Studiu Biodiversitate Curmatura

CUPRINS
1.INTRODUCERE 1
1.1. Titularul proiectului 4
1.2. Proiectantul lucrărilor 4
1.3. Denumirea proiectului 4
1.4.Evaluator Raport 4
1.5. Descrierea proiectului 5
1.6 Resurse utilizate 12
2. DEŞEURILE REZULTATE 14
3. IMPACTUL POTENŢIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI
DE REDUCERE A ACESTUIA 16
3.1. Apa 16
3.2. Aerul 17
3.3. Zgomotul şi Vibraţiile 17
3.4. Solul 18
3.5 Geologia şi geomorfologia 20
3.6.Clima 21
3.7. Biodiversitatea 23
3. 7. 1. Caracteristicile generale ale Ariei de protecţie sitului Natura 2000 –
COD ROSCI0194 Piatra Craiului şi Parcul Naţional Piatra Craiului 23
3.7.2. Descrierea habitatelor şi a speciilor de interes comunitar din zona
Curmătura - situl Natura 2000 - ROSCI0194 Piatra Craiului şi Parcul Naţional
Piatra Craiului 36
3.7.3. Măsuri de diminuare a impactului 99
3.8. Evaluarea impactului cumulativ a proiectului propus cu alte proiecte 101
3.9. Mediu socio-economic 105
5. ANALIZA ALTERNATIVELOR 106
5.1. Descrierea alternativelor 106
5.2. Analiza mărimii impactului 107
6. MONITORIZAREA 112
7. SITUAŢII DE RISC 113
REZUMATUL CU CARACTER NETEHNIC 113
CONCLUZII 117
STUDIU PE COMPONENTA BIODIVERSITATE PENTRU REALIZAREA PROIECTULUI DE INVESTIŢII
- PUNCTUL DE INFORMARE CURMĂTURA –
PARCUL NAŢIONAL PIATRA CRAIULUI
1.INTRODUCERE
Acte normative
La intocmirea raportului la studiul de evaluare a impactului asupra

mediului, s-au avut in vedere reglementarile cuprinse in:
- Ordonanta de Urgenta, nr. 195 din 22.12.2005, privind protectia
mediului;
- Ordonanta de Urgenta, nr. 164 din 19.11.2008, pentru modificarea şi
completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind
protecţia mediului;
- Legea nr. 265 din 29 iunie 2006 pentru aprobarea Ordonantei de
urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului;
- Ordonanta de urgenta nr. 114/2007 pentru modificarea si
completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind
protectia mediului;
- Ordinul nr. 860/26.09.2002 al M.A.P.M pentru aprobarea Procedurii
de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu;
- Ordinul nr. 1037 din 25.10.2005 privind modificarea Ordinului
ministrului apelor si protectiei mediului, nr. 860/2002 pentru aprobarea
procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a
acordului de mediu;
- Ordinul nr. 863/2002 al M.A.P.M pentru aprobarea ghidurilor
metodologice aplicabile etapelor procedurii – cadru de evaluare a impactului
asupra mediului;
- Ordinul nr. 1.798/19.11.2007 al Ministrului Mediului si Dezvoltarii
Durabile pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizatiei de mediu ;
1
- Legea nr. 310 din 28 iunie 2004 pentru modificarea si completarea
Legii apelor nr. 107/1996;
- Hotararea nr. 352/21.04.2005 privind modificarea si completarea H.
G. nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de
descarcare in mediul acvatic a apelor uzate;
- Ordinul nr. 462/1993 al M.A.P.P.M prin care se aproba “Conditiile
tehnice privind protectia atmosferei”, precum si “Normele metodologice
privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse
stationare”;
- Ordinul nr. 756/1997 al M.A.P.P.M. pentru aprobarea reglementarii
privind evaluarea poluarii mediului;
- STAS nr. 10009/1988 privitor la stabilirea valorilor maxime
admisibile ale zgomotului pentru zona locuita;
- STAS 12574/1987 - “Aer din zonele protejate - Conditii de calitate”;
- Ordonanta de urgenta nr. 61 din 6 septembrie 2006 pentru
modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 78/2000
privind regimul deseurilor;
- Legea nr. 27/15.01.2007 privind aprobarea Ordonantei de Urgenta
nr. 61/19.09.2006 pentru modificarea si completarea Ordonantei de Urgenta
a Guvernului, nr. 78/2000, privind regimul deseurilor;
- Hotararea de Guvern nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor.
- Hotararea Guvernului nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor si
acumulatorilor si al deseurilor de baterii si acumulatori;
- Hotararea de Guvern nr. 235 din 7 martie 2007 privind gestionarea
uleiurilor uzate;
2
- Hotararea de Guvern nr. 2151/30.11.2004 privind instituirea
regimului de arie naturala protejata pentru noi zone;
- Ordonanta de Urgenta nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul
ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei
salbatice ;
- Hotararea de Guvern nr. 1284 din 24.10.2007 privind declararea
ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei
ecologice europene Natura 2000 in Romania;
- Ordinul nr. 1964 din 13.12.2007 al M.M.D.D. privind instituirea
regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca
parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania;
- Ordonanta de Urgenta nr. 1092 din 12.11.2008 pentru modificarea şi
completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind
regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi
faunei sălbatice şi a Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr.
407_2006
- Ordinul nr 215 din 27.11.2008 privind aprobarea Metodologiei de
atribuire a administrării ariilor naturale protejate care necesită constituirea de
structuri de administrare şi a Metodologiei de atribuire a custodiei ariilor
naturale protejate care nu necesită constituirea de structuri de administrare
- Hotararea de Guvern Nr. 1320 din 14 octombrie 2008 privind
organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate
periculoase si nepericuloase pe teritoriul Romaniei.
3
1.1. Titularul proiectului

PARCUL NAŢIONAL PIATRA CRAIULUI, REGIA
NAŢIONALĂ A PĂDURILOR
1.2. Proiectantul lucrărilor.

SC MELON DESING STUDIO SRL, SC RZISTENŢA
ICIPE 1A SRL, VRD PROIECT SRL
1.3. Denumirea proiectului.

