TTVD Autorizatie de Mediu

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu nr.
MINISTERUL MEDIULUI I GOSPODRIRII APELOR

AGENIA NAIONAL PENTRU PROTECIA
MEDIULUI
AGENIA REGIONAL PENTRU PROTECIA MEDIULUI BACU

Bd.Ionita Sandu Sturdza nr.78, cod 600269 Bacu
AUTORIZATIE INTEGRATA DE MEDIU

Nr. 8 din. 23. martie.2007
Operatorul instalatiei: S.C

AGRANA ROMANIA S.A BUZAU
SUCURSALA ROMAN
Adresa sediul social: Str. Energiei, nr. 6, loc. Roman, jud. Neamt
Tel. 0233 741 301; Fax. 0233 742 025
Amplasamentul prevazut pentru operare: Str. Energiei, nr. 6, loc. Roman, jud. Neamt
Categoria de activitate conform anexei 1 OUG 152/2005 aprobata de legea 84/2006:
6.4.b.(2) Prelucrarea de materii prime vegetale, cu o capacitate de productie a

produselor finite mai mare de 300 t/zi (valoarea medie trimestriala);
Cod CAEN: 1583- Fabricarea zaharului alb din sfecla de zahar
Cod NOSE-P: 105.03- Productia de produse alimentare
Cod SNAP 2: 04 06 - Productia de produse alimentare
Perioada de tranzitie pe IPPC 31.12.2014
Emisa de : ARPM Bacau- Serviciu Autorizare si Controlul Conformarii
Data emiterii: 23 . 03 . 2007
Valabila pana la : 31. decembrie 2014
Director Executiv,
Dr. Ing. Iulian Movila
1
Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu nr. 8
CUPRINS
PREVEDERI GENERALE
1. DATE DE IDENTIFICARE A TITULARULUI ACTIVITATII
2. TEMEIUL LEGAL
3. ACTIVITATYEA DESFASURATA/CATEGORII DE ACTIVITATE
4. DOCUMENTATIA SOLICITARII
CONDITII DE FUNCTIONARE
5. MANAGEMENTUL ACTIVITATII
6. DESCRIEREA INSTALATIEI SI A FLUXURILOR TEHNOLOGICE
EXISTENTE PE AMPLASAMENT
7. MATERII PRIME, MATERIALE AUXILIARE, PRODUSE FINITE

8. RESURSE : APA, ENERGIE, GAZE NATURALE
9. INSTALATII PENTRU RETINEREA, EVACUAREA SI DISPERSIA
POLUANTILOR IN MEDIU
10. CONCENTRATII DE POLUANTI ADMISE LA EVACUAREA IN MEDIUL
INCONJURATOR, NIVEL DE ZGOMOT
11. GESTIUNEA DESEURILOR
12. INTERVENTIA RAPIDA, PREVENIREA SI MANAGEMENTUL
SITUATIILOR DE URGENTA. SIGURANTA INSTALATIEI
13. MONITORIZAREA ACTIVITATII
14. RAPORTAREA LA UNITATEA TERITORIALA PENTRU PROTECTIA
MEDIULUI SI PERIODICITATEA ACESTORA
15. OBLIGATIILE OPERATORULUI INSTALATIEI
16. PROGRAMUL DE ACTIUNI
17. MANAGEMENTUL INCHIDERII INSTALATIEI, MANAGEMENTUL
REZIDUURILOR
18. DISPOZITII FINALE
19. GLOSAR DE TERMENI
Prezenta autorizatie contine 67 pagini
2
PREVEDERI GENERALE
1. DATE DE IDENTIFICARE A TITULARULUI ACTIVITATII
1.1.Titular: S.C. AGRANA ROMANIA S.A BUZAU

Forma de proprietate: SC AGRANA ROMANIA SA Buzau este persoana juridica romana ,
constituita ca societate pe actiuni.
1.2.Adresa sediul social: Municipiul Buzau, Aleea Industriei nr. 7
1.3. Operator/proprietarul terenului: : S.C. AGRANA ROMANIA S.A BUZAU-

SUCURSALA ROMAN
1.4. Amplasamentul prevazut pentru operare:

Amplasament nr 1: Str. Energiei, nr. 6, loc. Roman, jud. Neamt, Tel. 0233 741 301; Fax.
0233 742 025
Amplasament nr 2 : la aproximativ 100 metri de sat Cordun
Pe malul stang al raului Moldova , la circa 5 Km de confluenta cu raul
Siret
Dimensiuni i poziie geografic
S.C. AGRANA ROMNIA S.A. Buzu - Sucursala Roman este amplasat n zona
industrial a municipiului Roman, n partea de N - V, avnd o suprafa total de
1.130.581,7 m2 din care, suprafa construit 838.911,1 m2.
Monumente i obiective protejate

Pe o raz de cca. 20 km fa de obiectivul analizat nu sunt obiective cu regim special de
protecie care s vizeze ocrotirea naturii i biodiversitii sau protejarea monumentelor
istorice.
Zone rezideniale, uz comercial, spaii de recreere
n vecintatea amplasamentului nr 1, pe direciile N V - S sunt amplasate locuine chiar
lng incinta societii; n apropierea societii se mai afl scoli, spaii comerciale, o
unitate militar.
La cca.1 km de societate, n partea de N V a societii se afl satul Cordun.
1.5. Numr de nregistrare n Registrul Comerului: J27/693/18.04.2005;
1.6. Cod Fiscal: 17498890
1.3. Numele instalatiei, obiectul autorizarii integrate :

SC AGRANA ROMANIA SA BUZAU SUCURSALA ROMAN
3
Instalatia de fabricare a zaharului prin prelucrarea sfeclei de zahar si a zaharului brut,

inclusiv instalatiile auxiliare (centrala termoelectrica, statia de tratare chimica a apei, statia
de captare a apei, calcinarea varului, statia de epurare ape uzate, depozite de materiale,
produs finit si deseuri solide).
1.8. Data punerii in functiune a instalatiei: 1974
1.10. Regim de functionare
Instalaia IPPC de fabricare zahr din sfecl de zahr

- 100 zile, campanie (24 h/zi, 7 zile/sptmn)
Instalaia de fabricare zahr din zahr brut
-100 - 120 zile/an, (24 h/zi, 7 zile/sptmn)
Remont - 145 - 165 zile
1.11. Personal
Numarul total de angajati ai SC AGRANA ROMANIA SA BUZAU Sucursala Roman in
perioada 2004 a fost de 190 angajati.
2.TEMEIUL LEGAL
Ca urmare a cererii adresate de SC AGRANA ROMANIA SA BUZAU

SUCURSALA ROMAN, cu sediul social n jud.NEAMT, Municipiul Roman, nregistrat la
A.R.P.M. Bacau cu nr.1377/10.04.2006, in baza OUG nr.195/2005, aprobata prin L
265/2006, in urma analizarii documentelor transmise, a verificarii si parcurgerii etapelor
procedurale, a evaluarii conditiilor de operare, a respectarii cerintelor O.U.G. 152/2005
aprobata prin Legea 84/2006, privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al
poluarii, in conditiile in care:
- activitatea se desfasura in conformitate cu legislatia nationala in vigoare
privind protectia mediului, armonizata cu Directivele Europene in domeniu,
- operatorul utilizeaza instalatii, procedee si metode tehnologice care
corespund stadiului actual al tehnicii (cele mai bune tehnici disponibile
BAT), in conditii de protectie a mediului considerat in intregul sau,
se emite prezenta autorizatie integrata de mediu pentru SC AGRANA ROMANIA SA
BUZAU SUCURSALA ROMAN, cu program de actiuni, conform perioadei de tranzitie
negociate cu Uniunea Europeana.
3. ACTIVITATI DESFASURATE PE AMPLASAMENT/CATEGORII DE ACTIVITATE
3.1. Amplasament nr. 1
Activitati principale:
I. Fabricarea zaharului alb prin prelucrarea sfeclei de zahar; activitate IPPC ,
6.4.b.2
- capacitate : 4000 tone sfecla/zi; 400 000 tone sfecla/an
4
II. Fabricarea zaharului alb prin rafinarea zaharului brut

- 900 tone /zi ; 90 000 108 000 tone/an
BREff aplicabil - BUNA PRACTICA IN INDUSTRIA ALIMENTARA, A

BAUTURILOR SI A LAPTELUI / Biroul European IPPC draft final iunie 2005
Activitati auxiliare:
Producerea, transportul si distributia energiei electrice, termice in CET 4000;

activitate IPPC- 1.1., IMA - 135 MW, Cod CAEN 4011, 4012,4013, 4030
Calcinarea pietrei de var , obtinerea laptelui de var si a gazului de saturatie
(CO2) ; 2 cuptore verticale cu capacitatea de 60 tone var ars/24 ore; activitate
IPPC - 3.1., Cod CAEN 2652- fabricare var
Uscatoria de borhot
Tratarea chimica a apei industriale
Depozitarea materiilor prime, materiilor auxiliare si a produselor finite
Intretinere si reparatii
Comercializarea semintelor de sfecla tratate
Instalatii nefunctionale /dezafectate/demolate
1. Centrala termic veche CT 2000 format din 7 cazane BW, de 10 t/h
neutilizat
2. Gospodria de pcur neutilizat, cu 6 rezervoare supraterane ,cu o
capacitate total de cca. 12 000 tone;
3. Cantina neutilizat;
5. Tmplria neutilizat;
6. Fabrica veche de zahr dezafectat parial
7. Cladire sector negru animal
8. Gospodaria de apa potabila
Obligatiii titular :
In termen de un an, titularul va elaborarea un plan de dezafectare a
tuturor instalatiilor nefunctionabile de pe amplasament. Este interzisa
dezafectarea instalatiilor fara aviz de mediu.
3.2. Amplasamentul nr. 2, legat tehnic de amplasamentul nr 1
Activitati auxiliare:
Depozitarea temporara si finala a deseurilor:

- Campurile de namol
- Iazul Cordun
- Depozitul de deseuri solide, activitate IPPC - 5.4 - depozite controlate
de deseuri care primesc mai mult de 10 t/zi, cu o capacitate totala mai
mare de 25 000 tone, cod CAEN 6312
Epurarea mecano-biologica a apelor uzate
Gospodarirea apei industriale
5
3.4. Activitati desfasurate de alti operatori nu constitue obiectul prezentei

autorizatii
Producerea si comercializarea produselor zaharoase-operator SC ROMANAPROD
Prelucrare lemn- operator BMG Italia
4. DOCUMENTATIA SOLICITARII
- Formular solicitare pentru emiterea autorizatiei integrate de mediu

- Raport de amplasament
- Bilant de mediu nivel I
- Bilant de mediu nivel II
- Plan de interventie PSI
- Contract prestari servicii de furnizare a energiei electrice nr 1, 2 /2006
- Contract de utilizare a serviciilor de canalizare si epurare a apelor uzate 2112/2006
- Contract nr. 3/2006 de redistribuire a apei potabile
- Contract nr 4/2006 de prestari servicii de redistribuire a apei industriale
- Contract abonament privind prestarea de servicii de gospodarire a apelor
- Contract de vanzare-cumparare gaze naturale nr 38/2005
- Contract de prestari servicii publice de salubritate pentru agenti economici nr 4/2005
- Act aditional nr 5/2005, de schimbare a denumirii societatii in AGRANA ROMANIA SA
- Plan de prevenire si combatere a poluarilor accidentale
- Politica de prevenire a accidentelor datorate utilizarii substantelor toxice si periculoase
- Autorizatie de gospodarire a apelor nr 1/29.06.2006
- Plan de actiuni
- Buletine analiza ape uzate
- Notificare privind substantele si compusii chimici periculosi utilizati sau produsi ,
conform cerintelor HG 95/2003 completata cu Ordinul 1084/2003
- Autorizaia de Mediu nr. 124/27.07.2000 emis de Agenia de Protecia Mediului Piatra
Neam;
CONDITII DE FUNCTIONARE
5. MANAGEMENTUL ACTIVITATII
Tehnici de management si control
Detinatorul autorizatiei trebuie sa stabileasca si sa mentina un sistem eficient de

management de mediu , care, conform cerintelor BAT, va contine:
- responsabilitati alocate
- identificarea, evaluarea si managementul impactului semnificativ asupra mediului
- conformarea cu cerintele legislative
- stabilirea unei politici de mediu pentru stabilirea obiectivelor si tintelor
- programe de modernizari, de mediu pentru a implementa obiectivele si tintele
-stabilirea controalelor operationale pentru a preveni si minimiza impactul
semnificativ asupra mediului
- programe de intretinere preventiva
- planificarea in caz de urgenta si prevenirea accidentelor
- monitorizarea si masurarea performantei
- sisteme de monitorizare si control
6
- instruire
-comunicarea si raportarea incidentelor actuale si posibilelor non-conformari si
reclamatii
- auditarea
- actiuni corective pentru a analiza si preveni avariile
- revizuirea si raportarea performantei de mediu
- administrarea documentatiei si inregistrarilor
Evaluarea conformarii
In prezent SC AGRANA ROMANIA SA BUZAU , SUCURSALA ROMAN nu are certificat un
sistem de management de mediu pentru fabricarea zaharului. Societatea a contractat la
sfritul anului 2005 o firm ter, pentru implementarea sistemului de management al
calitii ISO 9001:2000 i a sistemului de management al sntii i siguranei
alimentare, conform HACCP ISO 22.000:2005. Integrrea sistemului de management de
mediu ISO 14001:2004, va constitui o etapa urmatoare , fiind masura in programul de
actiuni.
6. DESCRIEREA INSTALATIEI SI A FLUXURILOR TEHNOLOGICE EXISTENTE PE

AMPLASAMENT
ACTIVITATI PRINCIPALE
6.1. Instalatia de fabricare a zaharului prin prelucrarea sfeclei de zahar
Capacitate: 4000 tone sfecla/zi x 100 zile/an = 400 000 tone sfecla/an
Principalele faze care constituie procesul tehnologic general de obinere a zahrului alb
prin prelucrarea sfeclei de zahr, sunt :
1. Recepia cantitativ i calitativ a sfeclei de zahr de la cultivatori;

2. Manipularea i depozitarea sfeclei de zahr;
3. Pregtirea sfeclei n vederea extraciei (curarea, splarea, tierea );
4. Eliminarea finala impuritatilor minerale, conform contractului cu SC Rossal SRL
Roman.
5. Valorificarea impuritatilor vegetale la fermieri sau eliminarea lor
6. Extracia zahrului din sfecla de zahr, obinerea zemii de difuzie i epuizarea
borhotului n zahr;
7. Purificarea calco-carbonic a zemii de difuzie, obinerea i decalcifierea zemii
subiri, recuperarea zahrului din nmolul de carbonatare;
8. Concentrarea zemii subiri i obinerea zemii groase, obinerea i dirijarea vaporilor
secundari;
9. Fierberea, cristalizarea, centrifugarea i rafinarea zaharului;
10. Condiionarea, ambalarea i depozitarea zahrului cristal;
11. Controlul fizico-chimic pe fazele i operaiile procesului tehnologic, determinarea
calitii sfeclei, a zahrului, borhotului i melasei;
Splarea are rolul de a ndeprta impuritile aderente pe suprafaa sfeclei ca

nisip, pmnt etc., precum i ndeprtarea impuritilor transportate de ap odat cu sfecla
ca noroi, nisip, pietre, paie, frunze. Spalarea sfeclei se realizeaz n 2 masini de splat.
7
Cantitatea de ap folosit la splarea sfeclei, care este de cca. 40 % fa de masa sfeclei,

se introduce continuu i se evacueaz prin preaplinul montat la primul compartiment.
Apa de splare i transport a sfeclei de zahr este trimis la o instalaie de preepurare.
Cantitatea de ap utilizat la transportul hidraulic al sfeclei este de 600 - 800 % fa de
masa sfeclei.
Sfecla de zahr se preia de la mainile de splat cu ajutorul unei benzi transportoare din
cauciuc, nclinat, care ridic sfecla pn la buncrul de deasupra mainilor de tiat.
Tierea sfeclei se realizeaz cu maini de tip Maguin. Tieii rezultai n urma tierii, se
preiau cu doua banzi de transport, care alimentez extractoarele.
Extracia zahrului din sfecla tiat sub form de tiei se realizeaz prin difuzie n
contracurent, mediul de extracie fiind apa cald acidulat la pH de 5,8 - 6,2.
Operaia se realizeaz n dou difuzoare.n urma acestui proces rezult borhotul (tiei de
sfecl de zahr srcii de zaharoz) care este deshidratat pe prese de stoacere la cca.
25 - 28 % i care este destinat furajrii vitelor. Apele de pres rezultate de la presarea
borhotului umed sunt folosite pentru obinerea apei de difuzie, utilizat la alimentarea
difuzoarelor.
Zeama brut extras din difuzor, denumit zeam de difuzie, care conine circa 12 -14 %
zaharoz, constituie produsul principal al acestei faze tehnologice.
Zeama de difuzie se trimite la purificarea calco-carbonic.
Purificarea calco-carbonic a zemii de difuzie, se realizezeaza cu ajutorul laptelui de

var, dozat n exces, care precipit o parte din substanele strine zahrului, pe care
acesta le conine, n mai multe trepte:
I. Prima treapta de saturaie
Laptele de var introdus n zeama de difuzie, nereacionat, este precipitat cu dioxidul de
carbon, formnd carbonatul de calciu. Carbonatul de calciu format absoarbe i adsoarbe
substanele strine zahrului, care au fost precipitate; prin decantare, filtrare, rezulta :
- nmolul de carbonatare I
- zeama clara
II. Treapta a doua de saturatie
Zema clara este incalzita la circa 95-96 C si tratatata cu dioxid de carbon cu scopul de
a indeparta carbonatul de calciu dizolvat in solutie, rezultand:
- zeama subtire
- namol de carbonatare II
Zeama subire, decalcifiat i prenclzit, se concentreaz ntr-o instalaie de evaporare

cu efect multiplu, cu cinci trepte, cu circulaia aburului n echicurent rezultand zeama
groasa.
Nmolul de carbonatare rezultat se trimite prin pompare, la o concentraie de cca. 8-10 %
la cmpurile de nmol, iar n prezent datorit faptului c cele dou cmpuri sunt pline, se
trimite la iazul Cordun pentru depozitare temporar, n vederea deshidratrii naturale ct
mai avansate, urmnd a fi utilizat ca amendament pentru terenurile agricole acide.
Fierberea, cristalizarea, centrifugarea i rafinarea zahrului

