Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
IMPACTULUI DE MEDIU
INVESTITIA:
0
Introducere
1
- Participarea publicului la procedura de evaluare a impactului asupra
mediului;
- Manualul EIA;
Orice proiect, plan sau program, produce pe langa efectele directe (pentru
care a fost conceput) si o serie de efecte indirecte care trebuiesc
gestionate in scopul conformarii cu reglementarile pe linie de protectie a
factorilor de mediu. Necesitatea gestionarii tuturor efectelor determinate
raspunde si unor principii ce stau la baza legislatiei de protectie a
mediului:
- initierea din timp a unor masuri care sa reduca sau sa elimine efecte
nedorite;
2
cuantificari cat mai fidele a nivelelor de impact asupra factorilor de mediu
de pe amplasamentul studiat.
1. INFORMATII GENERALE
Denumirea proiectului :
3
Titularul de proiect
Obiectivul propus a se realiza face parte din proiectul „Infiintare ferma pui
pentru carne ”, proiect ce va fi finantat din Fondul European Agricol
pentru Dezvoltare Rurala (F.E.A.D.R.) si din surse proprii ale
beneficiarului.
1.2.1 Amplasament
4
de ani, asa cum reiese din contractele de concesiune nr. 1679, 1680,
1681/15.03.2012.
• P.O.T. existent = 0 %
• C.U.T. existent = 0
5
hranire, ingrijire, selectie si un consum minim de furaje si munca, se
obtine o productivitate foarte mare.
Capacitatea investitiei va fi de :
7
Cerintele Directivei 91/676/CEE privind protectia apelor impotriva poluarii
cu nitrati sunt respectate prin:
8
-sistem de adapare cu nipluri ,pentru reducerea pierderilor ;
Podeaua este betonata si are o panta usoara catre sifoanele instalate ,care
colecteaza apa uzata si o conduc, prin sistemul de canalizare interna ,
catre bazinul betonat ,apoi spre statia de epurare.
Platforma dejectii
Imprejmuire ferma
10
Aleile de acces
-reteaua de evacuare ape uzate compusa din trasee din PVC cu D=110
mm, un bazin colector de ape uzate ,cu capacitatea de 30 mc, o statie de
epurare ape uzate si un bazin pentru colectarea apelor epurate cu o
capacitate de cca 60 mc.
11
Cele trei hale vor fi dotate cu utilaje care sa asigure conditiile de hranire,
adapare, ventilatie, climatizare normale pentru buna dezvoltare a puilor.
12
agentului termic, in camera tampon va fi instalata o centrala, ce va fi
alimentata cu peletii rezultati din dejectii.
- consumul de furaj
- consumul de apa
- programul de lumina
- alimentarea cu furaje
13
- deschiderea-inchiderea admisiilor de aer
14
Acesta este pregatit cu cateva zile inainte de popularea halelor.
-luminozitate : 1-40 Lx
-H2S: absent.
15
-8-14 zile :0,375 kg furaj/pui
Apele uzate care se obtin din activitatea desfasurata sunt de doua tipuri:
17
terenurile apartinand unei asociatii agricole din zona, cu care se va incheia
un contract in acest sens.
Furaje 1853,1 t N
Vitamine - N
Substante
400litri P
dezinfectante
19
**) Conform art. 7 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 200/2000,
aprobata si modificata prin Legea nr. 451/2001.
Peleti si Comert si
lemne productie
proprie
20
2 . PROCESE TEHNOLOGICE
-evacuarea asternutului;
-curatenia mecanica;
-maturarea halei;
-dezinfectia adapostului;
-dezinsectia adapostului;
-introducerea asternutului;
22
Climatizarea spatiilor de crestere este strict controlata pentru a asigura o
temperatura constanta functie de ziua din ciclul de productie. Pentru a
asigura un bun randament de crestere, pasarile nu trebuie sa consume din
resursele proprii pentru a se incalzi. Depasirea temperaturii optime
multiplica rapid numarul de microorganisme si bacterii din aer si sol, fapt
care expune pasarile la imbolnavire.
