Sunteți pe pagina 1din 57
Brindusa Rebn si aie’ Macoxeame Cap. I. Decvoitarea durabiia si prevenirea poluarii mediutui Li. Aspecte generale privind medint 1.4. Poluarea mediutui Preblemei de protec;e a mediulai sunt sbordate cu acuitate, in special ca urmare a noiwirilor locale, produse fn sectoarele exploataritor sroliere gi de minerit, in industriile de prelucrare a minereurilor si industria chine’, de prelucrare @ lenmutui petrolului, teemoenergerics celulozei, metalurgie, siderargie, indusiiia electrotehaica gi a constructiilor de rasini, industria cimeniului, ransportari, gospod&ria comunali, industria alimentare 9i agrioulturd (Fura, 1997; Lepan. 1996; Lupan, 1997, Lupagcu 3, Minister! Mancii si Solidarnatii Sociale, Minisieral Sanatani 92 Familiei, 2002), se datoreazd si anor cauze BO himbariie medinlui ineonje naturale, dar in mod special se datoreazi dezvoltani socie! imane. Sistemele de acestea, contibuie medi si activititile umane integrate in modificares mnediuiyi incenjurdtor, prin transformarsa gf transportures uno rari cantitati de energie gi sesurse naturale (Barton, 1993: Baltcaan s.a.. 2000; Bolton, 19¢1) 2 vie este tren: ex ajutorul onergiel imice gi bier prin gecivgice, pro hicandu- imbari in cadru! sistemielor Ge mediu. 6 Evaluari de medis pentru dezvoltare durabila vitatile umane sunt transformate energia si materiile prime in produse si servicii, cv scopul de a satsiface necesititile gi aspiratiile umane, modificénd atét ciciut azotului, cat si al carbonului, datoriti cantitatilor mari de emisii de oxizi de azot, de carbon, de sulf, metale grele etc. (Brown, 1992: Gore, 1992). Toate aceste acitivitati de poiuare a mediului, survenite pe parcursul procesului de dezvoltare a societatii umane, se reflecti in sdndtatea umana, tn aspectul terestru (se instaleaz& din ce in ce mai mult peisajul de desert - conform “United Nations Environment Programme”, desertificarea sa extins pe 1964.4 mil. na. in ultimii 45 de ani) (Norman s.a., 1990; Robert s.a., 1994). neral al acitivitatilor industriale industria are un col cheie in cadrut ge prin diversitatea de produse realizate incepand cu alimentele pentru « medicamentels 4i incheind cu armete de distragere ‘h mas’, Astfel, o mare categorie dintre oameni asociazd procesele chimice cu sursele producerii unor mari dezastre ecologice si umanitare, ceea ce nu concord cu reatitatea (Alder, 2000; Anderson, 1998; Camésoiu, 1994; European Environment Agency, 1998), Este evident ci impactul tebnologiei prin intermediul crecesctor de fabricatie industriale asupra mediuby’ Wiant constituie ana din preblemele principale omenirii, Esenja acestei probleme este sauté in conceptul dezvoltirii durabile care are in veders sevola '4 de trei obiective ve, Dezvoltarea durabila este caracieriz: Tuadamen ale: economice, sociale si ecologice (American Institute of Chemical Engineers, 1992; Health and Safety executive of UK, $992). Abordarez economica conduce la conceptu! Auxului de venit maxim ce poate fi generat prin mentinerea rezervei de valori care a produs beneficie!. Din perspectiva ecolegica, dezvoltarea durabila este axath pe emelor. Viabililatea sisiemelor este stabilitatea biologick si fizicd a esentiala pentru stabilitatea globalé a intregului sistem. ~ Brindusa Roby si Matei Macoveanu jarea socio-culturalé consta in promovares echititii in cadrul Abor aveleiasi generatii (in special elirminarea siraciei), cat gi intre generatii (asigurarea drepturilor generatitior viitoare), Asifel,_ conservarea biodiversitatii permite pistrarea flexibilitatii sistemului, prin protejarea acestuia fat de j ‘curile exterioare si conservarea capitalului, protejeazi jan 5.a,, 1999; Fortlage, 1990). Se valorille pentru consumurile viitoare (Flos apreciaz& c& anual sunt omologate intre 1000 si 2000 noi produse chimice gi se produc Ia scar industriala tn jur de 80,000 substante chimice. Cu toate ci in majoritatea firilor existé o legislatie clari pentru fansarea pe piata a acestora, efectul in viitor de cele mai multe ori este putin previzibil, ceea ce poate s& creeze surprize neplicute mediului si ecosistemelor respective. Ca urmare, opinia publicd a inceput sii constientizeze pericotele existente si si alerteze oamenii politic! pentru a lua deci sensul dorit de comunitatile locale (Nagy, 1994; Negrei, 1999). Daca se are in vedere calitatea mediului inconjurator, aceasta poate aduce multe beneficii, atat consumatorilor, cAt $i producdtorilor. printre care: vanziri crescute, mai bunii distribuire, posibilitates aparifiei de noi produse ecologice, aventaj la vinzare, reducerea costurilor de depeluare, redvcerea risenhsi aperifie! dazastr une cu or, Imbundiatiren tehnologiel, retatit a ata’, iatea local, costuri energetice reduse, imagine imi: competitie intemational’. mai mare (Macoveanu, 2005; Marineses, 1996; Neguiescu, 1995). Eyoluari de mediu pentru dezvoitare durabila 1.2. Conceptul de dezvcitare durabila 1.2.1, Fundamente in ultimii ani, aspectele privind protectia gi poluarea medintui ae capitat o amploare deosebitd, ceea ce a impus respectarea conceptului de deavoltare durabila, Daca din punct de vedere economic produsete se dorese a fi superioare calitativ, din punct de vedere al protectiei_mediului se urmareste diminuarea impactului proceseior de productie asupra mediului. Altfel_spus, se impune ca tehnologiile de productic s4 fie ecologice, iar