Zeama groas rezultat de la evaporare, se concentraz, la temperatura de 80 C, n
aparate de fierbere care lucreaz sub vid, numite fierbtoare. Datorit concentrrii,
zaharoza din sirop ajunge la suprasaturaie, ceea ce determin apariia fenomenului de
cristalizare spontan si formarea de masa groas .
8
Masa groas se trece n aparate de centrifugare, unde se separ cristalele de zahr de

sirop. Cristalele de zahr sunt supuse unei ultime operaii de purificare prin splare n
centrifug cu ap fierbinte i cu vapori. Aceast operaie se numete clersaj.
Zahrul cristale, este umed i se usuc cu aer cald ntr - un usctor tunel. Tot aici, el este
i rcit cu aer, apoi trimis la sortare, ambalare, depozitare i livrare. O parte din zahrul
cristale este stocat temporar n silozuri, urmnd ca ambalarea i livrarea lui s se
efectueze n perioadele de remont.
Prin etape suplimentare de fierbere (concentrare) i cristalizare, se permite recuperarea
avansat a zaharozei cristalizabile i formarea melasei. Melasa se depoziteaz temporar
n rezervoarele de sirop i se livreaz la productorii de medicamente, drojdie i buturi
alcoolice.
Obligatii:
Decolmatarea campurilor cu namol 30.12. 2009
Achizitionarea si instalarea presa de namol carbonatat 30 12.2011
Utilizarea namolurilor carbonatate ca amendament se va face pe baza
acceptului proprietarului de teren agricol , pe baza unui buletin de analiza
care sa ateste calitatea solului si proprietatile acide ale acestuia.
Titularul va tine evidenta namolurilor carbonatate valorificate ca
amendament
9
Tabelul 6.1. Analiza conformrii tehnologiilor utilizate la fabricarea zahrului din sfecl de zahr -S.C. AGRANA ROMNIA S.A.
Buzu Sucursala ROMAN, cu prevederile BREF BAT FDM, pentru industria zahrului
Nr. Efecte (implicaii) Stadiul aplicrii tehnicii Msuri recomandate

Tehnici BAT
crt. mod de aplicare BAT/titular
0 1 2 3 4
A. Reducerea consumului de ap i a emisiilor n ap
1 Apa de transport i splare - Reducerea cu 70 - Instalaia de preepurare - Monitorizarea eficienei staiei de preepurare i
este preepurat, prin 75% a necesarului cuprinde: a calitii apei limpezite recirculate n proces;
decantare i reutilizat n de ap proaspt - dou deznisipatoare; - Monitorizarea debitului de nmol de transport
circuitul de transport i pentru transport i - dou decantoare radiale; depozitat n iazul Cordun i a consistenei
splare. splare. - pomp de nmol. acestuia .
2 Condensul rezultat din treptele - Reducerea - Gradul de recirculare al - Creterea gradului de recirculare a apei
de evaporare i cristalizare consumului de ap condensului primar la barometrice ;
este utilizat parial ca ap de proaspt; STCA: 90%; - Reducerea pierderilor de ap spre canalizare de
proces n diferite faze ale - Reducerea - Gradul de recirculare al la turnurile de rcire;
procesului tehnologic, iar consumului de condensurilor secundare: - ntreinerea suprafeelor de schimb termic
condensul primar de la treapta energie termic si a 80%. pentru reducerea necesarului de ap de rcire.
I evaporare, se recircul la consumului de
STCA. chimicale pentru
tratarea apei.
10
- continuare -
Nr. Efecte (implicaii) Stadiul aplicrii tehnicii
Tehnici BAT Msuri recomandate
crt. mod de aplicare BAT pn n anul 2005
0 1 2 3 4
3 Colectarea separat a - Reducerea - Circuitul condensurilor este - Creterea gradului de recirculare a apelor de
circuitelor de ap, cum ar fi consumului de ap. separat de circuitul apei de rcire.
condensurile i apele de rcire;
rcire, n vederea reutilizrii. - Gradul de recirculare a
apelor de rcire este relativ
sczut.
4 Elaborarea unor programe de - Conformarea cu - Funcioneaz sisteme de - Elaborarea i implementarea unui program de
minimizare a consumului de nivelul consumului recirculare a apei de minimizare a consumului de ap.
ap. specific de ap transport i a condensului
recomandat de BAT primar la STCA i a
(5,13 m3/ t zahr). condensului secundar de la
evaporare i cristalizare n
diferite faze tehnologice.
5 Utilizarea strict a necesarului - Reducerea - Consumul de ap este - Corelarea numrului i debitelor pompelor de
de ap, pentru evitarea risipei. consumului de ap. mult mai mare dect ap industrial de la treapta II cu necesarul
consumul asociat BAT-urilor. efectiv de ap pentru perioadele de campanie i
remont.
11
- continuare -
0 1 2 3 4
6 Monitorizarea/ contorizarea - Identificarea Este contorizat numai - Monitorizarea consumului de ap industrial n
consumului total de ap i pe surselor de pierderi/ debitul total de ap fabric la principalii consumatori tehnologici
principalii consumatori. consumuri industrial de la treapta II de (STCA i fabrica de zahr).
exagerate de ap. pompare.
7 ntreinerea reelelor de - Reducerea - Se realizeaz, dar este - Verificarea i ntreinerea reelelor de ap i
alimentare cu ap i pierderilor/ emisiilor necesar un flux permanent canalizare.
canalizare pentru a evita accidentale. al acestor aciuni.
pierderile accidentale i
infiltraiile n sol.
8 Corecia pH-ului apelor uzate - Reducerea - Apele uzate acide de la - Monitorizarea eficienei staiei de neutralizare.
prin neutralizare acid/ agresivitii apelor splarea schimbtorilor de
alcalin n bazine speciale de uzate acide/ ioni de la STCA i apele de
neutralizare. alcaline. transport preepurate sunt
neutralizate cu lapte de var
n staia de neutralizare.
9 Asigurarea msurilor - Reducerea - Descrcarea i transportul -
corespunztoare pentru ncrcrii apelor n sfeclei se realizeaz
reducerea vtmrii sfeclei n substane organice hidraulic.
timpul transportului. dizolvate, exprimate
prin CCOCr.
12
- continuare -
0 1 2 3 4
10 Tratarea apelor uzate prin - ncadrarea n VLE Performanele actuale ale - Reabilitarea/ modernizarea staiei de epurare i
aplicarea procedeului de stabilite n funcie instalaiei de epurare n special a treptei de aerare;
sedimentare primar i a de: mecano biologice nu - Decolmatarea lagunelor/ iazurilor/ bazinelor
tratamentului biologic prin - valorile BAT; asigur conformarea cu VLE aerare;
tehnici anaerobe/ aerobe. -caracteristicile stabilite de BAT - Tratarea nmolurilor rezultate.
tehnice ale
instalaiei;
-amplasarea
geografic;
- condiiile locale de
mediu.
11 Reutilizarea apei uzate -Reducerea Nu se aplic. Nu este aplicabil, datorit ncrcrii relativ ridicate
epurate, dup o prealabil consumului de ap a apelor epurate i cerinelor stricte n domeniul
sterilizare i dezinfecie. captat. alimentar.
12 Monitorizarea debitului de ap - Control asupra - Este contorizat numai - Monitorizarea/ contorizarea debitului total de
uzat intrat i evacuat din eficienei staiei de debitul de ap epurat ap uzat evacuat.
staia de epurare. epurare. evacuat liber n emisar.
13
6.2. Obinerea zahrului prin rafinarea zahrului brut
Tehnologia de rafinare a zahrului brut din trestie de zahr, cuprinde:
II. recepia cantitativ i calitativ a zahrului brut, materie prim care se

aprovizioneaz prin vagoane SNCFR i care presupune cntrirea i
determinarea n laborator a coninutului de zaharoz, nezahr, umiditate;
III. descrcarea din vagoane, depozitare n vrac n depozite i transportul cu
ajutorul benzilor transportoare n vederea dizolvrii;
IV. dizolvarea zahrului brut n dizolvatoare, prin utilizarea apei dulci rezultate de
la treptele I i II de filtrare a nmolului de carbonatare, pe filtrele cu vid i
obinerea clerei brute (soluie brut de zahar);
V. purificarea calco - carbonic a clerei brute, n vederea ndeprtrii din soluie a
impuritilor solubile, a substanelor coloidale i n suspensie. Aceast etap
cuprinde fazele:
- prenclzirea clerei brute i a clerelor recirculate de la rafinare pn la
cca. 80 - 85;
- defecarea clerei cu soluie de lapte de var;
- saturarea (carbonatarea) cu dioxid de carbon a Ca(OH) 2 rmas
nereacionat n soluie;
- filtrarea n dou trepte a soluiei, obinerea clerei purificate, a apei
dulci i a nmolului dedulcit (nmol de carbonatare), care se trimite la
iazul Cordun;
- concentrarea clerei purificate n staia de evaporare
- rafinarea zemii groase, prin fierbere, cristalizare i centrifugare,
VI. condiionarea zahrului rafinat prin uscare, rcire, sortare;
VII. ambalarea, depozitarea i livrarea zahrului;
VIII. depozitarea melasei n vederea valorificrii prin comercializare, la diveri
utilizatori.
Condesatoarele barometrice sunt instalatii utilizate pentru creerea vidului necesar

cristalizarii zaharului. Circuitul de apa barometrica este format din:
- 2 condensatori barometrici
- 2 bazine de pompare
- 2 statii de pompare
- 5 turnuri de racire
- sistemul de transport
ACTIVITATI AUXILIARE
6.3. Gospodria de ap potabil i ap industrial
Societatea i asigur necesarul de ap industrial din rul Moldova, printr-o staie de

captare, aflat n amonte de evacuarea efluentului staiei de epurare.
Apa preluat, la un debit mediu anual de cca. 4650 m 3/zi, la nivelul anului 2004, este
pompat la o staie intermediar, respectiv treapta a II-a de pompare, care este prevzut
cu dou deznisipatoare i un bazin de acumulare de 10.000 m 3, bazin utilizat i ca bazin
de aspiraie pentru pompele de transport ap industrial n societate.
Pomparea se realizeaz prin intermediul a dou circuite ; apa este adus la un rezervor
central, aflat n cldirea instalaiei de rafinare. De aici, apa este distribuit n toat fabrica.
14
Exist ns i posibilitatea de ocolire a acestui rezervor i trimiterea apei direct la locul de
utilizare, n special n perioadele de campanii de sfecl, cnd necesarul de ap crete
foarte mult.
Eliminarea din fabric a acestei ape se face o dat cu sfritul campaniei, cnd are loc
curarea i splarea utilajelor i a circuitelor folosite la aceast campanie.
6.4. Staia de tratare chimic a apei industriale, STCA
Aici se realizeaz dedurizarea i demineralizarea apei industriale i obinerea apei de
adaos pentru cazanele energetice din CET.
Apa brut (industrial) este trecut prin schimbtoare de caldur, unde se nclzete pe
baza rcirii condensului preluat de la CET i pe baza aburului din CET. Prin adaos de
sulfat feros i lapte de var, n decantor suspensional, se asigur coagularea compuilor
chimici n suspensie din ap, care prin filtrare pe filtre mecanice, permite obinerea unei
ape limpezite care se acumuleaz n rezervoare de stocare.
Apa limpede se trece prin staia de demineralizare, alctuit din filtre cationice puternic
acide, filtre H+, filtre anionice slab bazice OH1 i filtre anionice puternic bazice OH2.
Dup trecerea prin aceste filtre ionice, se obine apa dedurizat care se stocheaz n
rezervoare i prin intermediul staiei de pompare se trimite la degazare i ulterior la
alimentarea cazanelor energetice din CET - 4000.
Regenerarea filtrelor schimbtoare de ioni se realizeaz n trei etape:

afnare;
regenerare propriu-zis;
splare.
Afnarea se face prin pompare de jos n sus, timp de 1-2 ore, de ap limpezit sau ap
demineralizat in scopul cresterii volumul masei ionice cu cca. 60 - 80 %. Apele utilizate la
afnare se trimit la canalizare.
Regenerarea filtrele H+ se face cu soluie HCl de 7-8 %, iar filtrele OH 1 i OH2 cu soluie
de NaOH 4 %, prin udarea masei ionice afnate de sus n jos. n clipa n care la canal
ajung primele cantiti de soluii de regenerare, se oprete alimentarea filtrelor i se las
un timp ca soluiile s realizeze schimbul ionic.
Splarea filtrelor se face n dou faze, splare lent i splarea brut, care se face cu
circulaia apei de sus n jos, pe circuitul de regenerare cu ap dedurizat i ap limpezit.
Apele rezultate de la aceste splri, sunt ape acide sau ape alcaline, se colecteaz ntr-un
bazin de neutralizare, se neutralizeaz cu o soluie de 2% lapte de var i ulterior, la un pH
6,5-7,5 se trimit la canalizare.
6.5.Statia de epurare- descrisa in capitolul-instalatii de depoluare

BREF-ul recomand pentru apele uzate din fabricarea zahrului urmtorele tehnici de
epurare:
- treapt primar , epurare mecanic ;
- treapt de epurare biologic anaerob ( preepurare) , urmat de
- treapt de epurare cu nmol activ (aerob) , care poate fi i lagun aerat.
Statia de epurare a SC AGRANA SA are aceste trepte de epurare.
6.6. Centrala electric de termoficare CET 4000
15
Pentru asigurarea necesarului de energie termic i electric, pe amplasament exista o
centrala electric de termoficare CET 4000, format din trei (3) cazane CR-12C i dou
turbine AKASR-6. n tabelul 4.1 se prezint principalele date tehnice ale acestor utilaje.
Tabelul 4.1 Caracteristicile principale ale utilajelor din CET 4000

Caracteristica Cazan de la centrala
termic
0 1
Tipul cazanului CR12-C
An de fabricaie 1974
Furnizor Vulcan Bucureti
Caracteristicile funcionale
Numr cazane funcionale 3
Putere nominal central 135 MW
Debit nominal 50 t/h
Debit de vrf 55 t/h
Debit minim 20 t/h
36 bar (abs)
Presiune nominal
43 bar (abs)
Presiune maxim
450 15 C
Temperatur nominal 150 C
Temperatura apei de alimentare 155.000 m3/h
Debit gaze de ardere - la debit 163-189C
nominal, max gaz natural
Temperatura gaze de ardere la co 4
Combustibil 4173 m3N/h
Numr arzatoare de gaze 80-82 %
naturale/cazan co de gaze comun celor
Consum de gaze naturale- la debit nominal trei cazane 2 m i H=50 m
Randament termic, maxim
Instalaie de dispersie gaze arse
Tipul turbinei AKASR-6
An de fabricaie 1974
Furnizor UM Reita
Electroputere Craiova
Numr turbine 2
Presiune abur proaspt nominal 35 bar
Temperatura abur proaspt 435 C
Presiune abur la priza reglata 10 (+3-2)
Contrapresiunea 6 (+2-2)
Debit maxim de abur la priz 40 t/h
Turbogenerator
Putere activ la un debit de abur>75 t/h 6 MW
Putere aparent 7,5 MVA
Turaie 3000 rot/min
Frecven 50 Hz
Randament 97,14 %
16
6.7. Cuptoarele de var
Instalatia are doua cuptoare verticale (axiale) de var, de 50 t/zi fiecare.

Prin arderea calcarului (piatra de var) n cuptoarele de var se obtine laptele de var
(CaOH)2 i CO2 , necesare in procesele de purificarea a zemii de difuzie si a clerei de
zahr brut, la purificarea apei n STCA, la preepurarea apei de transport i splare a
sfeclei.
Pentru campaniile de rafinare a zahrului brut este necesar funcionarea unui singur
cuptor, dar pentru campaniile de fabricare zahr din sfecl de zahr se funcioneaz cu
dou cuptoare.
Arderea calcarului, (piatra de CaCO3), disocierea lui, se realizeaz la temperaturi mai mari
de 850C. Pentru a crete cantitatea de CO 2 produs i pentru a reduce consumul de
combustibil, n piatra de var mrunit la granulaia normal (200-280 mm), se adaug
cocs (9-10 kg/100 kg piatr de var). Nu se adaug o cantitate mai mare de cocs, deoarece
n zona de reacie (descompunere a pietrei de var), nu trebuie s se depeasc 1150 C.
La exterior cuptoarele de var, sunt prevazute cu o manta confecionat din tabl de oel
cptuit la interior cu crmid izolatoare i amot rezistent la temperaturi ridicate.
Pierderile de cldur sunt importante,10 % prin perei, 25 % cu gazele de ardere i cca. 15
% cu cocsul nears.
La partea superioar, cuptorul de var este nchis cu un capac, actionat electromecanic,
care mpiedic rspndirea gazelor de ardere n atmosfer i permite captarea lor de
compresoare, pentru a fi trimise la o instalaie de splare-rcire i dup aceea la
purificarea calco-carbonic.
Gazele de ardere, cu cca. 30-32 % CO 2, CO, O2 vapori de ap, oxizi de azot etc. sunt
preluate de compresoare, trecute prin instalaia de splare-rcire, pentru reinerea
pulberilor antrenate i trimise apoi la saturatie. n acest fel, n atmosfer, de la cuptoarele
de var eliminrile de gaze i pulberi sunt minime i accidentale, sau pe perioada pornirii-
opririi instalaiei de fabricaie.
Varul se stinge n stingtoare tambur rotative, unde vine n contact cu apa barometric sau
apa dulce rezultat de la filtrarea nmolului de carbonatare.
Laptele de var obinut se trimite la separare, unde se ndeprteaz piatra de var nears,
varul supraars, cocsul nears, nisipul etc. Toate aceste impuriti solide se valorific ca
piatr de construcie, savura (carbonat de calciu nears) sau se evacueaz la depozitul de
deeuri solide.
Laptele de var separt de impuriti se trimite la maturare (desvrirea reaciei de
stingere), la depozitare temporare i la utilizare.
6.8. Uscatoria de borhot este formata din trei tamburi orizontali fiecare avand un cuptor
cu cate 4 arzatoare cu functionare pe gaze naturale si cate doua cosuri de evacuare a
gazelor.
Puterea termica instalata pentru fiecare tambur este de 34 MW, intreaga uscatorie avand
puterea de 102 MW.
Borhotul intra pe la capatul frontal al tamburului si se deplaseaza catre celalalt capat, in
curent paralel cu gazele. Datorita sicanelor , borhotul este ridicat de tambur de mai multe
ori si cade sub forma de ploaie de pe o polita pe alta. In cursul acestor caderi sucesive,
borhotul este supus la actiunea gazelor fierbinti care il usuca.
6.9. Intretinere si reparatii

