Cuprins

1 INTRODUCERE...................................................................................................................1
2 DESCRIEREA AMPLASAMENTULUI .................................................................................3
3 ISTORICUL TERENULUI...................................................................................................13
4 RECUNOASTEREA TERENULUI......................................................................................13
Situatia prezenta.....................................................................................................................15
Situatia prevazuta ..................................................................................................................15
5. MODEL CONCEPTUAL, ANALIZE, MOD DE INTERPRETARE A REZULTATELOR ....18
4. Ilustratii: ............................................................................................................................21
5. ANEXE:..............................................................................................................................21

Lista tabele

Tabelul nr. 1: Coloana litologica in forajul Sohatu....................................................................8

Tabelul nr. 2: Prevederi legale privind utilizarea azbestului si a produselor care contin azbest
........................................................................................................................................12
Tabelul nr. 3: Obligatii si masuri implicate de prezenta azbestului.........................................13
Tabelul nr. 4: Modelul conceptual..........................................................................................18
Tabelul nr. 5: Chimismul apei in forajul Sohatu F1, adancimea 40 m (anul 1968).................19

Abrevieri

APM Agentia pentru Protectia Mediului

HGR Hotararea Guvernului Romaniei
MMGA Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor
MAPDR Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale
OUG Ordonanta de Urgenta a Guvernului
APRA Agricultural Pollution Reduction Activity

SC NUTRICOM SA – Complexul Zootehnic Sohatu

Raport de Amplasament
1 INTRODUCERE

1.1 Context

Prezentul raport de amplasament a fost intocmit ca parte a documentelor care

constituie solicitarea de emitere a autorizatiei integrate de mediu, in conformitate cu
cerintele OUG nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat a
poluarii, aprobata cu modiifcari prin Legea nr. 645/2002.

Raportul de amplasament are ca scop evidentierea situatiei amplasamentului folosit

pentru instalatii listate in anexa I a OUG nr. 34/2002, in categoria de activitati
6.6. Instalaţii pentru creşterea intensivă a păsărilor sau a porcilor, cu o capacitate
mai mare de:
a) 40.000 de capete pentru păsări;
b) 2.000 de capete pentru porcii de producţie (peste 30 kg); si
c) 750 de capete pentru scroafe.

Instalatia care face obiectul prezentei documentatii este Complexul zootehnic

Sohatu aflat in gestiunea SC NUTRICOM SA Oltenita si avand ca activitate
reproductia si cresterea porcinelor.

1.2 Obiective

Principalul obiectiv al Raportului de amplasament este constituirea unui punct de

plecare atat pentru stabilirea conditiilor de conformare, cat si pentru evaluari
ulterioare ale conformarii cu prevederile legale privind prevenirea, reducerea si
controlul integrat al poluarii. Pentru realizarea acestui obiectiv, raportul de
amplasament trebuie:
• sa formeze punctul initial de referinta pentru evaluarile ulterioare ale
amplasamentului;
• sa furnizeze informatii asupra caracteristicilor fizice ale terenului si a
vulnerabilitatii sale;
• sa furnizeze dovezi ale investigatiilor si masurilor intreprinse anterior in
domeniul protectiei mediului.

Evaluarea amplasamentului are in vedere realizarea urmatoarelor obiective

specifice:
- analiza utilizarilor anterioare si actuale ale terenului pentru identificarea
potentialilor poluanti;
- elaborarea modelului conceptual pentru determinarea cailor de propagare in
mediu a potentialilor poluanti;
- identificarea zonelor efectiv sau potential contaminate;

SC NUTRICOM SA – Complexul Zootehnic Sohatu

Raport de Amplasament
- evaluarea starii de calitate a solului, apelor subterane si de suprafata, in cazul
identificarii unor zone poluate sau potential poluante.

Zona analizata cuprinde amplasamentul instalatiilor si vecinatatile acestuia care pot

fi afectate de activitatea desfasurata pe amplasament.

La elaborarea prezentului Raport s-a tinut seama de urmatoarele aspecte:

- Scopul principal al Raportului de amplasament este sa formeze punctul
initial de referinta fata de care se va face evaluarea acestuia la scoaterea
din functiune a instalatiei (in vederea stabilirii masurilor de redare a
amplasamentului in forma necesara utilizarii in viitor);
- La preluarea obiectivului de catre SC NUTRICOM SA Oltenita in mai
1996, acesta avea ca activitate tot cresterea porcilor;
- SC NUTRICOM SA a realizat ulterior o parte din refacerea grajdurilor si
modernizarea instalatiilor, aceasta actiune continuand si in prezent;
- In forma actuala, instalatia a fost populata in 1997 si a obtinut autorizatie
de mediu pe baza bilantului de mediu de nivel I si II intocmite conform
prevederilor legale.

In consecinta, din punct de vedere al SC NUTRICOM SA, anul 1997 este considerat
ca punct initial/ de referinta privind starea calitatii terenului iar prezentul Raport de
amplasament aduce doar completari si actualizari, pe baza investigatiilor
suplimentare efectuate in zona amplasamentului.

1.3 Domeniu si abordare

Raportul este impartit in urmatoarele capitole:

Capitolul 1 – Prezentarea titularului de activitate

Capitolul 2 – Descrierea terenului – descrierea utilizarilor actuale si decorul terenului
Capitolul 3 – Istoricul terenului - descrierea trecutului terenului
Capitolul 4 – Recunoasterea terenului – descrierea unor aspecte de mediu
identificate ca facand parte din descrierea terenului
Capitolul 5 – Discutia rezultatelor analizei si dezvoltarea unui “Model conceptual” de
management al amplasamentului
Capitolul 6 – Interpretarea datelor – Implicatiile modelului si recomandarile pentru o
actiune viitoare

si contine in “Anexe” materiale grafice si ilustratii.

In cadrul investigatiilor suplimentare a fost facuta o recunoastere a terenului ale

carei rezultate sunt prezentate in capitolul 4 si folosite in capitolele urmatoare pentru
a oferi baza modelului conceptual de evaluare pornind de la identificarea oricarei
surse reale sau potentiale de contaminare.

2
SC NUTRICOM SA – Complexul Zootehnic Sohatu
Raport de Amplasament
2 DESCRIEREA AMPLASAMENTULUI

2.1 Localizare

Comuna Sohatu este situata la cca. 35 km sud-est de Bucuresti, in judetul Calarasi

iar Complexul zootehnic Sohatu este amplasat in intravilanul vestic/ zona periferica
al/ a comunei, la cca. 800 m de extremitatea zonei locuite, pe partea stanga a
drumului judetean DJ 412 Galbinasi – Sohatu (Anexa nr. 1 – Plan de incadrare in
zona).

2.2 Proprietatea actuala

Complexul zootehnic Sohatu, inclusiv terenul aferent in suprafata de 134.024 m2

(amplasamentul principal) plus 70.900 m2 (amplasamentul iazurilor biologice) a fost
preluat de catre S.C. NUTRICOM S.A. in baza actului aditional la contractele si
statutele societatilor comerciale “NUTRICOM” SA Oltenita si “SUINPROD” SA
privind fuziunea prin absorbtie intre aceste societati comerciale (incheiere de
autentificare nr. 3524 din 28 iunie 1996, Biroul Notariatului Public Oltenita), in urma
caruia SC “COMSUIN” SA si-a incetat activitatea.

La efectuarea masuratorilor cadastrale pentru intocmirea cartii funciare, s-au

determinat pentru cele doua amplasamente urmatoarele suprafete: 134.298,37 m2
si respectiv 70.895,50 m2.

