Sunteți pe pagina 1din 37

Factori care influenteaza consumul

• Economici: crestere economica, venitul disponibil si preturi,


• Demografici: locuinte personale, speranta de viata si
sanatatea mai buna
• Sociali: stilul de viata si gusturile culturale pentru
diversitate, individualism, ore de lucru/distractie
• Educare si informare: constientizarea privind problemele
de mediu
• Tehnologia si infrastructura existenta, produsele si
serviciile disponibile
• Cadrul strategic: instrumente economice, legi si alte
strategii.
CONSUMUL GLOBAL
Produsul intern brut
Inegalitati in consum

 1.3 miliarde oameni traiesc cu mai putin de 1 $


(USD) pe zi
 Consumul global al celei mai bogate 1/5 din
populatie este de 16 ori mai mare fata de 1/5 din
populatia foarte saraca
 Aprox. 160 millioane copii sunt malnutriti
 Mai mult de 880 milioane locuitori nu au acces la
servicii de sanatate
 1.5 miliarde oameni nu au acces la servicii sanitare
si apa de baut
Populatia cu varsta sub 15 ani
Populaţia, Consumul şi Mediul

 Populaţia nu reprezintă principala problemă a


degradării mediului, ci mai degrabă modele de
producţie şi consum
 Nevoia pentru echitate între generaţii
 Nevoia pentru îndeplinirea nevoilor de bază întregii
populaţii (hrană, adăpost, sănătate, educaţie)
Consumul durabil reprezintă:

 Mai mult decat Consumul verde


 Îndeplinirea nevoilor de bază
 Schimbarea comportamentului
 Consumul responsabil
 Consumul diferit si eficient
 Nu reprezintă renunţarea la anumite bunuri
Optimizarea consmului
 Consumul diferit
 Ce schimbări de comportament sau infrastructură sunt
necesare pentru a satisface cererea consumatorilor
într-un mod mai durabil?
 Consumul conştient
 Cum pot consumatorii să-şi îmbunătăţească calitatea
vieţii prin “a alege şi a utiliza” mai inteligent produsele
şi serviciile?
 Consumul adecvat
 Sunt durabile nivelurile actuale ale consumului?
 Este consumul cea mai bună modalitatea de a
îmbunătăţi fiecare componentă a calităţii vieţii?
Pincipalele provocări ale consumului durabil:

Tipul economiei Exemple Provocări


Societate de USA, Japonia, Vestul Scăderea dramatică a
consum Europei intensităţii utilizării resurselor
cu menţinerea eficienţei
economice
Economii în China, SE-Asia, America de “Saltul” la consumul si
creştere Sud (Brazilia, Argentina) producţia durabilă, fără a mai
accelerată trece prin experienţele
Vestului
Economii în Africa, America de Sud Dezvoltarea unor soluţii
dezvoltare specifice pentru consumatorii
cu venituri mici,
Asigurarea unei baze solide
pentru o creştere durabilă
MODELE DE CONSUM: Definiţii
 Modul de consum – componentă a stilului de viaţă al unei
populaţii
 Model de consum - un set integrat de comportamente specifice
unei categorii de populaţie sau indivizi, în legătură cu achiziţia sau
producerea prin mijloace proprii, în scopul utilizării directe, a bunurilor
şi serviciilor necesare satisfacerii nevoilor (trebuinţelor) de consum.
 Adoptarea unui model de consum depinde de: Clasa socială (capitalul social),
nivelul de educaţie, etapa de viaţă, caracteristicile psiho-sociale, capitalul
economic
 Comportamentele de consum constau în desfăşurarea unor
(seturi de) activităţi concrete, ce atestă conştientizarea de către
consumatori a anumitor nevoi (trebuinţe) şi oportunităţi de consum.
 Sunt repetate la diverse intervale de timp, în funcţie de ritmul
percepţiei trebuinţelor şi de specificul oportunităţilor de satisfacere
a acestora.
Evoluţia modelelor de consum
< 1700 1700 - 1950 >1950