23
Proiectul analizat prevede folosirea in fiecare hala a 4 ventilatoare pentru
ventilatia minima si a 10 ventilatoare pentru ventilatia maxima.
- ulei de floarea-soarelui;
- vitamine si minerale;
- carbonat de calciu;
- fosfat de calciu;
- Sare
- Premixuri si zooforturi
24
Pentru transportul furajelor se folosesc autobuncare care descarca furajul
prin procedee mecanice cu snec sau pneumatice. In exterior, la capatul
fiecarei hale, se afla buncarele de depozitare.
25
Consumul de furaj pe perioada unui ciclu de crestere, in conditiile unei
furajari la discretie este:
27
-se va incalzi adapostul cu cateva ore inainte pentru a se realiza
temperatura optima in adapost;
Popularea cu pui de o zi
Dupa distributie, puii se lasa 3-4 ore pentru a se adapta noilor conditii de
viata, dupa care se verifica:
-distributia puilor;
28
In Uniunea Europeana, densitatea maxima admisa prin legislatie se
situeaza intre 33 si 42 kg/mp.O densitate prea mare poate avea un impact
negativ asupra profitului, cauzand pierderi economice considerabile.
Principalele cai prin care se pot transmite boli la animale sunt: apa,
furajul, adapostul si echipamentele, asternutul, aerul, vehicolele,
echipamentul vizitatorilor, oamenii, insectele, rozatoare, pasarile salbatice
si chiar puii la populare.
29
b. Bunastarea in cresterea animalelor este cumulul de conditii
optime de viata pe care crescatorul este obligat sa le asigure pasarilor
pentru ca acestea sa isi puna in valoare capacitatile productive fara ca
viata lor sa fie vreodata in pericol.
1. Conditii de securitate:
2. Conditii de mediu
3. Calitatea furajului
4. Calitatatea apei
30
Pentru a controla toate aceste conditii, proiectul prevede utilizarea
de echipamente si instalatii moderne, automatizate care sa reduca
interventia omului prin asistarea de catre calculator a cat mai multor
operatiuni.
Igienizarea adapostului
La finalul fiecarei serii, din spatiul lasat liber de pasarile trimise spre
abatorizare se inlatura asternutul de pe sol, hala se spala, se
decontamineaza, se dezinfecteaza si se deparaziteaza, simultan cu aleile
de acces. Imediat dupa evacuarea puilor din hala, asternutul se pre-
inmoaie cu solutie dezinfectanta, dupa care este transportat pe platforma
de depozitare.
-administrarea hranei
- incarcare pui pt. abatorizare (la 2.100 kg, la finele unui ciclu-dupa 42
zile) pentru a fi transportati la abatoarele din zona;
32
sfarsitul fiecarui ciclu de crestere; aceasta secventa include si evacuarea
apei de spalare hale catre statia de epurare;
2.7.2.Folosirea apei
33
c)pentru nevoi igienico-sanitare ale personalului: mai putin de 1% din
cantitatea totala de apa consumata.
2.7.3.Adapostirea pasarilor
a)Aer
34
Principalele emisii in atmosfera sunt cele de amoniac si gaz metan, care
rezulta din procesele metabolice si din dejectii. Sursele de emisii in
atmosfera sunt halele de productie si sistemul de management al
dejectiilor.
Dupa cum s-a prezentat mai sus, tehnicile utilizate in ferma pentru
adapostirea si furajarea puilor sunt conforme cu cerintele BAT, rezultand
astfel ca emisiile de amoniac din hale sunt cele mai mici posibile.
b)Apa
35
Nu exista descarcari de ape uzate direct in receptori naturali.
c)Mirosuri
d)Deseuri
e)Energie
36
Energia electrica si termica se va folosi eficient, in conformitate cu
cerintele BAT.
f)Zgomot
- procesele metabolice;
- managementul dejectiilor;
38
Determinarea cantitatilor de emisii s-a facut prin calcul, pe baza
factorilor de emisie conform celor prezentate in continuare.