2.3 Utilizarea actuala a terenului

2.3.1 Categoria de activitate si operatorul

Activitatea principala a complexului zootehnic Sohatu este in prezent de
reproductie si crestere porcine pe baza unui material reproducator constand in 35
vieri si 2000 scroafe, in 2,2 cicluri de productie pe an, si de crestere pentru
sacrificare a unui numar de 38.000 porci, animalele fiind adapostite intr-un complex
de grajduri care insumeaza 2000 locuri pentru scroafe si 12.000 locuri pentru porcii
de carne.

Conform legislatiei in vigoare, activitatile descrise mai sus fac parte din categoriile
de activitati industriale pentru care este necesară obţinerea autorizaţiei integrate de
mediu, incadrandu-se la pct. 6.6. “Instalaţii pentru creşterea intensivă a păsărilor
sau a porcilor, cu o capacitate mai mare de:
a) 40.000 de capete pentru păsări;
b) 2.000 de capete pentru porcii de producţie (peste 30 kg); sau
c) 750 de capete pentru scroafe”.
din Anexa 1 a OUG nr.34/2002 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al
poluarii, aprobata cu modificari prin Legea nr. 645/2002.

Operatorul instalatiilor este S.C. NUTRICOM S.A cu sediul in Municipiul Oltenita,

str. Portului Nr. 52.
3
SC NUTRICOM SA – Complexul Zootehnic Sohatu
Raport de Amplasament
 2.3.2 Categoria de folosinta a terenului
Conform inscrisului in cartea funciara, terenul se incadreaza in categoria de
folosinta CC (curti construite), codul grupei destinatie TDI.

2.3.3 Activitati desfasurate pe amplasament

Procesele operationale din cadrul fermei de porci pot fi impartite in secvente dupa
cum urmeaza.

A. Activitati pentru reproductia si ingrasarea porcilor

• activitati de reproductie porcine constand din insamantare artificiala in

laboratorul propriu al fermei cu materialul reproducator al acesteia (hibrid
PIC), precum si din perioadele de asteptare, de fatare si alaptare pentru
2000 scroafe cu o medie de 22 purcei/an;
• crestere tineret porcin (8.800 locuri/ ciclu, cu 6 cicluri/ an inclusiv
perioadele de curatare a adaposturilor intre cicluri) de la intarcare pana la
transferul in halele de ingrasare;
• populare cu animale (tineret la 25-30 kg) aduse din halele de crestere
tineret si instalarea acestora in halele de ingrasare (12.000 capete/ ciclu, cu
3.16 cicluri/ an);
• dezvoltare a masei corporale a animalelor (proces biologic)
• incarcare animale adulte (100-110 kg) pentru a fi transportate cu auto la
abator;
• activitati de asistenta si suport pentru procesele biologice de reproductie
si crestere a greutatii corporale a animalelor:
- laborator insamantare artificiala amplasat in hala G6;
- adapostire, constand din: cele 16 hale cu boxe comune si individuale
(caracteristicile constructive ale halelor, dotarea cu instalatii
tehnologice a acestora, repartitia locurilor de adapostire animale pe
hale si boxe sunt prezentate in tabelele nr. 1 si nr. 2 din anexa nr. 1 la
solicitarea pentru obtinerea autorizatiei integrate);
- furnizare hrana, constand din: aprovizionare cu mijloace auto;
descarcare in buncare amplasate la fiecare hala si administrare din
buncare, prin reteua de distributie, la fiecare boxa;
- alimentare cu apa, prin sistem cu adapatoare cu suzete;
- curatarea adaposturilor, prin spalarea canalelor de colectare a
dejectiilor cu furtunul (la 1 – 2 zile) sau cu masini de curatat cu apa
sub presiune la sfarsitul fiecarui ciclu de productie; aceasta secventa
include colectarea si evacuarea dejectiilor, in amestec cu apa de
spalare, din hale prin canalizare catre statia de pompare;
- asistenta veterinara de specialitate.

B. Activitati de furnizare a utilitatilor pe amplasament

- alimentare cu apa pentru: adapat, consum menajer la filtrul sanitar,

curatare adaposturi, rezerva de incendiu; sistemul de alimentare cu
apa consta din: put forat amplasat in coltul sud-vestic al incintei (H=
45 m, echipat cu pompa submersibila tip HEBE cu Q instalat = 4,5 l/s,
4
SC NUTRICOM SA – Complexul Zootehnic Sohatu
Raport de Amplasament
 V captat in 2002= 144.000 m3); un al doilea put de aceeasi adancime
situat in afara amplasamentului la cca. 500 m nord-est, folosit
alternativ cu putul din incinta; rerezervor de stocare din beton armat,
suprateran, V=200 m3, inclusiv pentru rezerva de incendiu; statie
hidrofor; retea de distributie;
- alimentare cu combustibil tip gaz propan – stocat in 2 + 2 +1
rezervoare de cate 5.000 l amplasate cate 2 si 1 pe trei platforme
betonate imprejmuite cu gard de plasa;
- alimentarea cu energie electrica – se face de la reteaua de
distributie a Sistemului Energetic National, prin intermediul unui post
de transformare proprietate RENEL;
- alimentarea cu carburanti (motorina) pentru autovehicule si cele
doua grupuri electrogene autonome se face prin preluarea cantitatilor
necesare de la statia de distributie carburanti proprie amenajata pe
platforma speciala si dotata cu rezervor metalic de 22.000 litri
suprateran si pompa de distributie.

C. Activitati de gospodarire a deseurilor si apelor uzate

- colectare in reteaua de canalizare;

- transfer prin canalizare in bazinul de stocare/ egalizare al statiei de
pompare;
- pompare in 9 iazuri biologice/ lagune situate pe amplasamentul situat
la cca. 800 m vest de amplasamentul principal;
- stocarea si fermentarea anaeroba a dejectiilor lichide in lagune;
- descarcare periodica a dejectiilor fermentate pentru a fi folosite ca
fertilizant: preluate fie sub forma lichida prin pompare in vidanja fie
sub forma solida prin extragere cu incarcatoare tip WOLA si
transportare cu tractoare, remorci sau bene.

Mai multe detalii ale proceselor pot fi gasite in sectiunea 2.3 din solicitarea pentru
obtinerea autorizatiei integrate de mediu.

2.3.4 Modul de utilizare a terenului

Locatiile in cadrul fermei ale fiecarui proces mentionat mai sus, sunt descrise in
sectiunea urmatoare si prezentate in planul de situatie din Anexa nr. 2 si in tabelul B
din Anexa nr. 3 reprodus dupa Fisa Bunului Imobil extras din Cartea funciara.

Conform tabelului B mentionat, suprafata totala ocupata de constructii pe

amplasamentul principal de 134.298,37 m2, este de 38.212,21 m2. In prezent insa,
constructiile C37 – C44 (foste patule de porumb) care totalizau o suprafata de
6403,27 m2 au fost demolate, terenul fiind imprejmuit cu gard de plasa si folosit ca
loc de depozitare pentru diverse resturi metalice; au fost construite in plus cele trei
platforme pentru rezervoarele de gaz propan.

Gradul de ocupare a terenului cu constructii este de cca. 23,68 %.

Caile de acces din incinta sunt betonate, dar starea acestora este in unele locuri
deteriorata.
5
SC NUTRICOM SA – Complexul Zootehnic Sohatu
Raport de Amplasament
Restul terenului este inierbat si plantat cu pomi (Figura nr. 12).

Pe amplasamentul iazurilor biologice/ lagune, singura cladire este casa de pompe.

Lagunele sunt incinte executate in semirambleu, inchise prin diguri de pamant, cu
cota de 2,5 m la coronamentul digului, si prevazute cu fante deversoare din beton.

