!studiu de Fezabilitate FINAL!!!!!!!!

Studiu de fezabilitate
Partea I :
1. Date generale
1.1 Denumirea solicitantului si datele de identificare ale acestuia
Numele solicitantului : S.C. AVICARVIL S.R.L.

Sediul social: sat Francesti, com Francesti, nr.1, judetul Valcea, tel. 0722592918
Sedii secundare:
 Sat Budesti, comuna Budesti, judetul Valcea
 Oras Babeni, strada Calea lui Traian, nr. 176, judetul Valcea – Fabrica de nutreturi
combinate
 Sat Mihaiesti, comuna Mihaiesti, judetul Valcea – Ferma gaini rase grele si statie de
incubatie
 Sat Negreni, comuna Mihaesti, Aleea Nuci, nr 28, judetul Valcea
 Ramnicu Valcea, Piata Centrala, judetul Valcea - Magazin de desfacere
 Ramnicu Valcea, Piata Ostroveni, judetul Valcea - Magazin de desfacere
 Ramnicu Valcea, Piata Nord, judetul Valcea – Magazin de desfacere
 Pitesti, Piata Centrala, judetul Arges –Magazin de desfacere
 Municipiul Dragasani, str Rahova, nr.1 , judetul Valcea
 Comuna Ladesti, judetul Valcea
 Comuna Diculesti, judetul Valcea
Act de infiintare: incheiere judecatoreasca nr 1027/10.05.2006

Nr. Inregistrare in Registrul Comertului Bucuresti : J 38/420.01.04.2008
Cod unic de inregistrare: 18658662 atribuit in data de 11.05.2006
In anul 2008 a avut loc o schimbare a sediului din judetul Prahova, in judetul Valcea, si deasemenea
a fost modificat numele societatii din Carvil SRL in Avicarvil SRL, deoarece in judetul Valcea numele era
indisponibil.
Forma de organizare: societate comerciala cu raspundere limitata.
Capital privat: 100%
Capital social subscris varsat: 20.000,00 RON.
Nr. parti sociale: 2000 X 10 RON valoare parte sociala.
Actionarii societatii Avicarvil SRL si ponderea lor in capitalul social
Societatea cu raspundere limitata are ca actionari personae fizice associate cu urmatoarele ponderi
in capitalul social, conformcertificatului constatator ORC
- Paraschiv Justin Ovidiu, asociat unic, cetatean roman, aport la capitalul social 20.000 RON, cota
de participare la beneficii si pierderi 100%
Persoane imputernicite:
Administrator:
- Laurentiu Filip numit la 02.04.2008 cu durata nelimitata a mandatului
1
Conturi bancare pentru activitati pentru proiect FEADR:
RO65 RZBR 0000 0600 1052 7021, Banca Reiffeisen, sucursala Mizil (ron)
Si
RO15 RZBR 0000 0600 1052 7048 Banca Reiffeisen, sucursala Mizil (euro)
1.2 Scurt istoric al solicitantului
In data de 10.05.2006 se infiinteaza societatea comerciala cu raspundere limitata Carvil SRL, persoana
juridical romana inregistrata la Registrul Comertului sub numarul J 29/1047/10.05.2006 si cod unic de
inregistrare 18658662 cu sediul social in Oras Mizil, str. Nicolae Balcescu, nr32A, bl. 48, parter, judetul
Prahova avand obiect principal de activitate ,, Activitati cu ferme mixte”Cod CAEN-0150 ; asociat si
administrator Rogoz Ciprian Nicoalae si 200 ron valoarea capitalului varsat.
In data de 16.01.2008, conform Certificatului de inregistrare mentiuni nr 2181/ 16.02.2008 odata cu
actualizarea codurilor CAEN se mareste capitalului social subscris si varsat la 20.000 ron. Asociatul unic
Rogoz Ciprian Nicolae se retrage din firma si din functia de administrator si este inlocuit de noii asociati:
Paraschiv Carmina Elena si Paraschiv Justin Ovidiu, ultimul preluand si functia de administrator.
Societate Comerciala CARVIL SRL nu a desfasurat nici un fel de activitate de la infiintare si pana in
luna martie 2008.
In data de 31.03.2008 se achizitioneaza de la S.C. Olchim Ramnicu Valcea S.A. in baza contractului
de vanzare-cumparare nr.1310 din 31 Martie 2008, urmatoarele obiective: Avicola Babeni –sediu central;
Avicola Babeni – coloana auto , Avicola Babeni – Ferma Budesti, Avicola Babeni – ferma 1 si 2 Francesti,
Avicola Babeni – Abator si central termica, Avicola Babeni –ferma Mihaiesti, Avicola Babeni – ferma
Suinprod, FNC Babeni- Fabrica de Nutreturi Combinate, FNC Babeni-bazele de eceptie cereale din
Dragasani, fauresti , Ladesti.
In data de 28.03.2008 se schimba denumirea societatii din S.C. Carvil S.R.L. in S.C. AVICARVIL
S.R.L. si sediul social in orasul Babeni, str. Principala , nr. 334, judetul Valcea.
In data de 02.04.2008 se schimba din nou sediul social in comuna Francesti, sat Francesti, nr1, judetul
Valcea. Tot la aceasta data se revoca din functia de administrator Paraschiv Justin Ovidiu si se numeste in
functie Filip Laurentiu, cu mandat pe termen nelimitat. Se schimba domeniul de activitate principal in cod
0147 ,, Cresterea pasarilor”.
In data de 03.04.2008 si 17.04.2008 se infiinteaza puncte de lucru si sediile secundare enumerate mai
sus.
In present, conform Certificatului constatator ORC actionarul Paraschiv Justin Ovidiu este unic
asociat.
Asociatul unic al societatii Avicarvil a desc sa utilizeze oportunitatile programului de finantare PNDR
pentru modernizare fermelor de pui de carne si adaptarea acestora la standardele comunitare.
Astfel:
- Unitatea nu a beneficiat de sprijin nerambursabil in cadrul altor programe de finantare, este
producatoare de pui de carne (broiler) avand populate in present 3 ferme de pui de carne:
Francesti ferma 1(7 hale), Francesti ferma 2 (8 hale) si Budesti (8 hale).
- Avicarvil este membru cu drepturi depline in Uniunea Crescatorilor de Pasari din Romania
unica asociatie din sectorul avicol constituita conferm OG26/2000, afiliata la prestigioase
organizatii international si partener principal de discutie si consultari a Ministerului Agriculturii,
asa cum rezulta din adresa UCPR.
2
Partea a II-a
2. Descrierea proiectului
2.1 Denumirea investitiei
,,Modernizarea si extinderea capacitatii de productie in fermele S.C. AVICARVIL S.R.L.”
2.2 Elaborator
S.C. A.C.F.N.V Grup S.R.L

Sediu: Bucuresti, sector 1, str. Mihail Moxa, nr.3-7
Nr. de inregistrare in registrul comertului : J 38/423/25.08.2009
Cod unic de inregistrare in Registrul Comertului: RO 25933609
S.C. A.C.F.N.V GRUP S.R.L. are ca obiecte de activitate urmatoarele:

COD CAEN 7022: Activitati de consultanta pentru afaceri si management
2.3 Obiectivele investitie/prioritati
S.C. AVICARVIL S.R.L. doreste prin initierea si implementarea acestui proiect sa dezvolte
activitatea pe care o desfasoara in prezent efectuand modernizarea si extinderea capacitatilor de crestere a
pasarilor existente.
Complexul de crestere a pasarilor care face obiectul acestui proiect de modernizare necesita a fi
retehnologizat conform celor mai bune tehnici disponibile prin respectarea standardelor europene atat din
punct de vedere al solutiilor tehnologice uttilizate, cat si al conditiilor igienico-sanitare si de protectie a
mediului.
Prin aceasta investitie Avicarvil SRL are ca obiective principale:
-cresterea cifrei de afaceri;
-initierea, dezzvoltarea si orientarea activitatii in functie de tendintele previzionate ale pietei;
-crearea unor capacitati de crestere pasari moderne adecvat desfasurarii unor fluxuri de productie
care indeplinesc conditiile omunitare;
-imbunatatirea calitatii produselor,a sigurantei muncii si a protectiei mediului. Deoarece societatea
nu a documentat,implementat si certificat un sistem integrat de protectie a mediului, noua capacitate va
crea premisele necesare implementarii documentatiei,implementarii si certificarii unui astfel de sistem;
-crearea unor noi locuri de munca:prin realizarea proiectului vor fi create noi locuri de munca in
special pentru diferite categorii de personal.
De asemenea, criteriile de eligibilitate ale FEADR sunt sprijinite prin:

 Impactul proiectului asupra mediului:noua investitie respecta normele in materie de mediu;
 Viabilitate financiara a intreprinderii si a proiectului:cofinantarea privata acopera 50% din din
cheltuielile neeligibile;
 Consecintele proiectului asupra angajatilor,a conditiilor de munca:noi locuri de munca, conditii
de munca la standardele Europene in materie;
 Solicitantul are capactatea manageriala si operationala de implementare a proiectului.
Prezenta investitie are ca obiect:
3
Modernizare halelor de crestere la sol a puilor pentru carne in cadrul fermei Budesti din localitatea
Budesti.
Halele vor urma un amplu program de modernizare constand in:
- Eliminarea bateriilor BP4
- Reconditionarea pardoselilor
- Repozitionarea admisiilor de aer la inaltimea +1100 - +1200 mm in conformitate cu
tehnologia de crestere a pasarilor si adaptarea suprafetei de admisie aer la nevoile tehnologice
- Pozitionarea de instalatii de racire tip ,, cooling pad” la extremitatea vecina SAS ului de acces
- Recalcularea ventilatiei si a ventilatiei minime si executia lucrarilor de pozitionare a noilor
virole si ventilatoare cu turatie fixa si variabila
- Inlocuirea buncarilor exteriori, cu unii noi din tabla galvanizata si tratata electrostatic, cu
celule de cantarire si snec de alimentare a buncarasilor de hala.( de alimenantare a fiecarei
linii de furajare)
- Introducerea de noi linii de furajare adaptate frontului necesar de furajare la tehnologia de
crestere la sol, cu senzori de oprire automata.
- Introducerea de noi linii de adapare cu picuratori
- Introducerea unui sistem de incalzire cu elevoize
- Lucrari de reparatie pentru pereti
2.4 Fundamentarea necesitatii si oportunitatii investitiei.
Necesitatea demararii acestui proiect de catre S.C. AVICARVIL S.R.L. a pornit din dorinta
de a corela nivelul productiei si al calitatii produselor cu cerintele pietei. Obiectivul descris este
achizitionat de curand si se afla intr-o stare avansata de depreciere fizica si morala iar
continuarea activitatii presupune costuri ridicate si nu se poate realiza cu respectarea normelor
comunitare.
In cele ce urmeaza vom face o serie de analize pentru fundamentarea necesitatii proiectului.
ANALIZA SWOT AVICARVIL
Puncte forte Puncte slabe
-Actionariat decisi pentru dezvoltarea si -Management nou al companiei cu calificare

diversificarea activitatii curente. relativa in organizarea si coordonarea unui
abator de pasari agreat pentru schimburi
-Abator pasari agreat pentru schimburi comunitare.
intracomunitare cu numarul de autorizare
208. -Bazon de recrutare specialisti,extreme de
redus. Agricultura si ramurile adiacente nu
-Sistem de management al sigurantei mai atrag ca si domenii de activitate.
alimentare ISO 22000 certificat.
-Forta de munca cu calificare medie si inalta.
-membru al Uniunii Crescatorilor de Pasari

din Romania
4
Oportunitati Amenintari
-Calitatea de nou membru al UE -Tendinta de aliniere a pietei romanesti la cea

europeana duce la noi presiuni a concurentei
-Cresterea economica si dezvoltarea pietei de
interne si externe a marilor producatori de
carne pasare in Romania si in Europa de Est
carne pasare
-cresterea cererii pentru produse din carne
-Inasprirea legislatiei in ceea ce priveste
pasare de foarte buna calitate,sigure pentru
siguranta alimentului, protectia mediului si
consumatori, in concordanta cu standardele
dezvoltarea durabila
UE.
-Exodul fortei de munca specifice
-Cresterea cererii de produse din carne pasare
-noi surse financiare pentru investitii, inclusiv
Fondurile Europene neramburasabile
-Privatizarea si modernizarea modelelor de
afaceri in care producatorii de carne pasare isi
dezvolta,cantitativ si calitativ, gama
sortimentala
-dezvoltarea mediului inovativ,specific pentru
aceasta activitate
STRATEGII
PUNCTE TARI (PT) PUNCTE SLABE (PS)
OPORTUNITATI (O) Strategii PT-O Strategii PS-O
-modernizarea tehnologiei -utilizarea finantarilor

utilizate de companie europene nerambursabile
-marirea capacitatii de
productie
AMENINTARI (A) Strategii PT-A Strategii PS-A
-datorita incadrarii in -modernizarea si

criteriile de eligibilitate firma retehnologizarea fermei va
isi va putea achizitiona duce la imbunatatirea
echipamente ce se vor alinia operatiunilor, imbunatatindu-
noilor restrictii de mediu se astfel competitivitatea si
modernizarea tehnologiei va eficienta reactiei firmei la
duce la cresterea noile reglementari impuse de
competitivitatii companiei in Uniunea Europeana
acest fel va putea face fata
presiunii pietei
5
ANALIZA PIETEI MONDIALE IN SECTORUL AGRICOL
1. Productia mondiala de carne de pasare