Maxim 506142 6,5 39 312 kg/an 2457 kg/an 8354 kg/an 81572 kg/an
Alte emisii:
- pulberi pot sa apara atat din hale, datorita asternutului, cat si din
activitatile de manevrare a furajelor.
39
In general, in fermele de cresterea pasarilor, emisii fugitive pot
aparea din canalizarea tehnologica, precum si din activitatea de
descarcare a hranei in buncare.
Materii in suspensie
detergenti
detergenti
40
Mai mult, din Studiul geotehnic efectuat pentru amplasament ,reiese ca
sub un strat subtire de pamant vegetal ,exista un strat de argila de
culoare galbena ,plastic vartoasa,cu grosimi cuprinse intre 0,5 m – 3,2 m.
Cantitatile de ape uzate menajere vor insuma cca. 120 mc/ an iar cele de
ape tehnologice(ape de spalare), cca. 232 mc/ an.
3.3 Mirosuri
41
Mirosurile sunt generate in principal de:
3.5 ENERGIE
43
- energie electrica pentru actionarea utilajelor si instalatiilor electrice, a
pompelor si ventilatoarelor, a iluminatului interior si exterior: se preia din
reteaua sistemului energetic national;
4 . DESEURI
44
Deseurile rezultate din activitatea fermei sunt de doua categorii si
anume:
- deseuri menajere si asimilabile
-deseuri din activitatea de crestere a pasarilor
In fermele de crestere intensiva a pasarilor, principalele tipuri de
deseuri (care in cazul altor tipuri de instalatii IPPC se pot minimiza
teoretic printr-o folosire judicioasa a materiilor prime) sunt dejectiile
si mortalitatile.
In cazul dejectiilor, nu exista tehnici de minimizare a cantitatilor
anuale produse, acestea variind intre anumite limite in functie de
rasa, cantitatea de hrana si de apa, clima, tipul de adapost si
dotarea acestuia cu instalatii de furajare/ adapare/ ventilare/
incalzire; inscrierea in limitele normale se realizeaza prin
respectarea cerintelor de bune practici veterinare.
Celelalte tipuri de deseuri sunt in general in cantitati nesemnificative
si depind de activitatile conexe desfasurate in ferma.
Dejectiile si patul uzat sunt transformate in peleti care ulterior sunt
folositi drept combustibil pentru centralele termice.
Intreaga gandire si proiectare a eliminarii, transportului si stocarii
dejectiilor este realizata in conformitate cu normele si directivele
europene, cu normele de buna practica in agricultura din Romania.
Tipul si modul de eliminare/valorificare a deseurilor prevazute a fi
generate din activitatea fermei de pasari, sunt prezentate in tabelul
de mai jos:
45
si se valorifica prin unitati specializate
Cadavre pasari 02 01 99 Se vor colecta intr-o incinta special amenajata,
dotata cu instalatie frigorifica; se predau la
unitati de ecarisare
Dejectii pasare 02 01 06 Se stocheaza temporar pe platforma betonata
reprezentand materia prima din care se vor
produce peletii pentru incalzire
Ambalaje de 15 01 06 Se colecteaza in recipiente speciale si se elimina
medicamente prin unitati specializate
Ambalaje de la 15 01 10* Se colecteaza in recipiente speciale si se elimina
substantele prin unitati specializate
dezinfectante
*- In conformitate cu Lista cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase
prevazuta in anexa nr. 2 la Hotararea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenta
gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv
deseurile periculoase.
47
Aceste principii sunt detaliate mai jos.
49
- lucrari in amplasamentul obiectivului,
- traficul auto de lucru.