2.3.5 Impact potential

In legatura cu zonele de pe amplasament, potential afectate de activitatea

desfasurata in prezent, acestea sunt in principal legate de procesul si traseul de
evacuare si stocare a dejectiilor. Aceste instalatii sunt tratate pe larg in cadrul
capitolului de recunoastere a terenului (Capitolul 4 din acest raport). Trebuie
subliniat riscul de producere a pierderilor din lagunele de stocare a dejectiilor, atat
prin deversare cat si prin exfiltratii, care se pot produce datorita colmatarii lagunelor
mai ales in perioadele de ploi abundente, dar si riscul de pierderi din conductele
subterane, datorita unor potentiale neetanseitati. Chiar daca efectul pierderilor de
dejectii din aceste instalatii este benefic pentru aportul de nutrienti in sol, trebuie
avuta in vedere poluarea potentiala cu nutrienti a freaticului, mai ales tinand cont de
nivelul ridicat al panzei freatice din zona si de proximitatea vecinatatii cu Valea Rasa
in care exfiltratiile din lagune pot ajunge prin scurgere directa prin sol dar si prin
intermediul canalului de desecare aflat in partea nordica.

Un alt aspect este acela ca majoritatea cladirilor de pe amplasament, atat

functionale cat si nefunctionale, sunt acoperite cu placi de azbociment (Figura nr. 1).
Pe termen lung, pana la eliminarea completa a azbocimentului de pe amplasament,
exista riscul eliberarii fibrelor de azbest in atmosfera in timpul reparatiilor efectuate
si la demolarea acoperisurilor, precum si ulterior datorita deseurilor rezultate care nu
sunt indepartate de pe amplasament.

In final mai trebuie mentionate aspecte legate direct de managementul general al

amplasamentului. In prezent, in ferma sunt in curs lucrari de modernizare a halelor
I4 – I6, ceea ce confera zonei respective aspectul de santier. De asemenea, zona
fostelor patule, folosita ca zona de depozitare deseuri metalice si utilaje dezafectate
creeaza un aspect dezagreabil (Figura nr. 11) . Eliminarea acestora si ecologizarea
zonei nu reprezinta inca o prioritate, dar trebuie avuta in vedere pentru viitor.

2.4 Folosintele terenurilor din imprejurimi

2.4.1 Folosintele actuale ale terenului din imprejurimi

Amplasarea si vecinatatile fermei sunt prezentate in “Planul de incadrare in zona”
din Anexa nr. 1. In ce priveste amplasamentul principal, toate terenurile din jur sunt
folosite in scop agricol. In partea estica, exista inca o ferma zootehnica privata
(crestere porcine) care se invecineaza direct cu zona locuita a comunei Sohatu, iar
in nord, la cca. 500 m se afla un canal de desecare.

Amplasamentul lagunelor este inconjurat de asemenea de terenuri agricole; in

partea de nord, adiacent se afla acelasi canal de desecare iar la est un drum de 4 m

6
SC NUTRICOM SA – Complexul Zootehnic Sohatu
Raport de Amplasament
latime; in partea vestica, la cateva zeci de metri este Valea Rasa, mic afluent de
stanga al Argesului.

Valea Rasa este amenajată cu câteva iazuri având folosinţă piscicolă în regim
nefurajat, localizate eşalonat din amonte spre aval astfel: Progresu (14 ha), Sohatu
I-II (20 ha), Donicioara I (15,6 ha), Donicioara II (4,9 ha), Aprozi I (17,1 ha), Aprozi II
(8,9 ha).

2.4.2 Amenajari viitoare in zona

Conform celui mai recent PUG al comunei Sohatu, din care este preluata portiunea
prezentata in Anexa nr. 1.b., in extravilanul comunei nu sunt prevazute dezvoltari
viitoare. In ce priveste vecinii din intravilan, acestia pot sa construiasca inclusiv
locuinte, in conditiile legii si avand cunostinta de vecinatatea cu ferma zootehnica.

2.5 Utilizarea substantelor chimice

Singurele substante chimice folosite ocazional pe amplasament sunt materialele

dezinfectante pentru igienizarea halelor ulterior spalarii mecanice a acestora dupa
fiecare ciclu de productie, tipul si/sau frima producatoare putand sa varieze de la un
an la altul (VIRCON, ALDECOL, FARMFLUID, VERUCIDAL). Acestea nu se
depoziteaza in incinta; se aduce periodic de la magazia S.C. NUTRICOM S.A. sau
direct de la furnizori, cantitatea necesara spalarii dupa fiecare ciclu de productie,
pastrandu-se evidenta intrarilor. Cantitatea anuala utilizata este de cca. 90 l/ an

Substantele desinfectante sunt evacuate la canalizare odata cu apele de spalare,

fara a reprezenta un risc de contaminare a solului sau a apelor subterane, dar
oricum nu sunt periculoase nici pentru oameni si nici pentru mediu.

2.6 Topografie si scurgere

Din punct de vedere al unitatilor de relief, terenul face parte din subunitatea Câmpia
Mostiştei (cu altitudini medii între 60 - 65 mdMN în nord şi 20 mdMN în sud), care
include Câmpia Nana -corespunzând interfluviilor situate la est de cursurile râurilor
Argeş, Dâmboviţa şi Pasărea- precum şi Lunca Argeşului, a cărei dezvoltare creşte
de la Budeşti în aval. Directia generala de scurgere a apelor de suprafata este nord-
sud.

2.7 Geologie si hidrologie

a. Geologie

Teritoriul judetului Calarasi se suprapune peste Platforma Valaha, partea joasa a

Platformei Moesice, care se compune dintr-un soclu cristalin si o cuvertura
sedimentara. Cuvertura sedimentara este reprezentata de o succesiune de
formatiuni (de la Carboniferul inferior la Cuaternar) care se pot delimita litologic si
structural in doua sectiuni:
1. la baza, peste fundament, un sedimentar vechi alcatuit din calcare, argile,
dolomite, marnocalcare de la 1500 – 2000 pana la peste 5000m;
7
SC NUTRICOM SA – Complexul Zootehnic Sohatu
Raport de Amplasament
 2. depozitele de suprafata apartin Cuaternarului, incepand cu Stratele de
Fratesti compuse din pietrisuri si nisipuri, peste care este complexul marnos
urmat de loess mai vechi din pleistocen si nisipuri. Cele mai noi depozite sunt
in lunca si contin nisipuri si pietrisuri care ating grosimi de 10-30m pe
Dunare.

Din punct de vedere stratigrafic, formatiunile superficiale cuprind depozite

cuaternare de varsta holocena, cu adancimi de 100 – 200 m, fiind alcatuite din
loessuri si depozite loessoide si din depozite fluviatile (sursa: Harta Geologica a
zonei - Extras din Harta geologica a Romaniei, 1978).