PUNCTUL DE INFORMARE CURMĂTURA – PARCUL
NATIONAL PIATRA
1.4. Evaluator Raport de evaluare a impactului asupra

mediului.
AUTOR ATESTAT AL STUDIULUI PE COMPONENTA

BIODIVERSITATE:
Dr. Biolog GUŞĂ DELIA-NICOLETA Expert Evaluator de
Mediu, atestat nr. EIM–04/429/2007(conf. Ord. 978/2004) inregistrată în
Registrul Unic al persoanelor care efectuatează RM, RIM, BM, EA, RS
nr. Inregistrare 7/17.11.2009 conform documentelor de pe situl
Ministerului Mediului la adresa
www.mmediu.ro/departament_mediu/evaluare_impact/2009_Certificate
_poy-1-la-46.pdf
Nr. telefon 0745 509779, fax 0334 407239, e-mail
deliagusa@yahoo.com
Studiul de evaluare a impactului respectă prevederile cuprinse în
ordinul 863/2003 al Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului privind
4
aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de
evaluare a impactului asupra mediului şi a tuturor legilor, hotărârilor de
guvern şi ordonanţelor de urgenţă conexe acestui ordin.
1.5. Descrierea proiectului

Configurare spatiala si orientare
Amplasamentul este situat pe versantul sud-estic al Pietrei Craiului

sub Saua Crapaturii prezentand o inclinatie de panta destul de accentuata ce
impune o lucrare de compensare a diferentei de nivel
Orientarea functiunilor casei se va realiza catre vale.
Tema program
Se propune deschiderea scarii ce duce la mansarda catre spatiul

punctului de informare.
Constructia va avea urmatoarele functiuni:

PARTER
- spatiu vizitatori informare 26.5 mp
- salon 8 mp
- spatiu tehnic 16.5 mp
- grup sanitar + sas 3.4 mp
- terasa 31 mp
MANSARDA
- 2 camere 21 mp
- coridor 3 mp
- depozitare 1 mp
5
Materiale de constructie
Structura constructiei este din lemn cu fundatii din beton cu blocuri

mari de piatra. Datorita economiei in consum se propune de asemenea o
centrala pe baza de combustibil solid de natura lemnoasa.
Finisaje exterioare
Peretii exteriori ai constructiei vor fi placati cu -lambriu din lemn
-piatra naturala
Acoperirea se realizeaza din sita prelucrata in tehnica traditionala.
Suprafete vitrate sunt realizate din geam termopan in tamplarie de

lemn stratificat.
Finisaje interioare
Peretii interiori ai constructiei vor fi placati cu -lambriu din lemn

-rigips
Plafoanele vor fi placate cu -lambriu din lemn
-grilaje din lemn
-rigips
Pardoselile vor fi placate cu -piatra naturala
-dusumea
-gresie
În ceea ce priveşte instalaţiile de încălzire menţionăm că sursa de
încălzire este centrala termică proprie existentă a imobilului, ce prepară apă
caldă pentru încălzire +90/+70oC. Centrala va avea la bază un cazan din oţel,
cu randament ridicat şi cu emisii mici de poluanţi. Cazanul va funcţiona cu
combustibil solid. Asigurarea cazanului se va realiza prin intermediul unui
6
vas de expansiune închis de capacitate 40l. Centrala termică este amplasată
la parterul clădirii. Puterea termică necesară a centralei este de 14.8kW.
Proiectantul propune adoptarea unor soluţii de încălzire şi ventilare
în funcţie de destinaţia şi importanţa spaţiului. Astfel, pentru încăperi de tip
camere de locuit, birouri s-a propus pe timp de iarnă varianta cu radiatoare
din oţel. Temperatura asigurată în spaţiile clădirii s-a asigurat conform
normelor în vigoare (SR 1907/2-1997). Fiecare radiator este prevăzut cu
robinete de închidere şi reglaj şi cu posibilitatea de aerisire şi de golire
pentru eventualele intervenţii. Reglarea se face prin intermediul unui robinet
cu cap termostatic. Agentul termic (apa cu antigel) este transportat în
conducte din cupru tratate la interior anticoroziv şi alimentează corpurile
statice montate de regulă pe parapetul zidurilor. Conductele de distribuţie
vor fi izolate termic cu cochilii speciale izolante. Aerisirea instalaţiei se va
realiza prin dezaeratoare automate montate pe fiecare radiator. Golirea
instalaţiei se va realiza cu ajutorul unui robinet de golire prevăzut pe
racordul de la cazan, iar pentru apa din corpurile de încălzire prin dopul cu
care este prevăzut fiecare corp de încălzire.
Având în vedere tipul de combustibil utilizat, puterea cazanului,
tehnologia modernă în care a fost realizat, se poate spune că nu se produc
noxe în cantităţi care să afecteze mediul înconjurător.
În ceea ce priveşte instalaţiile sanitare, precizăm că în cadrul
investiţiei nu s-au prevăzut instalaţii sanitare, deoarece în zona obiectului
proiectat nu exista reţea de alimentare cu apa rece sau ape de suprafaţă. S-a
prevăzut un w.c. uscat, ecologic care va fi golit şi transportat de personalul
Parcului Naţional la părăsirea clădirii. Apa pentru nevoi fiziologice şi
7
igienice va fi transportată cu maşinile aflate in dotarea Administratiei
Parcului.
În ceea ce priveşte instalaţiile electrice, clădirea va fi dotată cu
următoarele instalaţii:
 instalaţii de iluminat interior
 instalaţii de iluminat exterior
 instalaţii de prize de lumină
 electroalimentări utilaje şi echipamente
 instalaţie de semnalizare incendiu
 instalaţie de comunicaţie date-voce
 instalaţie antiefracţie
 instalaţie paratrăznet şi priză de pământ
Proiectul va fi intocmit conform normativelor si standardelor in
vigoare, fara derogari. Proiectul nu va cuprinde racordul la reteaua
furnizorului de energie electrica in amonte de blocul de măsură.
Receptorii de energie electrica prevăzuţi în cadrul investiţiei sunt
alimentaţi la tensiunea de 220V de la tabloul general amplasat în camera
tehnică de la parter.
Datele electroenergetice de consum pentru consumator sunt
următoarele:
Denumirea UM Cantitate
Putere instalata Pi kW 5,20
Coeficient de simultaneitate c.s. - 0,80
Coeficient de utilizare c.u. - 0,95
Putere ceruta kW 3,95
8
Precizam ca prezenta documentaţie nu cuprinde lucrările necesare în
sistemul energetic al S.C. ELECTRICA S.A. care vor fi cuprinse intr-o
documentaţie specială, efectuată de personal autorizat. Acesta documentaţie
va cuprinde şi eventualele lucrări de deviere ale reţelelor FRE existente în
zonă şi care sunt afectate de construcţia acestui obiectiv.
Alimentarea cu energie electrica a consumatorilor se va face din
tabloul general TG. Din TG se alimentează tablourile principale de nivel, din
care se alimentează apoi circuitele de lumină şi prize aferente.
Sursa de energie electrică o constituie un generator propriu de
energie electrică. Acesta nu va fi instalat în interiorul clădirii, ci în exterior,
într-un loc ce va fi amenajat de beneficiar. Datorită greutăţii reduse (cca.
65…79kg) acesta va putea fi transportat de două persoane. Caracteristicile
grupului sunt:
Putere la „stand-by” 6000 VA
4800 W
Putere în regim continuu 5500 VA
4400 W
Tensiune 220 V
Rezervor benzină min 4,0 l
Autonomie cca 2,0 h
Dimensiuni Lxlxh 780x450x540
Masa 69kg
A fost prevăzut un iluminat normal. Gradul de iluminare este în