- sapaturile
- betonari
51
Cantitatile de poluanti emise in atmosfera de utilaje depind, in principal,
de urmatorii factori:
52
- capacitatea si consumul de carburanti ale utilajelor, pe tipuri de
utilaje
- durata lucrarilor/perioada de functionare.
Perioada de functionare
53
Mult mai putin se cunoaste despre emisiile de alte gaze, dar recent au
fost facute unele cercetari, in special pentru metan si monoxid de azot.
Cresterea nivelului de monoxid de azot poate aparea prin procesul de
tratare a dejectiilor lichide, dar si la cele solide.
55
STAS 12574/1987 care prevede valori maxime admisibile (VL) pentru
amoniac in zone rezidentiale.
Descrierea modelului
Poluanti analizati
Singurul poluant caracteristic analizat a fost amoniacul (NH3) deoarece
legislatia nationala nu prevede limite de concentratie in imisie pentru
ceilalti poluanti din aer care se emit in cantitati semnificative in fermele de
cresterea puilor, respectiv metan si protoxid de azot.
Grila de calcul
S-a utilizat o grila cu dimensiunile 5.1 km x 2.8 km cu pasul de 20 m.
Date de emisie
S-au retinut pentru modelarea dispersiei doar emisiile determinate cu
valorile maxime ale factorilor de emisie indicati de BREF ILF; aceste valori
ale emisiilor sunt denumite in continuare ”emisii maxime”
Trebuie mentionat ca modelarea matematica a dispersiei a inclus
si emisiile provenite de la o ferma adiacenta fermei S.C. Network
Storage SRL situata la sud de amplasament (3 hale).
Parametrii meteorologici
S-au utilizat datele meteorologice plurianuale provenite de la Statia
Meteorologica Constanta. Valorile concentratiilor maxime in imisie
reprezinta cele mai mari concentratii care pot aparea, in cele mai
defavorabile conditii meteorologice.
57
Rezultate
Rezultatele calculelor de dispersie, respectiv concentratiile maxime de
poluanti la nivelul solului (inclusiv distanta fata de sursa/limita
amplasamentului) se prezinta comparativ cu valorile limita şi, dupa caz, cu
pragurile de alerta, conform legislatiei de mediu in vigoare în tabelele nr.
1 – 2 şi sub forma Hartilor de izoconcentratii (Figurile nr. 1-2 in Anexa)
Analiza rezultatelor obtinute în urma modelarii matematice a dispersiei
poluantilor în atmosfera comparativ cu valorile limita pentru concentratiile
de poluanti în atmosfera (imisii), prevazute de legislatia în vigoare pune în
evidenta faptul ca nivelurile de concentratii în aerul ambiental generate de
sursele aferente obiectivului se vor situa sub valorile limita atat pentru
intervale de mediere de scurta durata (30 de minute), cat si pentru
mediile zilnice.
Valoare
Distanta fata de Valoare limita
limita
sursa/ limita Concentratia = Prag de
Prag de alerta protectie
perimetrului maxima /plaja interventie
sanatate (PA) Vegetatie(V Observatii
platformei şi concentratii[µ sanatate
3
[µg/m ] LV)/
sectorul de vant g/m3] (VL/PI)
ecosisteme
[m; sector] [µg/m3]
[µg/m3]
1 2 3 4 5 6
1)
timp mediere 30 minute, STAS 12574/87;
58
b. Intervale de mediere lungi
6
1 2 3 4 5
2)
- 56.1 - 100 - < VL
0-150 NE, SV 56
300-600 NE, SV 50 – 20 - 100 - < VL
600-800 V 20 – 10
2
) timp mediere 24 ore, STAS 12574/87
59
Pentru mentinerea unui microclimat propice in hale, acestea vor fi dotate
cu cate 3 ventilatoare pentru ventilatie minima si 8 ventilatoare pentru
ventilatie maxima.
Apa pentru stropit platform si cai de acces interioare – cca 100 mc/an.