produsele - “curate” (“green products”) (Partin s.a., 1995: Pease s.a., 1984). Problemele globale ale omenirii unt in stransi legaturé ow problemele de mediu, iar stabilirea limitelor ecologice intre care se poate desfigura activiintea econo é slaborares de reglementiti vationale si internationale in acest sens, au cApatat o importanfé deosebitd mai ales in ultimele dona decenii. Principala mutatie care trebuie s4 se product tn mentalitatea oamenilor de azi este aceea de substituire a interesului economic imediat, cu interesul pentru pastrarea patrimoniaiui generatiitor vittoars ( gional European Centre Budapest, 1995: Sadgrove. (998: Sheate, 1994), Deavoltarea durabiid presupune ca socictacea 8A satisfac’ cererea de consuim a memibritor ei prin cresterea potentialului productiv, dar gi crearea unor conditii echitablie de acces la resursele naturale pentre tot membrii Legea protectici medislui 137/1995,2000 defineste concepiul de dezvoltare durabilée ca find ,decvoliarea ce corespunde necesitézilor prezentului flré a compromite posibilitatea generaylilor vitoare de a le satisface pe aie lor.” Cu alte cuvinte, 0 dexvohere durabi este o dezvoltare economicd irk epuizarca resurselor, considerand Nrvita de suportal 2600). jtate si regenerare a ecosistemelor (Legea protectiei mediului, Brincusa Robu si Mate? Macoveanu Fundamental pentru acest concept este necesitatea integrarii otectie e mediului. fa objectivelor economice en cele ecologice acelasi timp, dezvoltarea este cel mai usor de controlat prin politici si legistatii adecvate, inca din faze planificarii axesteia (Fig. 1.1) intr-o definijie generala a conceptului de dezvoltare durabila se considers ch acesta are ca obiectiv gasirea optimului interactiunii dintre patru sisteme: economic, tebnologic, ambiental si uman (Palmer, 2001; Teodosiu, 2004; Varduca s.a., 2002). Nivelut optim al echilibrului ecologic corespunde acelei dezvoltéri de lunga durata care poate fi sustinut& de cdtre cele patru sisteme. terme de. productic viabile Dezvoltare durabiia Fig. 1.1. Reprezentare schermaticd a conceptului de dezvoltare durabila sta conexiunilor sale Mediu global, privit ca suma interactiunilor dintre om si natura este in permanenté amenintat de efectele care pot si apari in urma acestei interactiuni (Fig.1.2) (Teodosin, 2004). Resursele naturale necesare dezvoltatii economice si sociale sunt preluate din mediy, ins tot in mediu sunt deversate si degeurile/poluantii rezultati din diverse activitati. 10 Pnatuari de medina pentru dezvoltare durabila fh Raporta! Brundtland, 1987, publicat de Comisia Mondiala pentre Mediu si dezvoltare, se mentioneazd pentru prima dati conceptul de dezvoitare durabilé. Totodatd, este si prima recunoastere oficiala ca dezvoltarea economica si sociala este parte a unei entititi se comporti ca un intreg, cei trei factori trebuind si fie intr-un echilibru permanent. Cerintele minime pentru asigurarea unei dezvottari durabile sont (Macoveant, 2005; Rojanschi, 1991, Rojanschi s.a.. 1997): ® Redimensionarea cregterii economice; « Eliminarea saraciei; @ — Controlul cresterii dernografice; © Conservarea 9! sporirea resurselor naturale; ® Controlut riscurilor; melor dé guvemare la tnarea deviziilor privind protectia mediuluis © Coroborarea deciziilor privind mediul gi dezvoltarea pe plan national cu cele de pe plan international. Respectind principiul dezvoltarii durabile trebuie sf se asigure un logic’ yi sociaia, echilibra permanem. tntre dezvoitarea economica, sirea din stavea Ge eehilibre praduednd perturbari supra med pert economic bari sociale. Interdependenta dintre acegti tre: fac’ {mediu, economic si soci ) este reprezentata in figura 1.3 (Teodosiss, 2004; Varduca s.a., 2002), Interdependeta dintre cele trei componente taajore, ilustraté in figura 1.3, are semnificatii complexe. Din punct de vedere economic se doreste « alocare eficienté a resurselor sau bunurilor Hmitate, ceea ce presupune 0 economie flexibil, aecesul liber la schimburi, ete. Din punct de vedere af protectici mediului se impune s& nu se depiigeasci limitele de poluare (de “stress” al mediului), astfel incdt s& se conserve biodiversitatea. it Brindusa Robu si Matei Macoveanu inseam egalitatea ganselor, Din punct do vedere soc: oportunitatilor, libertatilor si justitiel sociale pentru toate generatiile. Geteriorsrea | ireversibila, global’ = /” | mediutui | Cresterea poiuatii Reduceres capacitatii de Scaderea resurseior | mediuiel | auioepurare a mediut naturale alu Fig 1.2. Princip: Principiut deavol care impune formulance xii th care proc! » emisit pohuante seazate, sister de calitate si de medi, utilizarea energiilor fe de manageme: regenerabile au un roi foarte important si pot conduce la atingerea acestui ideal (Andrews, 1998). Finalitatea sistemelor de productie este realizarea si comercializarea produselor de diferite categorii (substante chimice, metale, materiale plastice, fibre, materiale de constructii), in vederea satisfacerii necesitétilor de dezvoltare economica gi sociald (Peodosiu, 2004). Resursele prelate din natura sunt wransformate atdt in produse atile oat gi in degeuri, én final acestea ajungénd inapoi in natura, de multe ori, ins’, cu un potential poluant mult mai mare fata de cazul initial. 