Pentru zona amplasamentului studiat, conform datelor la forajul Sohatu F1 din

reteaua nationala de observatie pentru primul strat freatic, executat in 1968, coloana
litologica, prezinta caracteristicile din tabelul nr. 1 (reprodus dupa proiectul ”APRA”
Agricultural Pollution Reduction Activity in Romania):

Tabelul nr. 1: Coloana litologica in forajul Sohatu

Adâncime (m) Tip litologic

0,00 ÷ 1,00 Pământ vegetal cafeniu
1,00 ÷ 5,80 Argilă slab nisipoasă, compactă
5,80 ÷ 6,80 Nisip mediu, necoeziv
6,80 ÷ 9,00 Nisip mediu – grosier cu pietriş φ <2 cm
9,00 ÷ 11,00 Nisip mediu şi grosier cu rare elemente de pietriş φ <0,5 cm
11,00 ÷ 11,80 Nisip fin cu pietriş φ <2 cm
11,80 ÷ 13,70 Nisip fin şi mediu, coeziv cu foarte rare elemente de pietriş
13,70 ÷ 14,50 Nisip fin cu pietriş şi bolovăniş
14,50 ÷ 16,00 Nisip fin, cenuşiu, coeziv
16,00 ÷ 17,00 Nisip mediu, argilos, cenuşiu, slab coeziv
17,00 ÷ 18,80 Argilă compactă, cenuşie

Conform prevederilor din “Normativul de proiectare antiseismica a constructiilor de

locuinte social-culturale, agrozootehnice si industriale” – P-100-92, zona seismica a
amplasamentului este zona D, caracterizata printr-o intensitate seismica de gradul
VIII, cu o perioada de colt Tc = 1,5 s.

b. Hidrogeologie

In zona judetului Calarasi sunt cantonate doua acvifere:

- acviferul superior (apa freatica), cantonat in depozite loessoide, slab
permeabile, cu grosimi variabile (5-15m), in care apa curge cu nivel liber;

- acviferul inferior, cu grosime de 8-11m, cantonat in Stratele de Fratesti si

alcatuit la partea superioara din nisipuri fine, iar la partea inferioara din
pietrisuri si bolovanisuri; acest acvifer, in care miscarea apei este sub
presiune, are o extindere regionala. In nord este puternic exploatat,
reprezantand principala sursa de apa potabila.

Cele doua acvifere sunt separate de stratul argilos de la baza loessului, care
prezinta insa numeroase zone de eroziune, astfel ca, grosimea lor este de max. 1m.
8
SC NUTRICOM SA – Complexul Zootehnic Sohatu
Raport de Amplasament
In general, alimentarea acviferului freatic are loc atat prin aflux din zona nord-estică
învecinată, prin infiltraţii din precipitaţii, cât şi din aportul cursurilor de suprafaţă, iar
drenajul se produce în cea mai mare parte pe conturul limitei sudice, respectiv către
râul Argeş.
In zona Sohatu, spectrul curgerii evidenţiază o direcţie generală a curgerii subterane
freatice de la NE – SV, între hidroizohipsele de 44 mdMN şi 24 mdMN către
descărcare (sursa: proiect APRA).

Gradienţii hidraulici ai curgerii subterane au valori de 2,3 ‰ între localitatea Sohatu

şi Valea Rasa, între 1 – 1,5 ‰ de-a lungul Dîmboviţei, 1,4 ‰ în compartimentul
central (Aprozi) şi respectiv 2,4 ‰ în zona de drenaj către Argeş. (sursa: proiect
APRA)

In ce priveste nivelul hidrostatic in zona amplasamentului, se pare ca in ultimii ani

s-a inregistrat o ridicare a acestuia. Astfel, daca in 1973, nivelul hidrostatic in forajele
de alimentare cu apa ale fermei era inregistrat la adancimea de - 8,5 m (aviz de
gospodarirea apelor emis in 1973), in prezent se indica, orientativ, ca nivelul
hidrostatic al panzei freatice este situat la adancimea de 2 - 6 m in localitatea Sohatu
(sursa: proiect APRA).

Calitatea apei freatice este influentata de depozitarea necontrolata a dejectiilor de

animale atat din fermele zootehnice (porcine, ovine, pasari) cat si din gospodariile
individuale.

Terenurile comunei Sohatu se afla in zona vulnerabila la poluarea cu nitrati proveniti

din surse agricole SOHATU care acopera o suprafata de 7035 ha. Amplasamentul
acestei zone este situat la confluenţa cursurilor cu calitate degradată ale Dâmboviţei
şi Argeşului şi în lungul văii Rasa (afluent de stânga al Argeşului) şi include fermele
de porci de la Sohatu şi Vasilaţi, cât şi oraşul Budeşti, cu problemele sale generate
de lipsa dotărilor edilitare în privinţa canalizării şi respectiv a unei staţii de epurare.

c. Hidrologie

Reteaua hidrografica strict din zona amplasamentului este reprezentata de micul

curs de apa Valea Rasa (S= 95 km2; L= 19 km) apartinand retelei proprii de afluenti
ai Argesului dezvoltat in zona de campie.

2.8 Clima

Parametrii climatici care caracterizeaza zona sunt cei corespunzatori statiei meteo
Bucuresti.

2.9 Autorizatii curente

SC NUTRICOM SA detine urmatoarele acorduri, autorizatii, avize si adeverinte de

acceptare pentru desfasurarea activitatiilor specifice la ferma zootehnica Chirnogi:

9
SC NUTRICOM SA – Complexul Zootehnic Sohatu
Raport de Amplasament
- Autorizatie de mediu emis de catre Inspectoratul de Protectia Mediului Calarasi
- Adeverinte emise de Primaria Sohatu pentru depozitare deseuri si folosirea
apelor la ferti-irigatii;
- Autorizatie sanitar-veterinara.
- Autorizatie PSI.

2.10 Planificarea monitorizarii

Cerintele de monitorizare si raportare conform legislatiei in vigoare au fost

prezentate detaliat in sectiunea 2.8 din solicitarea pentru obtinerea autorizatiei
integrate de mediu. In cele ce urmeaza sunt succinct trecute in revista obligatiile de
monitorizare.

Apa potabila
Monitorizarea calitatii apei prelevate din put si a apei uzate se face prin analize
trimestriale conform cerintelor DSV. Probele de apa uzata se iau din instalatia de
pompare din incinta si, desi apa uzata nu se evacueaza direct in receptori naturali,
parametrii sunt comparati cu limitele din NTPA 001/1997 (?). In consecinta, nu se
cunoaste chimismul dejectiiilor fermentate.

Material fertilizant
Pana in prezent, aplicarea pe camp a materialului fetilizant extras din lagune a fost
in sarcina SC NUTRICOM SA. Conform inregistrarilor, s-a efectuat decolmatarea
lagunelor in 1998 si apoi in 2000. Exista obisnuinta inregistrarii cantitatilor aplicate si
datelor la care se efectueaza actiune. Odata cu modernizarea instalatiei de tratare/
stocare a dejectiilor este necesar sa se efectueze analizele specificate de legislatia
in vigoare.

In prezent, aceste analize sunt obligatorii doar pentru “namoluri” conform

prevederilor ordinului comun MMGA si MAPDR nr. 374-708/ 2004, care modifica
prevederile ordinului MMGA nr. 49/ 2004, si vizeaza in primul rand continutul de
metale grele. Oricum, prin coroborarea acestor prevederi cu cele din ordinul comun
MMGA si MAPDR nr. 242/2005 este foarte posibil ca analizele mentionate sa fie
solicitate si pentru orice alt material fertilizant provenit din fermele zootehnice, in
vederea protectiei apelor freatice impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse
agricole.

Managementul deseurilor
Evidenta gestionarii deseurilor se va face de catre operator conform prevederilor
HGR nr. 856/ 2002, titularul avand obligatia intocmirii si raportarii acestor evidente la
APM Calarasi.

Registrul poluantilor emisi

Raportarea emisiilor (enterice si din managementul dejectiilor) care depasesc
valorile de prag stabilite conform prevederilor de raportare pentru Registrul
poluantilor emisi, continute in ordinul MAPM nr. 1144/ 2002 si explicitate in
sectiunile 3 din solicitarea pentru obtinerea autorizatiei integrate de mediu.