Hidranti exteriori
62
In sectorul de pasari, apa este necesara pentru satisfacerea nevoilor
fiziologice ale acestora. Alimentarea cu apa depinde de un numar de
factori, cum ar fi:
63
Apele menajere uzate provenite de la filtrul sanitar se vor scurge printr-o
conducta de PVC in canalizarea interna, vor fi colectate in bazinul betonat
de 30 mc, de unde vor fi trimise in statia de epurare a apelor uzate.
Prognozarea impactului
64
Dezinfectia halelor de pasari se face la depopularea acestora, prin
pulverizarea unor solutii dezinfectante .
Aceste ape vor fi epurate in statia de epurare, iar efluentul, ale carui
caracteristici se vor inscrie in cele prevazute de NTPA 001/2002, poate fi
folosit la irigare (tehnologie BAT).
Parametrii
MTS ( % ) CCO – Cr ( % ) CBO5
intrare - iesire
Criber SBR 98 93 95
Impus NTPA 90 75 70 - 90
65
Reducerea consumului de apa al pasarilor nu este considerata a fi o
masura practica. Acesta va varia in concordanta cu dieta lor si, desi
cateva strategii de productie includ alimentarea restrictionata cu apa,
alimentarea permanenta cu apa este, in general, considerata a fi o
obligatie.
5.4.Solul
Stratificatia solului:
66
Conform studiului hidrologic efectuat pentru realizarea forajului de
alimentare a fermei vecine ,prima panza de apa subterana a fost
interceptata la adancimi mai mari de 32 m.
67
Obiectivul Directivei UE 91/676/EEC este de a reduce aceste riscuri prin
reducerea si limitarea aplicarii de azot pe hectarul de teren arabil. Statele
membre sunt obligate sa identifice zonele vulnerabile la poluarea cu
compusi de azot prin infiltrarea in ape si sa ia masuri speciale de
protectie.
Fosfor
In sistem natural (nu la ferme), P este reciclat in sol prin gunoi si reziduuri
naturale si vegetale si acolo ramane. Intr-un asemenea ecosistem P este
eliminat prin recolte sau produse animale si, suplimentar, se aduce P
pentru a sustine productivitatea.
Cum numai o parte din P este preluata de sol (5-10%) cantitati mari sunt
aplicate in exces sporind astfel cantitatea de P din balegar.
68
Cu toate ca dejectiile vor fi evacuate periodic pentru alimentarea
instalatiei de peletizare, conform recomandarilor din Codul de bune
practici agricole, platforma trebuie sa asigure stocarea pentru minim 4
luni, perioada in care se deruleaza cca 2 cicluri de productie.
69
6. Biodiversitatea
In zona nu exista plante sau fauna care sa faca parte din categoria celor
ocrotite de lege. Vegetatia este alcatuita din plante ierboase, caracteristice
stepei .Nu exista specii rare, ocrotite sau amenintate cu disparitia.
7. Peisajul
70
Proiectul propus va avea un impact pozitiv asupra mediului social si
economic prin atragerea fortei de munca, plata taxelor locale, dezvoltarea
sectorului agro-zootehnic al zonei, etc.
11 . MONITORIZAREA
73
- lucrari de inchidere si compartimentare
- lucrari de tamplarie si finisaje
- lucrari de amenajare exterioara.
Intreaga organizare de santier se va desfasura pe amplasament,
nefiind necesare alte suprafete de teren (ale vecinilor sau din
domeniul public).
Cantitatile estimate de deseuri ce pot fi generate in faza de
constructie sunt:
-2 mc ambalaje
-60 paleti care vor fi folositi ulterior in cadrul fermei
- 450kg- alte deseuri
-300 kg fier
-150 kg hartie
Acestea vor fi colectate pe sortimente si eliminate/valorificate prin
intermediul firmelor autorizate.