concordanţă cu destinaţia fiecărei încăperi. Corpurile de iluminat se vor
monta de regulă la plafon. Circuitele de alimentare folosite pentru iluminat
9
sunt constituite din cabluri rezistente la foc CYYF 2x1,5mmp montate în
spatele lambriurilor. Aparatura de comandă se va monta îngropat, la
înălţimile indicate în proiect. Prizele se vor monta la înălţimea de 0,4 m.
Pentru circuitele de prize s-au utilizat cabluri rezistente la foc CYYF
3x2,5mmp. Execuţia instalaţiilor electrice de iluminat se va realiza în
conformitate cu prevederile din normativul I.7-91 privind proiectarea şi
execuţia instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000 V c.a.
Protectia prin legare la pamint va asigura racordarea elementelor
metalice conductoare care nu fac parte din cicuitul de lucru la priza de
pamint. Protectia prin legare la pamânt se va realiza printr-o centura din
banda OL 25x4 .
Protectia prin legare la nulul de protectie se va folosi ca masura
principala de protectie pentru aparate si echipamente care in caz de defect a
izolatiei pot capata potentialul fazei defecte. Conductorul de nul de protectie
se va executa in varianta similara cu conductorii activi. Pentru evitarea unor
intreruperi accidendentale a retelei de nul de protectie aceasta va fi
inscriptionata distinct (culoare specifica a izolatiei, de regula verde- galben
alternativ) si va legata la pamint in apropierea sursei de alimentare (tablou
TG).
Protectia prin deconectare automata va asigura intreruperea
automata a alimentarii cu energie electrica a circuitelor aferente
consumatorilor cu pericol ridicat de electrocutare precum si a tablourilor
electrice in cazul aparitiei unor curenti de defect. Protectia se va asigura
prin blocuri diferentiale care actioneaza la aparitia unei diferente de curent
ce rezulta din compararea curentului initial cu cel din momentul defectului.
10
Se vor respecta cu stricteţe condiţiile de recepţie şi de verificare a
instalaţiei de legare la pământ de protecţie conform STAS 6119-78, cap 3.
Priza de pamint se va executa cu electrozi din teava OL Zn 2”
pozati vertical in sol. In soluri agresive sau cu rezistivitate mare se
recomanda imbracarea electrozilor intr-un strat de bentonita. Electrozii vor fi
legati intre ei prin banda OL Zn 40x4. Dimensiunea prizei de pamint va
rezulta din masuratori repetate pina la coborirea rezistentei de dispersie sub
valoarea de 4ohm. La determinarea rezistentei de dispersie priza de pamint
se separa de restul instalatiilor de legare la pamint. Trebuie de asemenea
avut in vedere ca inainte de separarea unei prize de pamint instalatia
protejata sa fie scoasa de sub tensiune.
Instalatia de paratrăznet contracareaza efectele trasnetului asupra
constructiei: incendierea materialelor combustibile, degradarea structurii de
rezistenta datorita temperaturilor ridicate ce apar ca urmare a scurgerii
curentului de descarcare, inducerea in elementele metalice a unor potentiale
periculoase. Instalatia are de asemenea rolul de a capta si scurge spre pamint
sarcinile electrice din atmosfera pe masura aparitiei lor, preintimpinind
aparitia trasnetului.
La proiectarea si executarea instalatiei de protectie impotriva
trasnetului (IPT) se au in vedere cerintele normativului I20-2000,
asigurindu-se o conceptie optima tehnic si economic si echi-pamente
agrementate conform legii 10/1995.
Se propune dotarea obiectivului cu o instalatie de paratrasnet
echipata cu dispozitiv de amorsare. Dispozitivul obtine energia din cimpul
electric atmosferic care creste considerabil in timpul furtunilor, prin
captatoarele inferioare. Cind descarcarea atmosferica este iminenta, apare o
11
crestere brusca a cimpului electric local care este sesizata de dispozitivul
electric de amorsare si primeste comanda de a restitui energia stocata sub
forma unei ionizari la virf ( precizia remarcabila de declansare asigura o
functionare la momentul critic imediat premergator descarcarii principale).
Instalaţia de paratrăznet va avea o priză de pământ separată faţă de
cea a instalaţiei electrice. Priza de pamint se va executa conform planurilor
ataşate cu electrozi din teava OL Zn 2” pozati vertical in sol. In soluri
agresive sau cu rezistivitate mare se recomanda imbracarea electrozilor intr-
un strat de bentonita. Electrozii vor fi legati intre ei prin banda OL Zn 40x4.
Dimensiunea prizei de pamint va rezulta din masuratori repetate pina la
coborirea rezistentei de dispersie sub valoarea de 10ohm. La determinarea
rezistentei de dispersie priza de pamint se separa de restul instalatiilor de
legare la pamint. Trebuie de asemenea avut in vedere ca inainte de separarea
unei prize de pamint instalatia protejata sa fie scoasa de sub tensiune.
1.6. Resurse utilizate

Alimentarea cu energie electrică
Pentru realizarea investiţiei - PUNCTUL DE INFORMARE
CURMĂTURA – PARCUL NATIONAL PIATRA CRAIULUI
alimentarea cu energie electrică se va realiza prin grup electrogen propriu.
Consum specific de energie
Consumul energetic se încadrează în consumul de energie electrică

prognozat de proiectant.
Pentru respectarea recomandărilor BAT privind utilizarea eficientă a

energiei, titularul proiectului de investiţie are în vedere următoarele:
o Cantitatea de energie consumată va fi urmărită periodic şi contorizată;
12
o Se va asigura curăţarea periodică a sistemului de ventilaţie, pentru evitarea
înfundărilor;
o Se vor izola ţevile, rezervoarele, şi aparatele pentru minimizarea
pierderilor de căldură;
o Iluminarea spaţiilor cu sisteme ce asigură consum mic de energie.
Anual operatorul va întocmi un raport privind consumul de energie,

identificarea şi aplicarea măsurilor de utilizare eficientă a energiei.
Alimentarea cu apa
Alimentarea cu apă se face de la un izvor aflat pe proprietatea beneficiarului,

prin captarea acestuia. Racordul este o conductă din polietilenă de înaltă
densitate. La conducta de aducţiune a apei potabile va fi montat un apometru
pentru măsurarea debitelor de apă.
Clădirea neavând instalaţii sanitare interioare ci numai un w.c. uscat

ecologic, nu vor exista ape uzate care să afecteze calitatea apelor de
suprafaţă sau freatice.
Informaţii despre materii prime, substanţe sau preparate chimice

Pentru realizarea investiţiei - PUNCTUL DE INFORMARE
CURMĂTURA – PARCUL NATIONAL PIATRA , materialele folosite
în construcţie sunt: bolţari din ciment, beton, cărămidă, lemn, piatra de
placare. La demisol, zidăria va fi portantă, din bolţari din beton, pereţii
interiori la demisol din zidărie din cărămidă, stâlpi şi grinda din BA, fundaţii
continue din beton, cu structură de rezistenţă cu sâmburi de beton armat,
planşeele sunt din lemn, şarpanta este din lemn cu tratament special (ignifug
şi antiseptic),.
13
Toate aceste materiale şi substanţe se încadrează în categoria
substanţelor nepericuloase neconstituind un potenţial pericol pentru mediu
decât în situaţiile de neprotejare a acestora împotriva incendiilor.
Denumirea materiei Cantitatea Clasificarea si etichetarea sau a preparatelor chimice* -

prime prezentă în conf. OUG200/2000
stoc Categoria Periculozitate Fraze
Periculoase/Nepericuloase de
Risc
Ciment 500 Kg Nepericuloase - -