17
Atelier mecanic
Activitatea desfurat n cadrul atelierului mecanic const n:
- operaiuni de prelucrri prin debitare, achiere la strung, sudur electric i autogen
pentru realizare de utilaje simple, necesare fluxului de obinere zahr;
- lucrri de ntreinere curent i reparaii capitale a utilajelor aferente fluxului
tehnologic de obinere a zahrului alb.
Din activitatea desfurat n atelierul mecanic se produc deeuri metalice, pan,

materiale uzate, uleiuri uzate i emisii n atmosfer din operaiile de sudur.
Toate aceste deeuri se colecteaz separat, se depoziteaz temporar n
compartimente/recipiente separate i se valorific prin intermediul unor firme de
specialitate.
Atelier electric i AMC
Activitatea desfurat n cadrul atelierului de ntreinere, reparaii electrice - AMC const
n operaiuni de mentenan (revizii/reparaii) i metrologie (calibrare i verificare
conformitate).
Deeurile solide, care rezult din activitatea atelierului electric sunt : componente metalice
ale aparatelor electrice dezafectate, motoare electrice uzate, cabluri, unsori sau uleiuri
reziduale, care se colecteaz separat la locul de producere i se valorific prin ageni
economici specializai.
7. MATERII PRIME, MATERIALE AUXILIARE, PRODUSE FINITE
7.1. Consumuri de materii prime, materiale auxiliare i utiliti la obinerea zahrului

din sfecla de zahr
Tabelul 7.1.Consumuri de materii prime, materiale auxiliare i utiliti la obinerea zahrului

din sfecla de zahr
Consum Consum specific n

Nr. specific trile UE
Denumire U.M.
crt. 2005
0 1 4 5 6
I . Materii prime
1. Sfecl de zahr intrat n fabric, t/tz.a 8,79 6,46-8,26
din care :
- sfecl de zahar curaat t/tz.a 7,576 8,26
- deseuri vegetale
- pmnt, nisip antrenat de rdcini
II. Materiale auxiliare
2. Acid sulfuric Kg/tza 0,957 -
3. HCl Kg/tza 1,818 -
4. NaOH Kg/tza 1,396 -
5. Antispumani Kg/tza 0,566 -
18
6. Antincrustant Kg/tza 0,359 -
7. Dezinfectanti Kg/tza 0,384 -
8. Fosfat trisodic Kg/tza 0,001 -
9. Piatr de var Kg/tza 614,32 -
10. Cocs Kg/tza 52,011 -
11. Sulfat feros Kg/tza 0,115 -
III. Utiliti
12. Ap industrial m3/tz.a. 29,781 1,56a-3,21b
13. Ap potabil m3/tz.a 1,425 -
16. Energie total KWh/t za 3.481,62 1557-2379
a Fr apa de rcire
b Cu apa de rcire
n BREF se apreciaz la cca. 12,1 % randamentul de obinere a zahrului din sfecla de
zahr. Acest randamentul de obinere a zahrului alb din sfecla este influenat foarte mult
de coninutul de zahr din sfecl. In cadrul SC AGRANA SA Buzau, Sucursala Roman,
randamentul de obinere a zahrului alb din sfecla a fost de cca. 13,2 %.
7.2. Consumuri de materii prime, materiale auxiliare i utiliti la rafinarea zahrului

din zahr brut
Tabel 7.2.1.Consumuri curente de materii prime, materiale auxiliare i utiliti la rafinarea

zahrului din zahr brut
Nr. 2004 2005

Denumire U.M.
crt Consum specific Consum specific
0 1 2 3 4
I. Materii prime t/tz.a.
1. Zahr brut 1,025 1,023
2. Zahr rou retopit * 0,0136 0,0228
II. Materiale auxiliare Kg/tza
3. HCl 0,0011 0,0011
4. NaOH 0,0012 0,0011
5. Antispumani 0,00006
6. Piatra de var (CaCO3) 0,0894 0,0943
7. Cocs 0,0089 0,0090
19
III. Utiliti
8. Ap industrial, total din care: m3/tz.a. 15,76 18,213
n campanie 5,087
n remont 10,677
9. Ap potabil m3/tz.a. 2,326 2,423
10. Energie electric, total din care: 0,114 0,1424
n campanie KWh/t za 0,0989 0,1168
0,0155 0,0256
n remont
11. Gcal/tza 1,183 1,374
Energie termic (CET 4000)
12. m3/ tza 197,966 210,630
Gaz metan
7.3. Consumul de ap n industria de fabricare a zahrului din sfecla de zahar

conform recomandrilor BREF/BAT
Tabel 7.3.2. Consumul specific de ap
Consumul specific de ap S. C. AGRANA S.A. Buzu - Conform BREF FDM*

industrial Sucursala ROMAN
Norme de Realizat 2005 Valoare Domeniu de
fabricaie medie variaie
mc ap/t sfecl procesat 3,1b) 4,9 b1) 0,37 0,23 a) - 0,50 b)
(5,7) b)
mc ap/t zahr 24,88 29,78 b) 2,39 1,56 a) - 3,21b)
a) exclusiv consumul de ap de rcire
b) inclusiv consumul de ap de rcire
*) conform BREF-FDM pentru industria zahrului / versiunea 2005 tabel. 3.69.
Evaluare conformare:
Nivelul consumului specific de ap, realizat n 2005 de S.C. AGRANA ROMNIA S.A.
Buzu - Sucursala ROMAN, pentru fabricarea zahrului din sfecl de zahr depete de
cca. 10 ori consumul specific de ap asociat BAT (valoarea maxim) i necesit lucrri de
reducere a acestuia n viitor. Odat cu reducerea consumului specific de ap se va
asigura:
- reducerea volumului de ap uzat, evacuat n rul Moldova;
- diminuarea pierderilor n apele uzate ,
- reducerea volumului de deeuri de fabricaie i, nu n ultimul rnd,
- economisirea resursei de ap.
Obligatii:
Titularul de activitate va determina sursele de pierderi de apa si va lua masuri

pentru reducerea consumului de apa, conform tabelului 7.3.3
20
Tabel 7.3.3.Surse pierderi /Masuri de reducere a consumului de apa
Surse de pierderi de apa Masuri necesare la SC AGRANA SA

ROMAN
- prin evaporarea apei n turnurile de -contorizarea consumului de apa pe
rcire; principalele faze de fabricatie
- cu nmolul de transport i splare; - cresterea concentratiei namolului de
- cu nmolul de carbonatare; transport si spalare sfecla
- cu borhotul; - cresterea concentratiei namolului de
- cu melasa; carbonatare
- cu impuritile minerale i vegetale. - imbunatatirea sistemului actual de
transport al sfeclei
-achizitionarea sfeclei mai curate din camp,
- colectarea separata a apelor de racire
- sporirea gradului de recirculare a apelor
de racire
7.4. Depozitarea materiilor prime , auxiliare si a produselor finite
Depozitul de sfecl este amplasat pe o platform betonat, cu perei din beton cu o

nlime de aproximativ 1,5 m , n aer liber cu o suprafa de 605 m 2 .
Silozurile de sfecl sunt dou silozuri cu o suprafa de 2422,64 m 2 fiecare. Sunt

amplasate pe platforme betonate, nchise cu perei din beton cu o nlime de aprox. 1,5 m
, situate n aer liber.
Depozitul de zahr brut i zahr rou este o cldire nchis, acoperit cu tabl, dotat
cu sisteme de aerisire, cu o suprafa de 1071 m 2 ( 63 x 17 m), cu acces la calea ferat.
Magazia de zahr alb este nchis , are o suprafa de 1411 m 2 (83 x 17 m) si

posibiliti de livrare auto i CF. Pentru depozitarea zahrului ambalat s-a amenajat
depozitul de produs finit, cu o suprafa de 1620 m2 ( 90 x 18 m), prevzut cu sisteme
de aerisire, folosind cldirea fostei secii de reparaii i construcii de utilaje pentru
industria zahrului.
De asemenea, pentru depozitarea zahrului alb neambalat, sunt i dou silozuri, cu o

capacitate de 18 000 t fiecare, construite din beton armat, verticale, supraterane. n
general, aceste silozuri se incarca in timpul campaniilor de zahar si se golesc in perioadele
de remont, cnd instalatia de ambalare functioneaza.
Depozitul de piatr de var i cocs este amenajat pe o platform betonat, cu perei din
beton cu o nlime de cca. 1,5 m i cu o suprafa de 1848 m 2 (84 x 22 m), lnga
cuptoarele de var.
Depozitul de formaldehid - este situat ntr-o ncpere nchis, amenajat, din corpul de
fabricaie.
De asemenea, n corpul de fabricaie se gsete depozitul de acid sulfuric, i depozitul
de reactivi de laborator.
21
Magazia de materiale auxiliare n care se depoziteaz carbonatul de sodiu,
antispumani, antiincrustani, fosfat trisodic, este nchis, are o suprafa de 670 m 2 ( 67 x
10 m). Este situat n exteriorul cldirii instalatiei de rafinare, pe latura de est.
Este situat pe o platform betonat, nchis pe 3 laturi cu plas de srm.
La captul ei pe o suprafa de 25 m 2, nchis pe 3 laturi cu plasa de srm, este magazia
de materiale de ntreinere i piese de schimb ( role, benzi etc ).
Depozitul de sulfat feros , este o ncpere, situat n cldirea staiei de tratare a apei.
Pardoseala este placat cu gresie antiacid i este n stare bun.
La subsolul cldirii sunt doua bazine pentru lapte de var, cu o capacitate de 7 m 3 fiecare.
Depozitul de NaOH i HCl sunt situate n partea de sud est a amplasamentului staiei
de tratare chimic a apei.
Este constituit din dou rezervoare verticale de NaOH i dou rezervoare orizontale de
HCl, supraterane. Aceste rezervoare sunt amplasate ntr o cuv placat anticorosiv, cu
rebord, situat n aer liber, cu acces la calea ferat.
Depozitul de motorin este suprateran, situat in partea de sud a amplasamentului

societii. Are dou rezervoare paralelipipedice din tabl cu o capacitate de depozitare de
15 m3 fiecare. Este nchis cu plas de srm, cu acces la calea ferat i drumul de acces
din societate.
Depozitul de carbid este o ncpere nchis, acoperit cu o suprafa de 26,26 m 2,

amenajata pentru pstrarea i stocarea carbidului.
Depozitul de tuburi de oxigen este o ncpere nchis, amenajat, acoperit cu o

suprafa de 26,26 m2.
Depozitul de crmid refractar - pentru repararea cuptoarelor de var are o suprafa

de 200 m2 (20 x 10 m) i este acoperit cu plci de azbociment. Lng acest depozit este
un arc, mprejmuit cu plas de srm, acoperit, n care sunt depozitate diferite piese de
schimb refolosibile.
Depozitul de piese mecanice- , situat sub banda transportoare de zahr alb la silozuri,
amenajat pe o platform betonat, nchis cu srm.
Depozitul de utilaje este o platform betonat,situat n exteriorul cldirii CET cu o

suprafa de 150 m2 . Tot n exteriorul cldirii CET, este un spaiu mprejmuit cu plas de
srm, platform betonat pe care sunt depozitate butoaie cu HCl utilizat la splarea pnzei
de filtru.
Depozitul de palei de lemn este situat pe rampa magaziei de zahr alb, ramp
acoperit cu o copertin din plci de azbociment.
7.5. Preluarea , transportul si manipularea materiilor prime si auxiliare;
7.5.1. Gestiunea substantelor toxice si priculoase

Principalele substane periculoase (inclusiv substanele toxice i precursorii de droguri),
care intr sub incidena HG 490/2002 privind clasificarea, etichetarea i ambalarea
substanelor, precum i Legea 360 - 2003 privind regimul substanelor i preparatelor
chimice periculoase sunt prezentate n tabelul urmtor.
22
+Tabelul 7.5.1. Substane periculoase pe care le deine S.C. AGRANA ROMNIA
S.A. Buzu Sucursala Roman
Nr Substanta Utilizare Nr. Categ Cantita Capa Stare Mod de Conditii de
. chimia a in CAS orie/ te citat fizica stocare stocare
Cr fluxul fraze totala e
t. tehnolog de detinut total
ic risc a a de
tone stoc
are
tone
1. Hidroxid de Regener 1310- R35 28,5 75 lichida Rezervoare- Platforma
sodiu area 73-2 2 buc. betonata,
(NaOH) filtrelor protejata
ionice anticoroziv
2. Acid Regener 7647- R34- 26 93 lichida Rezervoare- Platforma
clorhidric area 01-0 R37 2 buc betonata,
(HCl-32%) filtrelor protejata
ionice anticoroziv
3. Acid Reglare 7664- R35 1,5 10 lichida Rezervor-1 Platforma
sulfuric pH- 93-9 buc betonata,
(H2SO4- difuzie protejata
96%) anticoroziv
4. Formaldeh Dezinfec 50-00-0 R23/2 7 10 lichida Depozit Incapere
ida tie apa 4/25 inchisa cu
37% difuzie R40,R pardoseala
34,R4 antiacida
3
5. Sulfat Pretratar 133167- R43 7.7 15 solida Depozit Incapere
feros e ape 77-8 inchisa cu
pardoseala
antiacida
6. Produse
petroliere: Combus
Motorina, tibil R10 27 Lichida Depozit Platforma
uleiuri de R45 combustibi betonata,
lubrefiere, intretine 3
Vaseline,u re 2 solida Depozit
nsori lubrefianti,a
telier
mecanic
Reactivi divers Cant. Laboratoare
laborator e Redu
se
Gestiunea substantelor toxice si periculoase pe amplasament are in vedere

respectarea normelor in vigoare privind:
-transportul cu mijloace adecvate,
-depozitarea in conditii de siguranta, in functie de compatibilitati;
-evidenta stricta a cantitatilor intrate si iesite din gestiune;
-accesul, manipularea si utilizarea de catre persoane avizate.
23
Evaluarea conformarii:
Societatea respecta conditiile de depozitare in siguranta a tuturor materiilor prime
si auxiliare, in functie de frazele de risc si conditiile de depozitare mentionate in
fisele de siguranta. .
Toate materiile prime si materialele auxiliare utilizate sunt receptionate,
transportate, manipulate si depozitate conform cu prevederile Normelor Specifice
de Protectie a Muncii - corespunzatoare fiecarei activitati si in conformitate cu
prevederile Normelor Generale de Protectie a Muncii, editia 2002 .
Obligatii:
La schimbarea combustibililor, a materiilor prime si auxiliare titularul are

obligatia de a anunta autoritatea de mediu: APM Neamt si ARPM BACAU.
7.5.3. Condensatori si transformatori

n prezent pe amplasament, sunt n funciune un numr de 24 condensatori, care au fost
pui n funciune n perioada 1978, cu conin PCB conform datelor prezentate n tabelul
7.5. 3.
Tabelul 7.5.3. Situaia condensatorilor n funciune care conin PCB
Elemente de Locaia Cantitate ulei Anul
Nr. Nr. Productorul
identificare echipamentului aprox. punerii n
Crt. Buci echipamentului
(tip) (localitate) (litri) funciune
0 1 2 3 4 5 6
1. CS 0,380-20-3 Roman 24 0.792 tone* ICME Bucureti 1978
*
greutatea total a condensatorilor
n prezent pe amplasament sunt un numr de 42 condensatori (conform tabel 7.6) care

conin PCBuri, scoi din funciune i depozitai ntr-un spaiu special amenajat n staia
electric.
Tabelul 7.5.4. Situaia condensatorilor scoi din uz (care nu mai pot fi folosii) care
conin PCB
Elemente de Locaia Cantitate ulei Anul
Nr. Nr. Productorul
identificare echipamentului aprox. punerii n
Crt. Buci echipamentului
(tip) (localitate) (litri) funciune
0 1 2 3 4 5 6
*
1. CS 0,380-20-3 Roman 21 0.693 tone ICME Bucureti 1978
*
2. LKC seria 0380-20-3 Roman 21 0.693 tone Import Germania 1972
*
greutatea total a condensatorilor
Conform HG 291/2005, termenul limit pentru eliminarea echipamentelor scoase din

funciune, cu volum de PCB uri, mai mare de 5 dm 3, deeurilor sau altor materiale care
conin compui desemnai cu concentraii mai mari de 50 ppm, este data de 31 decembrie
2010.
Echipamentele n funciune, care conin PCB uri n concentraii mai mari de 50 ppm i un
volum de peste 5 dm3, vor putea fi utilizate n continuare, pn la sfritul existenei lor
utile, n condiiile respectrii tuturor normelor tehnologice stabilite.
24
8. RESURSE: APA, ENERGIE, GAZE NATURALE
8.1. APA
SC AGRANA ROMANIA SA BUZAU Sucursala Roman utilizeaza resursele de apa

conform Autorizatiei de gospodarire a apelor nr 1/29.06.2006 eliberata de A.N. APELE
ROMANE, Directia Apelor Siret.
Volumele si debitele de apa utilizate sunt cele prevazute in autorizatia de gospodarire a
apelor.
8.1.1. Asigurarea cu ap potabil i ap industrial
ALIMENTAREA CU APA POTABILA

Asigurarea cu apa potabila a societatii se face din reateaua de apa potabila a
municipiului Roman , conform contractului nr. 35/03.03.2005, incheiat cu SC ACVA SERV
SRL Roman .
INSTALAII DE TRATARE A APEI POTABILE
Instalaia de clorinare a apei existent nu funcioneaz n prezent, apa din rezervoare fiind
tratat chimic cu substane clorigene (cloramin i acid citric).
REELE DE DISTRIBUIE A APEI POTABILE

Pentru distribuia apei potabile, S.C. AGRANA ROMNIA S.A. Buzu Sucursala Roman
dispune de o reea de distribuie a apei format din dou conducte: una de Dn = 100-
300mm, din azbociment, cu L= 710 m i o conduct din OL, Dn= 100-300 mm, cu L=120
m.Parial, apa potabil este distribuit i n reeaua subteran de ap de incendiu,
asigurnd astfel mpreun cu apa industrial debitul necesar pentru instalaiile de stins
incendiu din societate.
ALIMENTAREA CU APA INDUSTRIALA