DURATA DE REALIZARE SI ETAPE PRINCIPALE
Perioada de implementare a proiectului este de 18 luni de la data
semnarii contractului de finantare.
Principalele etape de realizare a obiectivului de investitii sunt:
- efectuarea achizitiilor de lucrari, bunuri si servicii necesare
- executarea lucrarilor de construire
- instalarea si punerea in functiune a utilajelor
- obtinerea acordurilor si autorizatiilor necesare pentru darea in
exploatare a fermei
Graficul de realizare a investitiei, fizic si valoric, este anexat
prezentului studiu de fezabilitate.
13.1 DESCRIEREA ETAPEI DE CONSTRUCTIE
Reglementari regim de construire:
- Aliniament si regim de aliniere – se respecta conditiile de
amplasare dispuse in certificatul de urbanism.
- Regim de inaltime: Parter pentru toate imobilele din incinta fermei.
- Indicatorii principali POT, CUT se incadreaza in regulamentul impus
in PUG.
74
- Destinatia terenului – conform certificatului de urbanism nr.
25/2012 terenul situat in extravilanul comunei Poarta Alba, incadrat
in categoria de folosinta :”neproductiv” a fost concesionat firmei
S.C.NETWORK STORAGE SRL”, asa cum reiase din contractele de
concesiune nr.1679, 1680, 1681/2012.
SIGURANTA IN EXPLOATARE
Prin proiect sunt luate toate masurile necesare pentru asigurarea
sigurantei in exploatare a unei ferme de crestere a puilor. Au fost
respectate prevederile standardelor si normativelor romanesti,
precum si practica de proiectare referitoare la toate elementele de
risc: inaltimi libere, inaltimi trepte (STAS 2965-87), impiedicarea
alunecarii pe pardoseli, gabarite de circulatii.
S-a avut in vedere izolarea termica a conductelor de incalzire,
legarea la pamant a echipamentelor electrice si prevederea
contactului la nul la toate bransarile aparatelor electrice.
Materialele, elementele de constructii si echipamentele folosite vor
respecta parametrii calitativi impusi de standardele si normele
romanesti in vigoare, iar in cazul procurarii acestor elemente din
import, trebuie sa existe, conform legii 10/1995, agremente tehnice
corespunzatoare cu performantele solicitate in caietele de sarcini si
mentionate in specificatiile tehnice.
Nu s-a prevazut adapost ALA nefiind necesar la constructiile
agrozootehnice fara subsol conform H.G. nr.560/2005, modificata si
completata de H.G 37/2006, privind stabilirea categoriilor de
constuctii la care este obligatorie realizarea adapostului de protectie
14 . DESCRIEREA DIFICULTATILOR
Nu au fost intampinate dificultati.
vila si a celor la care se amenajeaza puncte de comanda.
75
Titularul proiectului – S.C NETWORK STORAGE S.R.L., propune construirea
unei ferme de pui de carne(cod CAEN 0147) pe un teren amplasat in
extravilan, in suprafata de 9000 mp, situat in comuna Poarta Alba, jud.
Constanta .
Terenul este proprietatea privata a Primariei comunei Poarta Alba, care l-a
concesionat catre S.C. NETWORK STORAGE SRL, prin contractele de
concesiune nr.1679, 1680, 1681/2012, anexate prezentei lucrari.
-iluminat LED-uri;
77
Procesele desfasurate in ferma formeaza un flux continuu, care incepe cu
pregatirea halelor in care vor fi crescuti puii de carne, se asigura
depozitarea furajelor in buncare, hranirea automata, microclimatul
necesar in orice anotimp si se incheie cu eliminarea patului epuizat si a
dejectiilor, si transportul lor la platforma de depozitare temporara, urmata
de dezinfectia-dezinsectia spatiilor de crestere.
78
- imprejmuirea incintei cu gard din placi metalice, pe structura
metalica.
79
in zone protejate, respectiv nivelul de zgomot admis in incinta unitatilor
economice.
80
81