10
SC NUTRICOM SA – Complexul Zootehnic Sohatu
Raport de Amplasament
2.11 Incidente legate de poluare

In istoricul fermei, de la infiintare in forma actuala si pana in prezent, nu s-au

inregistrat incidente majore avand ca urmari poluarea solului sau a apelor
subterane. In vara acestui an, datorita ploilor abundente si gradului ridicat de
colmatare a lagunelor, s-au semnalat reclamatii de la proprietarii de terenuri agricole
din zona care pun efectul baltirii apei pe terenurile lor in seama exfiltratiilor de ape
uzate din lagune. Pana la data completarii acestui raport, nu s-a stabilit cu
certitudine sursa acestor inconveniente, fenomenul putand sa se datoreze excesului
de apa din precipitatii.

2.12 Vecinatatea cu specii sau habitate protejate sau zone sensibile

Pe amplasamentul instalatiei si in imprejurimile imediate nu exista specii de animale

sau plante protejate prin reglementarile legale in vigoare. De asemenea, pe
amplasament sau in vecinatatea acestuia nu exista arii protejate din ratiuni istorice
sau culturale.

Se semnaleaza insa faptul ca Valea Rasa este amenajată cu câteva iazuri având
folosinţă piscicolă în regim nefurajat (vezi punctul 2.4.1).

2.13 Conditiile cladirilor

Cladirile halelor in functiune si in curs de refacere, sunt in principal din beton, cu

urmatoarele caracteristici:
- regim de inaltime – tip parter;
- fundatii – izolate, din beton armat;
- structura de rezistenta – din stalpi si grinzi din beton armat prefabricat, pe care
se reazema chesoanele de acoperis;
- zidarie de caramida;
- acoperis – format din doua straturi din placi de azbociment intre care se afla un
strat termoizolant de 10 cm din vata minerala;
- tamplaria – usi si ferestre din tamplarie metalica;
- finisaje:
- tencuieli exterioare - din mortar de ciment si zugraveli de var;
- tencuieli interioare – mortar de ciment si zugraveli de var;
- pardoseli – strat de rezistenta din beton, canale dejectii si
gratare din beton sau plastic (la maternitate si tineret).
Cladirile halelor au fost in majoritate refacute prin inlocuirea tuturor coamelor,
inclusiv refacerea izolatiei in zona acestora, inlocuirea placilor de azbociment sparte
sau crapate, refacerea portiunilor de acoperis total distruse” si sunt in prezent in
stare buna (Figura nr.1 ). S-au refacut si dotarile interioare ale acestora: instalatie
automatizata de furajare sau pentru controlul microclimatului (Figura nr.10). In
prezent se lucreaza la refacerea halelor I4 – I6 (Figura nr. 9).
Cladirea fostei centrale termice este nefolosita, desi nu este degradata, urmand sa i
se dea o noua destinatie.

11
SC NUTRICOM SA – Complexul Zootehnic Sohatu
Raport de Amplasament
In timpul intalnirilor cu operatorul instalatiilor si cu autoritatile locale pentru protectia
mediului in legatura si cu celelalte ferme detinute de SC NUTRICOMN SA, au fost
discutate aspectele legate de conformarea cu prevederile articolelor 12 (1) si 13 din
HGR nr. 124/ 2003 privind prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu
azbest, reproduse mai jos.

Tabelul nr. 2: Prevederi legale privind utilizarea azbestului si a produselor care contin azbest

HGR nr. 124/ 2003

Articol, Continut
(alineat),
anexa
(1) În scopul protecţiei sănătăţii populaţiei şi a mediului, de la 1 ianuarie 2007 se
Art. 12. (1) interzic toate activităţile de comercializare şi de utilizare a azbestului şi a
produselor care conţin azbest.
Produsele care conţin azbest, comercializate până la data intrării în vigoare a
Art. 13. prezentei hotărâri, pot fi utilizate până la încheierea ciclului de viaţă al acestora, dar
nu mai târziu de 31 decembrie 2006.
3. Utilizarea azbestului înseamnă activităţi care implică manipularea unei
Anexa nr. 1 cantităţi mai mari de 100 kg de azbest brut pe an şi care se referă la:
“Semnificatia
termenilor - producerea minereului de azbest brut, exclusiv orice proces asociat direct cu
utilizati” extracţia minereului;

- fabricarea şi finisarea industrială a următoarelor produse la care se utilizează

azbest brut: azbociment sau produse din azbociment, produse de fricţiune, filtre,
textile, hârtie şi carton, garnituri, materiale pentru ambalare şi pentru armare,
căptuşeli pentru pardoseală, materiale de etanşare.

4. Lucrări cu produse care conţin azbest înseamnă alte activităţi decât cele
referitoare la utilizarea azbestului şi de la care se emite azbest în mediu.

5. Deşeuri de azbest înseamnă orice substanţă sau obiect cu conţinut de azbest

care este considerat deşeu în conformitate cu prevederile anexei nr. IA la
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001.

Daca prevederile articolului 13 sunt fara echivoc, semnificatia termenilor din Anexa
nr. 1 nu expliciteaza sintagma “utilizare a produselor care contin azbest”, lasand
cuvintelor sensul lor ca atare. Conform semnificatiei de la punctul 4 al acestei anexe
referitoare la sintagma “lucrari cu produse care contin azbest”, doar acele activitati
“de la care se emite azbest in mediu” sunt considerate “lucrari cu produse care
contin azbest”.

Avand in vedere ca cerinta legala din art. 13, coroborata cu semnificatia atribuita
lucrarilor “cu produse care contin azbest” conduc la interpretari diferite ale textului
legislativ, tinand seama de larga raspandire a utilizarii placilor de azbociment in
fermele agricole, atat in Romania, cat si in alte State Membre ale UE, de costurile
excesive legate de inlocuirea acestuia si de faptul ca legislatia specifica acestui
sector nu este in concordanta cu planul de implementare pentru Directiva IPPC, s-a
convenit sa se ceara sprijinul autoritatii centrale pentru protectia mediului in
clarificarea problemelor privind necesitatea conformarii instalatiilor cu cerinta
legislatiei privind utilizarea azbestului si a produselor care contin azbest.

12
SC NUTRICOM SA – Complexul Zootehnic Sohatu
Raport de Amplasament
Oricum insa, in toate operatiile cu aceste materiale care se vor efectua pe
amplasament, operatorul trebuie sa respecte prevederile aceluiasi HGR nr. 124/
2003 continute in art. 11 si reproduse in tabelul nr. 4 de ma jos.

Tabelul nr. 3: Obligatii si masuri implicate de prezenta azbestului

HGR nr. 124/ 2003 – art. 11

Alineat Continut

Art. 11. - Titularii activităţilor care implică prezenţa azbestului sunt obligaţi să ia măsuri pentru a se
asigura că:
activităţile care implică lucrări cu produse ce conţin azbest nu reprezintă o sursă
Lit. a) semnificativă de poluare a mediului cu fibre sau praf de azbest;
demolarea clădirilor, a structurilor şi instalaţiilor care conţin azbest şi îndepărtarea
Lit. b) azbestului sau a materialelor care conţin azbest nu conduc la o poluare semnificativă
a mediului cu azbest;
transportul şi depozitarea deşeurilor care conţin praf şi/sau fibre de azbest nu sunt
Lit. c) însoţite de emisii de praf şi/sau fibre de azbest în aer şi nici de împrăştierea de
lichide care conţin fibre de azbest;
Lit. d) depozitarea deşeurilor care conţin praf şi/sau fibre de azbest se face cu tratarea,
ambalarea sau acoperirea corespunzătoare a acestora, avându-se în vedere
condiţiile locale, astfel încât să se prevină poluarea mediului cu azbest.