Fier beton 5t Nepericuloase - -
Lemn 200 mc Nepericuloase - -
tablă 50 mc Nepericuloase - -
Nisip+balast 1t Nepericuloase - -
Amplasarea materialelor folosite în construcţie se va face numai în

perimetrul suprafeţei de construire.
2. DEŞEURILE REZULTATE
Generarea deşeurilor face referire la cele două perioade distinste de
realizare a obiectivului:
A. Deşeurile rezultate în perioada de executare a lucrărilor

B. Deşeurile rezultate în perioada de operare a obiectivului
A. Deşeurile produse în timpul execuţiei lucrărilor se referă la

pământul excavat pentru executarea fundaţiilor şi realizarea drumurilor de
acces sau a platformelor.
14
Stratul de sol fertil va fi decopertat şi depozitat corespunzător pentru a
putea fi folosit ulterior la amenajarea unei zone verzi în jurul
amplasamentului sau în altă locaţie unde va fi nevoie.
Deşeurile nevalorificabile şi nepericuloase rezultate din construcţie vor fi
stocate pe amplasament în condiţii de siguranţă pentru mediu şi sănătatea
umană şi vor fi eliminate prin depozitare finală la locul desemnat de
autorităţile locale.
Deşeurile valorificabile rezultate din construcţie vor fi stocate pe

amplasament în condiţii de siguranţă pentru mediu şi sănătatea umană şi vor
fi predate la unităţi specializate în valorificarea acestora.
B. Amplasamentul va genera următoarele categorii de deşeuri:

- deşeuri menajere şi comerciale – vor fi colectate în recipienţi din PVC şi
periodic sunt eliminate prin serviciul de salubritate al localităţii, cu care
titularul va avea contract.
3. IMPACTUL POTENŢIAL ASUPRA COMPONENTELOR

MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTUIA
15
3.1. APA
3.1.1. Hidrologie şi hidrogeologie
Proiectul de investiţii - PUNCTUL DE INFORMARE
CURMĂTURA – PARCUL NATIONAL PIATRA se află amplasat în
extravilanul localităţii Moeciu .
Din punct de vedere hidrogeologic constituţia geologică a Pietrei
Craiului, preponderent calcaroasă, se caracterizează prin imposibilitatea
reţinerii apelor de infiltraţie sau de şiroire, pentru a da naştere unor pânze
freatice şi, în final, unor văi cu apă care de cele mai multe ori sunt lipsite de
apă, singurele văi cu apă sunt cele de la periferia masivului.
Amplasamentul proiectului de investiţie este poziţionat în pajiştea

CURMĂTURA, unde există capta un izvor
Amplasamentul situându-se în plan drept.
3.1.2. Alimentare cu apă

Apa potabilă necesară activităţilor menajere va fi asigurată prin forare
şi captarea apei din pânza freatică prevăzută cu reţea şi sistem de pompare,
dimensionate corespunzător.
3.1.3. Managementul apelor uzate

Pentru această investiţie nu au fost prevăzute modalităţi de captare a
apelor uzate. Grupul sanitar – wc va fi de tip uscat.
3.2. AERUL
În zona CURMĂTURA calitatea aerului este nealterată, în zonă
nefiind semnalată niciun fel de activitate industrială, fiind de altfel şi
16
interzise prin Planul de Management al Admnistraţia Parcului Naţional
Piatra Craiului.
Deoarece în zonă nu există surse care să producă poluări
semnificative ale aerului atmosferic şi datorită condiţiilor de relief de largă
deschidere cu o rapidă disipare a eventualelor noxe de la mijloacele de
transport,care sunt foarte limitate ca număr datorită inexistenţei unui drum
carosabil, apreciem calitatea aerului ca fiind bună.
Investigarea calităţii aerului

- Sursele de poluare pentru aer pe amplasamentul proiectului de
investiţii sunt reprezentate de utilaje folosite pe perioada construcţiei.
Se recomandă efectuarea cu stricteţe a reviziilor tehnice la mijloacele
auto pentru ca, pe toată perioada de construcţie, să se încadreze în
prevederile NRTA 4/1998.
Monitorizări asupra emisiilor atmosferice nu sunt necesare.
3.3. ZGOMOTUL ŞI VIBRAŢIILE

A. Pe perioada execuţiei obiectivului
B. Pe perioada exploatării obiectivului
A. Pe perioada execuţiei obiectivului, sursele de poluare fonică sunt
utilajele folosite pentru mecanizarea lucrărilor.
Nivelul de zgomot produs de funcţionarea simultană a acestor surse
este de: 83,7 dB(A).
Nivelul total de zgomot, obţinut prin adunarea energetică a nivelelor
corespunzătoare fiecărei surse în parte (execuţia amplasamentului şi zomotul
produs de traficul rutier în zonă) nu depăşeşte 85 dB(A).
17
Pentru a demonstra cele afirmate mai sus vom prezenta un model
matematic de calcul al nivelului de zgomot şi vom determina valoarea lui la
diferite distanţe faţă de locul unde s-a produs. Se consideră un nivel maxim
al zgomotului în cadrul şantierului obiectivului de 92dB(A) produs de
utilaje. Ne interesează nivelul de zgomot la cel mai apropiat receptor
ipotetic, aflat la distanţa de 50 m de locul de producere a zgomotului.
Rezultă încadrarea nivelului de zgomot în limitele admise de STAS
10009/88.
Considerăm că nivelul de zgomot produs de amplasament nu va avea
impact negativ în zona din vecinătate.
La o distanţă de 100 m de sursă, nivelul de zgomot determinat prin
calcule va fi de 38,3 dB(A).
B. Sursele de poluare fonică pe perioada exploatării obiectivului

sunt:
Amplasamentul nu va constitui o sursă de vibraţii în perioada de
execuţie sau de fucţionare.
3.4. SOLUL
3.4.1. Localizarea terenurilor şi a vecinătăţilor
Terenul pe care se amplasa construcţia se află în zona păşunii