Conform datelor publicate de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi
Agricultură - FAO, producţia de carne de pui la nivel mondial ar putea ajunge la valoarea de 81
de milioane de tone în cursul acestui an.
Încă din anul 2000 carnea de pui a reprezentat mai mult de 85% din producţia mondială
de carne de pasăre. Datele referitoare la producţia anului trecut, făcute publice în urmă cu puţin
timp, arată că în acest domeniu s-a înregistrat o stagnare, la valoarea de 92 mil. de tone, în
creştere faţă de 2008.
Este pentru prima oară când producţia de carne de pasăre nu a mai înregistrat o creştere
semnificativă faţă de perioada precedentă.
Din totalul producţiei de carne realizată anul trecut, se estimează că în jur de 79,6
milioane de tone au reprezentat carnea de pui. Din 2000 până în 2008, cea mai bună evoluţie a
ratei de creştere, mai mare de 6% anual, a fost observată pe piaţa sudamericană, de la 9,7
milioane de tone la 15,7 milioane.
Aceasta s-a reflectat în influenţa producătorilor din această regiune asupra pieţei
mondiale, ei ocupând acum 17% din total, faţă de 14% în 2000. Brazilia însă şi-a asumat rolul de
lider, aici volumul cărnii de pasăre produs crescând cu 4,6 milioane de tone (75%), de la 6,1 la
10,7 milioane de tone, între 2000 şi 2008.
Din punct de vedere al cantităţii de carne produsă, cea mai spectaculoasă creştere a
înregistrat-o Asia, evoluţia fiind de peste 8 milioane de tone, de la 23,2 milioane de tone la 31,6
milioane de tone.
Prognozele pentru anul în curs arată că această regiune va realiza 35% din volumul total
al cărnii produse.
În China, evoluţia producţiei la carnea de pasăre a fost de 24%, de la 12,7 la 15,8
milioane tone, pentru 2010 producţia fiind estimată la 16,6 milioane de tone. În ultimii ani,
Africa, America de Nord şi Centrală, respectiv Oceania, au înregistrat creşteri cu puţin peste 2%
fiecare.
Europa s-a remarcat pe această piaţă după ce a avut cea mai scăzută creştere a producţiei,
mai puţin de 2,5%, în medie! Creşterea efectivă a fost de 2,5 milioane tone, de la puţin sub 12
milioane de tone, până la aproape 14,5 milioane în 2008.
Interesant este că aproape jumătate din această evoluţie pozitivă aparţine Federaţiei Ruse.
Aici, în ultimii ani producţia de carne de pasăre a cunoscut modificări spectaculoase, iar pentru
2010 se estimează o producţie de peste 2,8 milioane de tone.
2. Piata europeana si structura pietii romanesti
Liderii europeni de productie de carne de pasare ( franta anglia italia spania) au tendinta de
diversificare din ce in ce mai accentuate carnii de pasare,
Exista tendinta consumarii carnii de pasare sub forma de transate, de semipreparate si
preparate, precum si de portiuni anatomice de calutate superioara ( piept, aripi superioare, ficat
inclusive gras) existind reserve on pivinta pulpelor si a tacimurilor, care de regula sunt dirijate,
de catre tari cu nivel mai scazut de trai inclusiv Romania.
Este de asemenea in ascensiune cresterea pasarilor pentru obtinerea de produse ecologice, prin
crestere in cimp liber, utilizind retete furajere lipsite de antibiotic, ca stimulenti de crestere, de
fainuri de origine animala si ingrediente furajere de timp OMG. Aceasta di urma reglementare
pare a pierde teren, deoarece carnea de pasare obtinuta prin utilizarea de OMG nu ppoare di
declarata ca arare prin analize de laborator.
6
Nu este utilizata cresterea puilor de carne in baterii, aceasta metoda nefiind agresata de
producatori sau consumatori, mai ales in conditiile cresterii considerabile a greutatilor la virsta
de livrare, care detemina leziuni indezirabile pe carcasa.
Este interzisafainurilor furajere din abatoarele de pasari in hrana animalelor, indifferent de
specie, ceea ce creaza o crestere a pretului de cost al carnii de pasare, precum si dificultati in
distrugerea deseurilor de abator.
In 2009 consumul de carne de pasare pe cap de locuitor a fost de aproximativ 21 kg.
statisticile autoritatilor nationale arata ca in urmatorii 20 ani, productia de carne de pasare va
creste cu 90% ( productia in sectorul industrial va creste cu 190 %). In 2025, produsele
romanesti vor acoperi 90 % din piata nationala , iar investitiile in acest sector al industriei vor
creste cu 950 milioane EURO. Aceste prognoze conduc justificat la oprortunitarea construirii de
no unitati precum si modernizarii capacitatilor existente de crestere pasari.
Consumul anual de carne de pasare in Romania, de circa 21 kg/cap locuitor, va creste in 2013,
cind se preconizeaza a fi de 28 kg/cap de licuitor, conform analizelor UCPR.
Criteriile de eligibilitate FEADR sunt sprijinite prin:
 Impactul proiectului asupra mediului: noua investitie va respecta normele in materie de

mediu
 Consecintele proiectului asupra angajatilor, a conditiilor de munca: noi locuri de munca,
conditii de munca la standardele Europene in materie
 Solicitantul are capacitatea manageriala si operationala de implementare a proiectului.
Riscuri asumate.
 Nu sunt previzibile riscuri institutionale, intrucat investitia este de tip avariat iar
Romania, acum membra a Uniunii Europene s-a aliniat in ceea ce priveste aquisul
comunitar;
7
 Ca risc previzibil financiaram putea enumera depasirea costurilor investitiei fie datorita
estimarilor eronate la momentul elaborarii studiului de fezabilitate, fie datorita cresterii
imprevizibile de preturi intr-o economie de piata nefunctionala caracteristica Romaniei.
 Riscuri tehnice le consideram minime datorita faptului ca atat proiectarea tehnica, cat si
contractarea echipamentelor se face utilizand cea mai buna expertiza disponibila la acest
moment.
 Riscuri legale de asemenea consideram ca practic nu exista pentru ca la momentul
elaborarii studiului de fezabilitate au fost luate avizele necesare realizarii investitiei in
conditiile legilor in vigoare. Eventualele schimbari legislative care pot aparea pe
parcursul realizarii investitiei vor obliga beneficiarul sa se alinieze la noile prevederi prin
obtinerea de noi avize si autorizatii.
 Riscul politic : in general tinand cont de ratingul Romaniei putem afirma ca riscul politic
este redus. Dincolo de evaluarile internationale, tinand cont de existenta unei anumite
instabilitati politice generata de lipsa de sustinere a guvernului, apreciem ca exista un risc
politic minor tradus in posibile intarzieri in rambursare spre exemplu, sau prin timpi de
procesaremari ai documentatiilor tehnico economice, perioade care ar putea majora
graficul de implementare.
 Riscul macroeconomic: ca parte a Uniunii Europene, Romania consolideaza riscul
macroeconomic cu aceasta. Nu exista in opinia noastra temeri privind un posibil regres
macroeconomic care ar putea la randul lui sa afecteze cererea si oferta.
 Riscul cultural: investitia nu promoveaza servicii sau produse care sa vina in contradictie
cu paradigme sau valori nationale. Nu exista un risc cultural asumat, intrucat produsele
pe baza de cereale sunt foarte populare in tara noastra, iar metodele de procesare si
sursele de achizitie sunt declarate “environmental friendly”, contribuind la intarirea
valorilor culturale locale.
Concluzii privind necesitatea si oportunitatea investitiei:
Investitia este necesara pentru:
 Imbunatatirea cantitatii puiului in viu cu implicatii asupra calitatii produselor finite si

implicit asupra valorii adaugate
 Reducerea costurilor de operare in ferme
 Alinierea la standardele comunitare cu privire la bunastarea animalelor.
 Imbunatatirea si alinierea la cele mai bune tehnici de mediu
 Utilizarea mai eficienta a resurselor (umane si energetice)
Investitia este oportuna pentru:
 Exista un singur producator de carne de pasare in zona

 Exista o traditie indelungata, chiar daca Avicarvl este o companie tanara
 Exista oportunitati de finantare
 Exista o piata in crestere la nivel european si local
 Competitia si-a modernizat capacitatile de productie, deci batalia este indelungata.
8
2.5 In cazul in care beneficiarul este o forma asociativa, se va descrie modul in care
investitia deserveste majoritatea membrilor acesteia (jumatate plus unul din membri),
conform prevederilor fiselor masurilor.
Nu este cazul.
2.6 Piata de aprovicionare/desfacere,concurenta,strategia de piata ce va fi aplicata

pentru valorificarea produselor/serviciilor obtinute prin implementarea proiectului
Piata de aprovizionare
In analiza pietei de aprovizionare punctul de plecare este relevarea principalelor costuri in

cadrul activitatii de crestere a pasarilor. Astfel competenta principala in structura costurilor o
reprezinta cheltuielile cu furajarea pasarilor respectiv nutreturile combinate. Odata cu
achizitionarea fermelor si abatorului de la Oltchi Ramnicu Valcea a fost achizitionat si FNC
Babeni- Fabrica de Nutreturi Combinate localizata in Comuna Francesti- sat Francesti impreuna
cu bazele de receptie cereale din Dragasani, Fauresti, Ladesti. Fabrica de Nutreturi Combinate
Babeni este operationala si produce cantitatea de furaje necesara unei desfasurari optime a
procesului de crestere a pasarilor in toate fermele Avicarvil. Intrucat Avicarvil nu detinea
experienta necesara utilizarii la capacitate maxima a FNC-ului, exploatarea lui a fost incredintata
societatii Cargill Nutritie Animala societate cu traditie in fabricarea nutreturilor combinate.
Principalii operatori in piata nutreturilor combinate sunt:

NUTRICOM SA – Oltenita, judetul Calarasi, este unul dintre cei mai important producatori
de nutreturi combinate din Romania dar si un importantproducator de cereale si plante
oleaginoase. In prezent, are capital in intregime privat. Capacitatea de productie este de 160
tone/zi.
S.C. VIPROMAX –Craiova este un furnizor de nutreturi combinate pentru zona de sud a
Romaniei, cu o capacitate de circa 25 t pe ora, organizata in 3 linii de productie.
AGROVET, COMBIVRA ,CARGILL , sunt urmatorii operatori in topul pietei de nutreturi
combinate.
Cea mai mare parte, de 70%, din furaje o reprezinta materiile prime energetice. Ele sunt
reprezentate mai ales de cereale, iar dintre acestea ponderea cea mai importantao detine porumbul,
iar cea mai putin importanta ovazul. Urmatoarea pozitie este ocupata de materiile prime proteice
de origine vegetala (15%) si sunt reprezentate mai ales de sortul de soia, sortul de floarea soarelui,
mazarea, alte sorturi de in, de rapita si taratele de grau.
In general costul furajelor combinate este influentat de oferta de cereale si preturile acestora.
Din acest punct de vedere, Romania are un otential mare in domeniul producerii cerealelor, iar
necesarul de cereal pentru sectorul avicol este de cca. 8% din totalul productiei de cereale.
Potentialii furnizori ai solicitantului
Denumire Adresa Produs furnizat si Valoare % din totalul

furnizor de cantitate aproximativa achizitii
materii prime/ aproximativa
- RON -
materiale
auxiliare/
9
produse / servicii
CEZ Vanzare Str.Brestiei 2, Energie electrica 809.676 2,32%

etaj 6, 200581, (kw)
Craiova, jud.Dolj
J/16/517/2007 3.175.200
Distrigaz Sud SA Bdul Marasesti, Gaz metan (mc) 953.363 2,74%

nr 4-6, Bucuresti
J40/544/2000 3.175.200
Apele romane Apa (mc) 6.518 0,02%

Olt
6.910
Cargill Nutritie Str. Garii, Hrana , furaje 24.229.764 69,57%

Animala nr.56E, Sura (kg)
Mare, jud. Sibiu
J32/596/2001 10.149.723
Agro Com Baiculesti, Material biologic 5.818.384 16,71%

Developement Sat Zigozeni, (capte pui 1 zi)
jud. Sibiu
J03/383/2002 4.475.680
Altius S.R.L. Str . Iancu Medicamente 1.893.213 5,44%

Capitanu, nr. (doze)
38,Parter, Ap.1,
J40/7661/1999 4.475.680
Sect. 2, Bucuresti
Diverse persoane local Paie (kg) 1.118.920 3,21%

fizice
11.189.200
TOTAL 34.829.839 100,00%
Piata de desfacere:
Avicarvil detine si o capacitate de abatorizare de clasa A astfel incat toate efectivele de
pasari ce cresc in fermele Avicarvil vor fi abatorizate si comercializate sub forma de carne
refrigerata sau congelata fie carcasa sau piese transate.
De asemenea, dezvoltarea gamei de produse a companiei inconditiile largirii ariei de
acoperire pe zone de desfacere cu o distributie directa si/sau indirecta este un obiectiv primordial
al SC AVICARVIL SRL, care doreste sa devina partenerul distribuitorilor si retailerilor cedoresc
si decid sa investeasca in orice forma de comert.
Din acest motiv, prognozam o cerere din ce in ce mai mare pentru carnea de pasare, sub
toate formele ei, mai ales pe marile piete de desfacere, cum este B ucurestiul si zona limitrofa,
precum si zona de sud a tarii, ce vor trebui sa fie aprovizionate in mod constant, fara sincope si
fara ruperi de stocuri.
Descrierea canalelor de distributie