12 Evaiuari de medive pentru dezvoltare durabiia ces . svonomic Probieme Poloarea socizie 7 mediului secepsare de socierate Probieme economice Fig. 1.3. Factorii de influenté ai dezvoltarii durabile De asemenea, in cadrul proceselor de prelucrare/transformare a materiilor prime in produse finite sunt generate emisii paluante care influenteaz’ cali factoriler de mediu (apa, acr, sol), ta multe caznri ea prezentand gi caracter de gen, mutagen sau toxi gradabilj, metalele grele, cianuriie) foarte mare feo 2NGd; Varduca s.a., 2002). (Teodosix Strategia Uniunii Zurepene pentru dezvcitarea durabila .O Furopé Durabila pentru c Lume mai buna” oferd Uniunii Buropene, pe termen lung, o viziune pozitiva, a unei societati mai prospere si mai corecte, si care promite un mediu mai curat, mai sigur si mai sénatos — 0 societate © calitate mai buna a vielli peniroy generatia noastra, pentra care asigur generatiile viitoare (Veyret si Pech, 1993: Vigan, 19 13 Brindwsa Roba si Matei Macoveanu a acestui obiectiv, presupune ce izarea efed » dezvoliarea economica s& sprifine progresul social si si {ind seama de medizs © politicile sociale s& sprijine performanta economica, si 2 politica de mediu s& fie eficienta din punct de vedere al costurilor. Strategia dezvoltirli durabile trebuie s4 constituie, in anii urmatori, un catalizator pentm factorii de decizie politica si pentru: modificarea comportarii colective a consumatorilor. Este necesaré o importanté rearientare a investitiilor publice gi private spre tehnologii noi, prietenoase pentru mediu, pentru va dezvoltarea economica si sociala s& nu fie asociath cu degradarea mediului gi cu consurnul de resurse (Wood, 1995). Dezvoliarea durabild reprevinti prin natura sa un obiectiv pe termen / evaluarea anual este importenta pentru mentinerea irpulsului gi pentru a comunica un semnal precoce asupra unor dificultiti neprevazute, o atentie prea mare acordat evolutiilor pe termen scurt si detaliilor poate avea a efect pierderea unei perspective mai iargi asupra imaginii de ansamblu. iversalizirii conceptutui de in recenta istorie a aparitiel sium jezvoltare durabilé sunt de refinat trei cate: ibeked 2. Steeskolo a Rio de Jemsiro ftahelul 1.2), aiteed Poni ‘ofan Septembrie 2062 - pales de is ug. Efectele majore ale poluaii mediului, care ae ajuas la nivelo! afectarii formeior de manifestare a anaterie! vii, oblig’ omenirea ia promovarea protecfiei_mediului ca o component’ a dezvoitirii societatii umsane. Necesitatea protectiei mediului este deja un fapt unanim acceptat gi in{cies. Ceea ce poate diferi de lao zoné la alta, de la o conceptie la alia, de le 0 A ja aita este strategia, obiectivele imediate saw pe termen lung ce se pr adopt, fn orice caz dia nici o lista de obiective privind protectia mediului nu pot fipsi: ® Elemente de legistatie de mediu: 14 Evaluari de media pentra dezvoltare durabila amentale. centrale si locale. care si aplice si si © Structuri guy verifice modul de respectare a legislatiei de mediu; * Educate de mediu la toate nivelurile: © — Cooperarea internationala; * — Promovarea de “tehnologii curate” Tabelu! 1.1. 5 iunie 1972- ZIUA MONDIALA A MEDIULUI jiemafional de coordonare | i 4 oa : 7 ep nT | mediu al ONU (United Nation Environmental Programme ~ UNEP) cu sediul | ! | iat de acjfune penta proectia mediuluiy analaat gj fe | a ares | 1 | 1 | a Mediuiui | | | GRID: Banea t INFOTERRA: Sisiein Intemational de Referints ~ Informatie mice Potential Toxice | RISCPY: Regisi~y intemafions! de Substante xtreme” ea stratului de ozon. Ode delogari din 18 Johannesburg in speranta de a salva planeta de ia un iminent dezastra ecologic. Qamenii de stiinté au avertizat cu teatd seriozitatea cA omenirea se indreapth cu pasi repezi spre catastrofé. Statisticile sunt infi Colapsul total s-ar putea produce in numai 50 de ani in lipsa unor masuri urgente gi ferme, omenirea va fi consumat p4nd atunct toate rezervele energetice ale planeiei, Din pivate, Summitul de la Johamesburg (Summitus Pamntuiui denumit si Rio + 10 sau Sunmitul Mondial privind dezvoHtarea durabité) nu a reugit sf ofere prea multe sperante Cea mai mare amenintare cu care se confrunta planeta, este dupa parerea specialistilor, diminuarea stratului de ozon provocath de emisiile de gaze cu efect de ser’. Regiuni intinse de pe glob se confranti deja cu schimbéri climaterice dramatice, cu consecinfe extrem de grave. Tabelul 1.2. Documentele de la RIG ~ 1992 Agenda 21: analizeaa premizele si posibilitatile de punere in aplicare @ principiilor dip “Declaratia de le Rio” - principille dezvolt3rii durebile. &: fe © Tuorare (440 pag.) apirtita in patra actiuni: Dimensiunile sociale si economice; Conservarea $i gestionarea resurselor in scopal dezvolesti jntarirea rolului principalelor grupuri si organisme internationale; | | Mijloace de impiementare ua angajament ferm al qaritor | Gonvenjia privind schimbsrile climatice: reprezin semnatice ca pana in anul 2000 st-si reduc emistite de CO, ta nivelul din 1990. | ad diversitates biologic&: prevede wisuri ce 1 Hor forme de via if padurilor incaizirea pianetei a reprezeniat capul de afig al precedentulul Suinmit al Pamantului desfigurat in 1992 la Rio de Janeiro. Atunci, participantii s-au angajat si ia msuri drastice pentra a evita catastrofa. Asa s-a niscut Protocolul de la Kyoto, document care promitea reducerea cu 1S . pana in 2010. acrificiul” urma s& fie suportat, in prima faz, numai de statele dezvoltate % a emisiiior de gaze cu efect de ser’, la scar glo’ economic. Protocolul ¢ fost insi sabotat de Washington, cu toate ca 16 Svaluari de mediu pentru dezvoitare durabila administratia Cli anton 2pleadase initiative. Abia instalat la Casa Aiba, George ‘a documentul, Intruedt W. Bush a deciarat o& Statele Unite nu vor ratif prejudiciazi interesele oamenilor de afaceri americani, Par& cooperarea Washingtonului, obiectivele Protoculului de la Kyoto nu pot fi atinse. Statele Unite sunt responsabile de cca. 30% din totalul emisiilor de gaze cu efect de sera, fiind astfel cea mai poluanta natiune a planetei, La 12 ani dupa Summi ui de la Rio de Janeiro, incalzirea planctei nu numai cA nu a fost stopata, dar s-2 aocelerat. La Johannesburg, Rusia a anunfat cA va ratifica Protocolul de la Kyoto, Americanii au respins, i orice fel de negociere pe aceast’ tema. Infelegdnd ch Washingtonul nu poate fi convins s& sccepte Protocolul de la Kyoto, europenii au inoercat si-si “reformuleze" cererile. Pentru Summitul de la Johannesburg, ei au pregatit 0 propunere care vize favorizarsa surselor reciclablie de energie (solara gi colian’), in detrimental color conventionale, putemic poluante (petrol si gaze), Din non, ins, Washingtonul s-a opus cu vehenien{é inifiativei. I s-au aliturat statele produc&toare de petrol si Japonia. Comitetul European de la Br ixelies (martie 2003) a stabilit mAsuri concrete ce vor trebui luate in ivei refertoare la schema de armator ul an, printee care adoptarea Di reducere a emisiilor de gaze ce produc efecte de sera, aduptarea unei decisii vind ‘¢ mediu si implementarea Conventie’ de Aarhus 1.2.2. Perspeetive europene privind dezvoltares durabili Dezvoltarea durabila este un obiectiv global. Uniunea Furopean’ joacd un rol chete ir inffptuires. dezvoltarii durabile in Europa cat si pe un plan global mai larg, acolo unde se simte nevoia unei actiuni internationale. In 2000 la Lisabona, Consilitl European stabilea un now obiectiv strategic pentru Uniune si anume : 17 Brinduse Robu si Matet % vaveanu economie dint bane, fundamentaté pe cunostinge, “westere economicd durabild, care sd asigure locuri de muncd mai multe si mai bune gio mai mare coezinme sociale” fa 20 cu ocazia Consiliului European de ta Gutteborg a fost adoptati strategia de dezvoltare durabilé a UE, elaborati si perfectionat® pe baza acestui angajament politic prin includerea dimensiunii de media. Prin aceasta sé recunoaste o& pe termien lung, cresterea economica, coezi nea sociala si protectia mediului trebuie s& fie considerate si tratate ca un tot. Pentru evaluarea implementérii strategici de dezvoltare durabila, la Consilin! European de la Laeken (2002) au fost adoptate principalii indicatori de medin. iar la Consilm! European de ia Barceiona (2002), Comisia a prezentat plaaul de actiune de promovare a tebnologiilor de 0 Europ Darabila pentru mediu. trategia UE pentru dezvoltarea durabi © Lume mai buna” oferi Uniunii Europene, pe termen hing, o viziune pozitivi, a unei societ&fi mai prospere si mai corecte, si care oromite un media mai curat, nai sigur si mai sAnditos ~ 0 societste care asigur4 o calitate onerafiile viitoare. esuonne ca? dezvoltares coonomicd sa sprijine progresui social st 8A find seama de mediui; fe sociale si pol © perlormanta economicd, $i politica de mediu si fie efictent& din punct de vedere al costurilor. Strategia dezvoltarii durabile trebuie si constituie, in anil urmAtori, un catalizator pentru factorii de decizie politica si pentru modificarea comportarii colective a consumatorilor. Este secesaré o importanta reorientare a investififlor publice 51 private rietenoase noi. p pentru mediu, pentru ca dezvoltarea economica gi social si nu fie asociati cu degradarea mediului si cu consumul de resurse. Evaluari de mediv penta dezvoltare durabita si © actiune politied concreti, Comisia B vi 2 propus ca strategia pentru dezvoltare durabila s& se concentreze asupra unui numdr restréas de probleme, care constituie amennintiri severe, ireversibile, la viitoarea bunastare a socictati! europene. Principalete amenintiri la adresa dezvoltirii durabile sunt: 1. Rmisiile de gaze cn efect de serd provenite ce la activitatea umand climel este cauza sunt couza inciilzirii ia nivel global. Modifica celor mai mulie evenimente metearologice extreme (uragane, inundazii) cu implicatii severe asupra infrastructurii, a proprietafii, a sdnett lanane sia naterii: 2 ameninjore serioosd pentru stitutes publica o reprezinict noite specii de agen{i patogeni, rezistente ia antibiotice, si efectul potentiel pe termen mai img al multor substanje chimice periculoase, wilizate in mod curent: amenintarile cu frivire la siguranta alimeniard zinti o preocupare sporitd: wopeni witesle in sériwie. S ‘acia $i 2 Unul din fiecare sase exchudorea sociié an efecie Brave direcie asupra indivizitor. cum ar fi bok. sinucideri, gomeal per ici pais’ tin mod disproportionat asupra mametor. unice sistindtoare ale familie, sent ed fembilor varstnicz, singure, Saricia insofeste deseori unele Janiilii, timp de generatii: 4. Desi sporirea speranjei de viajd este evident binevenité, aceasta, asociatd cu ratele scdzute ale nataiit@ii, are ca rezuitat imbdtrdnirea populagie’ care amenintd cus incetinires rate’ de ¢ sstere economicd, precum si a calitdiii si sustinerit financiare a fondwrilor dz pensif si de asigurdirt sociale. In multe state membre, cheltuielile ar putea spori in