2.14 Raspuns de urgenta

In prezent, ferma zootehnica detine atat “Planul de prevenire si interventie in caz de

incendii” cat si “Planul de prevenire si combatere a poluarilor accidentale” (anexa la
autorizatia de gospodarire a apelor).

Aceste planuri sunt elaborate in conformitate cu prevederile legislative in vigoare,

sunt pastrate la sediul unitatii si se pun la dispozitia organelor de control, la cerere.

3 ISTORICUL TERENULUI
Complexul zootehnic Sohatu detinut de S.C. NUTRICOM S.A. s-a organizat in urma
fuziunii prin absorbtie a fermei de porcine detinuta de SC SUINPROD SA Sohatu.
Ferma zootehnica dateaza din anii 70, in 1973 fiind deja emis avizul de
gospodarirea apelor pentru extinderea capacitatii fermei de la 20.000 la 30.000
capete.

4 RECUNOASTEREA TERENULUI

4.1 Probleme identificate

Aspectele care au fost evidentiate cu ocazia verificarilor in teren ca neconformari la

data vizitarii amplasamentului sau ca necesitand o investigatie mai detaliata sunt
legate de: integritatea sistemului de colectare-transport-stocare a apelor uzate cu
dejectii, in special de bazinele/ iazurile de stocare dejectii, si de materialele de
constructie utilizate pentru acoperisuri (placi de azbociment).

13
SC NUTRICOM SA – Complexul Zootehnic Sohatu
Raport de Amplasament
4.2 Probleme ridicate

In urma examinarii terenului si tinand seama de faptul ca in prezent exista inca in

incinta puncte de lucru (santier) pentru refacerea halelor, se considera ca sunt
necesare urmatoarele masuri:
a) Refacerea portiunilor degradate ale retelei de canalizare si inspectarea
periodica a acesteia (conducte, rigole si racorduri); acoperirea caminelor de
vizitare dupa fiecare inspectare;
b) Spalarea canalelor in hale cu frecventa necesara pentru a se elimina
posibilitatea infundarii si refularii canalizarii;
c) Finalizarea lucrarilor de reabilitare a halelor;
d) Eliminarea periodica a deseurilor de fier vechi pentru valorificare;
amenajarea unei zone speciale de depozitare a tuturor deseurilor
valorificabile dupa incheierea actiunilor de reabilitare a cladirilor
e) Actiuni de intretinere a incintei;
f) Refacerea instalatiei de stocare/ tratare a dejectiilor;
g) Conformarea cu legislatia in vigoare privind prevenirea, reducerea şi
controlul poluării mediului cu azbest (HG 124/2003) prin realizarea
cerintelor prezentate in sectiunea 2.13 si tabelele nr. 2 si nr. 3.

Dintre acestea, se considera ca cea mai importanta este aceea de refacere a

instalatiei de stocare/ tratare a dejectiilor.

4.3 Depozite de materiale si substante chimice

Pe amplasament nu exista depozite de substante chimice.

4.4 Instalatia de tratare a dejectiilor

O parte importanta a actiunii de recunoastere a terenului s-a concentrat pe

examinarea intregului sistem de colectare, transport si tratare a apelor uzate.

A. Tratarea apelor uzate tehnologice

Sistemul de canalizare interioara si exterioara pentru apele uzate tehnologice –

dejectii lichide - se poate urmari pe planul de situatie din Anexa nr. 2, fiind format
din:
• canale de colectare a dejectiilor, situate sub partea cu gratare a boxelor(cu
perna de apa si dispozitiv de preaplin in halele de maternitate si tineret)
• canale de fund de evacuare, pozate sub nivelul canalelor de colectare, cu
descarcare directa in canalul colector exterior;
• canale colectoare exterioare din tuburi de azbociment Ǿ 250 si 300;
• camine de vizitare
• rigole exterioare, betonate, neacoperite la halele G1, G3 si G4 pentru
colectarea dejectiilor din aleile exterioare
• instalatie de pompare pentru evacuarea dejectiilor in afara fermei (Figura nr.
8), formata din:
- bazin tampon/de egalizare;
- 2 pompe tip AC 65 x 50, Q=17 m3/h;

14
SC NUTRICOM SA – Complexul Zootehnic Sohatu
Raport de Amplasament
 - conducta din azbociment Ǿ 400, ingropata, pentru transferul dejectiilor
in cele 9 lagune B1 – B9 amplasate in afara amplasamentului
principal, la cca. 800 m vest fata de ferma.

Cele 9 lagune sunt reprezentate in planul din Anexa nr. 4. Conform proiectului, apa
uzata se poate descarca printr-o conducta prevazuta cu trei vane, alternativ in
lagunele B1, B4 si B7 de unde trece respectiv in lagunele B2 - B3 – B6, B5 – B6 sau
B5 – B8 – B9 si B8 – B9.

Situatia prezenta
In prezent, prin reteaua de canalizare sunt colectate dejectiile, apele uzate
menajere si apele pluviale. Statia de pompare functioneaza timp de 6 – 7 ore / zi,
asigurand evacuarea unui volum maxim de cca. 238 m3 / zi (2 x 17 x 7 = 238).

Stocarea dejectiilor in lagune (iazuri biologice) asigura fermentarea anaeroba a

acestora. De aici, dejectiile fermentate trebuie sa fie evacuate periodic in vederea
utilizarii ca material fertilizant. In functie de cererea din zona, se pot livra fie dejectii
fermentate in stare lichida, fie dejectii fermentate in stare solida, extrase cu
incarcatoare tip WOLA din lagunele colmatate in care fractia lichida s-a pierdut prin
evaporare.

In legatura cu sistemul de management al dejectiilor utilizat la ferma Sohatu sunt de

semnalat urmatoarele aspecte:
- Lagunele nu sunt impermeabile, fiind construite cu diguri din pamant; exista
posibilitatea infiltrarii dejectiilor prin fundul si taluzele lagunelor cu poluarea
panzei freatice si a solului;
- In timp, lagunele ajung in diferite stadii de umplere, necesitand o urmarire atenta
pentru decolmatarea celor pline si dirijarea apei pompate catre cele mai goale;
- In unii ani nu se pot gasi beneficiari de material fertilizant. De ex. in anul 2005,
datorita ploilor abundente, nu s-a putut face descarcarea dejectiilor in stare
lichida, acestea acumulandu-se; in asemenea conditii, exista riscul deversarii
dejectiilor pe terenurile din jur;
- In prezent, nu se cunoaste exact procentul de dejectii si ape uzate menajere din
totalul de ape pompate in lagune, nefacandu-se o monitorizare a apelor uzate
tehnologice.

La data vizitarii amplasamentului, drumul pana la lagune era impracticabil datorita

ultimelor ploi abundente cazute. Din declaratiile personalului fermei, lagunele din
partea dreapta (B4 si B7) erau aproape pline, apa incepand sa se infiltreze prin
diguri. Deoarece portiuni intregi din conducte au fost furate, era momentan
imposibila descarcarea apei in laguna B1, impunandu-se masuri urgente pentru
inlocuirea portiunilor lipsa.