Desfacerea produselor SC AVICARVIL SRL se va realiza direct clientilor de mai sus.
Livrarea produselor se va face prin intermediulmijloacelor de transport specializate proprii.
10
Odata cu noua investitie se urmareste,pe langa livrarea directa catre consumatorul final si
crearea unui lant de distributie cu unul sau mai multi intermediari pana la consumatorul final.
Fluxul operational pentru desfacere se organizeaza dupa cum urmeaza: clientul transmite pe
fax o comanda care este preluata de departamentul de desfacere si care verifica daca sunt
disponibile cantitatea si sortimentele de produsefinite necesare pentru onorarea comenzii.
Comanda este preluata de departamentul livrare care pregateste produsele, daca acestea se afla in
cantitate suficienta pe stoc sau emite catre departamentul productie o comanda de completare a
necesarului pentru a realiza comanda integrala in vederea livrarii.
Comenzile vor fi onorate in cel mai scurt timp posibil, asiguranduse un minim de 2
livrari/saptamana.
Avand in vederecomplexitatea activitatii, cat si preocuparea pentru modernizarea si
eficientizarea acesteie, intregul proces operational va fi informatizat, urmand sa functioneze o
retea structurata, cu PC-uri si un server, care astfel va facilita operatiunea de preluare-transmitere
a fisierelor de date.
Astfel, SC AVICARVIL SRL va asigura livrarea neintrerupta a produselor sale, un rol foarte
important va fi detinut de forta de vanzari a societatii si managementul acesteia.
SC AVICARVIL SRL, ca furnizor de produse din carne de pasare trebuie sa ajute
comerciantii sa diferentieze propriile produse nu numai prin pret ci si prin servicii complementare
de buna calitate.
Consumatorul este acelasi, dar se comporta diferit in functie de canalul de cumparare.
Intelegandaceste comportamente, consumatorului I se va raspunde, fie printr-o promotie adecvata ,
fie printr-un ambalaj diferentiat.
Potentialii client ai solicitantului
Client Adresa Produs furnizatsi Valoare % din totalul

cantitate aproximativa(RON) achizitii
aproximativa
SC Avicarvil Comuna Pui vii 7.662.057,64 100%

SRL Francesti nr. abatorizare
J/38/420/2008 1,Valcea (tone)-10150
Total 7.662.057,64 100%
Concurenta
SC AVICARVIL SA isi propune sa ajunga in topul primelor 10 de companii din Romania

pe piata de profil. Colaborarea cu diferite firme de distributie va asigura si o distributie nationala,
piata romaneasca fiind principalul focus al companiei.
Concurenta si mai ales intensitatea aesteia sunt parametri importanti de care trebuie sa tinem
cont in conceperea si planificarea strategiei de piata a SC AVICARVIL SRL. Aceasta cu atat mai
mult cu cat compania se afla pe o piata unde concurenta puternica este adesea insotita de
promovarea unui pret scazut de vanzare, mai ales in situatia in care esti o companie cu un brand
nou intrat pe piata. De aceea, este necesaraconceperea si redactarea unor oferte de preturi atente si
corect adresabila fiecarei categorii de clienti.
Pe piata de carne de pasare identificam principalii jucatori, si anume : Agricola Bacau,
Transavia, Agrisol International, Avicola Calarasi si Avicola Crevedia.
11
Primii 4 producatori de carne de pasere detin aproximativ 50 % din volumul total de produse
pe piata.
Strategia de piata
Odata cu finalizarea acestui proiect AVICARVIL SRL va pune in practica o strategie de
piata care implica actiuni practice prin care isi va pune in valoare potentialul. Avand in vedere
calitatea de nou jucator cunoscut pe piata de carne de pasare, AVICARVIL SRL va adopta o
strategie ofensiva pe masura ce aceasta piata va contiunua sa creasca.
Obiectivele acestei strategii sunt urmatoarele:
- Identificarea clientilor/ furnizorilor de pe piata romaneasca

- Identificarea produselor solicitate/oferite
- Realizarea unor situatii comparative
- Identificarea tendintelor de piata
Activitatea de marketing va fi orientata spre metodele folosite pentru publicitate si atragere de

clienti, dintre care mentionam:
- Participarea cu standuri proprii la targuri sau in strainatate;

- Initierea unui web site pe internet;
- Pliante diversificate distribuite pe diverse canale;
- Reclama si publicitate in presa scrisa (Bursa Capital), in publicatii de specialitate si
cataloage (Pagini aurii, Pagini nationale)
Activitatea de promovare urmareste urmatoarele obiective:
1. Obiective de informare care vizeaza descrierea produselor disponibile si creearea

imaginii firmei
2. Obiective de convingere care urmaresc atragerea clientilor si dezvoltarea unui segment
cat se poate de insemnat al pietei, prin influentarea manierei de percepere a atributelor
produselor furnizate
3. Obiective de reamintire care vizeaza mentinerea clientului bine informat in legatura cu
produsele furnizate
Proiectul nu implica cheltuieli de promovare consistente, intrucat specificul activitatii, traditia,

precum si existenta unei nevoi reale pe piata determina o activitate de marketing diferita.
Cheltuielile de promavare vor incepe efectiv dupa implementarea proiectului, intrucat se bazeaza
pe rezultate palpabile.
12
Partea a III-a
3. Date tehnice ale investitiei
3.1 Date generale
3.1.1 Zona si amplasamentul
Amplasamentul:
Ferma Budesti este situata in intervilanul com. Budesti.jud. Valcea, cu numar cadastral
provizoriu 255, inscrisa in Cartea Funciara 1574 – Budesti , avand o suprafata de 72.703,16 mp
si toate constructiile situate pe teren.
Ferma Budesti este proprietate a S.C. AVICARVIL S.R.L. conform documentatiei
cadastrale si a contractului de vanzare-cumparare legalizat prin incheiere de autentificare nr.
1310 in data de 31 martie 2008 de catre notar public Gutau Mariana.
Regimul juridic:
Terenurile pe care se va realize investitia sunt incadrate ca terenuri intravilane si sunt
proprietate S.C. Avicarvil SRL in baza contractului de vanzare-cumparare legalizat prin
incheiere de autentificare nr. 1310 in data de 31.03.2008,dupa cum urmeaza:
-imobilul situate in intravilanul comunei Budesti,jud. Valcea compus din teren in suprafata
de 72703. 16 mp si toate constructiile situate pe teren.
Regimul economic:
Ferma Budesti-Destinatie: categoria de folosinta a terenului aflat in intravilan este curti-
constructi iar conform reglementarilor PUG, este zona pentru utilitati agricole.
Regimul tehnic :
Certificatul de urbanism nr. 109 / 23.05.2008
 Suprafata parcelei : 72703.16 mp

 Utilitati : energie electrica, telefonie, GPL, apa ( din sursa proprie)
 Circulatia pietonilor si autovehicolelor : din drum satesc Budesti- Galicea
3.2 Caracteristicile principale ale constructiilor
Tabel centralizator
Nr. Crt Nr.corp cladire Denumire Valoare contabila
1 C1 Cladire hala adulte 58,299.62

13
7 C8 Cladire hala productie 69,220.90
11 C18 Cladire hala tineret 41,850.35
12 C19 Cladire hala tineret 69,420.76
3.3 Structura constructiva (descrierea solutiilor tehnice avute in vedere, cu recomandari privind
tehnologia de realizare si conditiile de exploatare ale fiecarui obiect)
Situatie existenta
La ferma Budesti in momentul de fata pe teren exista 29 de corpuri de constructii de diverse destinatii:
hale, filtru sanitar, grajduri, etc., din care 16 constructii de hale respective 8 hale de crestere pui de carne si 6
hale de gaini adulte pentru oua si 2 hale tineret.
Structura si inchideri:
Se constituie de fundatii de beton armat si pereti din panouri prefabricate din beton armat
Acoperisul si invelitoarea:
Se constituie din chesoane din beton armat cu invelitoare din membrana bituminoasa.
Tamplariile:
Se constituie din usi metalice vopsite
Pardoseli:
Se constituie din pardoseli din ciment sclivisit.
Utilitati existente in incinta:

- Alimentare cu apa prin put forat existent
- Retea de canalizare existent cu record la un bazin vidanjabil
- Retea de alimentare cu energie electrica existenta in incinta
14
Situatie propusa
Se propune efectuare unor lucrari de modernizare echipamente, igienizari incinte, reconditionari
utilitati, ce sunt detaliate mai jos pentru o hala de crestere pui carne (hala de tip B).
Se vor efectua lucrari de demolare partial a peretilor neportanti din sas-urile care asigura intrarea
in hale si deasemenea se vor practica goluri in peretii laterali pentru reasezarea gurilor de admisie aer,
repozitionarea ventilatoarelor, introducerea de sisteme pentru racire (tip ,,cooling” pad).
Se vor face reconditionari si igienizari generale la pereti, pardoseli, in scopul de a fi in
conformitate cu normele de igiena si mediu in vigoar, atat cele nationale cat si cele ale Uniunii
Europene. Se vor efectua lucrari de zidarie pentru umplerea golurilor initiale de admisie aer, ventilatie si
usi de acces. Se vor construi la interior sas-uri noi de intrare castigandu-se spatiu util pentru cresterea
pasarilor. Lucrarile de practicare a tuturor golurilor noi, cat si a lucrarilor de demolare pereti vor fi
facute in baza unei expertize tehnice de specialitate si in baza unui proiect de rezistenta in vederea
demolarii si consolidarii cu etape de lucru detaliate in vederea asigurarii sigurantie in santier.
Lucrari de demolare
- Demolarea panourilor de inchidere portanta din beton armat pe sirurile A si B axele 1-5 pentru
introducerea de sisteme pentru racire (tip ,,cooling pad”) se va executa dupa cum urmeaza : se va sprijini
intreg planseul in zona demolarii cu popi desi, se va executa un cadru longitudinal din beton armat cu
doua deschideri de 4.5m care sa preia sarcinile seismic cf. P100-92 si sarcinile climatic, lucrarile la axul
B incep dupa decofrarea cadrului de pe axul A, se demoleaza un nr. intreg de panouri de beton armat de
3m lungime fiecare
- Practicarea a 60 de goluri 20X65 in peretii portanti pentru reasezarea gurilor de admisie aer se
va executa dupa cum urmeaza: se taie mijloace rotativ in axul panoului un gol de 30X75cm, se
monteaza la interiorul si la exteriorul peretelui cate o placa metalica legate intre ele cu un burlan
dreptunghiular 20X65cm sectiune, se dau gauri cu carotea in panou in dreptul gaurilor placilor, se
monteaza prezoanele si se subtoarna un mortar-beton special(expansiv cu Rc si Rt de cca. 10 ori mai
mare decat ale mortarelor M100T)
- Practicarea 6 goluri in frontonul pe axul 34 de 1.4X1.4m pentru amplasarea noilor ventilatoare;
in acest scop se va placa la exterior intrg frontonul cu un perete de 15 cm grosime din beton armat
prevazut de la inceput cu noile goluri; dupa decofrare se va sparge zidul actual cu dimensiunile
solicitate. Cei doi pereti se vor lega cu ancore 16 de otel beton introduse in gauri forate in zidarie si
incastrate in diafragma.
- Montarea a 17 eleveioze (deflectoare usoare) in invelitoatre prin practicarea golurilor necesare
Lucrari de zidarie
- Inchidere cu zidarie noua a golurilor existente la gurile de admisie actuale
Finisaje
- Pardoseala de 10 cm grosime din beton alicopterizat pe toata suprafata halei
- Lucrari de tencuiala la zidaria noua, lucrari de tencuiala la golurile noi practicate si lucrari de
reparatii tencuiala a rosturilor unde este nevoie
- Lucrari de zugraveala complete la interior si exterior prin acoperirea cu doua straturi de var
- Hidroizolatie la deflectoarele monatate in invelitoare
Fundatii
- Realizarea de fundatii pentru repozittionarea buncarilor de furajare cu respectarea urmatoatrelor
etape
- Trasarea conturului, realizarea sapaturilor conform documentatiei
- Turnarea betonului simplu in fundatii izolate
- Montarea plaselor sudate in placa de beton armat
15
- Montarea placutelor metalice inglobate, necesare prinderii picioarelor buncarelor
- Turnarea betonului in placa din beton armat
LISTA DE CANTITATI
Obiect hala tip B
ARHITECTURA – CONSTRUCTII
SUPRAFATA CONSTRUITA rezultata = 1256,80 mp