perioads 2000- 2004, cu pand le 8 % din produsul intern brut: 19 Brindusa Robu si Mate Macovean rderea biodiver siti fi Bur i s-a accelerat dramatic in ultimele decenii, Rezervele de peste in apele europene sunt apreape de colaps. Cantiiatea de deseuri are o cresiere continua mai acceleraté decdi a practicilor de eliminare. Pierderile de sol si declinul fertilitétii au redus viabilitatea terenuritor agricole, 6 Agiomerarea mansportulit a facut sé creased rapid si refeaua de sta afecteazd in principal zonele urbane, care se confrnta in acelasi timp cu probleme legate de degradarea zonelor centrale, intinderea suburbiilor si covcentrarea straciet acute excluderii sociale. Dezechilibrele regionale rémin sd constituie 0 preacupare serioasi in UB. Initiative de felal Agendel 21 Locale (Strategii Locale de Dezvoltare Durabila), sau dovedit a fi un mijloc eficient de realizare a consensului necesar unor modificari necesare pe plan local. Aceste eforturi au avut totugi doar un succes limitat din cauza dificultitilor intmpinate in modificarea a modetelor de comportare existente si in concordant actiunilor politici csare de r&y . Rezolvaren acestor tendinte nedurablie yi realizarea oferite de 9 deav tare durabil&. necesitf actiuni urgente, o abordare 8 on vederi de perspectiva largi. din partea factoriior de decizie, participare larga, si responsabilitate inte ational’. a 4 ‘genid, Act este momentul confruntirli ce problemele | (TB necenan ¢ asfiame I | legate de durabiiitate, Multe din tendingele care ameningé dezvoltarea durabild, sunt a zultatl unor optiunt mai vechi privind tehnologitle de productie. modelele de utilizare a terenulai 93 investitiite fn infrastructurd, care sunt grew de modificat intr- » pericadd scurté de timp. Det principalele efecte ale reducerii biodiversitatil, cresterii vezistenyei la amtibiotice, sau ale modificdrit climei, se vor putea observa i, rezolvarea acestora ar putea fi atunci foarte costisitoare sau dour despa mulfi an saluari de medix pentru dezvoltare durabila chiar imposibile iru fuarea dec: = Conducerea politicé este esentialé pen sillor dificite. Pentru voltdiri durat le va fi necesar un puternis: infaiptuirea modijiedrilor necesare unei de angajament politic. Desi dezvoltarea durabila va aduce fard indoiala avantaje pentru intreaga sacielate, va fi necesard purtarea de negocieri dificile intre interese | conftictuate. Aveste negocieri webuie abordate deschis si corect. Modificurea politicilor trebuie sii se fact intr-un mod acceptabil si ec | se ing asupra bundstérii ie unor interese sectoriole, inguste, sit 7 | societdpii in intregul situ, - O noud abord: re pentru elaborarea politicilor. Desi tx UE exist o categorie largé de politici care se adreseazd dimensiunilor economice, sociale si de mediu ale durabilitaii, acestea au fost elaborate faré 0 suficienta coordonare. Proa des ctiunile care se intreprind pentru atingeree unui obicctiv dintr-un | i | ! i hilibraa, dar nu trebuie sd \ | / i dom \ esul int alt domeniu, desi solutiile problemel se niu strategic, impiedhed pros ‘or, sau de ia un alt nivel afl la indeméno umui factor de decizie dintr-un alt sec iendintele nedurabile pe termen lung. In afard de aceasta, absenta unei perspective | guvernamental. Aceasta este 0 cauzd important a aparitiei mubora dinire | coerente pe iermen lung, denotd existenfa unei preoexpdri prea mari penmru costirile rentie prea redusé penirw urmarirea unor solugii fermen scurt yi 6 0 | favorabile pe fermen mat tung. Pe eprinse de t ~ Esta necesar ca acfiuniie sd fie in Matte: dis pabile pat fi nice mortifictrile neresare pentru angurarea desvoitarti prin preluarea a intreprinse cu succes doar nivelul UE, Bxemple | edificatoare au aparut in domeniul politicilor in care competenia legald exciusiva ti | revine Comunitafi, sau unde economia europeand integratd, face ca o acfiune | | necoordonaté, inireprins’t de un stat membru, sit fie ineficientd. In alte cazuri, 0 | i eefiune intreprinst de autoritatea nafionald, regionala sau locald, va fi mai adecvatd, Cu toate ac esiea, desi enturitapile publice «mt un rol determinant pentru punerea le dispozitic a unui cadru clar, pe termen lung, in ultima instangd cei ce vor produce sckimbarea modelelor ile vonsum si de investipit necesare pentru realizarea dezvolttrii durabile, sunt mediul de afaceri s _fiecare cetd{ean in parte. Brindusa Robu tei Macoveanie aie de durabilitate solicit pentru rezolvare Schimbarea climet $i considera cd tarile dervoltate biodiversitatea reprezinté exemple evidente. Com i | Irebuie st aibé initiativa in urmérirea dezvoltiirii durabite, si s& solicite si altor tari trebuie sit inceapa, ca prim pas, prin insiaurarea ordinii in propria casi, pentru a oferi o colaborare international destinaié realiztirii ca toate politice UE si ajute perspectivele pentru dezvoltare durabites la ni ef global. t i i | i | dezvoltate sd-si accepte responsabititipile care le revin. L | 1 | : | Pentru indeplinirea acestor deziderate, Comisia Europeana propune o strategie a UE structurota in trei parti: 1. un set de propuneri si de recomandari intersectoriale pentra imbundtétirea eficieniei politicitor si pentra a face posibila dezvolarea durabiia. Aceasia presupune asigurarea consolidarii reciproce 2 diferitelor politici, nu actiunea acestora in directii contrare. 2. 