Perioada Societatea post-


preindustrială Revoluţia industrială consum

Consumul Durabil
Producţie în masă Consumul cultural

Consumul ostentativ

Consumul obişnuit

Consumul în masă (exces)

Consumul pentru satisfacerea nevoilor de bază şi a stării de confort


MODELE DE CONSUM
A. CONSUMUL CA STARE DE CONFORT
(Consumul pentru bunăstare)
- Consumul de produse sau servicii pentru a produce confortul individual si
social
- Consumatorul este un “actor rational” care face tranzactii pe piata in mod
informat, in concordanta cu preferintele sale individuale
- Consumatorul face alegeri care pot fi influentate destul de putin, dorinta de a
consuma este mare
- Paradoxal, daca scopul societatii si al politicilor publice este cresterea
bunastarii sociale, rezulta ca prin cresterea consumului acesta poate fi atins
- NU SE FACE REFERIRE DIRECTA LA IMPACTURILE DE MEDIU SAU
SOCIALE ALE ACESTUI TIP DE CONSUM
- Viziune care se bazeaza pe o abordare strict economica, individualista
B. CONSUMUL SI NECESITATILE UMANE
 Motivatia umana sta la baza consumului pentru a satisface necesitati
diverse si pentru a produce o stare de confort
 Acest model este important pentru a explica comportarea consumatorilor,
pt. ca motivatia acestora sta la baza alegerii consumatorilor
 Critici: necesitatile pot fi reale sau false (ex: legitimarea societatii
industrializate, secolul XIX)
 Necesitati = dorinte , preferinte, cerinte obligatorii
 Cerintele pot fi ierarhizate (Maslow, 1954):
 natura materiala (subzistenta, securitate si protectie),
 natura sociala (pentru mentinerea statutului social, stimei de sine sau
apartenentei de un grup,
 dezvoltare ( estetica, intelegere, educatie, justitie, adevar, etc.)
 Dezvoltarea umana se realizeaza satisfacand intai cerintele de la baza
piramidei (cerinte materiale) si apoi pe cele superioare
Piramida nevoilor personale
Exp.de
vârf

Realizare
personală

Nevoi estetice
(simetrie, ordine,
frumuseţe)
Nevoi cognitive
(cunoaştere, înţelegere,
curiozitate)
Satisfacţie personală
(Competenţă, aprobare, recunoaştere)

Nevoi afective
(afiliere, acceptare, apartenenţă)

Nevoi de securitate
(confort, siguranţă)

Nevoi fiziologice
(hrană, apă, aer)

© Carmen Teodosiu
Piramida nevoilor personale –
Exp.de

actualizare 2 vârf

Realizare
personală

Nevoi estetice
(simetrie, ordine,
frumuseţe)
Nevoi cognitive
(cunoaştere, înţelegere,
curiozitate)
Satisfacţie personală
(Competenţă, aprobare, recunoaştere)

Nevoi afective
(afiliere, acceptare, apartenenţă)

Nevoi de securitate
(confort, siguranţă)

Nevoi fiziologice
(hrană, apă, aer)

WIFI
Piramida nevoilor personale –
Exp.de

actualizare 1 vârf
Realizare
personală

Nevoi estetice
(simetrie, ordine,
frumuseţe)
Nevoi cognitive
(cunoaştere, înţelegere,
curiozitate)

Satisfacţie personală
(Competenţă, aprobare, recunoaştere)

Nevoi afective
(afiliere, acceptare, apartenenţă)

Nevoi de securitate
(confort, siguranţă)

Nevoi fiziologice
(hrană, apă, aer)

WIFI
Battery life
Cât înseamnă “de ajuns”?
C. CONSUMUL ÎN MASĂ
 Reprezintă cel mai important model de consum ca
pondere în societatea actuală
 Se bazează pe puterea de cumpărare ridicată a
consumatorilor şi disponibilitatea extremă a produselor
(diversitate şi cantitate)
 Reprezintă principalul motor al economiilor de piaţă
(capitaliste).
 Factori de influenţă:
 Progresul tehnologic, creşterea economică, urbanizarea
 Societatea de consum = Economia de piaţă bazată pe
cerere şi ofertă, specifică ţărilor capitaliste
CONSUMUL ÎN MASĂ - Origine