SUPRAFATA DESFASURATA rezultata = 1256,80 mp
Nr. Lucrare U/M Cantitate

0 1 2 3
1 Spargerea de goluri in
pereti sandwich admisii,
ventilatii,cooling, etc. mp 45
2 Reparatii la spaleti goluri
practicate in zidarie mp 160
3 Confectionare usi metalice
– usi acces mp 14
4 Desfiintatri pereti din
zidarie de 30 cm. grosime mc 0
5 Pereti din zidarie de
caramida de 25 cm. grosime mc 0
6 Astuparea golurilor
cu zidarie de caramida
de 30 cm. grosime mc 6
7 Reparatii tencuieli driscuite
la ancadramente goluri
practicate in zidarie si la mp 230
astupari goluri
8 Tencuieli driscuite la
zidarie noua mp 0
9 Zugraveli interioare mp 2345
10 Zugraveli exterioare mp 660
11 Pradoseala beton
elicopterizat (reparatii) mp 200
12 Sapatura mc 8,00
13 Turnare beton armat
fundatie continuua mc 7,23
pereti goluri mc 5,11
16
3.4 Principalele utilaje de dotare ale constructiilor
In cadrul proiectului nu se propun achizitii de utilaje si echipamente cu care urmeaza sa fie
echipate si/sau dotate constructiile de ferme.
3.5 Instalatii aferente constructiilor

Nota:Nu sunt prevazute in cadrul proiectului lucrari de instalatii sanitare,acestea fiind integral
executate.
Instalatii sanitare existente
Alimentarea cu apa
Pentru asigurarea necesarului de apa la adaparea puilor de carne se ia in considerare un
consum specific de 8 litri apa/pui.
Daca se face raportul mediu apa/hrana (litri/kg) se obtine valoarea 2 (raport intre 8 litri
apa/pui si 4 kg furaj/pui), apropiata de valorile BAT pentru puii de carne cuprinse in intervalul 1,7-
1,9.
Sursa o constituie doua foraje de medie adancime, cu debit de 15 l/s, ecchipate cu pompe
submersibile romanesti.
Sursa subterana proprie, este comuna pentru folosinta ca apa potabila pentru adaparea
pasarilor, apa industriala si menajera si apa pentru stingerea incendiilor.
In conformitate cu normele PSI, societatea dispune pentru ferma Ferma Budesti rezerva
intangibila de apa este un bazin betonat cu capacitatea de 300 m3.
Pastrarea nivelului prescris al apei in rezervoare este asigurata de sisteme automate de reglaj,
prin doua limitatoare de nivel cu senzori.
Canalizarea apelor din incinta
Canalizarea apelor din incinta se realizeaza printr-o retea de canalizare Dn 200 mm, cu racord
la 3 bazine vidanjabile. Bazinele se vidanjeaza dupa o procedura lunara, iar continutul acestora se
deverseaza in statia de epurare a unitatii.
Apele tehnologice si menajere sunt transportate cu mijloace proprii catre statia de epurare a
unitatii, care va intra si ea in modernizare, dar in cadrul unui alt proiect.
Instalatia de canalizare este executata din tuburi de beton cu diametre cuprinse intre 40 mm si
110 mm. Deasemenea pe coloane sunt prevazute piese de curatire si dispozitive de aeriisire
automate sau dupa derivatiile principale si in dreptul zonelor de schimbare a directiei. Conductele
de colectare a apelor uzate menajere sunt montate ingropat sub pamant.
Instalatii electrice
Alimentarea cu energie electrica este facuta de la reteaua comunala.
Solutia de alimentare cu energie electrica este realizata atat pe parte de inalta tensiune cat sipe
parte de joasa tensiune.
Cladirea este prevazuta cu instalatii electrice interioare: pentru iluminat si prize de curenti
slabi, de forta, de automatizare, de protectie impotriva electrocutarilor la punerea accidentala sub
tensiune, tablouri electrice de distributie general si secundare si instalatii exterioare: paratrasnet,
retele electrice exterioare, de iluminat exterior, prize de legare la pamant.
Instalatii de iluminat
Pentru iluminatul interior este prevazut iluminat general cu distributie directa precum si
instalatia de iluminat cu lampi albastre si vezi.
Corpurile de iluminat sunt montate direct pe elemente de constructie (tavane, pereti) sau
suspendat de elemente de constructie.
17
Pentru iluminatul exterior este prevazut atat iluminat pe stalpi cat si iluminat pe blocuri fatade
laterale cu corpuri de iluminat stradal.
Actionarea iluminatului se realizeaza centralizat (programat sau manual ) pentru iluminatul
exterior si local pentru spatiile interioare.
Instalatii de protectie si impamantare
Este prevazuta legarea suplimentara la pamant a:
- Carcaselor metalice a tablourilor electrice de distributie
- A stelajelor metalice ale usilor
- A structurii metalica a cladirii
- A capetelor paturilor de cabluri
- A stalpilor de iluminat exterior.
Instalatii termice
Pentru asigurarea apei calde exista cate un boiler electric de 100 L capacitate la fiecare filtru.
3.6 Siuatia existenta a utilizatorilor si analiza acestora ( modul de asigurare a acestora

si solutiile tehnice adoptate).
Toate utilitatile sunt existente , iar bransamentele sunt efectuate, dupa cum urmeaza:
Asigurarea consumului de apa si reteaua de canalizare
Sursa o constituie doua foraje de medie adincime, cu debit de 15l/s, echipate cu pompe
submersibile romanesti.
Rezerva intangibila de apa este un bazin betonat cu capacitatea de 300m3.
Pastrarea nivelului prescris al apei in rezervoare este asigurata de sisteme automate de reglaj,
prin doua limitatoare de nivel cu senzori.
De la puturi apa este condusa la un rezervor de 200 mc cuplat cu o statie hidrofor.
Necesarul de apa este Qmax = 40.8 mc/zi ( 0.47 l/s), Qmed = 34.7mc/zi (0.4 l/s).
Canalizarea apelor din incinta se realizeaza printr-o retea de canalizare Dn 200 mm, cu record
la 3 bazine vidanjabile. Bazinele se vidanjeaza dupa o procedura lunara, iar continurul acestora se
devereseaza in statia de epurare a unitati care este legata la emisarul natural Bistrita. Apele pluvial
din incinta unitatii, conventional curate, sunt deversate pe spatiile verzi din incinta proprietatii.
Proiectul beneficiaza de Avizul de Gospodarie a Apelor nr. 25/25/06.2008.
Asigurarea consumului de gaze natural
Pentru asigurarea consumului de GPL Avicarvil are incheiat contract cu S.C. PETROM LPG
S.A. pentru 8 rezervoare de capacitate 5000 L fiecare.
Asigurarea consumului de energie electrica
Asigurarea cu energie electrica este facuta de l;a reteaua comunala. Pentru asigurarea
consumului de energie electrica Avicarvil are incheiat contractual cu nr. 1000025313-
000/02.04.2008 cu CEZ Vinzare SA.
3.7 Avize si acorduri
Avize si acorduri necesare proiectului

- Certificat de urbanism
- Notificare de la ANSVSA care certifica faptul ca proiectul este in conformitate pentru
domeniul sanitar veterinar si pentru siguranta alimentelor
18
- Aviz sanitar favorabil care certifica faptul ca proiectul este in conformitate cu normele de
igiena si sanatate publica si respecta normele Comunitatii Europene.
-
3.8 Caracteristici tehnice si functionale ale utilajelor/echipamentelor
tehnologice/echipamentelor de transport/ dotarilor ce urmeaza a fi achizitionate
prin proiect si prezentarea tehnica a constructiilor in care urmeaza a fi amplasate
utilajele/dotarile (inclusiv utilitati).
 Caracteristici tehnice si functionale ale utilajelor/echipamentelor

tehnologice/echipamentelor de transport/ dotarilor ce urmeaza a fi achizitionate prin
proiect
Halele 7-14 de TIP B
Specificatie tehnica 1B
Denumire : SILOZ ( BUNKER) 8 bucati
Destinatie : stocare furaje necesare procesului de crestere pasari
Denumire : TRANSPORTATOR FURAJE SPIRALAT 8 bucati
Destinatie : va furniza hrana de sub siloz pina in hala de crestere a pasarilor
Specificatia tehnica 3B
Denumire : CANTAR FURAJE 8 bucati
Destinatie: creste cantitatea de furaje care intra in siloz precum si cantitatea de furaj
consumata
Denumire : LINIE DE FURAJARE CU HRANITORI 24 bucati
Destinatie : asigura accesul fiecarui pui la necesarul de furaj
Denumire : LINIE DE ADAPTARE CU NIPLU PICURATOR 32 bucati
Destinatie : asigura furnizarea unui debit marit de apa puilor din hala
Denumire : MIXER DE MEDICAMENTE 8 bucati
Destinatie : asigura dozarea medicamentelor puilor din hala
Denumire : VENTILATOARE 88 bucati
Destinatie : ofera pasarilor oxigen si aer proapat, praful, amoniacul si dioxidul de carbon sunt
eliminate si vaporii de apa sunt extrasi din aer si reziduuri. Caldura trebuie conservata in sezonul
rece si trebuie asigurata racier in sezonul cald.
Denumire : GURI DE ADMISIE AER 480 bucati
Destinatie : admisia de aer se face prin lateral prin intermediul unor supape de admisie
special. Acestea sunt comandate de catre troliu central printr0un cablu de otel.
19
Denumire : ELEMENTE DE RACIRE CU PAD 336 bucati
Destinatie : asigura racirea aerului in incinta

Denumire : INCALZIRE CU ELEMENTI RADIANTI 136 bucati
Destinatie : asigura incalzirea in hala pet imp rece

Denumire : LAMPI ILUMINARE ( VERDE+ALBASTRU ) 512 bucati
Destinatie : asigura iluminatul interior in hala

Denumire : SISTEM CONTROL MICROCLIMAT 8 bucati
Destinatie : controleaza in totalitate climatizarea in hala ( control microclimate, control
cantare pui, monitorizare consum apa, control system de cintarire buncar exterior, control
alarma, posibilitatea transferului de date catre un computer central, ventilatie minima ).

Denumire : CINTAR PASARI 8 bucati
Destinatie : cintareste puii in hala

Denumire : ALARMA 8 bucati
Destinatie : anunta depasirea valorilor de temperatura impuse

Denumire : TABLOU ELECTRIC 8 bucati
Destinatie : comanda sisitemul de ventilatie
 Prezentarea tehnica a constructiilor in care urmeaza a fi amplasate utilajele/dotarile
(inclusiv utilitati)
Halele de tip B se compun din :
 Hol de acces in suprafata de 14.99 mp la intrarea in hala,
 Gospodarie de apa in suprafata de 8.26 mp in partea stinga cu acces din hol unde sunt
amplasate bazinul de apa, hidrofonul, apometrul, dozatorul si distribuitorul,
 Camera de automatizari in suprafata de 8.43 mp in partea dreapta cu acces din hol,
 Hala de crestere in suprafata de 1151.89 mp cu dublu acces din hol si usa dubla in
partea lateral, unde sunt amplasate liniile de furajare, liniile de adapare, grupul de
actionare ; ventilatoarele fixe si variabile, clapetele de admisie aer, unitatile de racier-
cooling, eleveiozele,
 La exteriorul halei se afla bunkerul de furaje si transportatorul de furaje.
Structura si inchiderile se constituie din fundatii din beton armat si pereti din panouri
prefabricate din beton armat. Acoperisul si inveliotarea se constituie din chesoane din beton
20
armat cu invelitoare din membrane bituminoasa. Timplarile se constituie din usi metalize
vopsite. Pardoselile se constituie din ciment sclivisit. Peretii sunt tencuiti si acoperiti cu var.
Utilitati existente in incinta :
 Alimentare cu apa prin put forat existent;
 Retea de canalizare existent cu record la un bazin vidanjabil;
 Retea de alimentare cu energie electrica existent in incinta;
 Retea de alimentare cu GPL.
 Denumirea si numarul utilajelor/ echipamentelor tehnologice/echipamentelor de

transport/ dotarilor care vor fi achizitionate, cu fundamentarea necesitatii acestora
NR.crt Denumire
Tip utilaj/Echipament
Cu montaj
1 Silozuri
Sisteme de descarcerare si
2 transport in hala 8
3 Buncare Echipament cantarire siloz 8
Linii de
furajare(tevi,panuri,spire,opr
4 Furajare otor furaj,cabluri etc.) 24
Instalatie de adapare inclusiv

5 regulator de tensiune 32
Dozator de medicatie si
sistem central de conexiune
6 Adapare a instalatiilor de adapat 8
7 Admisie aer 480
8 Pad cooling pe fiecare perete 336

Ventilatoare cu turatie fixa 64
Ventilatoare cu turatie
9 Ventilatie/racire variabila 24
Elementi radianti
eleveioze,sisteme de
protectie,sisteme de
10 Incalzire suspendare
21
Instalatii de lumina( lampi
albastre si
11 Iluminare verzi),cabluri,accesorii 612
Computer(control
microclimat,control cantar
pui,monitorizare consum
12 apa,control alarma) 8
13 Tablou electric 8
14 Alarma 8
15 Management Cantar de pasari 8
Fundamentarea necesitatii achizitiei utilajelor tehnologice