CURMĂTURA, la o altitudine de 1800m. Terenul este împrejmuit şi este
liber de orice construcţie sau plantaţie.
Accesul în zonă este interzit autovehiculelor.
3.4.2. Solul prezent pe amplasament
18
Studiul geotehnic efectuat în zona amplasamentului evidenţiază faptul

că perimetrul este situat pe un fundament cristalin peste care au fost depuse
formaţiuni sedimentare formate din bolovănişuri şi pietrişuri cu umplutură
de pământuri nisipoase cu permeabilitate mare, peste care s-a format un strat
de sol vegetal. Aceste formaţiuni sunt stabilizate şi compactizate.
În urma efecturăă sondajelor prin şanţuri pe amplasament s-au întâlnit
următoarele formaţiuni geologice:
- orizont A – 0,00 – 0,15 m sol vegetal cu rădăcini de plante;
- orizont B – 0,15 – 0,40 m pământuri argiloase nisipoase,
petricioase;
- orizont C – 0,40 – 6,00 m pietrişuri şi nisipuri nesortate cu
umplutură de pământuri argiloase.
În orizontul C se va realiza fundarea.
În ansamblul său, terenul se prezintă vălurit, cu pante neînsemnate,
caracterizându-se ca fiind în perfect echilibru litostatic, nefiind afectat de
fenomene naturale distructive din categoria alunecărilor, prăbuşirilor,
curgeri, stare care se va menţine şi în viitor.
Terenul amplasamentului este stabil şi bun pentru construire, stabil
din punct de vedere gravitaţional.
Potrivit STAS 6054/77, în zona la care ne referim, adâncimea de
îngheţ măsoară 1,20m raportată la cota terenului amenajat exterior.
Conform normativelor în vigoare privind disciplina în construcţii, în
timpul executării săpăturilor pentru fundaţii aferente obiectivului,
proiectantul geotehnician va fi solicitat în şantier pentru recepţionarea
terenului de fundare.
19
3.5. GEOLOGIA ŞI GEOMORFOLOGIA
Păşunea CURMĂTURA se află în centrul Masivului Piatra Craiului pe

versantul SE în apropierea creastei principale a Parcului Naţional Piatra
Craiului.
Masivul Piatra Craiului, principalul component al Parcului Naţional se

impune ca o creastă calcaroasă spectaculoasă cu o lungime de 25 km, cu
altitudini de  2000 m, desfăşurată pe direcţia NNE-SSV, între localităţile
Zărneşti (N) şi Podu Dâmboviţei (S). Pe direcţie N-S creasta începe cu
vârful Piatra Mică –1791m, înălţimea masivului începând să crească treptat:
Vf. Turnu –1923m, Padina Popii-1936 m, Ascuţit 2177 m, Ţimbalul Mic –
2172 m, atingându-se altitudinea maxima la Vf. Piscul Baciului –2238 m.
Din acest punct înălţimea masivului începe să scadă spre sud:Grind-2209 m,
Lespezi 2098 m, Pietricica 1763 m.
Altitudinea medie a masivului este de 1.415 m între părţile nordică şi

sudică observându-se unele diferenţe. Astfel în timp ce în nord suprafeţele
mai înalte de 1.500 m ocupă peste 60 % din suprafaţă, în sud ele se menţin
doar la 30 %.
Masivul este constituit în principal din calcare şi conglomerate

mezozoice care repauzează peste fundamentul cristalin al seriei de Leaota.
3.6. CLIMA
20
Prin poziţia geografică, Parcul Naţional Piatra Craiului, se încadrează
zonal în clima temperată, iar regional la tranziţia dintre climatul continental
vestic de nuanţă atlantică şi cel excesiv continental. După Köppen, regiunea
se încadrează în provincia Df., de climă boreală, cu ierni friguroase şi
umede, cu temperatura lunii celei mai reci sub –3o şi temperatura medie a
lunii celei mai calde peste 10oC. Se disting 2 provincii:
- Dfk, terenuri cu altitudini până la 1400 m
- Dfck, terenuri cu altitudini peste 1400 m
După “Geografia fizică”, zona se încadrează în sectorul cu climă de
munte, ţinutul munţilor înalţi. În general, clima masivului nu diferă mult
de a celorlalte zone montane învecinate. Totuşi, poziţia geografică,
înălţimea, orientarea şi configuraţia reliefului imprimă climei unele
particularităţi locale aşa cum se va vedea în continuare din prezentarea
principalelor elemente meteorologice.
Temperatura
În Parcul Naţional Piatra Craiului repartiţia temperaturii anuale a
aerului scade în funcţie de creşterea altitudinii: Rucăr (>7ºC), Zărneşti(5-
7ºC).
Numărul mediu anual al zilelor de vară cu temperatura maximă
25ºC:Rucăr 40-20, Zărneşti 40-20.
Variaţiile valorilor medii ale temperaturii aerului în cursul anului, cu
amplitudinea anuală de 18,9oC (staţia Fundata) şi 19,4oC (staţia Predeal)
imprimă teritoriului caracterul unui climat continental.
Precipitaţiile constituie una dintre cele mai importante caracteristici
ale climei şi componenta principală a bilanţului apei în natură. In acelaşi
21
timp precipitaţiile atmosferice reprezintă sursa cea mai importantă de
alimentare a reţelei hidrografice şi de umezire a solului, ele asigurând apa
necesară creşterii plantelor în perioada de vegetaţie. In Piatra Craiului,
precipitaţiile sunt puternic influenţate de direcţia perpendiculară a masivului
faţă de vânturile din vest şi nord-vest, el acţionând, în general, ca un paravan
în calea maselor de aer cald. Se observă o creştere a cantităţii de precipitaţii
cu corelată cu creşterea altitudinii, până la înălţimi de 1700-200m. Mai sus
de aceste altitudini cantitatea de precipitaţii începe să scadă. Din datele
înregistrate la mai multe staţii meteorologice din zonă se constată că
precipitaţiile au o distribuţie neuniformă, ele crescând treptat din punct de
vedere cantitativ în raport cu altitudinea, variind de la 900-1000 mm în
zonele joase la aproape 1300 mm, în părţile mai înalte ale teritoriului .
Prima ninsoare se înregistrează la mijlocul lunii octombrie (12.10) în

zonele mai joase, ea devenind din ce în ce mai timpurie în raport cu creşterea
altitudinii.
Din datele prezentate se vede că regimul pluviometric indică o clasă de
favorabilitate ridicată pentru toate speciile ierboase naturale de pe păşunile
din Parcul Naţional Piatra Craiului.
3.7. BIODIVERSITATEA
22
3. 7. 1. Caracteristicile generale ale Ariei de protecţie sitului
Natura 2000 – COD ROSCI0194 Piatra Craiului şi Parcul Naţional
Piatra Craiului
Conform prevederilor OUG nr. 236/2000 (art.5, alin.2) privind

regimul ariilor protejate naturale, PNPC face parte din categoria parcurilor
naţionale, ce au drept scop protecţia şi conservarea unor eşantioane
reprezentative pentru spaţiul biogeografic naţional, cuprinzând elemente
naturale cu valoare deosebită sub aspect fizico-geografic, floristic, faunistic,
hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic sau de altă natură,
oferind posibilitatea vizitării în scopuri ştiinţifice, educative, recreative şi
turistice.
Conform prevederilor ORDIN Nr. 1964 din 13 decembrie 2007
privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de
importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene
Natura 2000 în România - Se instituie regimul de arie naturală protejată ca
situri de importanţă comunitară pentru ariile prevăzute în anexa nr. 1.
Astfel şi Parcul Naţional Piatra Craiului a fost declarat sit NATURA
2000 – de interes comunitar – SCI – COD – ROSCI0194.
Parcul Naţional Piatra Craiului acoperă din punct de vedere
administrativ:
- Judeţul Argeş: Dâmbovicioara (75%), Dragoslavele (9%), Rucăr
(15%).
- Judeţul Braşov: Bran (2%), Fundata (13%), Moeciu de Jos (20%),
Zărneşti (17%).
PNPC se întinde între coordonatele de 45° 22’ 1.73’’ şi 45° 34’
23
49.55’’ latitudine nordică şi 25°08’ 51.61’’ şi 25° 21’ 57.21’’ longitudine
estică. Suprafaţa totală a Parcului Naţional Piatra Craiului este de 14.773 ha
din care 7806 ha în jud. Braşov şi 6967 în judeţul Argeş.
Limitele exterioare ale Parcului Naţional Piatra Craiului
Limita nordică. În partea nord - estică a Parcului limita porneşte de