Societatea i asigur necesarul de ap industrial din rul Moldova, printr-o staie de
captare, aflat n amonte de evacuarea efluentului staiei de epurare
NECESITATI TEHNOLOGICE:
Circuitul de transport splare;
Prepararea apei demineralizate pentru CET;
Procesul tehnologic de fabricare a zahrului.
INSTALAII DE CAPTARE
Societatea dispune de captare de suprafa din rul Moldova i cuprinde urmtoarele

construcii i instalaii:
Priz de mal;
Staie de pompare ap, treapta I;
Staie de pompare ap, treapta II.
25
Nmolul rezultat n cele trei camere de deznisipare de la staia de pompare treapta I i din
cele dou bazine de desnisipare de la staia de pompare treapta II se va depozitata la o
halda de deeuri nepericuloase autorizata.
Debitul de ap captat din rul Moldova este contorizat, existnd pe fiecare conduct de
aduciune ce vine de la staia de pompare treapta I cte un debitmetru electromagnetic de
tip Endres & Hauser cu Dn 400 mm.
INSTALAIE DE TRATARE A APEI
Apa necesar cazanelor din centrala termic este tratat n staia de tratare chimic a apei
- STCA.
n exteriorul cldirii staiei de tratare chimic a apei (STCA) sunt amplasate suprateran, pe
o platform betonat, dou rezervoare verticale cu V= 100 m 3, fiecare n care este stocat
apa demineralizat, necesar CET.
REELE DE DISTRIBUIE A APEI INDUSTRIALE
Pentru distribuia apei industriale, S.C. AGRANA ROMNIA S.A. BUZU - SUCURSALA
ROMAN dispune de o reea de distribuie format din 2 conducte subterane, cu Dn= 400
mm i ramificaii, cu lungimea total de 3651 m.
APA PENTRU STINGREA INCENDIILOR

Volum intangibil 600 mc(350 mc apa potabila si 250 mc apa industriala) asigurat din
retaua de alimentare cu apa a orasului si din sursa proprie.
GRADUL DE RECIRCULARE A APEI : 86,2% in campanie si 1% in remont
n prezent, S.C. AGRANA ROMNIA S.A. Buzu - Sucursala ROMAN recircul:

- apele de transport i splare sfecl (exclusiv apa care nsoete nmolul de
transport i splare a sfeclei);
- condensul primar (n proporie de cca 90 %);
- condensurile secundare ( n proporie de cca 80 %) , precum i
- apele de rcire (ntr-un grad mai redus).
NORMELE DE APA pentru principalele produse fabricate :

apa industriala: 3,5mc/t sfecla, in campanie si 0,6 mc apa/t in remont
8.1.2 Evacuarea apelor uzate
Apele tehnologice, rezultate de la procesele de obinere a zahrului din sfecl sau de la

rafinarea zaharului brut, sunt culese printr - un circuit de canalizare , se amestec cu apele
tehnologice ale celorlalte societi comerciale de pe platform, cu apele menajere i cu
apele pluviale i se trimit la instalaia de epurare.
Societatea dispune de o instalaie mecano-biologic de epurare a apelor uzate. Descrisa
in capitolul 9.
Tabel nr. 8.1.2.Modul de evacuare a apelor uzate
Categoria Receptori Volum total evacuat Obs.

26
de ape autorizati Zilnic(mc) Anual
maxim mediu Qor. Max. (mii mc)
(mc.h)
Ape uzate Rau 8813 8035 367 1093 Campanie
menajere si Moldova
tehnologice,
epurate
Ape uzate Rau 6909 4836 201 1137 remont
menajere si Moldova
tehnologice
epurate
Apele Rau 4320 - 180 52 Pe timp de
meteorice Moldova ploaie,
epurate aprox
6ore/luna,
8 luni/an
Ape de Rau
namol din Moldova, in
batalul perioada de
Cordun ploi
abundente
8.1.2.1.Sistem de canalizare a apelor uzate
Retelele de canalizare a platformei sunt amenajate in sistem unitar, alcatuit din:

-sistemul de canalizare pentru apele uzate tehnologice
-canalizarea pentru apele menajere;
-canalizarea pentru apele meteorice.
8.1.3.Ape subterane
Reteaua hidrografica a regiunii este caracterizata de Raul Moldova care dreneaza
atat apele de suprafata cat si cele subterane.
In perimetrul sediului SC AGRANA ROMANIA BUZAU SUCURSALA ROMAN apa
subterana este cantonata la o adancime de aprox. 7 metri. Directia de curgere a apei
subterane este E-V.
Din activitatea societatii nu sunt emisii directe in apa subterana.
8.2. ENERGIA
8.2.1. Energia termica

Pentru asigurarea necesarului de energie termic i electric, societatea dispune de o
centrala electric de termoficare CET 4000, format din trei (3) cazane CR-12C i dou
turbine AKASR-6; principalele date tehnice ale acestor utilaje sunt descrise in capitolul 6.6.
Pentru asigurarea condiiilor de munc din perioada sezonului rece i a perioadelor de
remont (nclzire spaii de lucru, asigurarea apei calde menajere), n societate s-au montat
27
cinci (5) centrale termice de mic capacitate (24 260 KW), care funcioneaz pe gaze
naturale, a cror caracteristici tehnice principale sunt prezentate n tabelul 4.2.
Tabelul 4.2 Caracteristici microcentrale

Caracteristica Centrala
Tip VITOPLEX 100 VITOGAS 100 VITOPEND 100
Furnizor WIESSMANN WIESSMANN WIESSMANN
Nr. centrale 2 buc 1 buc. 2 buc.
Putere termic nominal 240-260 KW 60 KW 24 KW
Combustibil gaze naturale gaze naturale gaze naturale
Debit combustibil 52 m3N/h 7,41 m3N/h 2,87 m3N/h
Instalaie de dispersie co de gaze co de gaze co de gaze
gaze de ardere
8.2.2.Energia electrica
Necesarul de energie electric al fabricii de zahr, este asigurat din producie proprie
(CET 4000) si din Sistemul Energetic Naional.
Conform datelor prezentate de titular, societatea duce o politica de reducere a energiei
electrice cumprate din SEN prin reducerea consumului specific de energie electric,
lucru realizat prin ncrcarea optim a utilajelor, reducerea puterii pompelor, renunarea la
utilizarea pompelor mari consumatoare de energie electric, asigurarea nclzirii spaiilor
de lucru prin centrale locale etc.
8.2.3. Utilizarea eficienta a energiei

Eficienta energetica a unei instalatii de ardere este reprezenta de eficienta termica
definita ca energia introdusa a combustibilului /energia livrata la limita centralei electrice
sau ca eficienta electrica- inversul eficietei termice.
Energia combustibilului este masurata prin puterea calorifica inferioara a acestuia.
Prin crestarea eficientei energetice scad emisiile de CO2 principala cauza a efectului de sera si
al schimbarilor climatice.O cretere a eficienei energetice are un impact direct asupra reducerii
emisiilor n aer inclusiv CO2 si indirect asupra generarii de apa uzata si deseuri .
Tabel 8.2.2. Eficienta energetica pentru CT 4000 / 2004
Combustibil Consum, mc Putere calorifica, kcal/mc Caldura cedata Gcal

Gaz natural 13.524.292 8050 108870,55
Energie electric produs n CET 4000 88 184 Gcal
Energie livrata / Caldura cedata =88184/108870=0,8099935
Eficienta energetica = 0,8099935 x 100 = 81%
Masurile BAT, specifice IMA, aplicate la CET 4000 sunt :
Cogenerare energie termic i energie electric

Prenclzirea gazelor de ardere utiliznd diferite forme de cldur rezidual
Pentru cresterea eficientei energetice se recomanda urmatoarele:
28
a) Masuri BAT
- Recuperarea avansat a cldurii apei de alimentare, din purjele continue sau
periodice
- Prenclzirea avansat a aerului de combustie
- Controlul computerizat al arderii pentru reducerea emisiilor i creterea
performanelor energetice
-
b) Msuri generale de reducere a pierderilor de caldura:
- izolarea termic corespunztoare a circuitelor de abur, a utilajelor i echipamentelor
care utilizeaz ageni de nclzire (abur primar, condens, vapori secundari etc.)
- asigurarea unor sisteme performante de etanare i izolare a utilajelor, circuitelor, n
vederea evitrii pierderilor de cldur ;
- pstrarea n stare curat a suprafeelor de schimb de cldur la schimbtoarele de
cldur i la evaporatoare;
- sisteme eficiente de control, reglare i alarmare a parametrilor relevani
(temperatur, presiune, debit, nivel), pentru a evita pierderile de lichide i gaze
nclzite;
- msuri de service al cldirilor :iluminat, nclzit, ventilaie, controlul umiditii etc;
c) Msuri specifice proceselor tehnologice:

- recuperarea avansat a cldurii din resursele energetice secundare (vapori
secundari, condens, ap cald etc.) n diversele faze tehnologice ;
- nlocuirea pompelor vechi cu pompe noi, cu puteri ale motoarelor mai mici i cu
sisteme de etanare mecanic, pentru a reduce consumul de ap de rcire,
respectiv consumul energetic ;
- automatizarea avansat a proceselor tehnologice, utilizarea de ventile automate,
utilizarea calculatoarelor de proces ;
8.3.GAZE NATURALE
Tabelul 8 .3 Consumul total de gaze / 2004
Consum gaze naturale Energie termic produsa
mc Gcal
1 2
15.570.803 99.323
9. INSTALATII PENTRU RETINEREA , EVACUAREA SI DISPERSIA

POLUANTILOR IN MEDIU
9.1.AER.
A) Couri de dispersie aferente instalatiilor de ardere
n tabelul 9.1. se prezint numrul, amplasarea i caracteristicile principale ale courilor de

dispersie, n funciune la S.C. Agrana Romania S.A-Sucursala Roman.
29
Tabelul 9.1. Situaia courilor de gaze de ardere
Nr. Denumire Nr. nlim Diamet Debit Instalatii

crt. surs/instalatia de buci e total ru gaze de
evacuare (m) co arse depoluar
n atmosfer e
1 Central termic CET
4000/ Co metalic cu tiraj 1 55, 0 2,0 109.650 fara
fortat
2. Cuptoare de var 2 buc, 2 2x1 - fara
supape pentru avarii
3 Uscatoria de borhot, Cos 10,5 2500 - fara
Cosuri metalice cu tiraj tambur
fortat x3
Cos 20 1700 -
cuptor x
3
2 Central, sediul -
administrativ i atelier
reparaii CET
Tip Vitoplex 100- Co 2 10,0 0,2 fara
metalic cu tiraj fortat
3 Central atelier AMC -
Tip Vitogas 100- Co
metalic cu tirajfortat 1 10 0,15 fara
4 Centrala,birouri mecano- -
energetic, Tip Vitopend
100- Co metalic cu tiraj 2 10 0,10 fara
fortat
B. Instalatii de ventilatie
Nr. Poluani
Surse de poluare Mod de evacuare i tratare
crt. specifici
0 2 3 4
1 Instalaia de captare a prafului Pulberi de - ciclon umed, 1 m ,racord de
de zahar din condiionare zahr evacuare n atmosfer
(uscare)
2 Instalaia de captare a prafului Pulberi de -hidrociclon umed, 1 m ,racord
de zahar din tamburul uscator zahr de evacuare n atmosfer
3 Instalaia de captare a prafului Pulberi de - dou cicloane uscate nseriate,
de la paletizarea zaharului zahr urmate de un ventilator de
evacuare aer i pulberi
4 Instalaiile de ventilaie-aerisire a Pulberi de - ventilator care extrage pulberile
turnurilor de la instalaia de zahr de zahar i ciclon uscat, cte o
insilozare /desilozare instalaie n fiecare turn
5 CET 4000/Sala turbinelor Aer Sistem de Ventilatie -2 buc
ambiental
6 CET 4000/camera de comand Aer Sistem de Ventilatie-1 buc
ambiental
30
9.2.APA
Societatea dispune de 2 instalaii de preepurare i o staie de epurare final a apelor
uzate, i anume :
o Instalaia de preepurare a apei de transport hidraulic al sfeclei;
o Instalaie de neutralizare a apei uzate, aferent STCA;
o Staie de epurare mecano - biologic.
Instalaia de preepurare a apei de transport hidraulic al sfeclei
Apa de transport hidraulic i de splare a sfeclei de zahr se epureaz n vederea

recirculrii n procesul de prelucrare al sfeclei. Instalaia se compune din :
Deznisipatoare, 2 buc., construcii supraterane cu raclei; aici sunt reinute cca.
25% din materiile aflate n suspensie
Decantoare radiale ingropate 2 buc; are loc procesul de decantare i limpezire a
apei uzate. Nmolul de la decantoarele radiale este trimis prin pompare la iazul
Cordun.
Bazin de omogenizare ( fost clorinare) este o construcie descoperit din beton
i prevzut cu icane, n care are loc omogenizarea apei din cele dou
decantoare radiale. n bazin se introduce ap proaspt i o mic cantitate din apa
barometric.
Dup omogenizare, apa limpezit este preluat i trimis prin pompare (staia de
pompare este alturat bazinului de omogenizare) la descrcarea hidraulic,
transportul i splarea sfeclei de zahr.
Apa barometric este apa cald, rezultat de la coloanele barometrice care trece prin
turnul de rcire, de unde dup rcire este pompat spre condensatorii barometrici din
hala de fabricaie.
Instalaie de neutralizare a apei uzate, aferent STCA (neutralizare ape agresive)
Apele uzate de la STCA rezult din splarea filtrelor ionice, din splarea pardoselelor din
sala de preparare reactivi i regenerare de soluii de acid clorhidric i/sau hidroxid de
sodiu.
Instalaia de neutralizare este compus din:
- 2 rezervoare tampon [ 10 m3 ];
- 3 pompe PCH pentru transvazare ape agresive;
- 2 rezervoare de neutralizare de 250m 3;
- 3 pompe PCH de recirculare i evacuare ape de splare;
- 1 pompa PCH pentru lapte de var.
Parametrii de lucru ai instalaiei de neutralizare sunt :

Capacitate: 250 400m3 ;
pH iesire canal = 6,5 8,3 ;
T = 15 250C;
Corectarea pH-lui/neutralizarea apelor acide se realizeaz cu lapte de var, cu
concentraia = 2%.
Pentru o regenerare sunt necesare doua rezervoare de neutralizare n funciune;
Q efluent = 80m3 / h = 22 l/s;
31
Durata recirculrii = 3 4ore.;
Durata evacuarii = 5ore.
Staie de epurare mecano biologic
Staia de epurare a S.C. AGRANA ROMNIA S.A. Buzu - Sucursala Roman a fost
prevzut cu treapt de epurare mecanic i biologic avnd o capacitate proiectat de
102l/sec (8812,8mc/zi).
Treapta mecanic este compus din:
- 2 decantoare longitudinale cu V=930 mc/fiecare i

- 2 decantoare radiale cu V=630 mc/fiecare (D=16 m ,h u =3,1m ), nefuncionale.
Treapta biologic se compune din :

- Iaz de prefermentare Nolte cu V=37200 mc (V u=27900 mc, S=18600mp, h=1,5m) ,
nefuncional;
- Iaz Nolte cu V=133200mc (Vu=122100 mc, S=37000mp, h=3,3m);
- Bazine de aerare: 3 bazine cu V= 680 mc/fiecare;
- Bazine de linitire, 3 bazine cu : V1=3880 mc , V2=8000 mc, V3=7200 mc;
- Iazuri biologice Gould:
o Iazul nr. 1 , V=167000 mc (Vu=138000 mc , S=92000 mp, h=1,8m)
o Iazul nr. 2 , Vu=125000 mc ( S=72000 mp, h=1,8m), scos din
funciune.
Descrierea fluxului tehnologic al staiei de epurare
Apele uzate tehnologice, menajere i meteorice sunt transportate prin intermediul unui
canal colector la staia de epurare, amplasat pe malul stng al rului Moldova, aproape
de confluena cu rul Siret.
Treapta mecanic de epurare
Treapta mecanic funcioneaz numai cu dou decantoare longitudinale, din beton.

Nefiind prevzute cu sistem de evacuare mecanic sau hidraulic a nmolului primar, ele
funcionez alternativ, unul n funciune i altul n curare, prin excavarea nmolului.
Apa decantat este trimis ntr-un cmin colector i de aici ajunge n decantorul
longitudinal din pmnt ( iaz de prefermentare) , iar de aici n iazul biologic Nolte .
n cazul unei cantiti mari de ap decantat, care nu poate fi preluat de decantorul

longitudinal din pmnt, exist posibilitatea ca o parte din aceast ap s fie trimis n
iazul biologic Nolte, prin intermediul unui canal deschis.
Treapta biologic const ntr-un proces de epurare combinat anaerob - aerob, prin
procedeul Nolte - Gould
Adncimea proiectat a Iazului Nolte, de 3,6 m asigur desfurarea celor dou procese
biologice: n straturile de adncime ale iazului acioneaz microorganismele anaerobe, iar
n straturile superioare acioneaz microorganismele aerobe, care prin procesele
metabolice realizeaz degradarea substanelor organice.
32
Din Iazul biologic Nolte, apa ajunge ntr-o treapt de aerare, format din trei bazine, unde
ar trebui s se creeze condiiile desfurrii procesului aerob, din iazul biologic Gould.
In prezent, treapta de aerare nu funcioneaz. Iazul biologic Gould nr. 2 este nefuncional.
n iazul Gould nr. 1 nu sunt ndeplinite condiiile necesare desfurrii unui proces biologic
aerob corespunztor.
Din bilantul concentraiilor medii anuale a noxelor prezente in apa uzata la intrarea i
ieirea in/din staia de epurare, obinute in urma procesului de automonitorizare a
societii s-au determinat urmatoarele randamente de retinere a statiei :
Tabelul 9.2.1 Randamente de reinere n staia de epurare- SC AGRANA ROMANIA

BUZAU sucursala Roman
Randamentele de retinere in statia de epurare

Caracteristica
2004 2005
MTS % 96,90 86,22
Rezidiu fix % 49,23 56,06
CCOCr % 48,34 45,38
CBO5 % 20,01 34,49
Conform acestor date, instalaia de epurare mecano - biologic are randamente bune de
reinere mecanic a suspensiilor, datorit duratelor mari de staionare a apelor n staie.
Randamentele de reducere a substanelor organice sunt mai reduse, mai ales la
indicatorul CBO5, ceea ce impune o analiz atent a starii tehnice a staiei si investitii n
special n zona de fermentaie aerob , conform programul etapizat-apa.
Eficiena instalaiilor de epurare, conform BREF FDM:

Tabelul 9.2.2.
Indicatori La intrarea n treapta Dup tratamentul Dup tratarea
*)
primar anaerobic *) anaerobic-aerobic
**)
- mg/l - - mg/l - - mg/l -