Siloz(Bunker)
 Un bun sistem de hranire incepe cu o instalatie de stocare pentru fiecare hala.Se
recomanda o capacitate de stocare de aproximativ 4-8 zile.Dimensiunea silozului este data
de consumul zilnic de furaj si timpul de stocare cerut.Greutatea medie a volumului de
hrana este de aproximatic 0.65 tone/m3.
Transportator furaje spiralat
 Transportul de furaje va furniza hrana de sub siloz pana in hala de crestere a
pasarilor.Hrana va ajunge prin cadere care poate fi de tip deschis sau inchis,in sistemul de
furaje.Un intrerupator va porni transportul in mod automatin momentul in care palniile
interioare sint goale.
Cantar furaje
 Achizitionarea unui astfel de echipament permite monitorizarea in permanenta a
cantitatilor de furaje pe care le consuma pasarile.
Linie cu furajare cu hranitori
 Nivelul de furaj din fiecare hranitoare poate fi ajustat cu usurinta ceea ce duce la conversie
mai buna a hranei.Sistemul de eliberare rapida ofera fermierului posibilitatea unei ajustari
rapide dupa prima saptamana de crestere.
Linie de adapare cu niplu picurator
 Asigura necesarul de apa pasarilor in interiorul halei.Sistemul de adapare cu niplu si
picurator combina furnizarea unui debit marit de apa cu un mediu ambient mai uscat in
hala.Cupa este proiectata pentru autocuratare de catre pasari.
Mixer de medicament
 Asigura dozajul de medicamentatie in hrana zilnica apasarilor
Ventilatoare
 Un bun sistem de ventilatie ofera pasarilor oxygen si are proaspat,praful,amoniacul si
dioxidul de carbon sunt eliminate si vaporii de apa sunt extrasi din aer si reziduuri.Caldura
trebuie conservata in sezonul rece si trebuie asigurata racier in sezonul cald.
22
 Printr-o ventilatie bine dimensionata se poate imbunatati numarul de pasari pe hala.De
asemenea va rezulta o uniformizare a cresterii pasarilor,scaderea imbolnavirilor si
mortalitatii prin eliminarea zonelor umede unde se pot dezvolta bacteria.
Guri de admisie aer

 Admisia de aer se face prin lateral prin intermediul unor supape de admisie
special.Acestea sunt comandate de catre un troliu central printr-un cablu de otel.
Elemente de racier cu PAD
 Mentine temperature scazuta pet imp de vara cu ajutorul unor perdele de apa.Cu o
temperature bine dimensionata se poate imbunatati numarul de pasari pe hala.De
asemenea va rezulta o uniformizare a cresterii pasarilor,scaderea imbolnavirilor si
mortalitatii prin eliminarea zonelor cu temperatura ridicata.
Incalzire cu elementi radiant
 Mentine temperature ridicata pet imp de iarna cu ajutorul unor leveioze.Cu o temperature
bine dimensionata se poate imbunatati numarul de pasari pe hala.De asemenea va rezulta
o uniformizare a cresterii pasarilor,scaderea imbolnavirilor si mortalitatii prin eliminarea
zonelor cu temperature scazuta.
Lampi iluminare(verde + albastru)

 Asigura necesarul de lumina in hala in vederea derularii procesului de crestere in bune
conditii.
Sistem control microclimat
 Controleaza intregul microclimate si are posibilitatea de programe/comanda pentru:
 Consumul de furaj,cantitatea de furaj din silozuri,consumul de apa,programul de
lumina,alimentarea cu furaje,deschiderea-inchiderea admisiilor de aer,pornirea/oprirea
ventilatoarelor,inclusive variatia de turatie pentru cele cu turatie variabila,greutatea
pasarilor,oprirea/pornirea eleveiozelor,controlul programului de temperature pentru tot
ciclul,controlul programului de ventilatie pentru tot ciclul,alarmare,stocare date.
Cantar pasari
 Achiiztionarea unui astfel de echipament permite monitorizarea in permanenta a greutatii
pasarilor.
Alarma
 Semnaleaza atunci cand temperaturile unt peste limite si transmite date despre conditiile
de temperature din hala catre calculatorul central care controleaza sistemul de climatizare.
Tablou electric
 Comanda sistemului de ventilatie cu ajutorul variatoarelor de turatie.Un bun system de
ventilatie ofera pasarilor oxygen si aer proaspat,praful,amoniacul si dioxidul de carbon
sunt eliminate si vaporii de apa sunt extrasi din aer si reziduuri.Caldura trebuie conservata
in sezonul rece si trebuie asigurata racier in sezonul cald.
Incarcator frontal
 Asigura curatirea halei prin scoaterea asternutului precum si alte activitati de
incarcare,descarcare,transport,nivelare,sapare etc.
Descriea fluxului tehnologic, activitatea si tehnologia aplicata in cadrul proiectului
23
TEHNOLOGIA ADOPTATA
Puiul de carne are o viteza de crestere mare, ceea ce este un mare avantaj deoarece scaderea
virstei de livrare presupune munca mai putina. Pierderi prin mortalitate mai mici, precum si
posibilitatea cresteii mai multor serii de pui pe an in aceleasi spatii.
Carnea de pui este considerate o carne de calitate superioasa , diereria si se caracterizeaza
prin finite, fragezime, gust si aroma deosebita – recomandata in consumul tuturor oamenilor,
indifferent de varsta.
Realizarea unui beneficiu din cresterea puilor de carne este rezultatul unei cresteri rationale,
cu ajutorul careia sa obtina cea mai mare greutate corporala, in cit mai scurt timp, cu cel mai
scazut consum si cu cele mai mici pierderi. Crescatorul va controla in fiecare saptamina ce
greutate medie au puii. Cit furaj au consumat, care este consumul specific si ce pierderi s-au
inregistrat prin mortalitate.
Pentru productia puilor de carne, halele de crestere se populeaza cu pui de o zi. Ciclul de
crestere este de 42 de zile, iar puii ajung la o greutate medie de 2,3 kg. in medie, se pot realize un
numar de 6 cicluri pe an. Densitatea de populare este de 16- 20 pui pentru un 1 m2, exclusive
spatiile auxiliare.
Rata medie de mortalitate, la cresterea puilor de carne , este de 3.5 %.
La finele fiecarui ciclu, se face depopularea halelor si , in urmatoarele 19 de zile, se executa
lucrarile specific de pregatire, curatire, dezinfectie a spatiilor si reparatiile curente.
Hibrizi de carne
Majoritatea puilor pentru carne, exploatati in aviculture, sunt hibrizi bi-; tri-; sau tertraliniari
proveniti din incrucisarea a doua sau mai multe linii sau rase.
Deoarece ferma nu are productie proprie, popularea facindu-se cu pui de o zi, fermierul va
prospecta piata hibrizilor de carne de o zi si se va aproviziona de la furnizorul cel mai avantajos in
raport calitate / prêt. De asemenea, hibridul ales trebuie sa aiba inalta productivitate, sa fie adaptat
la conditiile locale, de ingrijire si hranire, sa fie sanantos si rezistent la imbolnaviri.
Se recomanda hibrizi cu potential genetic ridicat : hibrizi romanesti ( ROBRO 69, ROBRO
70 etc.), si hibrizi din afara tarii ( ROSS, COBB, HYBRO , etc), care au un spor mediu zilnic de
50 grame, ajungind la greutatea de 2,3 kg in 6 saptamini. Consumul specific de furaje ( kg/kg
spor) este de 1,9 , iar valabilitatea este de minim 95 %.
Cresterea puilor de o zi , se realizeaza prin procedeul de crestere la sol pe asternut
permanent, si consta in urmatoarele etape : pregatirea halei in vederea popularii, formarea
asternutului, aprovizionarea cu pui de o zi in greutate de 25 – 30 g/ buc; popularea halei; cresterea
si intretinrea puilor de carne pina la atingerea greutatii de 2kg; livrarea la abator.
Adapostul
Un adapost corepunzator trebuie sa indeplineasca doua functii esentiale:
 Sa permita puilor pentru carne sa-si exteriorizeze la maximum potentialul genetic, in
conditiile asigurarii unui microclimate corespunzator;
 Sa permita crescatorului sa-si desfasoare de o activitate eficienta in bune conditii.
Hala trebuie sa asigure conditii optime de crestere si dezvoltare a puilor de carne:
temperatura (de la 26 grade C, functie de virsta ); umiditate ( sub 60 % cind temperature este
ridicata si peste 60 % cind temperature este mai mica ); ventilatia ( viteza curentilor de aer nu
trebuie sa depaseasca 0,1 m/s la temperature de 15 – 20 grade C si 0,2 m/s la 20 – 30 grade C ) ;
factori chimici ai microclimatului ( concentratia amoniacului nu trebuie sa depaseasca 0,2 % ;
24
hidrogenul sulfurat este admis in concentratie de 0,01 %, bioxidul de carbon in concetratie de 0,5
– 0,6 %) .
Pregatirea spatiilor de crestere
La halele cu populare la sol: dupa curatenia mecanica si dezimfectie, pardoseala se acopera
cu un asternut de paie si rumegus, asternutul nou se terminebulizeaza si se formolizeaza inainte de
populare. Compozitia asternutului este din paie cerealiere ( griu, orz, secara ), coji de seminte de
floarea-soarelului sau de bob de orez , rumegus. Capacittaea de absorbtie este deosebit de ridicata
si, prin impregnarea, poate fi folosit ulterior ca ingrasamint in agricultura. Grosimea optima a
asternutului este de 5 cm vara si pina la 10 cm iarna, in perioade geroase. Se asigura astfel o buna
izolare termica, capacitatea mare de absorbtie al mirosului pentru personalul de serviciu. Din
punct de vedere economic, acest tip de asternut prezinta un cost reduss, usurinta in procurare,
greutate redusa.
Ca urmare a proceselor biochimice de descompunere a dejectiilor, se degaja caldura, care
are un effect benefic de biosterilizare, dar si un efect negativ prin degajarea de gaze si mirosuri;
aceste efecte negative sunt diminuate prin utilizarea asternutului.
La incheierea unui ciclu de crestere, materialele care compun asternutul sunt evacuate cu
ajutorul tractoarelor cu lama si se incarca in mijloace auto ale societatii, cu care sunt transportate
in platform de dejectii sau dupa caz la producatorii agricoli, iar dupa o perioada de sterilizare de 3
luni sunt folosite la ingrasamant in agricultura. Ingrasamantul astfel obtinut este integrat in sol, se
descompune si este absorbit de plante si nu are efecte negative de poluare a mediului inconjurator.
Nu au existat, pana in present, efecte poluante generate de depozitarea , imprastierea si folosirea
asternutului uzat ca ingrasamant.
Alaturi de furajare, la cresterea pasarilor este fundamentala adaptarea acestora cu apa potabila cu
aceleasi caracteristici de acuratete ca apa potabila pentru consumul uman. In liniile de adaptare din
halele de crestere a pasarilor, apa ajunge pe urmatorul traseu :
 Extragerea din puturi de adincime mica si medie ( cca 100- 115m) cu pompe submersibile,
pompare pe conducte ingropate catrre bazine de colectare si statii hidrofor. De aici apa se repompeaza
prin conducte subterane catre hale. Inainte de liniile de adapare , apa se poate trata cu dezimfectanti ori
cu substante medicamentoase, prin dizolvarea lor in bazinele de 300 - 1000 l , existente in hale. In
liniile de adapare se asigura o presiune constanta a apei, asigurata fie de inaltimea la care sunt asezate
bazinele din hale, fie cu ajutorul unor hidrofoare racordate la aceste bazine. La asigurarea apei pentru
adaparea pasarilor se au in vedere masuri pentru pastrarea calitatii buna, in permanenta a apei:
 Bazine si pompe bine intretinute, curate si dezinfectate periodic;
 Putuir denisipate cand este necesar.
 Conducte fara fisuir, fara pierderi de apa;
 Izolatii termice ale conductelor de apa in zonele de traseu aerian in afara halelor;
 Vane si robineti de reglare bine intretinuti.
 Zone de protectie imprejmuite la puturi si statiile de hidrofor etc.
Nu exista factori poluanti in traseul apei catre liniile de adapare ale pasarilor.
Pentru asigurarea necesarului de apa la adaparea puilor de carne se ia in considerare un consum
specific de 8 litri apa / pui.
Daca se face raportul mediu apa/hrana ( litri/kg) se obtine valoarea 2 ( raport intre 8 litri apa/pui si
4 kg furaj/pui ), apropiata de valorile BAT pentru puii de carne cuprinse in intervalul 1,7 – 1,9.
Practica a consfintit urmatoarele realitati :
25
a) Cantitati de dejectii rezultate:
 Pui de carne - 2kg dejectii/pui;
b) Cantitati de material pentru asternut :
 Pui de carne - 0.5 kg/pui;
Fluxul tehnologic propus
Pentru a reusi sa obtinem o greutate la livrare cit mai amre intr-un timp cit mai scurt, cu cel mai
scazut consum de furaje, este necesar sa aplicam o tehnologie moderna, in care sa combinam
potentialul genetic al puilor cu starea lor perfecta de sanantate si cu o buna furajare, in conditiile unui
microclimate optim. Orice abatere se va rasfringe negative asupra cresterii economice a puilor de
carne.
Fluxul tehnologic in cresterea puilor pentru carne, pe asternut permantent, este de 8 saptamini, din
care :
- 6 saptamini ( 42 zile) cresterea puilor;
- 2 saptamini ( 14 zile ) curatare si igenizare hala;
Acest flux permite cresterea a 6 cilcuri / an pe aceeasi suprafata.
Este recomandat sa se creasca pui tot timpul anului, fara intrerupere, pentru ca sistemul intensive
de crestere presupune echiparea adapostului cu utilaje de hranire, adaptare si climatizare costisitoare
care trebuie folosite tot timpul anului.
Pregatirea adapostului pentru populare
Inainte de popularea adapostului cu pui de o zi, trebuie luate toate masurile ca acetsa sa fie pregatit
pentru populare, iar instalatiile sa fie functionale. Astfel :
- Se va asigura o hranitoare pentru fiecare 70 pui;
- Se va asigura un picurator pentru fiecare 10 pui;
- Se va incalzi adapostul cu citeva ore inainte pentru a se realize temperature optima in
adapost;
- Se asigura apa in adapatori cu 2-3 ore inainte de populare, pentru a se incalzi la o
temperature de 16 – 18 grade C. apa sa contina vitamine si antibiotic;
- Folosirea unui asternut curat, uscat , intins uniform pe toata suprafata adapostului.
Popularea cu pui de o zi
Puii pentru populare trebuie sa prezinte urmatoarele insusiri: sa aiba picioarele drepte; tonicitatea
sau marimea abdomenului normal; ombilicul sa fie uscat, cu plaga inchisa; sa aiba puful uscat,
neaglutinat, fara resturi de ou sis a fie sanantosi.
Puii de o zi se transporta in mijloace de transport adecvate, curate , dezimfectate si aerisite. De
asememnea , transportul trebuie sa fie cit mai scurt si mai putin stresant.
Puii d eo zi trebuie introdusi in adapost ci mai repede dup ace au fost eclozionati. Principalul
argument al introducerii cit mai urgent in hala dupa ecloziune este nevoia acestora de a consuma apa.
Lipsa prelungita a adaparii determina deshidratarea puilor. De asemenea, daca adaparea se realizeaza
imediat dupa ecloziun, iar hranirea la 2-3 ore dupa adapare crescatorul are garantia unui foarte bun
start al puilor de carne.
Furajele nu trebuie puse in hranitori inainte de introducerea puilor, ci la 2-3 ore dupa populare, ele
fiind in acest caz consummate proapete.
26
In primele 3 zile se aplica tratamentul antistres. Vaccinarea contra pseudopestei aviare se face la 9,
24 si 42 de zile, iar pentru bursita la 14 zile cu vaccinuri recomandate de medical veterinary. Ultima
vaccinare trebuie aplicata cu 7 zile inainte de livrarea la abator. La fiecare vaccinare se intervine
antistresant cu Stresol 10g + 2ml Colina la 10 litri apa.
Se va urmari tot timpul comportamentul puilor pentru a putea depista si remedia orice problema
aparuta.
CRESTEREA PUILOR DE CARNE
Perioada de crestere a puilor de carne cuprinde trei faze:

- Start (0-2 saptamani) – faza cea mai dificila din viata puilor, dar si cea mai importanta;
- Crestere (de la varsta de doua saptamani pana la cca o saptamana inainte de livrare) – faza cea
mai lunga din viata puilor unde realizeaza cel mai mare spor in greutate si consuma cea mai mare parte a
furajelor;
- Finisare(in ultima saptamana de livrare).
In cresterea puilor pentru carne se folosesc doua retete de nutret combinat:
- O reteta de crestere (start) 21-1
- O reteta de continuare si finisare 21-2
In ceea ce priveste protein bruta normele prevad in perioada 0 – 4 saptamani 22,8 % PB si 22,2 PB
in perioada 4 – 6 saptamani.
De asemenea crescatorul trebuie sa fie atent la nivelul energetic al ratiei furajere care trebuie sa fie
de cca 3000 kgcal/kg pe intreaga perioada de crestere. O reteta cu nivel energetic ridicat, dar neechilibrata
sub raport proteic va duce la depuneri de grasime pe carcase si viscera, lucru nedorit atat de crescator, cat
si de consummator.
Alimentatia rationala a pasartilor presupune si:
- Asigurarea frontului optim de furajare care influenteaza cresterea puilor;
- Administrarea de ratii elaborate dupa un program de furajare strict, in functie de tehnologia de
crestere
- Elaborarea unor ratii echilibrate pentru mentinerea apetitului si evitarea carentelor nutritionale
Necesarul total de apa este de 0,25 litri/pui/zi, din care 0,1 litri/pui/zi consum biologic.
Adaparea puilor in conditii neigienice influenteaza negativ starea de sanatate si crestere a puilor.
Se recomanda efectuarea de doua ori pe an a analizei apei, in laboratoare autorizate, in ceea ce
priveste pH-ul ; conductivitatea ; continutul in materii organice, amoniu, nitrati, nitriti, streptococi fecali,
organism patogene, stafilococi, etc.
In ceea ce priveste iluminatul artificial, pentru puii de carne indicele de iluminar normata este de
2,5-1,0W/mp in primele zile, apoi scade in asa fel incat la opt zile este de 0,7 – 0,9 W/mp, iar intensitatea
este de 5-20 lucsi.
Cresterea puilor de carne in perioada 0-3 saptamani
In primele saptamani de viata, puii au nevoie de o temperatura apropiata de aceea de incubatie, o
hrana deosebit de echilibrata si de proaspata, o ingrijire atenta din partea crescatorului. Asigurand aceste
conditii se va limita la minimum pierderile prin mortalitate si vom obtine pui sanatosi, vigurosi si apti de
a da sporuri foarte bune in greutate. Puii se hranesc si se adapa din tavite si adapatori simple. Se
recomanda o tavita si o adapatoare pentru 100 de pui. Se administreaza cantitati mici de furaje, in tainuri
cat mai dese, astfel incat furajul sa fie permanent proaspat si sa trezeasca interesesul puilor fata de
consumul de furaj.
27
La doua saptamani, tavitele si adaposturile simple vor fi scoase si se vor instala hranitori si
instalatia de adapare.
De asemenea, intensitatea luminii este mai puternica deoarece puii au o vedere mai slaba in primele
zile de viata, astfel ca in prima saptamana din 24 de ore ale zilei, programul de iluminat este 23 ore
lumina cu o ora intuneric.
O grija deosebita se va acorda mentinerii unui asternut uscat si curat.
La cateva ore de la populare se va verifica comportamentu puilor:
- Daca puii sunt imprastiati uniform si se misca in voie, temperature si ventilatia sunt
bune;
- Daca puii stau ingramaditi inseamna ca temperature este scazuta sau sunt prezenti
curenti de aer rece;
- Daca puii stau rasfirati, cu aripile desfacute, inseamna ca temperature este prea ridicata.
De retinut ca, puii nu pot sintetiza vitaminele. Deoarece carenta in vitamine se instaleaza la pui in
cateva zile se recomanda administrarea de premixuri vitamin – minerale pentru a preveni mortalitatea,
scaderea sporului in greutate si in final deprecierea carnii.
Cresterea puilor pentru carne in perioada 3-6 saptamani

In aceasta perioada problemele principale care trebuie avute in vedere sunt hranirea, adaparea si
microclimatul.
Puiul de carne se dezvolta foarte repede, atat ca greutate corporala, cat si ca inaltime. Pentru aceasta
crescatorul trebuie sa aiba grija ca inaltimea hranitorilor si a adapatorilor sa fie usor superioara inaltimii
spinarii puilor (10- 20cm). Daca inaltimea este mai mica hranirea si adaparea sunt incomode si are loc
risipa de furaje si apa; puii circula greu si se lovesc, deteriorandu-se calitatea carcaselor dupa taiere. Dar
nu trebuie ridicate nici prea sus, in acest caz puii nu se pot furaja si adapa normal. De asemenea, nu
trebuie sa existe o distant mai mica de 50 cm inre doua hranitori troconice deoarece puii se hranesc
concomitant la ambele si se jeneaza, neputandu-se furaja normal.
Totodata nu mai este nevoie ca tainurile sa se administreza de mai multe ori pe zi ca in primele
saptamani. Furajul se poate administra o data pe zi sau chiar o data la doua- trei zile , fara a influenta
negative sporul in greutate. Furajul administrat va fi de tip finisare si trebuie sa asigure din punct de
vedere calitativ toate elementele nutritive necesare perioadei de dezvoltare:
Tipul E.M. P.B. M. M+C L Ca P

hibridului Kcal./kg % % % % % %
Ross 3225 19-21 0,47 0,85 1,13 0,85 0,44
Hybro 3125-3200 17,5 0,35 0,75 0,94 0,80-0,85 0,39
Unde:
E.M.- energie metabolizata
P.B – proteina bruta
M – metionina
M+C – metionina + cistina
L – lizina
Ca – calciu
P – fosfor
La categoria 3-6 saptamani programul de iluminat este de 8 ciclurti de cate 2 ore lumina si o ora
intuneric.
28
O problema grava care poate aparea si de care crescatorul trebuie sa tina cont este consumul ridicat
de apa al puior. Acesta este primul semn al unei imbolnaviri, iar crescatorul trebuie sa trateze boala
inainte de a se extinde si a determina pierderi prin mortalitate.
In aceasta perioada nu se mai fac tratamente inainte de sactrificare. Se recomanda consultarea
medicului veterinar atunci cand apare un caz de imbolnavire.
In ultima saptamana trebuie sa se aiba in vedere asigurarea unui microclimate corespunzator
deoarece puii sunt mari, adapostul devine din ce in ce mai neincapator, asternutul se deterioreaza, gazele
nocive cresc si apar pierderi prin mortalitate. In aceasta faza pot aparea boli daca nu se asigura un
microclimatt, un asternut si o hrana corespunzatoare, iar rezultatul va fi grav pentru crescator.
Principalele boli la puii de carne

Boli parazitare: coccidioza – apare in ferme mici cu conditii improprii de crestere si este cauzata de
folosirea de furaje sau asternut mucegait, instalatii neigienice pentru preparea furajelor. Apare sindromul
de imobilitate a puilor, iar ca aspect clinic – decubit cu picioarele in extensie.
Boli bacteriene: holera aviara, colibaciloza
Boli virale: pseudopesta aviara, bursita infectioasa, bronsita infectioasa, gripa aviara
Boli carential – nutritioniste: sindromul de peroza, encefalomalacia de nutritive, avitaminozele
Fiecare crescator poate urmari direct problemele care apar in ferma:

- Greutate mica a puilor si lot neuniform
- Probleme respiratorii
- Deplasare greoaie
- Moarte subita
- Canibalism
Masuri de prevenire si combatere a bolilor

Pentru prevenirea bolilor la puii de carne se recomanda:
- Aplicarea corecta a operatiunilor de vaccinare si tratamente in ferma
- Examinarea periodica a puilor privind starea de sanatate de catre medical veterinary
- Respectarea conditiilor de microclimate din hala
- Respectarea conditiilor de filtru la intrarea in ferma
- Respectarea conditiilor igienice de hranire si adapare
- Popularea cu pui sanatosi
- Intretinerea instalatiilor de hranire si adapare in conditii bune pentru a se evita aparitia
unor boli
- Controlul salubritatii furajelor si a apei
- Asigurarea unor ratii furajere echilibrate in principia nutritivi
- Folosirea unui asternut care sa asigure puilor un loc calduros, moale, elastic si uscat
- Respectarea perioadei de curatare si igienizare a halei
- Respectarea tehnologiilor de recoltare, depozitare, prelucrare si administrare furaje.
Trasabilitatea
Trasabilitatea reprezinta abilitatea de a regasi istoricul, realizarea sau localizarea a ceea ce este
luat in considerare. In cazul unui produs, trasabilitatea se refera la originea materialelor si a partilor
component, istoricul realizarii, distributiei si amplasarea produsului dupa livrare.
Pentru proiectul de fata, filieara de trasabilitate la puii de carne cuprinde urmatoarele etape:
29
- lantul furajer – ansamblul furajelor si premixurile vitamin – minerale folosite in hrana puilor;
- lantul medicamentos – ansamblul medicamentelor de uz veterinar folosite pentru prevenirea si
combaterea bolilor la pui;
- lantul animalier – populare cu pui sanatosi si conditiile de crestere a acestora in cadrul fermei
- lantul alimentar – crescatorul detine abator si face referire la abatorizarea puilor; prelucrarea ,
distributia si comercializarea catre consumatori
- lantul de distributie – comercializare – carnea abatorizata este dirijata catre reteaua de distributie
si comercializare catre consumatori.
Sporul mediu zilnic: - cresterea in greutate, infiecare din cele 42 de zile cat dureaza perioada de
crestere a puilor, de la populare pana la livrarea acestora catre abator.
Potrivit datelor furnizate de UCPR, in trimestrul I 2010, sporul mediu zilnic este de 51,69 grame,
realizat de marii producatori de carne. In prezentul proiect, s-a prevazut un spor mediu zilnic de 47,02
grame, adica o greutate medie de 2300 de grame la livrarea puilor la varsta de 42 de zile.
Consumul specific de furaje