Situatia prevazuta
Avand in vedere faptul ca SC NUTRICOM SA a primit derogare de la conformarea
cu cerintele BAT pana la 31 decembrie 2011 (perioada de tranzitie), conducerea
fermei are in vedere construirea unei instalatii complexe de tratare a apelor uzate
fiind in curs realizarea studiului de prefezabilitate. In general, fluxul tehnologic va
consta din:
15
SC NUTRICOM SA – Complexul Zootehnic Sohatu
Raport de Amplasament
 - separare mecanica pentru reducerea materiilor in suspensie din fractiunea
lichida;
- bazin de colectare a fractiei lichide;
- deshidratarea fractiei solide pe paturi de uscare prevazute cu drenuri pentru
scurgerea levigatului si a apelor meteorice (care se reintorc in bazinul de
colectare a fractiei lichide);
- epurarea fractiei lichide;
- colectarea biogazului rezultat si valorificarea acestuia;
- valorificarea fractiei solide fermentate ca material fertilizant;
- pomparea fractiei lichide in cele 9 lagune reabilitate (decolmatate, recalibrate
si impermeabilizate) si stocarea in vederea utilizarii la irigatii, in functie de
cerere.

Metoda de epurare a dejectiilor in statie de epurare exterioara amplasamentului,

care implica separarea fractiei solide, este BAT in anumite conditii, si anume, cand
ferma este situata intr-o zona cu surplus de nutrienti, dar cu teren suficient in
imprejurimi, astfel incat este posibila utilizarea la fertirigatii a fractiei lichide (cu un
continut redus de nutrienti), iar fractia solida poate fi imprastiata pe terenuri situate
la distante mai mari care au nevoie de nutrienti.

Alt avantaj este acela ca, in general, fractia lichida (90% ca volum din totalul
volumului de dejectii) este mai usor de stocat, transportat si aplicat la tratamente pe
sol decat dejectiile neseparate. Aceasta fractie se poate aplica direct la fertirigatii
sau poate fi tratata in continuare. De asemenea, fractia solida obtinuta este mai
usor de transportat si se utilizeaza dupa compostare sau uscare.

Deoarece ferma Sohatu este situata intr-o zona vulnerabila la poluarea cu nitrati
proveniti din surse agricole (conform inventarului realizat si pus la dispozitia
publicului prin OM 241/2005 al MMGA si MAPDR), sunt intrunite conditiile pentru ca
separarea celor doua fractii sa fie economica. Epurarea in continuare a fractiei
lichide si stocarea acesteia in lagune este justificata prin conditiile severe impuse la
descarcarea efluentului epurat in receptori naturali si prin posibilitatea reala de a nu
gasi in toti anii beneficiari pentru utilizarea apei la fertirigatii. In aceste cazuri, fiind
necesara doar stocarea fractiei lichide, lagunele vor oferi capacitate de stocare
pentru o perioada mai mare de timp.

In ambele situatii, activitatea de aplicare a dejectiilor fermentate pe camp nu va

intra, probabil, in atributiile fermei Sohatu. Aceasta actiune se va realiza de catre
terti in conformitate cu codul bunelor practici agricole referitoare la aplicarea
dejectiilor pe camp.

B. Apele uzate menajere si apele meteorice

Atat apele uzate menajere cat si, partial, cele meteorice sunt colectate in reteaua
tehnologica si se evacueaza in afara fermei o data cu acestea. Celelalte ape
meteorice se infiltreaza in sol pe suprafetele neacoperite de constructii.

Este de semnalat ca suprafata aleilor prezinta deteriorari ceea ce ingreuneaza

curatarea dejectiilor ramase pe alei in timpul miscarii efectivelor de animale intre
hale sau de la hale la bascula si invers (Figura nr. 3). Apele meteorice care vin in
16
SC NUTRICOM SA – Complexul Zootehnic Sohatu
Raport de Amplasament
contact cu aceste dejectii, incarcate cu substante organice au posibilitatea baltirii pe
sol ajungand apoi in panza freatica (Figura nr. 6).

C. Starea retelei de canalizare

In timpul vizitei pe teren, s-au constatat unele deficiente:
- portiuni degradate ale sistemului de canalizare vizibile mai ales la racordul
dintre canalizarea interioara si cea exterioara (Figura nr. 4),
- infundarea canalizarii datorita necuratarii frecvente a dejectiilor (de ex. in
halele de gestatie) in perioadele in care pompa de spalare de mare
capacitate este defecta, urmata de refularea dejectiilor si scurgerea in incinta
fermei (Figura nr. 5);
- capace nepozitionate peste caminele de vizitare a canalizarii (Figura nr.7 )

4.5 Aria interna de depozitare

Alte zone de depozitare sunt:

- rezervorul de motorina (capacitate 22.000 litri) din gospodaria de carburanti;
acesta este metalic si amplasat suprateran in zona special amenajata, fara a
exista riscul producerii de scurgeri sau deversari;
- rezervoarele de BUTAN GAS amplasate in conformitate cu cerintele specifice
pe platforme betonate, imprejmuite u gard de plasa si echipate cu stingatoare
de inendiu.

4.6 Sistemul de canalizare (planse).

Sistemul de canalizare pe amplasament este prezentat in planul de situatie din

Anexa nr. 2.

4.7 Alte depozite de substante chimice si zone de folosire

Asa cum s-a mai mentionat, pe amplasament nu exista depozite de substante

chimice. Substantele utilizate pentru dezinfectia halelor dupa spalari, la sfarsitul
ciclului de productie sunt aduse de la sediul S.C. NUTRICOM S.A. Oltenita sau
direct de la furnizori in cantitati corespunzatoare necesarului pentru dezinfectie.
Utilizarea acestora a fost prezentata in sectiunea 2.5 din prezentul raport de
amplasament.

4.8 Posibile poluari rezultate din folosinta anterioara a terenului

Avand in vedere ca folosinta anterioara a terenului a fost, de asemenea, de ferma

zootehnica pentru crestere porcine, precum si vecinatatea terenurilor intens
exploatate agricol, este posibila incarcarea solului cu nutrienti, compusi ai fosforului
si azotului.

In ce priveste poluarea apei freatice, se repeta aspectele mentionate in sectiunea

2.7, si anume faptul ca la nivelul intregului judet, calitatea apei freatice este
influentata de depozitarea necontrolata a dejectiilor de animale atat din fermele
zootehnice (porcine, ovine, pasari) cat si din gospodariile individuale. Mai mult, zona
17
SC NUTRICOM SA – Complexul Zootehnic Sohatu
Raport de Amplasament
Sohatu este una din cele doua zone din judet identificate ca vulnerabile la poluarea
cu nitrati proveniti din surse agricole (alaturi de zona Frumusani).

In aceste conditii, este evident ca poluarea apei freatice in zona are caracter istoric.

5. MODEL CONCEPTUAL, ANALIZE, MOD DE INTERPRETARE A

REZULTATELOR
Obiectivul raportului de amplasament este acela de a stabili calitatea mediului de pe
amplasament si imprejurimi inaintea inceperii activitatii obiectivului in cauza, precum
si a modului in care ar putea evolua aceasta pe perioada functionarii obiectivului,
pentru a se actiona in sensul prevenirii contaminarii terenului in continuare.
In acest scop se realizeaza un model conceptual tip sursa – cale –.receptor bazat
atat pe consideratii generale privind tipul de activitate desfasurata in instalatia in
cauza cat si pe consideratii specifice amplasamentului analizat.

Consideratiile generale:
- activitatea de crestere intensiva a porcilor nu presupune in general folosirea
de substante chimice periculoase (nici prin natura chimica si nici prin modul
de depozitare) care sa conduca la contaminarea terenurilor aferente
amplasamentului;
- structurile subterane obligatorii sunt canalele de colectare a dejectiilor din
hale si din exteriorul acestora;
- folosirea betonului ca material impermeabil pentru realizarea acestor structuri
este o solutie recomandata ca BAT;
- dejectiile de la fermele de porci nu prezinta un pericol direct pentru sol dar
pot conduce la poluarea apelor freatice si indirect (prin panza freatica) sau
direct (prin descarcari directe) la poluarea apelor de suprafata/ canalelor de
irigatii.

