720

Cheltuieli cu m aterii prim e si cu m ateriale consum abile 24.715.824 alte cheltuieli am teriale alte cheltuieli din afara (cu energi si apa)

24.715.824

24.715.824

8.462.757

8.462.757

8.462.757

138.000

138.000

234.600

Structura cheltuielilor materiale pentru primul an de exploatare:

0,70% 25,33%

Cheluieli cu materiile prime si cu materialele consumabile Alte cheltuieli materiale Alte cheltuieli din afara (cu energia si apa)

73,97%

Evolutia cheltuielilor materiale totale pentru perioada de exploatare analizata:

81

40.000.000 35.000.000 30.000.000 25.000.000 20.000.000 15.000.000 10.000.000 5.000.000 0 1 2 3 4 5


19.654.812 19.654.812 33.413.181 33.413.181 33.413.181

B. Cheltuieli de personal: Personalul angajat pentru operarea proiectului de investitii necesita urmatoarele costuri: Cheltuieli trimestriale cu salariile: 234.000 lei; Cheltuieli trimestriale cu contributiile salariale: 64.350 lei; Total cheltuieli salariale trimestriale: 298.350 lei. Echivalentul annual al acestor cheltuieli de personal este de 1.193.400 lei (pentur anul 1 si 2 de exploatare) si de 2.028.780 lei (pentru anul 3 - 5) corespunzand unei cresteri slariale estimate cu 70%.
Tipuri de cheltuieli Salarii Contributii TOTAL Anul 1 936.000 257.400 1.193.400 Anul 2 936.000 257.400 1.193.400 Anul 3 1.591.200 437.580 2.028.780 Anul 4 1.591.200 437.580 2.028.780 Anul 5 1.591.200 437.580 2.028.780

C. Cheltuieli aferente amortizarii: Amortizarea s-a facut liniar, in 5 ani, pentru valoarea investitiei fara TVA de 18.897.342 lei. A rezultat o cheltuiala cu amortizarea de 4.183.164 lei pe an, adica 1.045.791 lei pe trimestru.Cheltuielile cu dobanzile au rezultat di considerarea unui credit bancar in suma de ..contractat pe o perioada de 5 ani, fara perioada de gratie, cu o rata de dobanda anuala de 15%. Alte cheltuieli de exploatare aferente proiectului sunt I nvaloare totala de 3.500.000 lei (anul 1 -2) si 5.950.000 lei pe an (anii 3 - 5).

Categoria

Total An 1

Total An 2

Total An 3

Total An 4

Total An 5

82

Cheltuieli cu materii prime si cu materialele consumabile Alte cheltuieli materiale Alte cheltuieli din afara (cu energia si apa) Cheltuieli privind marfurile Cheltuieli cu materiale total Cheltuieli cu personalul angajat Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala Cheltuieli cu personalul total Cheltuieli cu amortizarile Alte cheltuieli de exploatare Cheltuieli pentru exploatare total

14.538.720 4.978.092 138.000 0 19654812 936.000 257.400 1.193.400 4.183.164 3.300.000 28.331.376

14.538.720 4.978.092 138.000 0 196654812 936.000 257.400 1.193.400 4.183.164 3.300.000 28.331.376

24.715.824 8.462.757 234.600 0 33413181 1.591.200 437.580 2.028.780 4.183.164 5.000.000 44.625.125

24.715.824 8.462.757 234.600 0 33413181 1.591.200 437.580 2.028.780 4.048.575 5.000.000 44.490.536

24.715.824 8.462.757 234.600 0 33413181 1.591.200 437.580 2.028.780 3.779.470 5.000.000 44.221.431

Structura cheltuielilor de exploatare asociate proiectului (primul an)

0,70% 25,33%

Cheluieli cu materiile prime si cu materialele consumabile Alte cheltuieli materiale Alte cheltuieli din afara (cu energia si apa)

73,97%

1.3 Proiectia cotului de profit si pierdere (anul 1 si 2 proiectia trimestriala)

83

Prognoza privind veniturile din exploatare, cheltuielile din exploatare, rezultatul din exploatare, rezultatului brut si celui net pentru primii doi (trimestrial) este urmatoarea:
Anul 0 (anterior depunerii cererii de finantare) 4.297.104 4.007.281 Anul 1 TRIM I TRIM II TRIM III TRIM IV TRIM I Anul 2 TRIM II TRIM III TRIM IV