0 serie de obiective prioritare i masuri specifice la nivelul UE pentru abordarea problemelor care pun cele mai mari piedici dezvolt8rii duvabile in Eueape. bona, determinarea 3, pentru monilorivares progression va implica adiugarsa unui numéir de indicatori, celor dowd indicator! decerg is mod natural din obisciivels gi sarciniie comventii, Avex! pe fermen hing pe care gf ¢ propune Comisia European’ : | 1 i Evaluari de media pentru dezvottare durabila re = oe pentru dimensiunile so oom 2 prin metodologia privind extinderea | ile sectori: | | Politictior economice si metadotogia priving ocuparca forte de munca si si ofere o | ie de intwgrare baz pentru strategia de dezvoltare durabild ¢ UE. Strav | ' i a mediului trebuie s& fie completate cu obiectivele specifice ale strategiei de dezvoitare durabila a | r Propunerite legislative la toate nivelele procesului fegistativ al Comunitatii din seetoare individuale, sunt elaborate gi dezbitute fara a se da Modul in care ferite suficienta atentie legitori menii pol sunt organizate Comisia, Consiliul si Parlameniel European, amplifica aceasta abordare sectorialé, ingustd. Toate cele trei institutii trebuie si ia igi popuneri legisiative mai conscovente. Consiliu! de Ministri ji Parlamentui European trebuie de asemenea sii-si revizulascé metodele de lucra. Consiliul frebuie sési modifice structurile pentra a imbunatati coordonarea gi conseeventa actiunilor consiliilor sectoriale. Parlamental European trebuie si in in considerare eveavea unui comitet pentru dezvoltarea dusabilS, in scopul reatizarii enei perspective privind impticagile tai generale ale propunerilor cturiale, Acest comitet ar pinga cuprinde reprezemanti ai altor { comifetuiui de contrai financiar. cave 84 prezinis o categorie larg’ de puncte de vedere si care s& raporteze din timp. | direct Presedintefui Comitetului in vederea preg? rapoartelor de sintez’ | { / | Comisia va organiza o .mast rotunda” formaté din circa 10 experti independent | | i | | prezentate Consiliglui European de primavara de cAtre Comisic sis fact recomandéri de fn! undtatire a coerenjei politicilor comunitare. 23 Brindusa Robu si Mate’ Macovermu reprezinti prin natura sa un obiectiv pe Dezvoltarea durabil& sali este important’ pentra menfinerea impuisutui si peatra a comunica un semnal precoce asupra unor dificullati neprevazute, o atentie prea mare acordaté evolutiilor pe termen scurt si detaliilor poate avea ca efect pierderea unei perspective mai jiargi asupra imaginii de ansambla Din acest motiv, exercitiul anual al Consilivlui European trebuie compietet periodic de o revizuire mai cuprinzatoare (a Inceputul fiecdrei perioade de serviciu a Comisiel). Aceasta trebuie s& examineze eficienya rategiei pentru reatizarea dezvoltarii durabile. Cu timpul, seriozitatea unor probleine ~ sau valoarea unor misuri- se pot modifica si pot apare multe va permite probleme noi, mai presante. © revizuire regulata fa termen med UE st adapteze strategia fa aceste schimbari gi sf opereze mod'ficdri ale obiectivelor politice pe termen tung. Prin deschiderea procesului de revizuire, va spori credibilitatea i valoarea acestuia pentru toti cei interesati. Eforturile UE de realizare a dezvoltdrii durabile vor depinde in adlima instant de adoptarea largéi a strategie! de catre cetiteni si mediul de ficert, precum i de societeten civild gf autaritépile ionale. vif Perspociivele ve acceptave publied a nivategic’ vor fi cat atdt mai marie acedsia se va daca pe un dialeg deschis cit mai larg eu reprezentantii societafit Masur Strategie UE pontru dezvoltare dueabilti va fi revizuita in mad compreensiv ¢prin 7 sartivipare larg’) la Inceputul fiectrei perioade de serviciu a Comi ip = And oa anui 2062, Comisia va organiza un foram bianuat al implica | 9 | pentry evaluarea strategiei UP. Comisis invili Comiteul Economic gi Social s4 se | implice pentru organizarea acestei conferinfe. ' 24 Evaluari de mediu pentru dezvoitare durabita dezvoltirii durabile in Romania a dintre cele rai eficienie sotutii, in acelasi timp © si de inceput pentru implementarea conceptului dezvaltérii durabile, 0 constituie promovarea procedurii “Evalutirii Impactulai asupra Mediului” (EIM). in anut 1970, in SUA a fost promulgatd Legea national pentru protectia mediuli (NEPA) in vederea imbunatitirii deciziilor de dezvoltare prin impunerea efectuiirii unci evaludri 2 impactuhai asupra mediului pentru proieciele 1 impact negativ semnificatic asupra._mediu. De atunei, peste 60 de state din intreaga lume au adoptat legi de EIM, printre care gi cele din Europa Centrali si de Est Indiferent de tara, legile si procedurile de EM au un scop comu accla de 2 proteja resursele naturale, ealitatea mediniui si sandtatea publ au menirea de a descoperi posibilele efecte negative asupra mediului, inaintea inceperii finalizarii investitiei (care presupune constructie si montaj). Atunci cand sunt identificate, trebuie prevazute masuri de evitare sau remediere a impactelor negetive in mediu, priving prevenirea gi @ $4/2006, sunt stabilite masuirile accesare pentru psuvenirea sau, in cazul in care aveasia au este posibi pentru reduserea emisiilor provenite din sctivitaple industriale red peniva care este nevesard obtinerca autorizatiel Mtegraie di anexa nr}, in aer, apa gi sol, inclusiy masurile privind gestionares deseurilor, astfel incat s& se atingi un nivel ridicat de protectie a mediului, considerat in intregul siu, in