la baza Culmii Măgura (borna 1 UP V, OS Zărneşti) şi urmăreşte limita
fondului forestier de pe faţa nordică a acesteia până în valea Prăpăstiilor
[VIII-1.50.3] (borna silvică 4 UP V, OS Zărneşti), trecând prin borna 36 din
valea Tohăniţa [VIII-1.50.4.5]. în continuare limita se îndreaptă prin păşune
spre NNE până la locul numit Hora cu Brazi (borna silvică 2 UP V, OS
Zărneşti), ocoleşte pe la E şi N acest loc, după care se îndreaptă spre NV,
aproximativ în linie dreaptă, pe limita dintre fâneţe şi terenul arabil, trecând
prin locul numit Topliţă, până la intersecţia dintre valea Crăpăturii şi drumul
forestier Zărneşti - Plaiu Foii. în continuare urmează drumul forestier până la
podul peste Bârsa Mare [VIII-1.50] din apropierea confluenţei acesteia cu
Bârsa Fierului [VIII-1.50.2]. Apoi urmăreşte malul stâng al Bârsei Mari,
spre vest, până la podul peste Bârsa lui Bucur [VIII-1.50.1], de unde
continuă pe drumul forestier până la podeţul peste Valea Coţofenei.
Urmează valea în amonte până la limita fondului forestier pe care se
continuă până pe Muchia Coţofenei (borna silvică 120 UP VI, OS Zărneşti).
Limita vestică. Din Muchia Coţofenei (borna silvică 120 UP VI, OS
Zărneşti), limita se îndreaptă spre sud, pe marginea fondului forestier,
aproximativ 300 m pentru a ocoli perimetrul construit, de pe malul drept al
Bârsei Tămaşului, coboară în Bârsa Tămaşului, la bazinetul de captare
pentru microcentrala electrică, apoi urmează amonte malul stâng al Bârsei
24
Tămaşului, până la confluenţa cu Valea lui Sbârneci. De aici limita parcului
urmăreşte liziera păşunii împădurite de pe versantul stâng al văii pentru a
include poiana din lungul Bârsei Tămaşului, până la confluenţa dintre Bârsa
Tămaşului şi valea Borşa (v. Boşii). De aici urcă pe interfluviul secundar
dintre cele două văi până ajunge în Culmea Tămaşului. Apoi urmează spre
sud-est pe Culmea Tămaşului (interfluviul dintre bazinul hidrografic al
râului Bârsa [VIII-1.50] şi bazinul hidrografic al râului Dâmboviţa [X-1.25])
trecând prin Curmătura Oţeţelea (1484 m), până în borna silvică 224 UP III
Cascoe, OS Rucăr, de sub vârful Tămăşel. De aici limita urmăreşte culmea
Tămăşel, prin Vf. Muntele Tămăşel (1347,0 m) şi coboară spre sud, până la
confluenţa Dâmboviţa/Dragosloveni. în continuare urmează spre sud malul
drept al Dâmboviţei, până la confluenţa cu valea Mira, de unde ocoleşte pe
la est localitatea Sătic şi revine pe râu (în dreptul bornei 383 UP III, OS
Rucăr). Limita urmăreşte aval malul drept al Dâmboviţei până în apropiere
de intrarea în Cheile Dâmboviţei (borna silvică 382 UP III, OS Rucăr) şi
urmează culmea secundară din dreapta Dâmboviţei, urcând prin Gruiul Raţei
(1083,4 m), apoi se îndreaptă spre sud-est pe culmea Piscul cu Colţi, până la
ieşirea Dâmboviţei din chei (borna silvică 39 UP HI, OS Rucăr). De aici
limita urmează din nou malul drept al Dâmboviţei trecând prin satul Podu
Dâmboviţei, până în apropierea intrării în chei, la linia de înaltă tensiune
(borna silvică 6 UP III, OS Rucăr). în continuare se îndreaptă spre vest,
urcând pe versant în lungul liniei de înaltă tensiune până la limita fondului
forestier (borna silvică 5 UP III, OS Rucăr), pe care o urmează prin Vf.
Crucii (987,7 m), până la ieşirea Dâmboviţei din chei (borna silvică 163 UP
VII, OS Rucăr).
25
Limita sudică. De la ieşirea râului Dâmboviţa din chei (borna silvică
163 UP VII, OS Rucăr), urmăreşte limita fondului forestier spre sud prin
locul numit La Cuculeţ şi prin locul numit La Brădet (borna silvică 160 UP
VII, OS Rucăr), după care urcă prin pădure pe linia de cea mai mare pantă
până în culmea Prislop pe care o urmează până în Vf. Piatra Berbecilor
(1412,5 m). Din acest vârf limita coboară pe culme până
în amonte de Cheile Pitei, urmăreşte în amonte pârâul Pita, până la un
afluent de dreapta pe care urcă în culmea Menghia la cota 1132,0 m. Din
acest punct limita coboară în pârâul Plaiul, pe care îl urmează în aval până la
confluenţa cu Valea Ghimbav [X-1.25.5] şi apoi urcă pe aceasta până la
confluenţa cu pârâul Bechet.
Limita estică. De la confluenţa Valea Ghimbav/Bechet limita urcă
spre nord-vest pe linia de cea mai mare pantă în Culmea Ghimbavului
(borna silvică 4 UP VII, OS Rucăr), pe care o urmează spre est prin Muntele
Ghimbav (1335,5 m), Vf. Colţii Ghimbav (1406,6 m), până la limita
fondului forestier (borna silvică 358 UP VIII, OS Rucăr). De aici se continuă
pe limita fondului forestier până în râul Dâmboviţa (borna silvică 385 din
UP VIII, OS Rucăr). Apoi se îndreaptă spre nord urmând malul stâng al
Dâmboviţei până la confluenţa cu Dâmbovicioara [X-1.25.3]), de unde urcă
în amonte pe aceasta până la intrarea în Cheile Dâmbovicioarei (borna
silvică l UP VI, OS Rucăr), urcă limita superioară a versantului stâng al
cheilor, urmărind limita dintre fâneţe şi fondul forestier până la borna 279
UP VI, OS Rucăr, traversează pădurea la borna silvică 280 UP VI, OS Rucăr
şi urmăreşte limita fondului forestier până în râul Dâmbovicioara aval de
satul Dâmbovicioara (borna silvică 213 UP VI, OS Rucăr). în continuare
limita traversează râul Dâmbovicioara pe malul drept, urmează limita
26
fondului forestier pe marginea satului Dâmbovicioara, revine pe malul stâng
amonte de sat (borna silvică 151 UP VI, OS Rucăr), continuă pe limita
fondului forestier ce include stâncăriile împădurite şi Peştera
Dâmbovicioarei, traversează apoi Dâmbovicioara aval de construcţiile din
Valea Rea (borna silvică 255 UP VI, OS Rucăr) pe care le ocoleşte (borna
silvică 25 UP VI, OS Rucăr), revenind pe stânga văii la ieşirea
Dâmbovicioarei din Cheile Brusturetului (borna silvică 142 UP VI, OS
Rucăr).
Amonte de Cheile Brusturetului (borna silvică 133 UP VI, OS Rucăr)
limita urcă pe versantul stâng la limita superioară a fondului forestier în
Colţul Păltinişului (1232,0 m) prin borna 134 UP VI, OS Rucăr. în
continuare limita ajunge în culmea Piesei pe limita pădurii (bornele 132,
241, 165 UP VI, OS Rucăr), urmărind culmea până în cota 1488,0 m (borna
silvică 64 UP VII, OS Râşnov), trecând prin Vf. Gâlma Piesei (1471,8 m).
Limita parcului urmăreşte marginea fondului forestier ajunge în Vârful lui
Stavrăţ (1216,6 m), urmează apoi interfluviul Valea lui Nen/Valea Seacă
până la confluenţa celor două (borna silvică 126 UP VII, OS Râşnov),
coboară pe Valea lui Nen până la primul afluent pe dreapta pe care îl
urmează până la obârşia acestuia, la intersecţia de drumuri din satul Peştera.
De aici coboară pe pârâul Rudăriţa până la confluenţa cu valea Sbârcioara
[VIII-1.50.4.2], urmează aval valea Sbârcioarei şi mai jos valea Turcu [VIII-
1.50.4] până la borna 212 din U.P. VII, O.S. Râşnov, situată la extremitatea
estică a Colţilor Măgurii, în apropierea localităţii Bran.
Valoarea conservativă a teritoriului ce constituie Parcul Naţional
Piatra Craiului nu este aceeaşi pe întreaga suprafaţă a lui; ca urmare, ţinând
seama de distribuţia biodiversităţii, de frecvenţa şi amploarea fenomenelor
27
geologice şi geomorfologice, de modul de utilizare a terenurilor şi de
intensitatea circulaţiei oamenilor şi animalelor, au fost identificate şi
constituite unele zone cu cu grade diferite de protecţie şi modele diferenţiate
de management.
Zona cu protecţie strictă (ZPS) – corespunzând categoriei I b