Potrivit datelor furnizate de UCPR, in trimestrul I 2010, consumul mediu specific de furaje este de
1,842 kg/kg spor. In prezentul proiect, s-a prevazut un consum specific de 1,9 kg/kg spor.
Pierderi prin mortalitate

Potrivit datelor furnizate de UCPR, in trimestrul I 2010, media pierderilor prin mortalitate la puii
de carne este de 3,76, dar la societatile performante acest parametru este mult mai mic. In proiectul de
fata s-a prevazut procentul de pierderi prin mortalitatea de 3,5 % pe an.
Indicele Economic European (IEE):

Spor mediu zilnic X indice pasare
Consum specific furaje X 10
Potrivit datelor furnizate de UCPR, in trimestrul I 2010, media IEE este de 270,09 dar la
societatile performante IEE este de peste 300 puncte. In proiectul de fata valoarea IEE este de: 47,02 X
96,5 / 1,9 X 10 =238.81
Monitorizarea starii de igiena

a) Igiena utilajelor si spatiilor de crestere
Pentru asigurarea conditiilor de igiena necesare, igienizarea pentru toate utilajele precum si pentru
toate spatiile de crestere se efectueaza conform unei procedure documentate.La alegerea solutiilor
detergent si dezinfectanti se au in vedere specificatiile prescrise in cartile tehnice ale utilajelor si
instalatiilor.Inaintea inceperii unui ciclu de productie, se va efectua controlul pregatirii halei pentru
populare prin analize de laborator.
b)Igiena personalului
Personalul este controlat periodic din punctual de vedere al sanatatii, conform normativelor legale
in vigoare si poarta haine de protective.Echipamentul de protectie se va pastra in spatiile special
amenajate pentru acest scop situate langa vestiarele tip filtru.
In timpul lucrului, personalul va purta in mod obligatoriu haine pentru protective care sa acopere
complet imbracamintea.
Echipamentele de protective vor fi de culori diferite specific locului unde vor fi folosite in
conformitate cu un cod al culorilor ce va fi stabilit ulterior.
30
La intrare si la iesire din schimb, personalul se va dusa si isi va schimba hainele
Hainele murdare se vor spala zilnic in spalatoria aferenta filtrelor sanitare
c)Dezinsectie - deratizare
Spatiile de productie, vor fi supuse periodic operatiilor de dezinsectie si deratizare, conform unei
procedure documentate privind combaterea daunatorilor. In toate sasurile care corespund cu exteriorul
vor fi monatate capcane de inecte iar la exterior capcane de rozatoare.
d) Controlul de laborator
La laboratorul DSV Valcea, cu care S.C. Avicarvil SRL va incheia un contract, se vor realize
analize complete de laborator in cadrul programului strategic completat cu programul de autocontrol.
Deasemenea pentru realizarea controlului de laborator a personalului la angajare si periodic se va
incheia un contract cu un laborator autorizat de catre Directia de Sanatate Publica Valcea.Personalul va
beneficia de servicii de medicina a muncii in conformitate cu legislatia in vigoare.
Protectia mediului
Mediul inconjurator reptrezinta un element essential ca rezultat al interactiunilor elementelor
naturale: sol, aer, apa, clima si biosfera cu elemente create prin activitatea umana. Toate acestea
interactioneaza si influenteaza conditiile existentiale si posibilitatile de dezvoltare ale fermei.
Protectia mediului inseamna diminuarea resurselor de poluare prin intermediul unui ansamblu de
actiuni si masuri. Pentru un mediu curat trebuie identificati toti factorii de mediu si zonele in care apar
problemele de mediu.
Pentru proiectul nostrum, protectia mediului se refera la:
Sitemul de colectare si stocare a asternutului si a dejectiilor:
- Sternutul se elimina la sfarsitul fiecarui ciclu de productie si se aseaza in platforma
betonata pentru obtinerea unui ingrasamant bine fermentat;
- Dejectiile se depoziteaza pe platform betonata impreuna cu namolurile provenite de la
curatirea decantoarelor, care dupa fermentare se pot folosi ca ingrasamant natural
Fertilizarea cu ingrasaminte organice obtinute prin fermentarea asternutului si a dejectiilor trebuie
sa se faca dupa analiza calitatii namolurilor fermentate, precum si a solurilor (cartare agrochimica)
Apa chimica: provine din procesul tehnologic de igienizare a halelor cu continut de suspensii,
substante organice, detergent, ioni amoniu, ioni Cu, Zn.
Apele uzate vor fi colectate si stocate intr-un bazin betonat subteran de volum adecvat si vor fi
folosite la irigatii.
31
Date initiale ferma Budesti
Tip ferma UM Carne
Tip hala Tip B
Suprafata hala mp 1256.8
Nr.total hale buc 8
Nr.hale modernizate eligibil buc 8
Nr. Serii/ari buc 6
Densitate pui buc/mp 19
Durata medie ciclu crestere zile 42
Durata medie ciclu populare zile 19
Numar de pui pe hala buc 23879
Numar total de pui in 8 hale pui pe hala buc 191032
Mortalitate % 3.6
Numar total pui buc 184345.9
Greutate livrare minima/kg kg 2.2
Greutate livrare maxima/kg kg 2.5
Greutate livrare medie/kg kg 2.35
Cantitate carne livrata total pe an /hale tip B t 433.2128
Cantitate carne livrata total pe an /hala t 54.1516
Cantitate necesara de apa/an mc 7847.1
Pret apa/mc euro 0.027
Total cost apa tehnologica/an euro 211.8717
Cantitate apa uzata evacuata/an mc 1569.42
Pret apa/mc euro 0.12
Total cost apa uzata/mc euro 188.3304
Nr. Ore functionare/zi-iarna ore 14
Nr. Ore functionare/zi-vara ore 4
Nr. Eleveuze/hala buc 15
Consum eleveuza mc/ora 1.1
Consum eleveuza iarna mc/zi 19404
Consum eleveuza vara mc/zi 11088
32
4. Durata de realizare
Durata aprobarii contractului

Dupa aprobarea contractului urmeaza lucrarile de reparatii, iar dupa acestea se efectueaza
lucrarile de modernizare.
Se estimeaza ca: - lucrarile de reparatii vor dura in jur de 4 luni.

- lucrarile de modernizare se vor finaliza in aproximativ 3 luni
5. Costul estimativ al investitiei
LISTA DE CANTITATI LUCRARI DE REPARATII

Obiect hala tip B
ARHITECTURA – CONSTRUCTII
SUPRAFATA CONSTRUITA rezultata = 1256,80 mp

SUPRAFATA DESFASURATA rezultata = 1256,80 mp
Nr. Lucrare U/M Cantitate Pret unitar(RON) Total (RON) Total €

0 1 2 3 4 5 6
1 Spargerea de goluri in
pereti sandwich admisii,
ventilatii,cooling, etc. mp 45 95 4.275,00 994,1
2 Reparatii la spaleti goluri
practicate in zidarie mp 160 32,5 5.200,00 1209,3
3 Confectionare usi metalice
– usi acces mp 14 325 4.550,00 1058,13
4 Desfiintatri pereti din
zidarie de 30 cm. grosime mc 0 70,2 0,00 0,00
5 Pereti din zidarie de
caramida de 25 cm. grosime mc 0 190 0,00 0,00
6 Astuparea golurilor
33
cu zidarie de caramida
de 30 cm. grosime mc 6 212 1.272,00 295,81
7 Reparatii tencuieli driscuite
la ancadramente goluri
practicate in zidarie si la mp 230 32,5 7.475,00 1738,37
astupari goluri
8 Tencuieli driscuite la
zidarie noua mp 0 32,5 0,00 0,00
9 Zugraveli interioare mp 2345 18,2 42.679,00 9925,34
10 Zugraveli exterioare mp 660 18,2 12.012,00 2793,48
11 Pradoseala beton
elicopterizat (reparatii) mp 200 130,00 26.000,00 6046,51
12 Sapatura mc 8,00 41,47 331,76 77,15
fundatie continuua mc 7,23 223,72 1.617,50 376,16
pereti goluri mc 5,11 223,72 1.143,21 265,86
TOTAL/hala 106.555,46 24780,23

Total 8 hale 852443,68 198241,84
Calculat la cursul 1 EUR = 4,3 RON
LUCRARI DE MODERNIZARE
Nr.b Valoare fara Valoare cu
NR.crt Denumire ucati (RON) TVA(RON) TVA(RON)
Tip utilaj/Echipament
Cu montaj
1 Silozuri 8 56739.84 13617.562 70357.4016
Sisteme de descarcerare si
2 transport in hala 8 18322.24 4397.3376 22719.5776
3 Buncare Echipament cantarire siloz 8 38417.6 9220.224 47637.824
Linii de
furajare(tevi,panuri,spire,opr
4 Furajare otor furaj,cabluri etc.) 24 164604.64 39505.114 204109.7536
Instalatie de adapare inclusiv

5 regulator de tensiune 32 103136.48 24752.755 127889.2352
Dozator de medicatie si
sistem central de conexiune
6 Adapare a instalatiilor de adapat 8 12707.36 3049.7664 15757.1264
7 Ventilatie/racire Admisie aer 480 127369.12 30568.589 157937.7088
34
8 Pad cooling pe fiecare perete 336 112002.08 26880.499 138882.5792
Ventilatoare cu turatie fixa 64
Ventilatoare cu turatie
9 variabila 24 150419.68 36100.723 186520.4032
Elementi radianti
eleveioze,sisteme de
protectie,sisteme de
10 Incalzire suspendare 136 125004.96 30001.19 155006.1504
Instalatii de lumina( lampi

albastre si
11 Iluminare verzi),cabluri,accesorii 612 91315.68 21915.763 113231.4432
Computer(control
microclimat,control cantar
pui,monitorizare consum
12 apa,control alarma) 8 29256.48 7021.5552 36278.0352
13 Tablou electric 8 47874.24 11489.818 59364.0576
14 Alarma 8 6796.96 1631.2704 8428.2304
15 Management Cantar de pasari 8 12707.36 3049.7664 15757.1264
16 TOTAL 1096674.72 263201.93 1359876.653
17 TOTAL EURO (la cursul de azi 1 Euro=4,3 RON) 255040.63 61209.75 316250.38
Tabel cu oferte lucrari de reparatii
Obiect
S.C. TruVIL UTIL S.R.L Hala de tip B 24500 Euro
Obiect
S.C. VASTRU TRANS S.R.L Hala de tip B 26000 Euro
Obiect
S.C. EGF Grup ExIm S.R.L. Hala de tip B 25500 Euro
Tabel cu oferte lucrari de modernizare

Oferta Oferta Oferta BIG
POULTEC(EU/Ha LAE(EU/Hala DUTCHMAN(EU/h
Denumire la) ) ala)
Total oferta hala tip B Budesti 31823.1 39000 37110
Total oferte hale tip B 254584.9 312000 296880
Cost transport pentru 8 hale in
Romania 29000 20000 23250
35
Valoarea totala investitiei = Valoare reparatii (fara T.V.A.) + Valoare modernizare (fara T.V.A.)
= 852.443,68 + 1.096.674,72
= 1.949.118,4 RON
= 453.283,34 Euro (curs 1 EU = 4,3 RON )
6. Finantarea investitiei
Curs Euro / leu …4,3..din data de 01 01 2011
Cheltuieli eligibile Cheltuieli neeligibile Total
Euro Euro Euro
Ajutor public
nerambursabil 724.313,72 168.445,05 724.313,72 168.445,05
Sursele de finantare pentru

completarea necesarului
de finantare din care: 724.313,72 168.445,05 868.568,03 201.992,56 1.592.881,76 370.437,6
- autofinantare 724.313,72 168.445,05 868.568,03 201.992,56 1.592.881,76 370.437,6
- imprumuturi 0 0 0 0 0 0
TOTAL PROIECT 1.448.627,45 336.890,10 868.568,03 201.992,56 2.317.195,49 538.882,67
7. Date privind forta de munca
36
7.1 Total personal existent pentru cele 16 hale– 101 persoane
Structura personal UM Actual
Manager Nr. pers. 1
Sef productie Nr. pers. 1
Supervizori Nr. pers. 2
Supervizori CTC Nr. pers. 4
Operatori facturare Nr. pers. 3
Gestionari Nr. pers. 4
Taietori pasari Nr. pers. 64
Muncitori manipulanti Nr. pers. 9
Mecanici Nr. pers. 3
Electricieni Nr. pers. 3
Frigotehnisti Nr. pers. 2
Tractoristi
Consumuri (cheltuieli) cu forta de munca Nr. pers. 5
TOTAL
Denumire Nr. Nr. pers.
Salariu Salariu 101
ron/luna ron/an
Sef ferma 1 2520 30240
Tehnician/veterinar/zootehni 1 1470 17640 7.2 Estimari privind forta de munca
st ocupata prin realizarea investitiei pentru
Avicultor calificat 24 840 10080 cele 8 hale
Electromecanic 16 1050 12600 Vor fi create 42 de noi locuri de munca
Salarii 42 5880 70560
Asigurari
Categorie personal Anul 13780 Anul 2
Total salarii
Sef ferma 1 74340 1
Tehnician veterinar/zootehnist 1 1
Avicultor calificat 24 24
Electromecanic 16 16
TOTAL PERSONAL 42 42
7.3 Proiectii financiare si indicatori financiari
1. Valoarea investitiei (VI) = valoarea totala a proiectului fara TVA, se preia din bugetul
poiectului.
Valoarea investitiei = Valoare reparatii (fara T.V.A.) + Valoare modernizare (fara T.V.A.)
37
= 852.443,68 + 1.096.674,72
= 1.949.118,4 RON
= 453.283,34 Euro (curs 1 EUR = 4,3 RON )
2. Veniturile din exploatare (Ve) = veniturile realizate din activitatea curenta, conform
obiectului de activitate al solicitantului. Se calculeaza pornind de la fizic (cantitati de produse,
volumul productiei, servicii) ţinând cont de preţuri/tarife pe unitatea de măsură diferenţiat pentru
fiecare obiect de activitate.
VENITURI DIN EXLOATARE (Ve) pentru cele 8 hale

ANI VALOARE RON VALOARE EURO
1 8.910.534,31 2.072.217,28
2 8.910.534,31 2.072.217,28
3 8.910.534,31 2.072.217,28
4 8.910.534,31 2.072.217,28
5 8.910.534,31 2.072.217,28
3. Cheltuieli de exploatare (Ce)= cheltuielile generate de derularea activităţii curente.