acord cu respectarea legislatiei in vigoare si a obligatiilor din conventiile internationale din acest domeniu, la care Romania este parte” Conform aceleasi reglemensdiiri, obligatiile de baz3 ale titularslui unei activitéti industriale pentra care este necesard obfinerea autorizatiei integrate de mediu (Anexa nr.1) sunt urmatoarele: 25 Brindusa Robu si Matei Macoveanu & poluarii, in special prin recurgeres la cete mai bine iehnici disponibile; * luarea masurilor care s& asigure cd nici o poluare important nu va fi cauzala; © evitarea producerii de desouri, iar in cazu! in care aceasta nu poate fi evitaté. valorificarea lor, iar in caz de imposibilitate tehnica 3i onomicaé, neutralizarea si eliminarea acestora, evitandu-se sau reducdndu-se impactul asupea mediulai; © _utilizares eficient& a energiei; © luarea masurilor necesare pentru prevenirea accidentelor si limitarea consecintelor acestora: *® luarea masurilor necesare, in cava! Incetlrii definitive a activitazilor pentru evitares oriedrei risc de poluare si pentrs aducerea amplasamentului si a zonelor afectate intr-o stare care s& permit’ reutilizarea acestora. 1G de fags condijii care Foote cbligotiite pre fate mai sus repre 18 , iar activiterwd evaluata va fi antorizata od. usigurd o dezvoltare dn cicest 9 fe conditil. neni ishetia ta vigoure in Romani J evaluarea impactulul asupre mediudiui ef unor activites nol Sau @ nora existente impine indeplinivea conditiilor necesare pentru o dezvoltare durabild. Peniru prima dat& in Romdnia, Sirategia Najional peatra Dezvoltare Durabilé a fost realizaté de un Grup de Lueru constituit in baza HG nr.305/15.04,1994, care a asigurat reprezentarea tetusor pertenerilor sociali, asistat de proiectul PNUD: “Central National pentru Dezvoltarea Durabila” aflat sub egida Academici Romane, voia tuturor de a creste Acest document este bundstarea gi prosperitatea fiecdrui roman si a socieiZtii in ansambra, definind totodata tinta comuna de ia realiza mai mult cu mai putine resurse”. Problema cheie a dezvoltdrli durabile o constituie reconcilierea intre dou’ aspiratii umane, sustindnd necesitatea continuarii dezvoltarii economice si sociale, dar yi a conservarii stiri mediului, ca singura cale pentru cresterea calitaqii vietii. Jn acceptiunea jarg& a conceptului de dezvoltare durabila, ca find »capacitatea de a satisface cerintele generatiei prezente, fir a compromite capacitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile nevoi”, prosperiater economied si conservarea mediulut trebuie si se sustind reciproe, Potrivit acestei definifii, echitatea apare ca un principiu fundamental ai derveltirii durabile, Este vorba aiiit despre echitatea in cadrul aceleiasi generatii, respectiv motivatia distribuirii prosperitatii in cadrut socictatii, cat si despre echitatea intre generati. Dezvoitarea economicd este avuté in vedere de societate nu sumai pentra satisfacerea cerintelor materiale de baz& ci si pentru a asigura resurse ringelo in scopul de a imbunatati calitater vieeii, ispunz’ pentra oorotivea sini’, educate, dezvoltare socialii gi un media aconjuritor mai bur. Toate formele dezveltiarii econamice au un impact asupra mediului; elle folosesc vesursele naturale care sunt in cantitate Hmitaii ¥ genereazi produse secundare, degenti, reziduuri si poluare. Exist multe off prin care activitalile cconomice, in context durabil, pot proteja mediul. Acestea includ misurile eficiente privind energia, tehnologiile si tebnicile de management veducerca ja preventiy, mai buna proiectare si marketingu! produselor minimum a degeurilor nereviclabile, practicile agricole coocordante cu protectia mediului, vtilizarea mai buna a terenului si constructiifor. eficienta sporitt a transportului ete N a Brindusa Robu si Maiei Macovean jonald a resurselor naturale cu © alta preocupare este uti valoare economica si potential limitat in timp. Acestea includ terenuri, vegetatia, stocul de pest! din muri gi oceane gi diversitatea speciilor care ofera oportuni penira dezvoitare, Chiar dac& nu este implicata nici o tranzactie de pieti, oamenii evalueazs unele aspecte ale mediulai — peisajul, flora gi fauna naturali, parte din mogtenirea construita - din perspectiva placerii estetice pe care acestea le produc si din dorinta de a le tece nealterate gencratiilor urmatoare Majoritaies reglementérilor initiale privind protectia mediului a fost determinatA de grija pentru protectia samatatii, cu rezultatul ci focarele cu cfecte asupra snatési! publice av fost eradicate in mare masura. in yarile dezvoltate, influentele directe asupra sAndt@tii, ca urmare a poludirii, sunt acum mai . preccupitile concentrindy-se mai mult aspra problemelor in privinta cirora relatia cauzi-efect este mai greu de rezolvat. fn perioada actual, aceste preocupari s-av largit, trecand de la mediul inconjuritor imediat af populatiei fa problemele globale, cum sunt protectia stratului de ozon atmosferie si schimbtirite climatice. Deoarece medio! inconjurator apartine teturor ‘al reclama, 9 actiune coleciiva umpticdind atét factoril institutt jini aceasta abordare. in ultimti ani in si operatorii economic’. Pentre tot mai multe dirt eigborat v t de principii de susjinere, care acum sunt larg aplicate in bu dilor interne $i internationale cu privire ta protectia mediului Guvernele tebuie sa-si findamenteze actiunile pe fapte, folosind cele mai precise