Nr. crt. Venituri din exploatare total Cheltuieli pentru exploatare total Rezultatul din exploatare Venituri financiare totale Cheltuieli financiare total Rezultatul financiar Rezultatul brut Impozitul pe profit/cifra de afaceri Rezultatul net al exercitiului financiar

7.880.00 0 7.082.84 4 797.156

7.880.000 7.082.844

7.880.000 7.082.844

7.880.000 7.082.844

8.030.000 7.082.844

8.030.000 7.082.844

8.030.000 7.082.844

8.030.000 7.082.844

289.823 787 167.000 -166.213 123.610 0 123.610

797.156

797.156

797.156

947.156

947.156

947.156

947.156

323.540 -323.540 473.616 75.779 397.837

303.310 -303.310 493.846 79.015 414.831

283.340 -283.340 513.816 82.211 431.605

262.855 -262.855 534.301 85.488 448.813

281.142 -281.142 666.014 106.562 559.452

253.464 -253.464 693.692 110.991 582.701

244.328 -244.328 702.828 112.452 590.376

234.659 -234.659 712.497 114.000 598.497

Evolutia rezultatului brut si a celui net aferenta celor cinci ani este urmatoarea:
Anul 0 (anterior depunerii cererii de finantare) 123.610 123.610 Total An 1 2.015.579 1.693.086 Total An 2 2.775.031 2.331.026 Total An 3 9.048.959 7.601.126 Total An 4 9.757.084 8.195.951 Total An 5 10.157.462 8.532.268

Nr. crt. Rezultatul brut Rezultatul net al exercitiului financiar

Impozitul pe profit in anul 0 (adica anul 2007) este nul deoarece in anul respectiv se reporteaza o pierdere fiscala din anii anteriori. Desi rezultatul brut curent aferent primului an este de 123.610 lei, exista o pierdere fiscala reportata in suma de 573.762 lei, care genereaza pe total o pierdere fiscala de 450.152 lei. Aceasta pierdere fiscala se reporteaza si pentru cele 18 luni de implementare, de aceea nu exista o suma de plata pentru impozitul pe profit pentru aceasta perioada. Pierderea fiscala este reportata din exercitiul financiar 2005, deci in primul an de exploatare (asociat anului 2010) societatea va plati impozit pe profit, perioada de 5 ani de reportare a pierderii fiscale fiind depasita. Aceeasi precizare este valabila si pentru bugetul din anul 0 (adica anul 2007).

Evolutia rezultatul brut si net in perioada de exploatare

84

12.000.000 10.000.000 8.000.000 6.000.000 4.000.000 2.000.000 0 An 0

Rezultatul brut Rezultatul net

An 1

An 2

An 3

An 4

An 5

1.4 Bilant sintetic previzionat La o marime a capitalului social de 456.317 lei, cu o pierdere fiscala de 450.152 lei si rezerve constituite de 12.502 lei, rezulta o marime a capitalurilor proprii de 18.667 lei. Rezervele constituite au fost in limitele legale, a 5% din profitul brut, nu mai mult de 20% din capitalul social. Tinand cont de strategia firmei pe primii 5 ani de exploatare de asigurare a recuperarii investitiei si de stabilitae financiara, nu se fac plati de dividende. Astfel, rezultatul exercitilui ramas dupa distribuirea rezervelor se regaseste in cresterea de capital social din anul viitor. Spre exemplu, in anul 2 de exploatare, marimea capitalurilor sociale (7581068 lei) este egala cu marimea capitalurilor sociale din anul 1 de exploatare (5.987.982 lei) plus diferenta dintre rezultatul exercitiului si rezervele constituite in anul 1 de exploatare ( 1.693.086 lei 100.000 lei = 1.593.086 lei). Marimea capitalurilor sociale din anul 1 de exploatare ( 5.987.982 lei) este egala cu marimea din anul 0 a acestora (456.317 lei) plus cresterea de capital social aferenta proiectului de investitii (5.531.665 lei). Elementele de activ si de pasiv previzionate pentru perioada de exploatare sunt:
Pozitia din bilant Nr. crt. I II III IV V VI Active imobilizate nete (1-2) Total active circulante (3+4+5) TOTAL ACTIV (I+II) Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de pana la un an Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an Subventii pentru investitii Total capitaluri proprii TOTAL PASIV Anul 0 (anterior depunerii cererii de finantare) 1.480.195 3.883.924 5.364.119 4.872.173 473.279 0 18.667 5.364.119 Total An 1 16.194.973 7.698.257 23.893.230 2.416.904 7.515.546 6.267.210 7.693.570 23.893.230 Total An 2 12.012.409 9.255.758 21.268.167 2.701.008 3.842.155 4.700.408 10.024.596 21.268.167 Total An 3 7.829.845 19.192.431 27.022.276 3.701.512 2.561.436 3.133.606 17.625.722 27.022.276 Total An 4 3.779.470 29.889.72 4 33.669.19 4 5.000.000 1.280.719 1.566.802 25.821.67 3 33.669.19 4 Total An 5 0 40.638.410 40.638.410 6.284.469 0 0 34.353.941 40.638.410