CBO5 3300 100 <25
NT 120 80 <10
PT 10 8 0,4 - 5
*)
Conform documentului BAT fig 4.47 pentru fabricile de zahr din trile Nordice
**)
Conform documentului BAT fig 4.79 pentru fabricile de zahr din Austria
9.3 SOL
Instalaii pentru reducerea polurii solului
Depozitul de borhot este betonat, ceea ce exclude poluarea solului cu apa scurs din
borhot.
33
Rezervoarele supraterane de NaOH i HCl sunt amplasate ntro cuv placat
anticorosiv, cu rebord, situat n aer liber, cu acces la calea ferat.
Depozitele de piatr de var i cocs sunt prevzute cu canalizare interioar care preia
apele pluviale;
Toate depozitele sunt prevzute cu fante n alei prin care apa pluvial se scurge prin
gurile de scurgere n canalizarea de ape pluviale;
9.4. ALTE DOTARI Dotari si masuri de protectie impotriva zgomotului si vibratiilor
Pentru protecia mpotriva zgomotului, societatea dispune de urmtoarele dotri:

o pentru compresoare, exist atenuatoare de zgomot;
o motoarele electrice sunt prevzute cu carcase de protecie, iar cele mari cu
carcase fonoizolante;
o pentru suflante i turbosuflante, exist atenuatoare de zgomot.
10.CONCENTRATII DE POLUANTI ADMISE LA EVACUAREA IN

MEDIUL INCONJURATOR , NIVEL DE ZGOMOT
10.1.AER
10.1.1. Conditii locale
Conform rezultatelor determinarilor APM Neamt, in cursul anului 2005 calitatea

atmosferei in zona amplasamentului indeplineste conditiile standardelor de calitate in
vigoare, la indicatorii analizati.
10.1.2. Surse de emisie
10.1.2.1. Inventarul surselor de poluare i al poluanilor specifici
Emisiile poluante n aer din fabricile de zahr, provin din generarea energiei, aburului i
energie electric i nu din procesul de fabricare propriu-zis,.
Pe amplasamentul S.C. AGRANA ROMNIA S.A. Buzu - Sucursala Roman, sursele de

emisii poluante n atmosfer sunt:
surse fixe/staionare din :

- procesul de ardere a gazelor naturale n cazane termo - energetice ;
- procesul de ardere n cazane termice i centrale termice murale de tip
VIESSMANN pentru nclzirea spaiilor de lucru i a birourilor;
- procesul tehnologic de obinere zahr din sfecla de zahr i procesul tehnologic de
rafinare a zaharului brut (uscare, condiionare, ambalare a zahrului);
- procesul de obinere a varului (CaO) i bioxidului de carbon (CO 2) din carbonat de
calciu i cocs, semifabricate care se utilizeaz n procesul de rafinare a zahrului, att din
sfecl de zahr ct i din zahr brut;
- arderea combustibilului in cuptorele uscatoriei de borhot
surse mobile:
- utilajele de transport, motoarele cu ardere intern.
34
Poluanii posibil a fi emii n atmosfer, conform Ordinul MAPM 1144/2002 , privind
infiintarea Registrului poluantilor emisi, pentru activitatea de prelucrare a sfeclei de zahr
sunt : CH4, CO2, Nox, pulberi.
Deoarece instalatia integrata de fabricare zahar nu are in dotare instalatii de racire , pe
amplasament nu sunt emisii de NH3 si HFC.
10.1.3. Conditii de emisie
A. Emisii din surse fixe
A.1. Emisii in situatii normale de functionare
A1.1. Emisii din instalatii de ardere
Conditia nr.1 - aer
Toate instalatiile de ardere de pe amplasament vor functiona cu respectarea VLE

stabilite in colana 2 , respectiv 3 a tabelului 10.1.3.1.
Termenul de conformare pentru CET 4000(IMA) este 1.01.2008.
Coditia nr. 2 - aer
Instalatia CET 4000 va fi exploatata cu respectarea tuturor cerintelor Directivei nr.

2001/80/CE privind stabilirea unor masuri pentru limitarea emisiilor in aer ale
anumitor poluanti proveniti din instalatiile mari de ardere, directiva transpusa in
legislatia romana prin HG 541/2003 si HG 322/2005 .
Tabel 10.1.3.1. VLE instalatii de ardere
Localizare sursa de Noxe VLE VLE VLE conform BAT

emisie /punct emisie emise conform conform (recomandate)
Ordin HG
462/1993 541/2002 ,
HG
322/2005
0 1 2 3 4
Cos dispersie aferent CO2 - - -
Centrala termica- C1 Nox 300 50-100
P=135 MW (arzatoare cu Nox
Gaz metan redus)
CO 100 - 30-100
(arzatoare cu Nox
redus)
pulberi 5 5
SO2 35 10
Cosuri dispersie aferente CO2 - - -
instalatiei de ardere- Nox 350 - -
uscatorie borhot:
P1= 34 MW /,C3 CO 100 - -
P2=34 MW/,C5 pulberi 5 - -
35
P3=34 MW/,C7 SO2 35 - -
Gaz natural
Nota: VLE sunt stabilite in conditii standard: 3%O2, T= 273 K, p= 101,3 kPa
VLE stabilite conform Ordinului 462/2002 sunt valori momentane
VLE stabilite de HG 541/2003 si HG 322/2005 sunt medii lunare
La data intocmirii bilanturilor de mediu, din analizele efectuate de evaluator si din datele
de automonitorizare ale operatorului, se observa ca emisiile datorate arderilor in centrala
termica CT 4000 , pentru, SO2, respecta VLE reglementate de HG 541/2003
Pentru CO, pulberi si Nox se constata depasiri ale VLE , datorate unui control defectuos
al arderii.
Obligatii:
1. Reducerea emisiilor de pulberi , Nox si CO prin :

Verificarea, reglarea si etalonarea sistemul de conducere a arderii la toate
cazanele energetice si de optimizare a excesului de aer utilizat in procesul
de ardere.
Realizarea unor msuri tehnico - organizatorice de exploatare i ntreinere n
vederea mbuntirii strii tehnice generale a cazanelor, inclusiv asigurarea
separrii evacurii gazelor de ardere ntre cazanele n funciune i cazanele
care nu funcioneaz.
2. Implementarea sistemului de monitorizare continua a NOx.
Recomandari:
Pentru reducerea emisiilor de CO, NOx si atingerea VLE BAT se recomanda , esalonat
urmatoarele masuri BAT:
Utilizarea arzatoarelor cu emisii reduse de NOx
Exces de aer de combustie sczut
Recircularea unei pri din gaze de ardere, n focar
A.1.2.Emisii tehnologice
In cadrul fluxului tehnologic de rafinare a zahrului se elimin n atmosfer pulberi de
zahr, de la :
Instalaia de captare a prafului de zahr de la tamburul usctor
Instalatia de captare a prafului de zahar din sortare-conditionare
Instalaia de captare a prafului de zahr din paletizare
Instalatia de ventilatie-aerisire a turnurilor de la instalatia de insilozare-desilozare
Aceste eliminri de pulberi n atmosfer sunt pierderi din procesul tehnologic, ele
neputnd fi ncadrate la nici un fel de emisie poluant, conform legislaiei de mediu.
Emisiile de pulberi de zahr nu conin substane poluante, pierderile n atmosfer sunt
doar pierderi tehnologice, pierderi care reduc randamentul de obinere al zahrului alb din
zahar brut, sau de obinere al zahrului alb din sfecla de zahr.
A.2. Emisii in conditii anormale( porniri, opriri, situatii de avarie)
36
Cuptoarele de var si uscatoriile de borhot sunt prevazute cu cosuri de avarie, in scopul de
a evacua gazele de ardere la porniri, opriri si in alte conditii in care temperatura gazelor de
ardere nu este propice utilizarii acestora in fluxul tehnologic.
In conditii normale gazele de ardere sunt utilizate in fluxul tehnologic pentru purificarea
clerei de zahar si pentru uscarea borhotului.
Tabel 10.1.4. Inventarul cosurilor de avarie, noxe emise
Localizare sursa de emisie /punct emisie Noxe emise

0 1
Cosuri avarie aferente CO2
- cuptoarelor de var C19-1, C19-2 Nox
Pcuptor =50 t/zi CO
Pulberi
Carbune de cocserie+ SO2
Piatra de calcar(1:10) TOC
Cosuri de avarie aferente instalatiei de ardere-uscatorie CO2

borhot: Nox
P1= 34 MW /,C2 CO
P2=34 MW/,C4 Pulberi
P3=34 MW/,C6
Gaz natural
Conditia 3 aer:
Operatorul instalatiei va tine evidenta perioadelor in care sunt emisii pe
cosurile de avarie; va monitoriza durata fiecarei perioade de emisie si
debitul masic de noxe la cos (estimari sau calcule ).
B. Surse mobile
Pentru activitile de aprovizionare cu materii prime, materiale, transport interfazic i
extern, precum i desfacere produse, societatea dispune de un parc auto alctuit din
autoturisme, camioane i utilaje de transport intern, conform tabelului 10.1.3.3.
Tabelul 10.1.3.3. Mijloace de transport auto- surse mobile de emisie
Nr.
Denumire mijloc transport Numr mijloace auto
crt.
I.Mijloace de transport mobile
1 Autoturisme 7 buc.
2 Autoutilitare 5 buc.
3 Autocamioane, autobasculante, autoateliere, 9 buc.
autoizolante, autotrailere, autocisterne
II. Utilaje
4 ncrctoare, motostivuitoare (Ifron 204 D, 24 buc
Stalowa Wola, Kaeble, Caterpilar etc.)
37
5 Combine pentru recoltat sfecl de zahr 12 buc.,
6 Locomotiv 2 buc.n funciune
1 buc. defect
Gazele de ardere conin poluani ca: CO, CO2, CH 4 ; N2O, NOx; SO2, cadmiu, plumb i
pulberi.
Calcularea emisiilor de poluani gazoi din combustibilul auto, se efectueaza dup metoda
CORINAIR , factorii de emisie, fiind cei aprobai de Autoritatea de Mediu, pentru fiecare tip
de combustibil i tip de utilaj.
10.2. APA(incusiv apa subterana)
10.2.1. Conditii locale; Caracterizarea Raului Moldova , sectiunea Roman
Conform datelor puse la dispozitie de Directia Apelor Siret, la momentul autorizarii,

din punct de vedere fizico-chimic seciunea se ncadreaza n clasa a-II-a de calitate la
regimul de oxigen i nutrieni i n clasa I de calitate la metale i micropoluani. Din punct
de vedere biologic ,valorile indicelui saprob nscriu seciunea n clasa a II-a de calitate,
nivel beta-mezosaprob. Elementele biologice de calitate indic o stare ecologic bun .
Fa de seciunea Timieti (amonte SC AGRANA ROMAN), n seciunea Roman
indicatorii prezint valori mai ridicate. Acest fapt se datoreaz condiiilor geologice
naturale , polurii difuze exercitate de municipiul Roman i efluenilor staiilor de epurare
ale societilor Mitall Steel i Agrana Roman.
10.2.2.Surse de poluare
Apele uzate(tehnologice, menajere, pluviale) sunt evacuate dup epurarea n staia

mecano biologic a SC AGRANA ROMANIA BUZAU Sucursala Roman, in raul Moldova
printr-o conducta deversoare, contorizat racord R1 .
Separat de conducta deversoare contorizat, exist un alt circuit, , care asigur
posibilitatea golirii prin pompare a apei epurate, sau recircularea apei la intrarea n staia
de epurare, necontorizat. Aceast conduct a fost realizat pentru evitarea creterii
nivelului de siguran al apei din staie, n cazul n care cantitatea intrat depete
capacitatea de evacuare pe conducta R1.
10.2.3. Masuri de protectie a apei
Conditia 1 apa
Titularul va respecta toate obligatiile stabilite in autorizatia de gospodarire a

apelor nr 1/29.06.2006.
Indicatorii de calitate a apelor uzate ( tehnologice, menajere, meteorice)
epurate, evacuate in emisar se vor incadra in VLE reglementate de HG
352/2005 si HG 351/2005, conform autorizatiei de gospodarire a apelor, astfel:
In perioada de remont:
Categoria apei Indicatori de calitate Valori admise
Mg/l
Apa epurata/ evacuare temperatura 35
38
statie epurare in emisar pH 6,5-8,5
Suspensii 60
CBO5 25
CCOCr 125
Amoniu (NH4+) 3
NO3- 25
NO2- 1
Subst. Extractibile 20,0
Detergenti 0,3
Produs petrolier 2
Cloruri 500
Fosfor total 1
Sulfuri+H2S 1
Reziduu fix 2000
Bacterii coliforme totale 1mil/100cmc
Bacteriicoliforme fecale 10000/100cmc
Streptococi fecali 5000/100cmc
In perioada de campanie: 01 sept. 01martie

Categoria apei Indicatori de calitate Valori admise
Mg/l
Apa epurata/ evacuare temperatura 35
statie epurare in emisar pH 6,5-8,5
Suspensii 100
CBO5 175
CCOCr 250
Amoniu (NH4+) 4
NO3- 25
NO2- 1
Subst. Extractibile 20,0
Detergenti 0,3
Produs petrolier 2
Cloruri 500
Fosfor total 1
Sulfuri+H2S 1
Reziduu fix 2000
Bacterii coliforme totale 1mil/100cmc
Bacteriicoliforme fecale 10000/100cmc
Streptococi fecali 5000/100cmc
Conditia 2 apa
La expirarea termenului de tranzitie - 31.decembrie 2014 , calitatea apelor epurate

evacuate in emisar va respecta condiile BAT din tabelul 10.3
Tabel 10.3.
Nr. Denumire indicatori Nivel BREF/ BAT - FDM
crt. kg/ t zahr mg/ l
39
1. MTS 1,28 50
2. CCOCr 2,4 125
3. CBO5 0,24 25
4. NT 0,35 10
5. PT - 5
6. Debit ap uzat, mc 5,13 -
conform BREF-lui pentru industria zahrului ediia 2005, tab. nr. 5.1.pag. 599
- depasiri ale VLE la : CBO5, MTS, CBO5, CCOcr, S+H2S, in perioada de campanie
- depasiri la CCOCr in perioada de remont
- deficiene ale staiei de epurare a apelor uzate, existent la S.C. AGRANA ROMNIA
S.A.Buzu - Sucursala ROMAN, care vizeaz treapta biologic:
- lipsa aerrii;
- reducerea volumului util al staiei de epurare biologic, n timp; iazurile
biologice Nolte i Gould nefiind curate de nmol n timp util;
- iazul Gould nr. 2 a fost scos din funciune .
Obligatii:
SC AGRANA ROMANIA SA BUZAU, Sucursala Roman, are obligatia de a realiza la
termenele stabilite lucrarile din PROGRAMUL ETAPIZAT aprobat de MMGA, anexa la
AGA nr 1/29.06.2006, lucrari preluate in programul de actiuni, parte a prezentei
autorizatii integrate de mediu.
Reabilitarea/ modernizarea staiei de epurare mecano biologic, n vederea ncadrrii

efluentului total n prevederile naionale i BAT - FDM , va incude :
Decolmatarea iazurilor de fermentare/lagunelor;

Introducerea unui sistem de aerare a treptei de epurare biologice;
Asigurarea unei monitorizori eficiente a funcionrii treptei de epurare n
perioada de campanie.
Contorizarea integral a debitului de ape evacuate n emisar, rul Moldova .
Tratarea nmolurilor rezultate din staiile de epurare, respectiv a nmolului
primar i biologic.
Conditia 4 apa- Acvifer freatic
Avand in vedere lipsa unui normativ specific pentru apele subterane, dar existand
posibilitatea ca apele subterane din zona sa fie captate in fantanile locuitorilor din
vecinatate, calitatea apei subterane se va evalua prin diferentele calitative care pot
apare intre forajele de observatie de pe amplasament si cel de referinta(amonte
instalatie- sat Cordun- F3 ) determinand contributia proprie a platformei.
40
Evaluare conformare
Activitile curente i anterioare ale S. C. AGRANA S.A. Buzu, Sucursala ROMAN au

produs urmatorul impact asupra apei freatice :
- pe amplasamentul nr 1 (incinta principal din str. Energiei ), prin aportul i poluarea
istorica cu produse petroliere i metale grele , datorate CET-lui aferent, n perioada
funcionrii pe pcur.
- pe amplasamentul nr. 2 ( Iazul Cordun), prin aportul i poluarea cu substane organice
oxidabile, , datorate infiltratiilor provenite de la Iazul Cordun precum si datorita incarcarii
panzei freatice prin preluarea incarcarii organice de la depozitul com. Cordun existent in
amonte .
Obligatii:
- Sistarea depozitarii namolurilor in Iazul Cordun si constituirea unui fond
pentru inchiderea si postinchiderea acestuia.
- Construirea unui depozit nou, ecologic pentru depozitarea, deshidratarea si
uscarea namolului de transport .
- Verificarea etaneitii sistemelor de separatoare de produse petroliere,
curirea periodic a lor, ct i a canalelor de gard din gospodria de
combustibil lichid i gospodria de carburani;
- Monitorizarea periodic a apelor freatice din zona rezervoarelor de motorin i
pcur, pentru prevenirea apariiei de infiltraii n sol, prin forajele existente;
- ntreinerea curent a reelelor de canalizare, decolmatarea acestora i
verificarea strii canalizrilor pentru prevenirea infiltraiilor n panza freatica.
- Monitorizarea apelor freatice din zona depozitului de deeuri solide , prin
realizarea a cel puin trei foraje (unul n amonte i dou n aval) , conform
prevederilor din HG 349/2005;
-
10.3 . SOL
10.3.1. Surse potentiale de poluare
Principalele surse poteniale de poluare a solului:

- Activitile desfurate n trecut pe amplasament;
- Activitile de dezafectare i demolare;
- Activitile desfurate n prezent pe amplasament;
- Depozitarea materiilor prime, materialelor auxiliare i a produselor finite;
- Depozitarea deeurilor;
- Diveri poluani, evacuai cu apele reziduale prin sistemul de canalizare, ajuni n sol,
n special n perioadele de viituri sau neetaneiti;
- Poluanii emii n atmosfer i ajuni pe sol i vegetaie.
Contaminarea solului se poate realiza n incinta societii dar, prin pnza freatic, se poate
transmite n rul Moldova i n puurile / fntnile din mprejurimi, n aval de
amplasament.
Nivelul actual de poluare a solului