I.U.C.N. - cuprinde Rezervaţia Ştiinţifică şi fosta zonă de conservare
speciala, cu unele mici excepţii care vor fi detaliate în continuare. Această
zonă are o mare importanţă ştiinţifică ce cuprinde zone sălbatice în care nu
au existat intervenţii antropice sau nivelul acestora a fost foarte redus. În
această zonă este interzisă desfăşurarea oricăror activităţi umane, cu excepţia
activităţilor de cercetare, educaţie şi ecoturism, cu limitări descrise prin
Planul de Management.
Zona de protecţie strictă cuprinde:
a) Zona Centrală include zona Peretele Vestic (rezervaţia ştiinţifică) şi
zonele forestiere strict protejate prin amenajamentele silvice de pe versanţii
estic şi vestic ai Pietrei Craiului, golurile alpine de pe versantul estic, zona
exceptată de la păşunat precum şi zona forestieră strict protejată din Piatra
Craiului Mică şi din rezervaţia naturală Prăpăstiile Zărneştilor.
Rezervaţia ştiinţifică cuprinde gol alpin ( jnepenişuri, păşuni alpine
şi stâncării) situate pe versantul vestic al Pietrii Craiului, în judeţele Braşov
şi Argeş, fiind limitate de creasta Pietrii Craiului şi limita superioară a
pădurii.
În perimetrul zonei se găsesc un număr de structuri geologice şi forme
de relief care au valoare ştiinţifică deosebită şi anume:
 Padina Închisă - Orga Mare.
28
 Turnurile Dianei.
 Ţimbalul Mare.
 Degetul lui Călineţ.
 Căldarea Ocolită (Valea Şpirla).
 Zaplazul reprezintă o succesiune de 4 arcade, rămase dintr-o
veche peşteră.
 Cerdacul Stanciului – Peştera Stanciului.
 Marele Grohotiş (Horju Mare).
La aceste elemente geomorfologice se adaugă faptul că aici este
principala zonă de conservare pentru specia Dianthus callizonus, plantă
endemică pentru Piatra Craiului, de o deosebită valoare ştiinţifică.
În Parcul Naţional Piatra Craiului se găsesc un număr de obiective
geologice sau speologice care au valoare de monument al naturii:
 structuri geologice şi forme de relief din interiorul rezervaţiei
Centrale.
 Avenul de sub Colţii Grindului (-540m, cel mai adânc aven din
ţară).
 Avenul din Grind (Gaura din Funduri) măsoară –122 m şi se află
situat mai jos de Avenul de sub Colţii Grindului, în versantul stâng al văii
Sterghii, la 1680 altitudine absolută.
 Avenul din Vlăduşca are o dezvoltare de –71 m, fiind situat pe
versantul estic între abruptul calcaros şi Poiana Vlăduşca la 1.700 m
altitudine absolută.
 Acul Crăpăturii, monument geomorfologic şi geologic, situat în
Valea Crăpăturii, se remarcă prin aspectul său cu totul particular şi
reprezintă o formă periglaciară.
29
b) Zona Prăpăstiile Zărneştului
În perimetrul zonei se găsesc un număr de obiective geologice sau
speologice care au valoare de monument al naturii:
 Peştera Mare din Prăpăstii (Peştera Mare de la Prepeleac).
 Peştera Mică din Prăpăstii (Peştera Mică de la Prepeleac)..
 Zidul lui Dumnezeu reprezintă un sector din cheile Prăpăstiile
Zărneştilor, în aval de confluenţa văilor Vlăduşca – Valea Pietrelor.
c) Zona Cheile Brusturetului. Această zonă include 3 sectoare de chei
(cheile din zona Peşterii Dâmbovicioara, Cheile Brusturetului propriu-zise şi
cheile Văii Seci), precum şi zona de vegetaţie a speciei Ligularia sibirica de
la Brusturet.
d) Zona Cheile Dâmbovicioarei – Cheile Dâmboviţei. Această
rezervaţie include 2 sectoare, şi anume Cheile Dâmbovicioarei şi Cheia Mică
(de sus) a Dâmboviţei.
e) Zona Cheile Mari ale Dâmboviţei. Aceasta include 2 sectoare, şi
anume Cheia Dâmboviţei şi Cheia Ghimbavului.
f) Zona exceptată de la păşunat
Această zonă se suprapune pe versantul vestic cu rezervaţia
ştiinţifică iar pe versantul estic este cuprinsa intre creasta principala si limita
naturală superioară a pădurii.
Zona de protecţie integrală (ZPI) - coresponzând categoriei II
I.U.C.N. – cuprinde cele mai valoroase bunuri ale patrimoniului natural din
interiorul parcului.
Suprafaţa acestei zone totalizează 104,6 ha.
Zona de conservare durabilă (ZCD) - constituie în Parcul Naţional
Piatra Craiului o zonă cu o suprafaţă totală de 6835.2 ha.
30
În această categorie se încadrează restul suprafeţei care este limitată
spre exterior de limitele parcului naţional şi ale zonei de dezvoltare durabilă
iar spre interior de limitele ZPS şi ZPI.
Această zonă este administrată în special pentru protecţia
ecosistemelor şi pentru receere.
Zona de dezvoltare durabilă a activităţilor umane (ZDD) -
cuprinde zonele în care se permit activităţi de investiţii/dezvoltare, cu
prioritate cele de interes turistic, dar cu respectarea principiului de utilizare
durabilă a resurselor naturale şi de prevenire a oricăror efecte negative
semnificative asupra biodiversităţii. În PNPC această zonă este reprezentată
de o parte a intravilanului localităţilor Zărneşti (conform P.U.G. din 1997) ,
Măgura şi Peştera, Dâmbovicioara, Dragoslavele şi de suprafaţa lacului de
acumulare de la Sătic. Zona de dezvoltare durabilă din PNPC
totalizează1725,4 ha.
Parcul este localizat in partea estica a Carpatilor Meridionali si este