85

Evolutia activelor totale (sau pasivelor totale) inperioada de exploatare:

45.000.000 40.000.000 35.000.000 30.000.000 25.000.000 20.000.000 15.000.000 10.000.000 5.000.000 0 An 0 An 1 An 2 An 3 An 4


5.364.119 23.893.230 21.268.167 27.022.276 33.669.194

40.638.410

An 5

Structura activelor pentru primul an de exploatare:

9,07%

20,51%

Active imobilizate brute Valoarea amortizarii cumulate


2,64%

Stocuri Creante Casa si conturi la banci

17,51% 85,29%

In constituirea bilantului si a contului de profit si pierdere pe anii 1-5 de exploatare a fost constituita amortizarea tinand cont de suma amortizata a imobilizarilor din formularul 40, Situatia activelor imobilizate, respectiv din balanta sintetica de verificare (la data de 31.12.2007), adica de 403.696 lei.

86

Totalul cheltuielilor cu amortizarea prevazute sunt sintetizate in tabelul urmator:


1 403696 3779468 4183164 2 403696 3779468 4183164 3 403696 3779468 4183164 4 269107 3779468 4048575 5 0 3779470 3779470 Total 1480195 18897342

Amortizarea initiala Amortizare investitie Total

Pentru contul de profit si pierdere din anul 0, cheltuiala cu amortizarea este preluata ca ajustari de valoare privind imobilizarile corporale si necorporale si este de 358.208 lei. 1.5 Flux de numerar Prognoza fluxurilor de numerar anuale aferente primilor 5 ani de exploatare este urmatoarea:
OPERATIUNEA/PERIOADA
ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE Total intrari de lichiditati din activitatea de investitii Total iesiri de lichiditati prin investitii Total iesiri de lichiditati prin finantare Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare ACTIVITATEA DE EXPLOATARE Incasari din activitatea de exploatare, inclusiv TVA Incasari din activitatea financiara pe termen scurt Credite pe termen scurt Total intrari de numerar Plati pentru activitatea de exploatare, inclusiv TVA (dupa caz), din care: Flux brut inainte de plati pentru impozit pe profit / cifra de afaceri si ajustareTVA Plati/incasari pentru impozite si taxe Rambursari de credite pe termen scurt Plati de dobanzi la credite pe termen scurt Dividende Total plati, exclusiv cele aferente exploatarii Flux de numerar din activitatea de exploatare FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW) Flux de lichiditati net al perioadei Disponibil de numerar al perioadei precedente Disponibil de numerar la sfarsitul perioadei

Anul 1 0 0 4666436 -4666436

Anul 2 0 0 4506984 -4506984

Anul 3 0 0 1614372 -1614372

Anul 4 0 0 1483099 -1483099

Anul 5 0 0 1351825 -1351825

38708800

39422800

66626208

67152500

67152500

1200000 38708800 28452627 10256173 2233342 1200000 180000

1200000 39422800 28452627 10970173 2288282 1200000 180000

2000000 66626208 48315465 18310743 3758549 2000000 300000

2000000 67152500 48315465 18837035 3779553 2000000 300000

2000000 67152500 48315465 18837035 3844244 2000000 300000

3613342 6642831

3668282 7301891

6058549 12252194

6079553 12757482

6144244 12692791

1976395 190642 2167037

2794907 2167037 4961944

10637822 4961944 15599766

11274383 15599766 26874149

11340966 26874149 38215115

87

Evolutia fluxului de lichiditati net al perioadei

12.000.000 10.000.000 8.000.000 6.000.000 4.000.000 2.000.000 0 Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5