Revoluţia industrială Producţie în masă Consum în masă

• Avans tehnologic • Cantităţi uriaşe de • Disponibilitate


bunuri ridicată pentru
• Crearea liniilor de
producţie • Preţuri din ce în ce consum:
mai mici • Bunuri: cantitate /
• Productivitate preţ
ridicată
• Logistică :
magazine / mall-uri,
etc
• Timp
• Diversitate extremă
a ofertei de bunuri
CONSUMUL ÎN MASĂ : Filosofie

Comportamentul obişnuit al consumatorului:


• CONSUMĂ şi ARUNCĂ
(USE AND DUMP)

Apariţia unor modele de consum derivate:


• Consumerism
• Consum ostentativ
• Blocajul Cumpărătorului (consumer lock-in)
CONSUMUL ÎN MASĂ : EFECTE
POZITIVE NEGATIVE
 Asigurarea nevoilor de  De mediu: utilizarea
bază şi sociale unor intensiva a resurselor
largi categorii sociale deşeuri, poluare, etc.
 Creştere economică  Sociale – sociologice :

 Locuri de muncă
Consumul ca patologie
socială şi psihologică
 Economice: dispariţia
unor bunuri, servicii,
pieţe. (De ex. mai
reparaţi articole de
îmbrăcăminte sau
încălţăminte?)
CONSUMUL ÎN MASĂ - in loc de cifre:

106,000 cutii de
aluminiu sunt folosite
la fiecare 30 de
secunde in SUA
CONSUMUL ÎN MASĂ - în loc de cifre

170,000 baterii -
produse de Energizer
la fiecare 15 minute
CONSUMUL ÎN MASĂ - în loc de cifre

270,000 dinţi de
rechin = nr.
rechinilor ucişi în
fiecare zi pentru
consumul uman
Consumerism

 Tendinţa ca un grup relativ restrâns să consume foarte


mult
 Depăşirea nevoilor de bază (hrană, adăpost,
îmbrăcăminte) şi a celor sociale (comunicaţii, educaţie,
asistenţă medicală, etc.)
 Satisfacerea unor nevoi de tip post-modernist, adică
bunuri şi servicii rafinate, sofisticate şi tot mai
costisitoare
 Conduce la răspândirea consumului ostentativ
Consumul de masă: Critici
 Patologie socială şi psihologică: Fericirea e după colţ!
 Crearea (inducerea) unor
automatisme în rândul
consumatorilor de a cumpăra bunuri
care nu contribuie neapărat la
creşterea bunăstării (sociale) sau
satisfacţiei personale
 Apariţia unor fenomene sociale:
isteria cumpărăturilor
 Aparţia unor tulburări de
comportament : dependenţa de Deschiderea Mr. Bricolage Iasi
cumpărături (5,8 - 8,9 % din
americani)
 Creşterea alarmantă a morbidităţii
datorată unor boli asociate
consumului: obezitate, diabet, boli
cardio-vasculare.
Consumerism
20% din populaţia 20% din populaţia ţărilor
aferentă ţărilor cu cele cele mai sărace:
mai ridicate venituri:
 58% din producţia totală  consumă > 4% din
de energie a lumii; producţia globala de
energie
 deţine 74% din totalul  Deţin 1,5 % din reţelele
liniilor telefonice de telefonie
 consuma 84% din  Consumă 1,1% din
producţia de hârtie producţia de hârtie
mondială
 deţine în proprietate 87%  1% din autovehicule
din vehiculele care circulă
în lume
Consumerism
Categorii de cheltuieli Costă Priorităţi Ar costa
Mld. US$ (Mld. US$)
Producţia de cosmetice a SUA 8 Asigurarea educaţiei primare 6
Producţia de îngheţată în 11 pentru fiecare persoană
Europa Asigurarea apei potabile şi 9
serviciilor sanitare
Producţia de parfumuri din 12
Europa şi SUA Asigurarea sănătăţii 12
reproductive
Hrana animalelor de casă (pets) 17
din Europa şi SUA Asigurarea unui pachet de 13
servicii de sănătate minim
Distracţii mărunte ale oamenilor 35
(de bază) şi un aport
de afaceri din Japonia
alimentar standard pentru
Ţigările din Europa 50 fiecare persoană
Băuturile alcoolice din Europa 105
Drogurile din lume 400
Cheltuielile militare din lume 780
TOTAL 1418 TOTAL 40
Consumul ostentativ
(conspicuous consumption)
 Comportamentul consumatorului de a achiziţiona bunuri
şi servicii pentru creşterea percepţiei asupra statutului
social (status-display)
 Achiziţionarea de produse “de firma”
 Consumatorul este manipulat şi educat prin diverse
modalităţi de promovare