Sunt cheltuielile aferente veniturilor din exploatare şi se calculează în functie de domeniul de
activitate si de consumurile specifice. Se preiau valorile din Anexa B2 « Prognoza Cheltuielilor»
randul « Cheltuieli pentru exploatare - total» aferente perioadelor respective (Total An1,… , Total
An 5).
CHELTUIELI DIN EXLOATARE (Ve) pentru cele 8 hale

ANI VALOARE RON VALOARE EURO
1 7.852.131,17 1.826.077,01
2 7.848.812,74 1.825.305,29
3 7.817.947,84 1.818.127,40
4 7.816.232,54 1.817.728,50
5 7.807.551,00 1.815.709,62
4. Rata rezultatului din exploatare (rRe) - trebuie să fie minim 10% din Ve.
Rezultatul din activitatea curentă (Re) se calculează: Re = Ve – Ce – trebuie să fie pozitiv, iar
rata rezultatului din exploatare trebuie sa fie minim 10% din veniturile din exploatare pentru anii
evaluati
Rata rezultatului din exploatare (rRe) se calculeaza dupa formula :
Re
rRe   100
Ve
AN 1: Re = Ve-Ce = 8.910.534,31 - 7.852.131,17 = 1.058.403,14 RON = 246.140,26 EUR

AN 2: Re = Ve-Ce = 8.910.534,31 – 7.848.812,74 = 1.061.721,57 RON = 246.911,99 EUR
38
AN 3: Re = Ve-Ce = 8.910.534,31 – 7.817.947,84 = 1.092.586,47 RON = 254.089,87 EUR
AN 4: Re = Ve-Ce = 8.910.534,31 – 7.816.232,54 = 1.094.301,77 RON = 254.488,78 EUR
AN 5: Re = Ve-Ce = 8.910.534,31 – 7.807.551,00 = 1.102.983,31 RON = 256.507,74 EUR
RATA REZULTATULUI
DIN EXPLOATARE(rRE)
Ani Val. Indicatorului
1 11,37%
2 11,91%
3 12,26%
4 12,28%
5 12,37%
5. Durata de recuperare a investitiei (Dr) – trebuie să fie maxim 12 ani ;

Este un indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat în ani).
Se calculeaza astfel :
VI
Dr  1 6
( Flux _ net _ actualizat   Flux _ exp loatare _ actualizat) / 12
5 12
Unde:
Se considera ca in anii 6-12 cash-flow-urile din exploatare sunt egale cu cash-flow-ul din
exploatare din anul 5.
Durata de recuperare a investitiei : 2 ani si 6 luni
6. Rata rentabilitatii capitalului investit (rRc) - trebuie să fie minim 5% pentru anii evaluati;
Se calculeaza astfel :
Flux _ exp loatare
rRc   100
VI
RATA RENATBILITATII CAPITALULUI INVESTIT

ANI Flux exploatare rRC
1 261.181,86 13,41%
2 260.188,19 13,30%
3 258.009,70 13,20%
4 256.748,57 13,10%
5 255.563,81 13,11%
7. Rata indatorarii pe termen mediu si lung (rI) - trebuie să fie maximum 60% pentru anii
evaluati ;
Este calculata ca raport intre total datorii pe termen mediu si lung si total active.
39
TDi
rI   100
TA i
unde :
TDi= total datorii pe termen mediu si lung in anul i ;
TAi= total active in anul i ;
Tabel
ANI Total active (RON)
Total datorii pe
termen lung (RON)
1 5.627.602,30 1.622.476,45
2 5.926.037,81 1.123.252,92
3 6.282.850,45 624.029,40
4 6.673.554,57 124.805.88
5 7.431.043,45 0
RATA INDATORARII PE TERMEN MEDIU SI
LUNG
ANI VALOARE
1 28,83%
2 18,95%
3 9,93%
4 1,87%
5 0%
8. Rata de actualizare – este de 8%, folosita pentru actualizarea fluxurilor de numerar

viitoare.
unde:
r este rata de actualizare egala cu 8% (r=rata dobânzii de refinanţare BCE (4%) + marja de
risc pe ţară (4%) evaluată de către Agenţie ca valoare medie şi care va fi reevaluată pe măsură ce
condiiile pietei monetare europene se schimbă, se impune introducerea unei aproximări unitare)
9. Valoarea actualizata neta(VAN) – trebuie sa fie pozitiva;

Este calculata astfel:
5
FN i 12
FN i exp lt
VAN      VI
i 1 1  r  (1  r ) i
i
i 6
FNi = flux de lichiditati net din anul i;

FNi explt = flux de lichiditati din exploatare din anul i
VI = valoarea investitiei ;
FLUX DE LICHIDITATI
NET
1 685.128,48
2 717.048,11
3 744.560,30
40
4 776.736,41
5 1.134.840
FLUX DE NUMERAR DIN

ACTIVITATEA DE
EXPLOATARE
1 1.334.517,62
2 1.327.805,61
3 1.316.686,16
4 1.310.230,64
5 1.304.155,93
Bugetul de venituri si consumuri intermediare pentru produsul de carne de

pasare
Volume/hale tip
Greutate de livrare UM B/an
Productie medie 433.21
I Consumuri materiale(1+...+7) ron/t 6272160.08
1 Material biologic ron/t 248341.60
2 Asternut paie ron/t 47758.00
3 Energia electrica ron/t 179928.00
4 Apa ron/t 1688.85
5 Medicament ron/t 80806.54
6 Furaje ron/t 5502779.79
7 Gaz metan ron/t 210857.31
II Consumuri cu forta de munca ron 74340.00
III Alte consumuri(8+9+10) ron 190395.00
8 Cheltuieli generale (3 % din I si II) ron 190395.00
9 Dobanzi la credit ron 0.00
10 Amortisment ron 0.00
A Total consumuri intermediare(I+II+III) ron 6536895.09
A1 din care pentru productia principala ron 6536895.09
B Valoarea productiei ron 6700112.10
B1 din care pentru productia principala ron 6700112.10
C Venit impozabil(B-A) ron 163217.01
impozite si taxe ron 26114.70
alocatii si subventii ron 1036765.40
D Venit net ron 1173870.30
E Rata impozabila 2.50 %
Venit net 17.96 %
F Cost de productie ron/kg 3.76
G Pret piata interna previzibil ron/kg 3.85
H Marja Bruta % 2.48
41
Prognoza cheltuielior din activitatea de baza Anul 1 Anul 2
(Ron/an) imp. imp. Anul 1
Cheltuieli cu materiile prime si materiale
consumabile 5583586.33 5583586.33 5583586.33
Alte cheltuieli materiale 296099.60 296099.6 296099.6
Alte cheltuieli externe(cu energia si apa) 181616.85 181616.853 181616.85
Cheltuieli privind marfurile 0 0 0
Cheltuieli materiale-totale 6061302.78 6061302.78 6061302.78
Cheltuieli cu personalul angajat 70560 70560 70560
Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 3780 3780 3780
Cheltuieli cu personalul -total 74340 74340 74340
Cheltuielile privind prestatiile externe 190395.003 190395.003 190395
Alte cheltuieli de exploatare-total 190395.003 190395.003 190395
Total cheltuieli activitate curenta 6326037.78 6326037.78 6326037.78
Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5

5583586.33 5583586.33 5583586.33 5583586.33
296099.6 296099.6 296099.6 296099.6
181616.8529 181616.853 181616.853 181616.85
0 0 0 0
6061302.78 6061302.78 6061302.78 6061302.78
70560 70560 70560 70560
3780 3780 3780 3780
74340 74340 74340 74340
190395.0025 190395.003 190395.003 190395
190395.0025 190395.003 190395.003 190395
6326037.78 6326037.78 6326037.78 6326037.78
42

!studiu de Fezabilitate FINAL!!!!!!!!

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

!studiu de Fezabilitate FINAL!!!!!!!!

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu de fezabilitate

1.1 Denumirea solicitantului si datele de identificare ale acestuia

Numele solicitantului : S.C. AVICARVIL S.R.L.

Act de infiintare: incheiere judecatoreasca nr 1027/10.05.2006

Actionarii societatii Avicarvil SRL si ponderea lor in capitalul social

1.2 Scurt istoric al solicitantului

,,Modernizarea si extinderea capacitatii de productie in fermele S.C. AVICARVIL S.R.L.”

S.C. A.C.F.N.V Grup S.R.L

S.C. A.C.F.N.V GRUP S.R.L. are ca obiecte de activitate urmatoarele:

2.3 Obiectivele investitie/prioritati

De asemenea, criteriile de eligibilitate ale FEADR sunt sprijinite prin:

2.4 Fundamentarea necesitatii si oportunitatii investitiei.

ANALIZA SWOT AVICARVIL

Puncte forte Puncte slabe

-Actionariat decisi pentru dezvoltarea si -Management nou al companiei cu calificare

-Forta de munca cu calificare medie si inalta.

-membru al Uniunii Crescatorilor de Pasari

-Calitatea de nou membru al UE -Tendinta de aliniere a pietei romanesti la cea

PUNCTE TARI (PT) PUNCTE SLABE (PS)

OPORTUNITATI (O) Strategii PT-O Strategii PS-O

-modernizarea tehnologiei -utilizarea finantarilor

AMENINTARI (A) Strategii PT-A Strategii PS-A

-datorita incadrarii in -modernizarea si

1. Productia mondiala de carne de pasare

2. Piata europeana si structura pietii romanesti

Criteriile de eligibilitate FEADR sunt sprijinite prin:

 Impactul proiectului asupra mediului: noua investitie va respecta normele in materie de

 Solicitantul are capacitatea manageriala si operationala de implementare a proiectului.

Concluzii privind necesitatea si oportunitatea investitiei:

Investitia este necesara pentru:

 Imbunatatirea cantitatii puiului in viu cu implicatii asupra calitatii produselor finite si

Investitia este oportuna pentru:

 Exista un singur producator de carne de pasare in zona

2.6 Piata de aprovicionare/desfacere,concurenta,strategia de piata ce va fi aplicata

In analiza pietei de aprovizionare punctul de plecare este relevarea principalelor costuri in

Principalii operatori in piata nutreturilor combinate sunt:

Potentialii furnizori ai solicitantului

Denumire Adresa Produs furnizat si Valoare % din totalul

CEZ Vanzare Str.Brestiei 2, Energie electrica 809.676 2,32%

Distrigaz Sud SA Bdul Marasesti, Gaz metan (mc) 953.363 2,74%

Apele romane Apa (mc) 6.518 0,02%

Cargill Nutritie Str. Garii, Hrana , furaje 24.229.764 69,57%

Agro Com Baiculesti, Material biologic 5.818.384 16,71%

Altius S.R.L. Str . Iancu Medicamente 1.893.213 5,44%

Diverse persoane local Paie (kg) 1.118.920 3,21%

TOTAL 34.829.839 100,00%

Descrierea canalelor de distributie

Potentialii client ai solicitantului

Client Adresa Produs furnizatsi Valoare % din totalul

SC Avicarvil Comuna Pui vii 7.662.057,64 100%

Total 7.662.057,64 100%

SC AVICARVIL SA isi propune sa ajunga in topul primelor 10 de companii din Romania

Obiectivele acestei strategii sunt urmatoarele:

- Identificarea clientilor/ furnizorilor de pe piata romaneasca

Activitatea de marketing va fi orientata spre metodele folosite pentru publicitate si atragere de

- Participarea cu standuri proprii la targuri sau in strainatate;

Activitatea de promovare urmareste urmatoarele obiective:

1. Obiective de informare care vizeaza descrierea produselor disponibile si creearea

Proiectul nu implica cheltuieli de promovare consistente, intrucat specificul activitatii, traditia,

Certificatul de urbanism nr. 109 / 23.05.2008

 Suprafata parcelei : 72703.16 mp

3.2 Caracteristicile principale ale constructiilor

Nr. Crt Nr.corp cladire Denumire Valoare contabila