Indicatorii de poluare specifici, stabiliti conform prevederilor O 184/1997, Anexa A3.1. , in
functie de istoricul zonei , a materiilor prime utilizate in procese si a riscului de poluare a
apelor subterane, sunt: pH, sulfati, cloruri, azotati, azotiti, hidrocarburi din petrol.
41
Conform Ord 756/97, din analizele prezentate de evaluator in BM nivel II si in Raportul
de amplasament se evideniaz urmatoarele concluzii:
- nu s-au identificat zone de poluare local n incint, solul prezentnd concentraii de
poluani sub pragul de alert pentru tipul de folosin mai puin sensibil,
- solul din incinta nu este afectat de activitatea actual i nici de funcionarea
anterioar.
- Conform Ord. 756/1997, concentratiile de poluanti determinati, nu depasesc
pragurile de alerta; se apreciaza ca pe amplasament nu exista o poluare
semnificativa asupra solului .
10.3.2. Masuri de protectie a solului si apei subterane
Conditia 1 sol
Conform OUG195/2005, protectia solului, a subsolului si a ecosistemelor
terestre, prin masuri adecvate de gospodarire, conservare, organizare, amenajare
este obligatorie pentru toti detinatorii de terenuri.
Titularii de activitati industriale au urmatoarele obligatii:
- sa previna pe baza reglementarilor in domeniu , deteriorarea calitatii mediului
geologic;
- sa asigure luarea masurilor de salubrizare a terenurilor neocupate productiv in
special a celor situate dea lungul cailor de comunicatii rutiere,feroviare;
- sa respecte orice alte reglementari prevazute de legislatia in domeniu
Conditia 2 sol
- Titularul are obligatia de a lua toate masurile de protectie pentru prevenirea
poluarii solului si pentru respectarea caracteristicilor fizico-chimice
reglementate de Ordinul 756/1997privind evaluarea poluarii mediului, descrise in
tabelul 10.3.3.
Tabel 10.3.3. Limitele normate pentru solurile cu folosinta mai putin sensibila conform
prevederilor Ord. MAPPM nr. 756/1997
pH Metale grele
Produse
Sulfati
petroliere Cu Mn Pb As Cd Ni Zn
Valori
normale
<100 - 20 900 20 5 1 20 100
(mg/kg
s.u.)
Prag de
1000 5000 250 2000 250 25 5 200 700
alerta
Prag de
2000 50 000 500 4000 1000 50 10 500 1500
interventie
Conditia 3 sol
42
Lucrri de reducere, prevenire i controlul polurii solului i apei freatice n incint:
Depozitarea controlat a deeurilor, din incint, numai pe platforme betonate,

prevzute cu praguri de limitare a eventualelor scurgeri de substane poluante din
deeurile depozitate;
Evidena gestiunii deeurilor tehnologice i netehnologice, a deeurilor de ambalaje
la locul de producere, conform prevederilor legale HG 856/2002, Ordinul 95/2005 , HG
621/2005 i Ordinul 927/2005;
Concomitent, cu procedura de nchidere a depozitului de deeuri solide, trebuie
identificate alternativele viabile de rezolvare a problemei deeurilor care se
depoziteaz n prezent n acest depozit.
Manipularea corespunztoare a carburanilor, lubrefianilor i deeurilor acestora, a
substanelor chimice, n timpul ncrcriidescrcrii lor din mijloacele de transport;
Refacerea periodic a proteciilor anticorozive pentru platformele i rigolele de
colectare a scurgerilor din zona rezervoarelor de acid clorhidric i hidroxid de sodiu,
de la STCA.
ntreinerea i repararea platformelor betonate pentru depozitarea temporar a
deeurilor de gri, savur, codie de sfecl;
Depozitarea pietrei de var i a cocsului numai pe platfoma betonat;
Supravegherea modului de desfurare a lucrrilor de dezafectare a instalaiilor
nefuncionale i, n special, a modului de valorificare a deeurilor rezultate;
Plantarea spaiilor din perimetrul incintei societii, cu vegetaie i mai ales cu pomi
care au o cretere rapid, pentru reducerea impactului asupra zonei locuibile din
apropiere;
10.4.ZGOMOT SI VIBRATII
10.4.1.Surse si nivelurile de zgomot
Principalele surse de zgomot la S.C. AGRANA ROMNIA S.A. Buzu - Sucursala Roman
sunt:
o Transportul n incinta societii a sfeclei de zahr pe CF i auto;
o Operaiile de descrcare a sfeclei de zahr;
o Operaiile de concasare a pietrei de var i ncrcarea descrcarea acesteia
n cuptor;
o CET;
o Compresoarele de CO2;
o Compresoarele de aer de la atelierul mecanic;
o Banda rulant de transport a borhotului.
Conditii de emisie
Conditia 1 zgomot
Instalatia integrata de fabricare a zaharului trebuie sa functioneze in asa fel incat la

limita zonei functionale a amplasamentului sa fie respectate urmatoarele valori
limita:
43
Pentru nivelul de zgomot : 65 dB, in timpul zilei si 55 dB in timpul noptii ,
conform STAS 10009/88
Conditia 2- zgomot
respectarea stricta a disciplinii in munca mai ales pe timp de noapte.
Evaluare conformarii:
Nnivelul de zgomot la limita incintei se incadreaza in limitele admisibile conform STAS
10009/198.
10.5 MIROSURI
Surse de producere a mirosurilor
In campania de prelucrare a sfeclei de zahr principale surse de mirosuri sunt :

Transport borhot ;
Decantoarele de la staia de preepurare ;
Punctul de evacuare din hala de producie a resturilor de sfecl de zahr (codie,
frunze).
iazul Cordun ;
la staia de epurare ;
depozitul de deeuri solide.
Mirosurile neplcute sunt percepute de receptorii din zona surselor care produc miros,
aceti receptori fiind :
Locuinele, coala, grdinia, aflate n partea de Sud-Vest a incintei societii i
care sunt afectate de mirosurile provenite de la sursele din fabric;
Comuna Cordun aflat n partea de Nord a societii, care mai ales pe timp de
var este afectat parial de sursele: iazul Cordun, staia de epurare i depozitul de
deeuri solide.
Conform Standardul national 12574/87-Conditii de calitate pentru aerul din zonele

protejate , se considera ca emisiile de substante puternic mirositoare depasesc
concentratiile maxime admise atunci cand in zona de impact mirosul lor dezagreabil si
persistent este sesizabil olfactiv.
Obligatii: Realizarea masurilor din PC privind reabilitarea statiei de epurare, si a

iazului Cordun, inchiderea depozitului de deseuri solide vor determina reducerea
disconfortului olfactiv.
11.GESTIUNEA DESEURILOR
11.1.Producerea deeurilor si modul de gestionare

n tabelul urmator sunt prezentate principalele tipuri de deeuri produse la nivelul
ntregii societi SC AGRANA ROMANIA BUZAU SUCURSALA ROMAN si modul de
gestionare a lor.
44
Tabelul 11.1 Evidena gestiunii deeurilor
Mod de valorificare/depozitare Prevederi
Zahr brut Sfecl de
Nr. Starea BREF
Denumire deeu Codul U.M. zahr
crt. fizic Generat ( kg/t
2004 2005 2005 Valorificate Depozitate
e sfecl)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
A. Deeuri tehnologice
1. Nmol de transport Solid 02 04 01 t - - 8 568 8 568 - Depozitare
i splare sfecl de kg/t 93,5 iaz Cordun 230
zahr sfecla
2. Nmol de Solid 02 04 99 t 4296 6076 6576 16 948 Amenda Depozitare
carbonatare kg/t 72 ment pentru iaz Cordun 60
sfecla soluri acide
3. Impuriti vegetale Solid 02 01 03 t - - 4 080 4 080 Ferme - -
- paie, codie, kg/t 44,5 agricole
sfrmturi sfecla 4 080
4. Impuriti minerale Solid t 551 798 728 2 077 - Depozit -
pietri, nisip 19 12 09 kg/t 7,9 deeuri
savur 02 04 02 sfecla solide? Vezi
gri 02 04 02 alta solutie
- piatr de var ars
6. Borhot (25 % s.u. ) Solid 02 01 03 t - - 4738 4 738 La fermieri -
kg/t 52 depozitare 50
sfecla temporar
depozit
borhot
45
7. Nmoluri de la Solid 02 04 03 t 552,5 471,2 98,13 1121,83 - 11560 t -
staia de epurare namol cu
mecano biologic 40%
decantoare umiditate
primare respectv
iazuri 6936 t s.u.
Depozit
autorizat
B. Deeuri netehnologice
1. Ambalaje de hrtie Solid 15 01 01 kg 10 - - - - Depozit -
i carton ambalaje
2. Ambalaje de Solid 15 01 02 kg 511 489 - - - Depozit -
material plastic ambalaje
3. Metale feroase Solid 16 01 17 t 456 240 - - 696 - -
4. Anvelope uzate Solid 16 01 03 t 1,75 3,0 - - 4,75 - -

5. Baterii i Solid 16 06 01 t 2,3 3,07 - - 5,37 - -
acumulatori
6. Uleiuri uzate / Lichid 13 02 05 l - 200 - - 200 - -
rezervor pcur
9. Deeuri menajere Solid 20 03 01 t 15 15 - - 30 - -
46
11.2.Stocare temporara si eliminare deseuri tehnologice; conditii BAT
Tabelul 11.2 Modul de stocare temporara,eliminare,valorificare /cerinte BAT/
Nr
. Denumire Depozitare Masuri
Depozitare/tratare - prevederi BAT
cr deeu AGRANA Roman necesare la AGRANA ROMAN
t.
1. Nmol de transport transportat hidraulic deshidratare naturala, Construirea a doua casete
i splare a sfeclei (prin pompare) valorificare in agricultura, pentru decantare si uscare namol si sistare
de zahar la Iazul Cordun horticultur, lucrrii de construcii depozitare in Iazul Cordun
2. Nmol de transportat hidraulic presarea i valorificarea ca amendament alcalin Instalarea de prese de namol
carbonatare (prin pompare) pentru corecia pH-lui solurilor acide.
la Iazul Cordun
3. Impuritati minerale: Depozitare - Solutii de valorificare, eliminare finala
Nisipul i pietriul temporara pe
Piatra de var campurile de namol
nears/supraars i de carbonatare
varul nestins
Borhot Depozitare Presare si valorificare Presare si valorificare
temporara, la
depozitul de borhot
4. Nmolurile de la Tratare: Eliminare: Solutii de tratare si eliminare finala
staia de epurare condiionarea i -mprtierea pe terenuri Amestecarea cu namolul de spalare si
mecano - biologic stabilizarea; (agricole); transport al sfeclei si valorificarea in
-ngroarea; -depozitarea n depozite agricultura dupa deshidratare
-deshidratarea (nepericuloase);
avansat; -utilizarea ca material de
-uscarea, natural sau umplutur, etanare;
cu energie termic -incinerare sau coincinerare;
-oxidare umed;
-piroliz;
- gazeificare;
- nitrificare.
47
11.3. Depozite de deseuri existente pe amplasament
Depozite destinate namolurilor tehnologice
Iazul Cordun - destinat depozitrii temporare a nmolurilor rezultate din transportul
si splarea sfeclei (n perioada campaniei), a nmolurilor rezultate de la
curatarea decantoarelor primare si cele rezultate din operatiile de decolmatare a
instalatiilor tehnologice (in perioadele de remont ).
Cmpurile de uscare a nmolului - sunt amplasate n imediata apropiere a

depozitului de deeuri solide. Aici se depoziteaz temporar pentru deshidratare
nmolurile de carbonatare. Au o suprafa total de cca. 4,4 ha, sunt
impermeabilizate , sunt nierbate.
Depozitul de borhot (groapa de borhot) - este situat n afara incintei fabricii, la
nord vest de aceasta. Este un bazin dalat cu dale din beton, destinat depozitrii
temporare a borhotului rezultat din fabricaie pn la valorificarea acestuia, n
situaia n care nu se valorific imediat.
Depozite destinate deseurilor netehnologice

Depozitul de pan
Depozitul de cauciucuri uzate
Depozitul de metale feroase
Depozitul de baterii i acumulatori
Depozitul de deeuri de filtre auto
Depozitul de deeuri de material lemnos
Depozitul de fier vechi
Depozitul de crmid refractar
Depozitul de savur
Depozitul de deeuri de azbest i nur de azbest
Depozitul de deeuri de hartie i carton
Depozitul de deeuri de polietilen
Depozitul de ulei uzat
Depozitul de deeuri solide
Acest depozit este amplasat n localitatea Cordun, pe malul stng al rului Moldova.
Are o suprafa toala de 6,4 ha ,utila 5 ha din care este epuizat aproximativ 50 %.
Conform anexei 2 a Ord 1274/2005 depozitul de deeuri solide ( zona utilizat ) de la S.C.
AGRANA ROMNIA S.A. Buzu Sucursala Roman, se ncadreaz n categoria depozite
mijlocii de deeuri nepericuloase clasa b.2 , cu:
- volum cuprins ntre 10.000 i 150 000 m3;
- suprafaa cuprins ntre 1 -5 ha
n prezent, n depozitul de deeuri solide se depoziteaz:
pmnt, nisip i piatr, care rezult nainte de circuitul hidraulic al sfeclei de zahr;
nisip de la deznisipator;
codie, frunze numai n situaiile n care nu pot fi valorificate;
48
nmol de la bazinul de ap industrial (treapta II-a de pompare i tratare mecanic a
apei brute);
reziduurile de la cuptorul de var :
- de la sortare;
- piatr nears/supraars = savur;
nmol de la staia de epurare (decantoare primare).
Conform Planului de implementare a Directivei de depozitare a deeurilor, preluat n HG

349/2005 privind depozitarea deeurilor, depozitul se ncadreaz n categoria depozite
de deeuri industriale nepericuloase, care sisteaz/nceteaz depozitarea pn la
termenul limit 31 decembrie 2006.
Obligatii :
Titularul va depozita separat:
- nmolului de fabricaie (de transport, splare sfecl i de la decantoarele
radiale) , care se va valorifica pe terenurile agricole
- nmolului de carbonatare, care se va utiliza ca amendament pentru
solurile acide.
sistarea/ncetarea depozitarii de deseuri industriale nepericuloase la

depozitul de deseuri solide Cordun si reabilitarea amplasamentului in
urmatorii 1-5 ani.
nchiderea depozitului de deeuri solide, cu costurile aferente, n baza unui

proiect de nchidere;gasirea de solutii pentru preluarea acestor deeuri ntr-
un depozit ecologic existent n zon/depozit municipal de deeuri menajere.
Conform O 1274/2005 dupa incetarea activitatii de depozitare , titularul va

respecta toate obligatiile privind refacerea calitatii mediului in zona de impact,
prevazute in avizul de inchidere a depozitului de deseuri solide, emis de APM
Neamt.
Respectarea tuturor obligatiilor prevazute in HG 349/2005, privind depozitele

de deseuri existente la operatori.
11.4 Conditii de gestiunare a deseurilor
Intreaga activitate de gestionare a deseurilor se va desfasura in conditii de protectie

a sanatatii populatiei si a mediului, cu respectarea prevederilor legale in vigoare
privind evidenta gestiunii deseurilor.
Titularul de activitate va respecta cerintele tehnice si masurile operationale pentru
depozitarea deseurilor cuprinse in Normativul tehnic privind depozitarea deseurilor,
aprobat prin Ordinul 757/2004 si dispozitiile HG 349/2005 pentru exploatarea ,
inchiderea si urmarirea postinchidere a depozitelor existente.
Conform art. 28/HG 349/2005 operatorii depozitelor existente care primesc
autorizatie de mediu au obligatia sa isi constituie fondul pentru inchiderea si
urmarirea postinchidere a depozitului de deseuri.
49
Se vor respecta reglementarile in vigoare privind gestionarea uleiurilor uzate
Aprovizionarea cu materii prime si materiale auxiliare se va face astfel incat sa nu
se creeze stocuri, care prin depreciere sa duca la formarea de deseuri.
Zonele de depozitare a deseurilor vor fi clar delimitate, marcate, iar containerele vor
fi inscriptionate.
Nu vor fi manipulate, depozitate, recuperate sau eliminate alte deseuri pe
amplasament, fara acordul ARPM Bacau
Titularul va efectua operatiuni de valorificare a deseurilor numai cu operatori
autorizati, in conformitate cu legislatia in vigoare.
Transportul deseurilor in vederea valorificarii sau eliminarii se va face numai de
societati autorizate si numai de la amplasamentul la locul de recuperare sau
depozitare definitiva, fara a afecta in sens negativ mediul.
12.INTERVENTIA RAPIDA/PREVENIREA SI MANAGEMENTUL SITUATIILOR DE