1.6 Indicatori financiari Modul de calcul si baremurile limita care trebuie respectate sunt urmatoarele: 1. Valoarea investitiei (VI) = valoarea totala a proiectului fara TVA, se preia din bugetul proiectului. VI = 18.897.342 lei 2. Veniturile din exploatare (Ve) sunt preluate din prognoza veniturilor
An 1 31.520.000 An 2 32.120.000 An 3 54.307.738 An 4 54.750.000 An 5 54.750.000

3. Cheltuieli de exploatare (Ce) sunt preluate din prognoza cheltuielilor


An 1 28.331.376 An 2 28.331.376 An 3 44.625.125 An 4 44.490.536 An 5 44.221.431

4. Rezultatul din activitatea curenta (Re) se calculeaza: Re=Ve-Ce


An 1 3.188.624 An 2 3.788.624 An 3 9.682.613 An 4 10.259.464 An 5 10.528.569

Se observa ca acesta este pozitiv pentru fiecare an din perioada analizata. Rata rezultatului din exploatare (rRe) se calculeaza dupa formula RRe = Re x100 Ve
An 1 10.12% An 2 11.80% An 3 17.83% An 4 18.74% An 5 19.23%

88

Rata rezultatului din exploatare este deci mai mare decat 10% dinveniturile din exploatare pentru fiecare an evaluat. 5. Durata de recuperare a investitiei (Dr) se calculeaza astfel:

VI
Dr =

( Flux _ net _ actualizat + Flux _ exp loatare _ actualizat ) / 12


5 12

Pentru investitia analizata durata de recuperare este de 2.10 ani, ceea ce reprezinta un punct forte al investitiei (investitia se justifica si prin faptul ca se recupereaza intr-o perioada redusa). 6. Rata rentabilitatii capitalului investit (rRc) se calculeaza astfel: Flux _ exp loatare x100 VI

rRc =

An 1 35,15%

An 2 38,64%

An 3 64,84%

An 4 67,51%

An 5 67,17%

Se observa ca aceasta marime este semnificativ mai mare decat 5% pentru fiecare an evaluat. 7. Rata acoperirii prin fluxul de numerar (RAFN)

An 1 1,4235

An 2 1,6201

An 3 7,5894

An 4 8,6019

An 5 9,3894

Se observa ca acest indicator este mai mare decat 1,2, in fiecare an fiind in crestere accentuata in ultima perioada de exploatare. 8. Rata indatorarii pe termen mediu si lung (r l) este calculata ca raport intre total datorii pe termen mediu si lung si total active.
An 1 31,45% An 2 18,07% An 3 9,48% An 4 3.80% An 5

Acest indicator este mai mic decat 60% pe toata preioada analizata, fiind in scadere de la circa 31,45% in primul an la 0 in anul 5 cand se ramburseaza creditele pe termen lung contractele pentru dezvoltarea acestui proiect. Creditele contractate pe termen lung au dobanda de 10.5% in timp ce creditele pe termen scurt au o dobanda de 15%.

89

9. Rata de actualizare este de 8%, folosita pentru actualizarea fluxurilor de numerar viitoare.

10. Valoarea actualizata neta (VAN) este calculata astfel:

12 FN i FN i exp lt + VI VAN = i (1 + r ) i i = l (1 + r ) i =6

Pentru aceasta investitie VAN = 54.754.190 lei, deci pozitiva, de aproximativ 3 ori mai mare decat investitia. 11. Disponibilul de numerar la sfarsitul perioadei este preluat din anexa B8 Flux de numerar

An 1 2.167.037

An 2 4.961.944

An 3 15.599.766

An 4 26.874.149

An 5 38.215.115

Se observa ca acesta este pozitiv pentru fiecare an de previziune. IN CONCLUZIE TOTI INDICATORII ANALIZATI INDEPLINESC CONDITIILE CERUTE.

90