Consideratiile specifice amplasamentului au fost urmatoarele:

- pe amplasamentul principal al fermei zootehnice Sohatu exista conducte din
azbociment pentru transport dejectii din care se pot produce exfiltratii sau
refulari de ape uzate incarcate cu poluanti specifici;
- acelasi gen de poluanti pot ajunge in sol si in apa freatica prin antrenarea de
catre apele meteorice;
- in prezent nu se fac descarcari directe de dejectii in ape de suprafata sau
canale de irigatii dar se produc exfiltratii din lagunele de stocare dejectii
- poluarea zonei cu compusi ai azotului are caracter istoric, neputand fi pusa
strict in seama activitatii SC NUTRICOM SA.

In concluzie, modelul conceptual se poate schematiza astfel:

Tabelul nr. 4: Modelul conceptual

Sursa Cale Receptor

Structurile pentru colectare, transport si Prin Panza freatica, fantani de mica
stocare dejectii. sol adancime (alimentate din stratul freatic)
Aplicarea dejectiilor fermentate pe camp ca posibil a fi afectate
fertilizant

18
SC NUTRICOM SA – Complexul Zootehnic Sohatu
Raport de Amplasament
Analize, interpretarea rezultatelor

Deoarece de la infiintarea primei ferme de crestere porcine la inceputul anilor 70 si

pana in prezent, pe amplasament s-a desfasurat acelasi tip de activitate, ca punct
”initial” de referinta se poate adopta starea amplasamentului la nivelul acelei
perioade de timp.

Despre calitatea solului nu se cunosc multe date, in schimb calitatea apei freatice
este caracterizata prin analizele efectuate la realizarea forajului de observatie
Sohatu F1 in anul 1968, prezentate in tabelul nr. 4 (sursa: proiect APRA).

Tabelul nr. 5: Chimismul apei in forajul Sohatu F1, adancimea 40 m (anul 1968)

Parametru UM Valoare
pH 7,00
Rez. fix mg/l 504,00
Na mg/l 41,90
K mg/l 1,60
Ca mg/l 62,20
Mg mg/l 43,00
Fe2+ mg/l 0,10
Cl- mg/l 21,30
NO3 mg/l 15,00
NO2 mg/l 3,00
SO4 mg/l 9,60
HCO3 mg/l 451,50
D. tot mg/l 18
H2SiO2 mg/l 14,20
CO2 liber mg/l 4,40

Din punct de vedere al SC NUTRICOM SA, se poate lua ca punct de referinta

starea terenului la nivelul anului 1996 cand a fost preluata ferma de la SC
SUINPROD SA. Pentru acest an, este suficient sa se tina seama de analizele
efectuate de ICIM Bucuresti in semestrul I din anul 1997, la nivelul intregului judet,
pe probe prelevate din fantani satesti, pe baza carora zona Sohatu a fost declarata
ca zona vulnerabila la poluarea cu nitrati proveniti din surse agricole.

Rezultatele acestor analize pentru zona Sohatu au fost (sursa: proiect APRA):
- substante organice > 3mg/l (valoarea limita)
- amoniu 0,2 – 0,3 mg/l
- NO2 1,1 mg/l),

Fata de acest punct de referinta se va determina aportul adus de functionarea

fermei pe perioada pana la sistarea definitiva a activitatii. Este de presupus ca prin
masurile care se vor intreprinde (reabilitarea instalatiei de stocare a dejectiilor si
exploatarea corecta a acesteia, inspectarea frecventa a starii intregului sistem de
colectare, transport, stocare si eliminare a dejectiilor), impactul activitatii fermei va fi
redus.
Totusi, daca nu se va reduce si impactul generat asupra calitatii apei freatice de
celelalte activitati agricole si zootehnice din zona de influenta, acest lucru nu va
putea fi dovedit prin analize de calitate a solului sau ale apei freatice, ci doar
indirect, prin inspectari periodice efectuate de autoritati.
19
SC NUTRICOM SA – Complexul Zootehnic Sohatu
Raport de Amplasament
Se reaminteste faptul ca poluarea freaticului cu compusi ai azotului, este o
problema frecvent intalnita in zonele rurale si, mai ales, in cele cu agricultura
intensiva (caracterizata prin utilizarea de ingrasaminte pe baza de azot si fosfor,
chimice si naturale).
In aceste conditii, si tinand seama de faptul ca starea de calitate a apei freatice este
zonala si nu punctiforma, efectuarea unor analize doar in zona amplasamentului nu
se justifica, nefiind concludente. De exemplu (Anexa nr. 5), analizele efectuate de
DSV Calarasi – Laborator de zooigiena, pe apa prelevata din putul fermei in luna
iulie 2005 (put cu adancimea de 45 m), au pus in evidenta urmatoarele rezultate:
- azotati 16,69 mg/l
- azotiti 31,95 mg/l
- amoniu 0
Prin comparatie cu analizele efectuate in 1968 in aceeasi zona (tabelul nr. 4), s-ar
putea trage concluzia unei imbunatatiri a calitatii apei, ceea ce ar fi un lucru
imbucurator dar care trebuie confirmat printr-un studiu mai detaliat efectuat la scara
intregii zone.
Chiar in lipsa unui asemenea studiu, o parte din analizele necesare pentru
caracterizarea starii de calitate a solului si apelor freatice se pot efectua cu ocazia
realizarii studiilor necesare pentru proiectarea noii instalatii de tratare a dejectiilor.
Deoarece vechea instalatie (cele 9 lagune) reprezinta in prezent principala sursa
generatoare de impact advers asupra solului si apelor subterane, iar dupa
reabilitare va face parte din noua instalatie de tratare a dejectiilor, Planul de
monitorizare a comportarii in timp a instalatiei, inclusiv din punct de vedere al
protectiei mediului va trebui sa prevada foraje de observatie pe directia de curgere a
apelor subterane si un program de monitorizare convenit cu autoritatile de
gospodarire a apelor si de protectia mediului.

20
SC NUTRICOM SA – Complexul Zootehnic Sohatu
Raport de Amplasament
 4. Ilustratii:
Figura nr. 1: Hala de productie modernizata
Figura nr. 2: Curte exterioara la hala G1 cu rigola descoperita pentru
interceptare resturi de dejectii
Figura nr. 3: Alei cu suprafata deteriorata
Figura nr. 4: Tronsoane de canalizare deteriorate
Figura nr. 5: Canalizare infundata cu scurgere de dejectii in incinta
Figura nr. 6: Situatie incidentala: scurgere de dejectii in incinta
Figura nr. 7: Camin de vizitare canalizare neacoperit
Figura nr. 8: Statia de pompare pt. evacuare dejectii in afara fermei
Figura nr. 9: Hala in curs de reabilitare
Figura nr. 10: Dozator furaje (controlat prin computer)
Figura nr. 11: Spatiu de depozitare (zona fostelor patule, in prezent
demolate)
Figura nr. 12: Activitati agro-industriale in vecinatatea estica.

5. ANEXE:
Anexa nr. 1 – Planul de incadrare in zona al amplasamentului
Anexa nr. 2 – Planul de situatie al amplasamentului
Anexa nr. 3 – Extras din Cartea funciara
Anexa nr. 4 – Releveu lagune
Anexa nr. 5 – Buletin de analiza a calitatii apei potabile si apei uzate

21
SC NUTRICOM SA – Complexul Zootehnic Sohatu
Raport de Amplasament