URGENTA. SIGURANTA INSTALATIEI
12.1. Identificarea pericolelor posibile
Principalele cauze care pot conduce la un posibil accident n cadrul amplasamentului S.C.
AGRANA ROMNIA S.A. Buzu Sucursala Roman sunt:
Fisurarea rezervoarelor metalice si a traseelor conductelor aferente Staiei tratare

chimic a apei (STCA)
Fisurarea rezervoarelor de motorin, neetansietati la descarcarea motorinei
Fisurarea pompelor de transvazare melasa
Deversari de uleiuri de transformator la staiile de transformare i distribuie a
energiei electrice
CET incendiu, explozii
Incendii, explozii datorate prafului de zahar la staie ambalare, condiionare,
paletizare zahr si la silozurile de zahar
Intoxicare de CO2 la cuptorul de var, pompele de CO 2 i reelele de
distribuie CO2,
Exploxie la staie de producere a aerului comprimat
Evacuari de ape uzate cu incarcari mari de la staia de epurare ape uzate
12.2.Incadrarea obiectivului conform Directivei SEVESO
Societatea intr sub incidena lui HG 95/2003 la limita inferioar a cantitilor relevante
specifice incadrandu-se in categoria obiectivelor cu risc minor.
Documentele care stau la baza pregatirii pentru situatii de urgenta si capacitate de

raspuns sunt:
a) Politica de prevenire a accidentelor majore
b) Planul de interventie si combatere a poluarilor accidentale
c) Planul de interventie PSI
Aceste documente se vor intocmi cu respectarea prevederilor si normelor legislative

specifice, in vigoare.
50
Documentele se revizuiesc periodic sau ori de cate ori apar modificari ale datelor care au
stat la baza intocmirii lor.
12.3. Obligatii
Pentru aplicarea prevederilor documentelor existente de prevenire si interventie in situatii

de urgenta, operatorul va respecta urmatoarele :
- siguranta instalatiilor, protectia personalului si protectia mediului trebuie sa fie obiective
prioritare in cadrul obiectivelor generale ale societatii;
- intreg personalul trebuie sa cunoasca si sa respecte politica de prevenire a
accidentelor majore (PPAm), prevederile planurilor de urgenta interne si urgenta
externa;
- managementul de varf va asigura mijloacele financiare si personal pentru indeplinirea
obiectivelor PPAm;
- se va intocmi o procedura scrisa privind actualizarea si implementarea PPAm, a
planurilor de urgenta, cu termene si responsabilitati;
- instruirea personalului privind siguranta instalatiilor si managementul situatiilor de
urgenta se va face periodic; se va intocmi o procedura scrisa privind instruirea,
scolarizarea si/sau perfectionarea angajatilor si a colaboratorilor (dupa caz);
- verificarea periodica a sistemelor de alarmare, de evacuare in siguranta a persolanului,
de comunicare interna si externa;
- regulamentele de operare a instalatiilor si instructiunile de lucru trebuie sa cuprinda
masuri de prevenire a accidentelor, de protectie a muncii si de protectie a mediului in
urmatoarele situatii:
o pentru punerea in functiune,
o operare,
o oprire accidentala sau planificata,
o intretinere.
- se va intocmi o procedura scrisa privind verificarea periodica a acestor regulamente si
instructiuni, actualizarea si adaptarea lor la conditiile de operare, inclusiv modul de
informare a personalului muncitor cu privire la modificari.
- se vor lua masuri corespunzatoare de evitare a riscurilor de explozii, incendii, poluare
accidentala a apelor;
- se vor respecta prevederile legale privind instalatiile sub presiune;
- se vor respecta prevederile legislatiei specifice PSI
- se vor respecta prevederile Planului de prevenire si combatere a poluarii accidentala a
apelor; acesta se va actualiza dupa caz;
13. MONITORIZAREA ACTIVITATII
Conform cerintelor directivei IPPC, conform prevederilor documentului Breff

principii generale de monitoring, monitorizarea este o cerinta inerenta si legal promulgata.
In acest sens titularul are urmatoarele obligatii:
Sa realizeze automonitorizarea emisiilor de poluanti in mediu prin laboratoare proprii
sau contractante, utilizand:
- metode de masurare validate, conform standardelor europene in vigoare
sau conform metodelor nationale echivalente
- laboratoare acreditate
La cererea autoritatii competente de mediu datele de automonitorizare vor fi validate
prin expertize ,utilizand laboratore terte acreditate
51
Sa intocmeasca un plan de masuratori a emisiilor si imisiilor in fiecare factor de
mediu , reactualizat anual avand in vedere sursele de poluare existente pe
amplasament, noxele specifice si profilul emisiilor.
Sa efectueze masuratori conform planului de masuratori si sa raporteze rezultatele
monitorizarii catre ARPM Bacau si APM Neamt ;
sa asigure cai de acces permanent si in siguranta la punctele de prelevare si
monitorizare.
sa efectueze masuratorile in conditiile de exploatare in care emisiile sunt maxime.
Activitatea de supraveghere si monitorizare a emisiilor si a mediului va fi efectuata

de responsabilul de mediu numit cu decizie de conducerea unitatii.
13.1. AER
13.1.1. Monitorizarea emisiilor punctiforme
Detinatorul autorizatiei de mediu are urmatoarele obligatii:

Sa monitorizeze nivelul emisiilor de poluanti la cos respectand frecventa si metodele
de analiza indicate in programul de monitorizare prezentat in tabelul nr 13.1.
Sa intocmeasca anual inventarul emisiilor atmosferice pentru raportarea la registrul
EPER si pentru plata la fondul de mediu;
Sa tina evidenta functionarii necorespunzatoare sau de intrerupere a functionarii
dispozitivelor de reducere a emisiilor, a opririlor si pornirilor acestora avand obligatia
monitorizari emisiilor in perioada de nefunctionare a lor.
PROGRAM DE MONITORIZARE EMISII
Tabelul nr 13.1Monitorizarea emisiilor punctiforme in aer

Nr. Punct de Noxa Metoda de monitorizare
Crt. masu
rare Masurare / prelevare si analiza Estimare
Metoda utilizata frecventa Metoda Frec
utilizata venta
1 Cos NOX Conform Standardelor ISO 3/luna * corinaire 1/an
centrala sau NE Continuu,
termica In vigoare incepand cu
Conform metodelor din 1.01.2009
CO Ghidul 1/luna corinaire 1/an
national al emisiilor de
SOX poluanti, 2/an corinaire 1/an
Apendix 3 ,Conform BAT,
pulberi principii generale de 1/luna 1/an
monitorizare, AP40
Anexa 2
Conform Standardelor in
vigoare ,Catalogul
Standardelor Romane ,
sectiunea Protectia
mediului
52
Nota: * Pana la punerea in functiune a instalatiei de monitorizare continua
se va realiza monitorizarea discontinua cu frecventa stabilita in tabelul 13.1.
Determinarea discontinua a SO2 si a pulberilor se va face in conditiile in care cazanele
lucreaza la varf de sarcina
13.1.2. Monitorizarea emisiilor tehnologice;
Deoarece pulberile de zahar nu constitue un poluant pentru mediu inconjurator, nu este

necesara monitorizarea emisiilor tehnologice.
13.1.3.Monitorizarea calitatii aerului la limita amplasamentului

(Monitorizarea impactului)
Monitorizarea de impact in conditii normale de functionare
- nu este cazul, in situatia in care se respecta nivelul emisiilor sub VLE.
Monitorizarea de impact in conditii anormale de functionare este necesara in

cazul aparitiei unei poluari accidentale datorata unor disfunctionalitati tehnologice cum ar fi
: opriri, porniri, cadere a echipamentului de control sau de reducere a emisiilor , care ar
putea determina aparitiei unui episod de poluare cu posibil impact semnificativ asupra
atmosferei . In toate aceste cazuri se va interveni rapid pentru reducerea impactului
conform procedurilor de interventie in caz de poluari accientale si se va anunta imediat
Autoritatea de mediu( Neamt si Bacau) si Garda de Mediu.
13.2. APA
13.2.1. Monitorizarea emisiilor in apa de suprafata
- se va realiza conform prevederilor din autorizatia de ape , utilizand metode standardizate

in vigoare.
Tabel 13.2. Monitorizarea emisiilor punctiforme in apa de suprafata
Punct de prelevare Frecventa Indicatori de calitate
efluent statie epurare, 1 analiza/zi, Suspensii,reziduu fix,CBO5, CCOCr, pH

conducta de evacuare 5zile/saptamana in laboratorul propriu
in raul Moldova, 1 analiza/luna Fosfor,azotati,amoniu,CCOCr
racord R1 (Sulfuri+H2S) - in laboratoare terte
autorizate
Nota: Indicatorii monitorizai includ i indicatorii de referin prevzui n BREF - BAT-

FDM.
Pentru perioada de campanie de prelucrare a sfeclei de zahar, , prestatorul de servicii care

administreaz staia de epurare, va prezenta lunar i respectiv anual, Direciei Apelor Siret
Bacu, un raport privind situaia cantitativ i calitativ a evacurii de ape .
13.2.2. Monitorizarea emisiilor in apa subterana
Calitatea apei freatice este urmarita de catre Sistemul de Gospodarire a Apelor -

Neamt , utilizand patru foraje de monitorizare de care dispune societatea :
53
F1 -n depozitul de pcur
F2 - la Iazul Cordun
F3- fntn amplasat n satul Cordun- referint
F4 - n zona depozitului de carburani -motorin.
F5- zona depozitului de deseuri solide , in aval
Calitatea apei subterane , se va determina analizand comparativ probe din cele
patru foraje: F1,F2,F4,F5, fata de valorile determinate in forajul de referinta-F3, aflat in
amonte de platforma SC Agrana Roman.
Tabel 13.2.2. Monitorizareacalitatii apei subterane
Punct de Frecventa Indicatori de calitate
prelevare
F1 1/an pH, CCOCr, reziduu fix, azotai, azotii, produs petrolier
F5 2/an pH, CCOCr, reziduu fix, azotai, azotii
13.3.SOLUL
Tanand seama de concluziile bilantului de mediu nivel II, avindu-se in vedere

istoricul zonei si riscul prezentat de fiecare instalatie precum si utilizarea finala a zonelor
posibil contaminate, monitorizarea solului se va realiza in urmatoarele puncte:
Zona A - Incint S.C. AGRANA ROMNIA S.A. Buzu - Sucursala Roman,
Folosine mai puin sensibile (incint i limit incint )
a) Instalaii funcionale
S1 - Depozit de carburani (motorin, uleiuri) (E)
S2 - Gospodrie de reactivi tratare chimic a apei (rez. HCl i NaOH) (N E)
S3 - Gospodrie de reactivi tratare chimic a apei (rez. HCl i NaOH) (N E)
S4 - Zon hald de deeuri solide (Cordun)
S5 - Zon cmpuri de nmol (Cordun)
S6 - Zon staie de epurare mecano-biologic (Cordun)
S10-Zon instalaie de preepurare/tratare a apelor industriale utilizate n circuitul de
transport i splare a sfeclei de zahr
b) Instalaii nefuncionale
S7 - Zon staie tratare semine (zon Central)
S8 - Zona gospodriei de pcur aferente centralei vechi (lng forj)
Zona B- Exteriorul incintei Folosine sensibile

S9 - Exteriorul incintei societii, n partea de S - E a incintei
Analizele de sol se vor face odata pe an.

Parametrii care trebuiesc analizati conform Anexei A.3.1. la Ordinul MAPPM nr. 184/1997
pentru aprobarea Procedurii de realizare a bilanturilor de mediu si conform listei
poluanilor specifici pentru ap i aer, prezenta n Ghidul naional al emisiilor de poluanti,
pentru aplicarea OM 1144/2002, sunt:
54
pH, sulfai, cloruri, azotai, azotii i SE(substante extractibile) .
Titularul va respecta metodele de prelevare si analiza prevazute in Ord. MAPPM nr.
756/1997- pentru aprobarea de reglementari privind evaluarea poluarii mediului.
13.4.ZGOMOTUL
Monitorizarea Zgomotului se va realiza conform tabelului 13.4, utilizand una din metodele
de referita sau metode echivalente.
Tabel 13.4.
Nr. Locul de masurare frecventa Metoda de referinta
crt.
1 Latura Est (poarta 2) ISO 9613-2
2 1/campanie SR ISO 8297/1999
Latura Nord (poarta 3)
sfecla/an SR EN ISO 3746/1998
3 Latura Sud (poarta 1) 1/campanie
4 Latura Vest zahar brut/an
Nota:
ISO 9613-2 Zgomot industrial;Acustica- Diminuarea sunetului la propagarea sa in aer liber,
metode generale de calcul.
SR ISO 8297/1999 Acustica- Determinarea nivelurilor de putere acustica pentru instalatiile

industriale cu multe surse , pentru evaluarea nivelurilor de presiune acustica in mediul
inconjurator-metoda tehnica
SR EN ISO 3746/1998- Acustica- determinarea nivelurilor de putere acustica ale surselor

de zgomot cu ajutorul unei suprafete inconjuratoare de masurare, deasupra unui plan
reflectant.
13.5.DESEURI
Evidenta gestiunii deseurilor se va tine lunar, pe categorii, conform prevederilor HG

nr.856/2002;
Inregistrarile vor fi pastrate pentru verificare de catre autoritatile de mediu;
Transportul deseurilor se va realiza cu respectarea legislatiei specifice privin
transportul deseurilor pe teritoriul Romaniei;
Gestionarea anvelopelor uzate se va face cu respectarea prevederilor HG nr.170/2004;
Uleiurile uzate rezultate din activitate se vor gestiona cu respectarea prevederilor HG
nr.662/2001, cu modificarile ulterioare;
Acumulatorii uzati vor fi gestionati conform prevederilor HG nr.1057/2001;
Ambalajele si deseurile de ambalaje se vor gestiona conform prevederilor HG
nr.621/2005.Se va tine evidenta contractelor pentru valorificarea si eliminarea
deseurilor din activitate.
Operatiunile si practicile de management al deseurilor se vor consemna intr-un registru
special, care va fi pus in orice moment la dispozitia autoritatilor de mediu. Acest
registru va contine urmatoarele rubrici:
Tip Cod Compo- Instalatia Canti- Data Modul de Modul de Data Cantitatea
55
deseu deseu zitie produ- tatea evacuarii stocare refolosire predarii predata
catoare produsa deseului deseului catre trans-
din portator
instalatie
Se vor respecta prevederile legale in vigoare privind evidenta ambalajelor si a

deseurilor de ambalaje conform HG 621/2005
Produsele care contin azbest si care se afla in functiune de la data de 1 ianuarie 2005
pot fi utilizate pana la incheierea ciclului de viata al acestora.
Depozitare temporara a produsele cu continut de asbest iesite din uz se face in
conditiile reglementate de HG 124/2003 cu modificarile ulterioare, privind prevenirea si
controlul mediului cu azbest.
Eliminarea finala a acestor produse se face cu respectarea Ordinului 95/2005 privind
stabilirea criteriilor de acceptare a deseurilor la depozitare si lista nationala de deseuri
acceptate in fiecare clasa de depozit.
13.6. MIROSURI
In caz de reclamatii se vor face determinari de NH3 si H2S in zona statiei de epurare si in
zona Iazului Cordun .
14. RAPOARTARI LA UNITATEA TERITORIALA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI SI

PERIODICITATEA ACESTORA
14.1. RAPORTARI
Titularul Autorizaiei va respecta prevederile Ordinului 1001/2005 privind procedurile de
raportare , de catre agentii economici a datelor si informatiilor referitoare la substantele
si preparatele chimice.
14.1.1. Raportari periodice catre autoritatile de mediu
Nr. Tip raport Frecventa raportarii Autoritatea Data depunerii

Crt. de mediu raportului
catre care se
face
raportarea
56
1. Raport privind - de cate ori este cazul: Zilnic sau la
monitorizarea rezultatele monitorizarii de termenul solicitat de
emisiilor impact, in caz de poluari APM Neamt (dupa
accidentale caz)
-Lunar : rezultatul Ca parte a
monitorizarii emisiilor in Raportului anual de
aer, apa, pinza freatica si mediu
gestiunea deseurilor
Anual:
-rezultatele monitorizarii
solului
-rezultatele monitorizarii
zgomotului
2. Raport privind - la finalizarea fiecarei In termen maxim de
realizarea masuri APM Neamt zece zile de la
masurilor din ARPM Bacau finalizarea masurii
Planul de
actiuni Ca parte a
Raportului anual de
mediu
3. Inventarul -anual Conform solicitarii
emisiilor APM
pentru Ca parte a
Registrul REP Raportului anual de
mediu
4. Raportul anual anual Pana la 1 martie a
de mediu*- fiecarui an, pentru
RAM anul precedent.
5. Alte raportari Conform solicitarilor
periodice
14.1.2. Raportari singulare
Nr. Tipul raport Data depunerii Autoritatea de Observatii

Crt. mediu la care
se depune
documentul
1. Notificare privind Cu 48 de ore APM Neamt
opririle si pornirile inainte de
planificate ale oprirea/pornirea
instalatiilor instalatiei
2. Notificare privind In cel mai scurt Se includ si in
poluarile accidentale timp de la GNM CJ Raportul anual de
producere, maxim Neamt mediu
24 de ore APM Neamt
ARPM Bacau
3. Reclamatii, sesizari Ori de cate ori APM Neamt
apar
57
ARPM Bacau Se includ si in
Raportul anual de
mediu
4. Alte date, informatii Conform solicitatii Dupa caz
solicitate autoritatii de
mediu
5. Notificarea schimbarii Ori de cate ori APM Neamt
datelor de identificare apar ARPM Bacau
a titularului activitatii
6. Notificarea schimbarii Ori de cate ori APM Neamt
datelor care au stat apar ARPM Bacau
la baza emiterii
autorizatiei integrate
de mediu, inclusiv a
autorizatiilor detinute
* RAPORTUL ANUAL DE MEDIU

Este un document sintetic, ce trebuie sa cuprinda toate informatiile privind desfasurarea
activitatii in conditii normale si anormale de functionare, impactul asupra mediului si modul
de respectare a prevederilor autorizatiei integrate de mediu.
Raportul va cuprinde cel putin urmatoarele informatii:

- datele de identificare a titularului activitatii,
- date privind desfasurarea activitatii,
- utilizarea materiilor prime, materialelor auxiliare consumuri specifice,
- utilizarea eficienta a energiei,
- modul de gestionare a deseurilor,
- realizarea masurilor din planul de revizii si intretinere a instalatiilor,
- impactul activitatii asupra mediului, automonitorizare, evolutia calitatii factorilor de
mediu fata de momentul de referinta;
- modul de realizare a masurilor din Planul de actiuni,
- costuri de mediu,
- reclamatii, sesizari, mod de rezolvare a problemelor sesizate;
- masuri dispuse de autoritatile de control pe linie de mediu si modul de rezolvare,
- modul de respectare a obligatiilor impuse prim autorizatia integrata de mediu,
Tipul si frecventa raportarilor, asa cum sunt prevazute in acest capitol, pot fi modificate cu
acordul scris al ARPM Bacau, dupa controlul conformarii si evaluarea rezultatelor.
14.2. EVIDENTE
- Titularul autorizatiei trebuie sa inregistreze:

datele privind desfasurarea activitatii: ore de functionare, opriri planificate si
accidentale, revizii si reparatii, verificari, inspectii si controale;
date privind intrarile si iesirile: chimicale, materiale auxiliare, utilitati, deseuri;
toate procedurile scrise, detinute de operator;
prelevarile, analizele, masuratorile efectuate conform capitolului Monitorizare; se
vor atasa evidentelor toate buletinele de analiza eliberate de laboratoarele care au
efectuat analizele;
58
incidentele care afecteaza exploatarea normala a instalatiilor si activitatii, ce pot
crea risc pentru mediu;
reclamatiile de mediu.
- Registrele de evidente vor fi certificate de catre managerul desemnat de operator.