gi actulale informafii gi rezuitate ale cercetirii stiinfifice. Actiunes precipitat’, hazati. pe o documeniare inadecvatt este corectare. contraproductiva, necesitind m&suri repetate gi costisitoare de Bogitia uraand nu poate fi masuraté numai prin capitalul realizat de om, ci trebuie s& find seama gi de capitalul natural. constituit atat din resursele regenerabile cat 51 neregenerabile. aw Evaluart de me pentru deevotiare sdurabila si c&ile de crestere a eu folo: bogitie’ totale, con rea, du mad prudent, a resursetor naturale comune, astfel incst resursele regenerabile s& poaté fi meutinute, iar ink seama de nevolle cele reregenerabile sf fie folosve inu-un ritt: care sb. ensar 0 viniune etic& clart asupre ponderli care Se acorns avesior factor, amumite ofecte negative asupra mediuiui urineaza sf fie aci dezvoltarii durable, dar, in alte ocazii, un ecosistem ori un al mediului inconjuriitor tebuie si fie protejat impotriva explowtar: Calea teaditional’ impure norme de reglementere, de exempla: pentru combatere emisitior de poluant, sav ventru fixerea sub coneol a amenajarli teremurilor, Dar pimleanna cea tal bund ealo de cealizare a obiectivelor, fle din. punctul de vedere al mediul . fie din cel economic. Aplicarea reglementirilor implic& gi costuri ascunse care pot duce ia incficlen{é-si pot s& genereze deseuri sai reziduuri a carer veutralizare sau 4 cheltuieli suplimentare. De acces, s¢ ienpane reduceres gt atitice privind pontactia miedialsi, este pre cramene conomice, Ble pea ant ntare de pmesdes technic: pabite 68 prot ia poindipia, web si) 08, prin ana se siabileaso& valorile oricdvuia dinive eleme: ele care ait impact asupra mediulsi Inconjuritor. Evaluaree riscurifor poate aiute cand se lau decizii sau se planific’ acfinpi in condifd de incertitudine, Desigar, este esential oa incerttadivite iu gxling fie. identificate gi sh 4 se dee poaderss corespunzatoare fi evaluares: riscula ns . a Brindusa Robu si Mates Mecoveat Principiile dezvoltarii durabile vor continna s& facd obiectul unor {ct si international. dar, in termeni generaii, acestea sunt, in prezent, bine stabilite, Dezvoltarea economicl este imporianté In viata oricdrei societiti, ins’ beneficiile e{ trebuie 34 fie mai mari decat costurile, inclusiv costurile legate de conservarea si imbundititirea mediului inconjuritor. Acum, atentia trebuie sf se focalizeze asupra modalitailor prin care aceste principii pot, si trebuie, 88 fie aplicate iu diferiteie sectoare ale economiei gi ale dezvoltarii sociale. nei dezval le nu este o Pentru Romania, acceptarea docn optiune benevolt, posibild printre multe altele, ci reprezint& singura cale responsabili de proiectare dezvoltirli pe termen media si lung, in concordant ou interest! national si ca cerinjele colaborfrii internationale, tan gt curo-ailantice grea Rominiel in structarile europea presupune in mod necesat insusirea organicA a unui set coerent de vatori caracteristice civilizatiei occidentale, Corelarea obiectivelor dezvoltarii nationale cu experienia deja dobandit’ in Occident in privinta calitarii vietil umane cat si cu grija fati de generatiilor viltoare face parte integrant& din oltari ‘abile ca element sba filozofia de Bfortul de a ing 2 pre onoaptial Renda otal, fo orice program national de ansamblu zau seciorial diel la cerk iumii reale in care Nationale pentrs Dezvoltare Durabila Decvoltarea durabili fuscamnt fmbandtitirea progresivA gi mentineres undsts itn covelare ew cerintele folosirii rationale a resarselor i popular naturale si ale conservarii ecosistemetor. Obtestiv fundament, Cresterea bundstirii si presperitatii individuale a ansambiului social la nivel ‘ional, urmarind o dezvoltare economicd fn limitele de suport ale Capitaluisi Natural, intr-un mod care si garanteze gi calitatea viefii generatiitor viitoare, Evaluari de medi pentru dezvoltare durabila Obiee ive principaie Asigurarea stirli de slnftate a populatiel. Asigurarea complementavitatit gi corelirii intre toate sectoarele economice si sociale, fn scopul dezvoltarii umane durabile, Stabilirea seetonrelor si directiitor cu potential competitiv ea priorititi ale dezvoitirii durabile, in contextul tendintelor majore pe plan mondial si in conformitate cu obligatiile internationale asumate de Romania. Redimensionarea si remodefarea structurii economico-sociale, si transformarea ef intr-un sistesn durabil. Asigurarea unei cresteri continue si stabile a nivelului de irai gi fe concordant eu eriteriile de integrare in UE. Stoparea procesului de deterioare 2 Capitaluiui Natural gi initierea refacerii acestitia, Dezvoltarea unui sistem legistatiy gf institugionsl coerent, compatibil cu cel al Birilor din UE. si consolidarea democratici prin stimularea participarii civiee. Formarea resursei umane la nivelul exigentelor stiinfifice, tehnologice si informationale, pe plan international din toate sectoarele economice gi sociale, Monitorizarea si evaluares permanent’ 9 performantelor economice, ‘otectic a mediabsi, printr-un sistem de indicateri cantitativi s1 priveste priorititile 4 ii durabile, fntro pr etapa, se jimpane orearea unui mediu favorabil, sau a unui sistem suport pentra dezvoltarea durabilé, acesta vizand umitoarele: sinatatea populatiei, educatia, cresterea economica gi conservarea resurseior energetice, sustinute de activitatea complead si interdisviplinar’ a protectiei mediului.