"Am zis să-mi


iau Rolls
Royce, dacă tot
zic oamenii că
nu mai are
Becali bani"
Gigi Becali
Consumul ostentativ : Funcţii
 Contribuie la crearea Sinelui extins – imaginea completă
a personalităţii umane ca sumă a persoanei şi bunurilor
materiale aflate în posesie
 Denotă valoarea simbolică a obiectelor materiale,
depăşind funcţionalitatea lor practică, contribuind la
construirea reprezentării personale şi a statut social
 Pentru ca un simbol să-şi îndeplinească funcţia socială, e nevoie
de 1 relaţie biunivocă între: posesorul simbolului
(consumatorul) şi un observator
 Astfel, consumatorul ramâne prins în re-inventarea
continuă a propriei imagini, ca urmare a schimbării trend-
ului
Blocajul Consumatorului

 Consumatorul are la dispoziţie puţine


alternative legate de schimbarea modul
consum, fiind “blocat”de normele sociale
sau de piaţă sau de contextul instituţional
 În acelaşi timp, consumatorul este asaltat
pe toate canalele informaţionale de oferte
extrem de diverse
Consumul durabil: Priorităţi
 Modificarea stilului de viaţă al consumatorului,
 Modificarea comportamentului consumatorilor,
 Conştientizarea consumatorilor, prin:
 Schimbări de natură socială, culturală, economică
şi de mediu
 Utilizarea şi dezvoltarea unor strategii care cresc
nivelul de constientizare asupra CD şi introduc noi
valori privind produsele şi serviciile durabile
Acţiuni necesare: Influenţarea
modelelor de producţie si consum
Examinarea promotorilor consumului:
 Identificarea obstacolelor şi a oportunităţilor de
schimbare
 Îmbunătăţirea produselor şi serviciilor  Business
 Modernizarea infrastructurii şi a politicilor Guvern
 Conştientizare, dialog şi reflecţie  Grupuri de
consumatori
… pentru a crea “un spaţiu de consum” pentru toţi
Părţi interesate (stakeholderi)
Cercetare – Educatia
Dezvoltare ONG-uri

Furnizori şi contractori Organizaţii


guvernamentale

Angajaţi Bănci

Producatori
Produsul Companii de asigurare

Competitori Investitori

Consumatori

Analişti
Municipalităţi

Autorităţi Consultanţi de vânzări


Consultanţi de
Media marketing Intermediari / Retaileri
Partile interesate:

 Interese şi responsabilităţi diferite faţă de


produse (productie) şi consum

 Inter-relaţii foarte complexe, dificil de


studiat şi de modificat
Consumul durabil: o abordare sistemică

• Extracţia Alegeri Decizii


resurselor ale “politice”
consuma
• Producţie torului

Alegeri ale
producătorilor Cerere
• Vânzare
Furnizare
• CONSUM

• End of life
management
 “The inherent vice of capitalism is the
unequal sharing of blessings; the
inherent virtue of socialism is the equal
sharing of miseries.”
 Winston Churchill