- Registrele si celelalte evidente vor fi disponibile pe amplasament in orice moment pentru
inspectie de catre APM Neamt, ARPM Bacau sau Garda de Mediu si vor fi pastrate pe
amplasament pentru o perioada de minim 5 ani.
- Se va mentine la punctul de lucru un dosar de informare publica, care sa fie disponibil

publicului interesat, la cerere. Dosarul va cuprinde cel putin :
- solicitarea de autorizare
- autorizatia integrata de mediu
- rezultatele automonitorizarii
- raportarea anuala privind aspectele de mediu.
Titularul activitatii va mentine la punctul de lucru un exemplar al:

- raportarilor transmise autoritatilor de mediu
- proceselor verbale de control pe linie de mediu
- corespondentei cu autoritatile de mediu.
14.3. Modele de raportare
1. Monitorizarea emisiilor in aer
Locul Data si ora recoltarii Noxe Val.calculata a emisiilor Parametri auxiliari

recoltarii Incepere/terminare tip Valoare in cond. De referinta Debitul Temp. % O2
Masurata (3% O2) de gaze gazelor
evacuate evacuate
2. Monitorizarea emisiilor in apa
Data Punctul de Parametru Valoare limita Valoare realizata

efectuarii prelevare analizat admisa /act de
analizei reglementare
3. Monitorizarea gestiunii deseurilor: se va face conform indicatiilor legislatiei specifice.
4. Monitorizarea calitatii solului si analiza namolurilor generate din activitate conform

tabelului:
Data Punctul de Parametru Valoarea limita Valoarea Valoarea de

efectuarii prelevare analizat admisa realizata referinta
analizei O 756/1997
5.Monitorizarii zgomotului
59
Data efectuarii Locul efectuarii Vecinatati Valoare limita Valoare
masuratorii masuratorii admisa inregistrata
15.OBLIGATIILE OPERATORULUI INSTALATIEI
sa respecte conditiile din autorizatia integrata de mediu in desfasurarea activitatii,

sa asiste persoanele imputernicite cu activitati de verificare, inspectie si control,
punand la dispozitia acestora evidenta masuratorilor proprii si toate celelalte
documente relevante si sa asigure controlul activitatilor ai carui titular este, precum
si prelevarea de probe;
sa asigure accesul persoanelor imputernicite pentru verificare, inspectie si control la
instalatiile tehnologice generatoare de impact asupra mediului, la echipamentele si
instalatiile de depoluare a mediului, precum si in spatiile sau zonele aferente
acestora;
sa realizeze in totalitate si la termen, masurile impuse prin actele de constatare
incheiate de persoanele imputernicite cu activitati de verificare, inspectie si control;
sa informeze ARPM Bacau despre orice modificari planificate in exploatarea
instalatiei; in aceasta situatie ARPM Bacau revizuieste autorizatia integrata de
mediu sau conditiile din aceasta;
sa informeze ARPM Bacau despre orice modificare substantiala planificata in
instalatie si sa solicite autorizatie integrata de mediu pentru acele parti din instalatie
susceptibile de a fi modificate;
- actualizarea la termen a tuturor certificatelor, autorizatiilor, avizelor de functionare.
- sa realizeze masurile din urmatorul plan de actiuni, la termenele stabilite care sunt
ferme si nu pot fi modificate pe toata perioada de valabilitate a autorizatiei ; sa
inregistreze costurile si lucrarile efectuate, sa informeze autoritatile de mediu
despre finalizarea masurilor, in vederea intocmirii procesului verbal de receptie;
16. PROGRAMUL DE ACTIUNI
Nr. Masura Data finalizarii Costuri Sursa de Responsabilitati

Crt. masurii finantare
31 Decembrie
Tehnici de
management
1 Implementare ISO 2010 10.000 0 Conducerea unitatii
14001
Sol
2 Inchiderea 2011 114.000 1 Conducerea unitatii
depozitului de
deseuri solide
conform anexei la
Avizul de mediu nr
198/19.12.2006
Nr. Masura Data finalizarii Costuri Sursa de Responsabilitati
60
Crt. masurii finantare
31 Decembrie
Apa freatica
3 Protectie 2008 20.000 1 Conducerea
anticoroziva STCA unitatii
4 Bazin retentie 2007 10.000 1 Conducerea
H2SO4 unitatii
A ALIMENTARE CU
APA
5 Inlocuirea pompelor 2007 30.000 1 Conducerea unitatii
cu racire cu apa din
sectia brut cu
pompe fara racire
6 Instalatie de 2008 20.000 1 Conducerea unitatii
recircularea apelor
de racire de la CET
4000 in scopul
reducerii
consumului de apa
7 Instalatie de 2009 10.000 1 Conducerea unitatii
recirculare ape
STCA in scopul
reducerii
consumului de apa
8 Instalare senzori de 2008 20.000 1 Conducerea unitatii
nivel la rezervoarele
de apa in scopul
evitarii deversarilor
9 Instalare prese 2007 50.000 1 Conducerea unitatii
borhot - refolosirea
apei de presa in
proces pentru
reducerea
consumului de apa
proaspata
10 Instalatie pentru 2008 10.000 1 Conducerea unitatii
reducere pierderi
apa canale circuit
barometric
11 Instalatie pentru 2009 10.000 1 Conducerea unitatii
reducere pierderi
apa din canalele
transport sfecla
B EPURAREA
APELOR UZATE
12 Realizare studiu de 2007 50.000 1 Conducerea unitatii
fezabilitate si
proiect tehnic
pentru
modernizarea statiei
de epurare
13 Realizare lucrari de 2010 1.400.000 1 Conducerea unitatii
modernizare statie
de epurare conform
proiectului tehnic
14 Refacere conducta 2011 50.000 1 Conducerea unitatii
pentru preluarea
apelor insuficient
epurate de la
deversarea din
statia de epurare
61
fezabilitate si
proiect tehnic
pentru
deshidratarea si
uscarea namolului
de transport si a
namolului din statia
de epurare pentru
protectia apelor
freatice
C CANALIZARE APE
UZATE
fezabilitate pentru
preluarea apelor
rezultate din
deshidratarea
namolului de
transport sfecla in
statia de epurare
17 Reluare ape din 2014 50.000 0 Conducerea
namol de unitatii
transport in statia
de epurare
Pamant
transportat cu
sfecla
18 Construire caseta 2012 300.000 0 Conducerea
nr. 1 pentru unitatii
deshidratarea si
uscarea namolului
de transport si a
de epurare
19 Construire caseta 2013 300.000 0 Conducerea
nr. 2 pentru unitatii
deshidratarea si
uscarea namolului
de transport si a
de epurare
20 Sistarea depozitarii 2014 10.000 1 Conducerea
namolurilor in Iazul unitatii
Cordun
D. Namol de
carbonatare
21 Instalare prese de 2011 200.000 1 Conducerea
namol carbonatare unitatii
Gestionarea
deseurilor
22 Eliminare 2010 7.000 1 Conducerea
condensatorilor cu unitatii
PCB
Aer
23 Achizitia si 2008 10.000 1 Conducerea
montarea sistemului unitatii
de monitorizare
continua a Nox
24 Etansarea 2007 10.000 1 Conducerea unitatii
62
tubulaturii de
legatura intre
canalele de gaze
aferente fiecarui
cazan din CET 4000
si cosul de
evacuare gaze in
scopul incadrarii
emisiilor in limitele
stabilite de HG
451/2003.
25 Reducerea emisiilor 2008 20.000 1 Conducerea

de praf de zahar - unitatii
instalatii desprafuire
Eficienta 1
energetica
26 Reducerea 2007 800.000 1 Conducerea
consumurilor de unitatii
energie primara
etapa 2 - instalare
agitatoare
cristalizare prod A
27 Reducerea 2008 100.000 1 Conducerea
consumurilor de unitatii
energie primara
etapa 3 - optimizare
distributie abur /
condens
28 Inlocuirea 2009 30.000 1 Conducerea
motoarelor electrice unitatii
supradimensionate
Protectie si
securitatea muncii
29 Implementarea 2012 40.000 1 Conducerea
standardului unitatii
OHSAS
D Alte lucrari
30 Refacere dig 2007 20.000 1 Conducerea
aparare de mal unitatii
stang pe raul
Moldova - 80 ml
NOTA:
-0 = sursa va trebui identificata
-1 = finantare proprie
17. MANAGEMENTUL INCHIDERII INSTALATIEI, MANAGEMENTUL REZIDUURILOR
63
In termen de un an de la data emiterii autorizatiei integrate de mediu, titularul va
intocmi Planul de dezafectare a instalatiilor nefunctionabile existente pe
amplasament .
La incetarea activitatii, titularul activitatii trebuie sa dezvolte un Plan de inchidere,

agreat de autoritatea competenta pentru protectia mediului. Acesta va cuprinde masurile
propuse la incetarea activitatii, care sa demonstreze ca titularul este capabil sa inceteze
activitatea instalatiei in siguranta si masuri de refacere a amplasamentului, in vederea
refolosirii lui. Planul va respecta prevederile Ghidului tehnic general, aprobat prin Ordinul
nr.36/2004.
Planul de inchidere trebuie sa identifice resursele necesare pentru punerea lui in
practica si sa declare mijloacele de asigurare a disponibilitatilor acestor resurse indiferent
de situatia financiara a titularului.
Dezafectarea , demolarea instalatiei si constructiilor se va face pe baza unui proiect
.Solicitarea si obtinerea acordului de mediu sunt obligatorii pentru proiectele de
dezafectare aferente.
18. DISPOZITII FINALE
Datele cuprinse n prezenta autorizaie nu sunt confideniale.

Reexaminarea i/sau modificarea autorizaiei integrate de mediu se face in conditiile
art .25 , capitolul V a OUG 152/20005, cand apar urmtoarele situaii:
- poluarea cauzat de desfurarea activitii necesit revizuirea
valorilor limit de emisie stabilite prin autorizaie sau necesit
stabilirea de noi valori limit de emisie;
- schimbri substaniale i/sau extinderea activitii, pe acelai
amplasament;
- modificarea celor mai bune tehnici disponibile, care permit o reducere
semnificativ a emisiilor;
- sigurana exploatrii instalaiilor i a desfurrii activitii face
necesar introducerea de tehnici speciale i msuri de management;
- rezultatele aciunilor de inspecie i control al conformrii relev
aspecte noi, neprecizate n documentaia depus pentru susinerea
solicitrii, sau modificri ulterioare emiterii actului de autorizaie;
- emiterea unor noi reglementri legale.
- schimbarea datelor de identificare a instalatiei in caz de
cesiune/transfer/vanzarea instalatiei;
Transferul autorizaiei este permis n condiiile legii
Conform prevederilor OUG nr.195/2005 privind protectia mediului, este obligatorie
solicitarea si obtinerea avizului de mediu pentru stabilirea obligatiilor de mediu in cazul
in care titularul activitatii urmeaza sa deruleze sau sa fie supus unei proceduri de:
vanzare a pachetului majoritar de actiuni, vanzare de active, fuziune, divizare,
concesionare sau in alte situatii care implica schimbarea titularului activitatii, precum si
in caz de dizolvare, urmata de lichidare, faliment, incetarea activitatii, conform legii.
Nerespectarea prevederilor AUTORIZATIEI INTEGRATE DE MEDIU si nerealizarea
masurilor din programului de actiuni, la termenele stabilite, conduce la suspendarea
acesteia si la incetarea activitatii, , in conditiile prevazute la art.17 a OUG 195/2005
privind protectia mediului, precum si la sanctionarea celor vinovati.
64
Ca instalatie IPPC aflata sub incidenta Directivei 96/61/CE, pana la 31.12.2014
instalatia trebuie sa se conformeze celor mai bune tehnici disponibile din
domeniu .
Prezenta autorizatie integrata de mediu este valabila pe toata durata derularii programului
de actiuni, pana la 31.12.2014, cu conditia realizarii masurilor din programul de
conformare.
19. GLOSAR DE TERMENI
ARPM Bacau Agenia Regional pentruProtecia Mediului Bacau

APM Agenia pentru Protecia Mediului
BAT Cea Mai Bun Tehnic Disponibil
CAT Comisia de Analiz Tehnic
CBO5 Consum Biologic de Oxigen la 5 zile
CCO Consum Chimic de Oxigen
dB Decibeli (ponderai)
Ghidul Tehnic General Ghidul aprobat prin OM nr. 36/2004
n timpul nopii ntre orele 22.00 i 08.00
n timpul zilei ntre orele 08.00 i 22.00
K Kelvin
Toat perioada sau pri ale unei perioade de 12
Anual
luni consecutive
Cel puin de 12 ori pe an la intervale de aproximativ
Lunar
o lun
n timpul tuturor sptmnilor de exploatare a
Sptmnal instalaiei, iar n cazul emisiilor, cnd realmente
apar emisii; cu maxim o msurtoare pe sptmn
Toat perioada sau pri ale unei perioade de 6 luni
Semestrial
consecutive
Toat perioada sau pri ale unei perioade de 3 luni
Trimestrial consecutive, ncepnd cu prima zi a lunii ianuarie,
aprilie, iulie sau octombrie
Zi Orice perioad de 24 de ore
n timpul tuturor zilelor de exploatare a instalaiei, iar
Zilnic n cazul emisiilor, cnd realmente apar emisii; cu
maxim o msurtoare pe zi
VLE Valoare limita de emisie
Operaiunea de eliminare a nseamn orice operaiune de eliminare a deeurilor
deeurilor inclus n Legea nr. 426/2001
Operaiunea de recuperare nseamn orice operaiune de recuperare inclus n
a deeurilor Legea nr. 426/2001
PA Plan de actiuni
Particule cu un diametru nominal al particulei de
PM10 10 m, aa cum s-a determinat prin msurtori
adecvate
EN Norme Europene
65
ISO Organizatia de Standardizare Internationala
SR Standard Romanesc
Ppm Pri per milion
RAM Raportul Anual de Mediu
REP(EPER) Registrul Emisiilor de Poluani
SC SC AGRANA ROMANIA BUZAU, Sucursala
Titularul autorizaiei
Roman
Verificarea conformarii cu prevederile prezentului act se face de catre Garda de

Mediu- Comisariatul Judetean Neamt, Agentia pentru Protectia Mediului Neamt si
Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau
Sef Serviciu ACC,

ing. Mihaela Munteanu
Intocmit,
Ing. Cristina Tocila
Comp. Juridic si contencios,

Jr.Mosnegutu Elena
66

TTVD Autorizatie de Mediu

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TTVD Autorizatie de Mediu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu nr.

MINISTERUL MEDIULUI I GOSPODRIRII APELOR

AGENIA REGIONAL PENTRU PROTECIA MEDIULUI BACU

AUTORIZATIE INTEGRATA DE MEDIU

Operatorul instalatiei: S.C

Categoria de activitate conform anexei 1 OUG 152/2005 aprobata de legea 84/2006:

6.4.b.(2) Prelucrarea de materii prime vegetale, cu o capacitate de productie a

Perioada de tranzitie pe IPPC 31.12.2014

Emisa de : ARPM Bacau- Serviciu Autorizare si Controlul Conformarii

Data emiterii: 23 . 03 . 2007

Valabila pana la : 31. decembrie 2014

7. MATERII PRIME, MATERIALE AUXILIARE, PRODUSE FINITE

Prezenta autorizatie contine 67 pagini

1. DATE DE IDENTIFICARE A TITULARULUI ACTIVITATII

1.1.Titular: S.C. AGRANA ROMANIA S.A BUZAU

1.3. Operator/proprietarul terenului: : S.C. AGRANA ROMANIA S.A BUZAU-

1.4. Amplasamentul prevazut pentru operare:

Monumente i obiective protejate

La cca.1 km de societate, n partea de N V a societii se afl satul Cordun.

1.5. Numr de nregistrare n Registrul Comerului: J27/693/18.04.2005;

1.6. Cod Fiscal: 17498890

1.3. Numele instalatiei, obiectul autorizarii integrate :

Instalatia de fabricare a zaharului prin prelucrarea sfeclei de zahar si a zaharului brut,

1.8. Data punerii in functiune a instalatiei: 1974

1.10. Regim de functionare

Instalaia IPPC de fabricare zahr din sfecl de zahr

Ca urmare a cererii adresate de SC AGRANA ROMANIA SA BUZAU

3. ACTIVITATI DESFASURATE PE AMPLASAMENT/CATEGORII DE ACTIVITATE

3.1. Amplasament nr. 1

II. Fabricarea zaharului alb prin rafinarea zaharului brut

BREff aplicabil - BUNA PRACTICA IN INDUSTRIA ALIMENTARA, A

Producerea, transportul si distributia energiei electrice, termice in CET 4000;

3.2. Amplasamentul nr. 2, legat tehnic de amplasamentul nr 1

Depozitarea temporara si finala a deseurilor:

3.4. Activitati desfasurate de alti operatori nu constitue obiectul prezentei

- Formular solicitare pentru emiterea autorizatiei integrate de mediu

Tehnici de management si control

Detinatorul autorizatiei trebuie sa stabileasca si sa mentina un sistem eficient de

6. DESCRIEREA INSTALATIEI SI A FLUXURILOR TEHNOLOGICE EXISTENTE PE

6.1. Instalatia de fabricare a zaharului prin prelucrarea sfeclei de zahar

1. Recepia cantitativ i calitativ a sfeclei de zahr de la cultivatori;

Splarea are rolul de a ndeprta impuritile aderente pe suprafaa sfeclei ca

Cantitatea de ap folosit la splarea sfeclei, care este de cca. 40 % fa de masa sfeclei,

Purificarea calco-carbonic a zemii de difuzie, se realizezeaza cu ajutorul laptelui de

Zeama subire, decalcifiat i prenclzit, se concentreaz ntr-o instalaie de evaporare

Fierberea, cristalizarea, centrifugarea i rafinarea zahrului

Masa groas se trece n aparate de centrifugare, unde se separ cristalele de zahr de

Nr. Efecte (implicaii) Stadiul aplicrii tehnicii Msuri recomandate

Tehnologia de rafinare a zahrului brut din trestie de zahr, cuprinde:

II. recepia cantitativ i calitativ a zahrului brut, materie prim care se

Condesatoarele barometrice sunt instalatii utilizate pentru creerea vidului necesar

Societatea i asigur necesarul de ap industrial din rul Moldova, printr-o staie de

Regenerarea filtrelor schimbtoare de ioni se realizeaz n trei etape:

6.5.Statia de epurare- descrisa in capitolul-instalatii de depoluare

6.6. Centrala electric de termoficare CET 4000

Tabelul 4.1 Caracteristicile principale ale utilajelor din CET 4000

Instalatia are doua cuptoare verticale (axiale) de var, de 50 t/zi fiecare.

6.9. Intretinere si reparatii

Din activitatea desfurat n atelierul mecanic se produc deeuri metalice, pan,

7. MATERII PRIME, MATERIALE AUXILIARE, PRODUSE FINITE

7.1. Consumuri de materii prime, materiale auxiliare i utiliti la obinerea zahrului

Tabelul 7.1.Consumuri de materii prime, materiale auxiliare i utiliti la obinerea zahrului

Consum Consum specific n

16. Energie total KWh/t za 3.481,62 1557-2379