polarizat de creasta calcaroasa a Muntilor Piatra Craiului. In cadrul
Carpatilor romanesti, Muntii Piatra Craiului sunt unicat datorita alcatuirii si
structurii lor geologice. Cu putine exceptii intregul masiv este alcatuit din
calcare de varsta mezozoica, depuse sub forma unor strate a caror pozitie
este predominant verticala. Calcarele constituente au permis formarea unui
relief carstic reprezentativ mai ales prin formele de suprafata, dar nu lipsesc
nici formele endocarstice.
Lista floristica a masivului cuprinde 1108 taxoni. Numeroase specii
sunt endemite locale, ca de ex: Dianthus callizonus (garofita Pietrei
Craiului), Aubrieta intermedia ssp. falcata. Dintre endemitele carpatice se
regasesc: Primula wulfeniana ssp baumgarteniana, Koeleria macrantha ssp
31
transsilvanica, Hesperis matronalis ssp. moniliformis, Papaver alpinum ssp.
corona -sancti-stephani, Thesium kernerianum. Apar numeroase specii
protejate: floarea de colt, ghintaura galbena, sangele voinicului, bulbucii,
iedera alba, etc.
Fauna Masivului Piatra Craiului este deosebit de bogata si variata,
aparand specii rare si endemice: de ex Nesticus constantinescui, Rhagidia
carpatica (specii de nevertebrate care se gasesc numai in PN Piatra Craiului).
Dintre vertebrate: Triturus cristatus, Triturus alpestris, Bombina
variegata, Vipera berus; peste 108 sp de pasari: Aquila chrysaetos, Aquila
pomarina, Tichodroma muraria, Apus apus, etc. Au fost semnalate 8 specii
de lilieci.
Carnivorele mari (urs, lup, ras) circula intre masivele Piatra Craiului si
Bucegi de-a lungul unor culoare.
Dintre erbivorele din Piatra Craiului se poate mentiona capra neagra
(Rupicapra rupicapra).
Arealul este renumit pentru diversitatea sa floristica, din totalul de
1108 specii, 200 fiind incluse in Lista Rosie a Plantelor Superioare din
Romania, ca specii rare, endemice,vulnerabile sau periclitate. O specie de
importanta comunitara o reprezinta galbenelele - Ligularia sibirica intalnita
pe Valea Brusturetului.
Se remarca prezenta a 35 de specii de nevertebrate endemice. De aici
au descrise 91 de specii de nevertebrate noi pentru stiinta. Mentionam
existenta a 2 specii endemice pentru Piatra Craiului Nesticus constantinescui
(Arahnida) si Rhagidia carpatica (Arahnida, Acari, care au fost semnalate in
Pestera Mare a lui Prepeleac si Pestera Mica a lui Prepeleac situate in
32
Prapastiile Zarnestilor. Aceste specii au o importanta stiintifica, habitatul lor
fiind ameninatat de influenta antropica.
Din cele 108 specii de pasari identificate pana in prezent, 50 se
regasesc in conventiile internationale ca fiind specii importante si protejate
ca atare.
Sunt caracteristice si importante in special speciile caracteristice
zonelor stancoase din areal (fluturasul de stanca-Trichodroma muraria. S-a
inregistrat un numar extrem de mic de exemplare de acvila de munte Aquila
chysaetos existand pericolul disparitiei acestora din masiv datorita
antropizarii si a intensificarii turismului in zonele de cuibarit.
In areal s-a inregistrat un nr. mare de specii de lilieci (18 specii).
Acestia au un rol ecologic important. Prezenta unor specii vulnerabile la
nivel mondial a impus stabilirea unor masuri adecvate de protejare a lor.
Pe teritoriul rezervatiei se practica unele activitati care pot afecta
starea mediului natural: pasunatul in sectorul crestei datorita pajistilor alpine
si subalpine bogate; turismul necontrolat in afara potecilor; aruncarea
ocazională a gunoaielor, de catre turisti; exploatarile forestiere; colectarea
sau incendierea jnepenilor; recoltarea unor plante rare; braconajul. Padurile
sunt administrate conform amenajamentelor silvice. Exista zone in parc unde
retrocedarea padurilor (Legea 18/1991 si 1/2000) a dus la taieri rase a unor
suprafete de padure de catre proprietari. Suprapasunatul si activitatile
asociate acestuia constituie o amentitare majora. Astfel are loc o reducere
drastica a biodiversitatii pasunilor si invazia unor specii care nu sunt
consumate de animale. In urma desfasurarii activitatilor turistice, cantitati
mari de deseuri menajere si chiar toxice duc la poluarea solului, apei si la
poluarea estetica.
33
Parcul National Piatra Craiului are plan de management aprobat prin
Ordin nr 643/2005 al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor.
Planul de Management al Parcului Naţional Piatra Craiului este astfel
conceput încât să se constituie într-un document care să definească
principalele direcţii de acţiune în vederea atingerii, pe termen lung, a
obiectivelor Parcului.
Planul cuprinde un set de prevederi/recomandări pe domenii de
activitate/obiective majore, recomandări care iau în considerare, pe cât
posibil, factorii care pot schimba situaţia curentă, permiţând astfel
flexibilitate în procesul de decizie.
Managementul PNPC urmăreşte şi menţinerea interacţiunii
armonioase a omului cu natura prin protejarea diversităţii habitatelor şi
peisajului, promovând păstrarea folosinţelor tradiţionale ale terenurilor,
încurajarea şi consolidarea activităţilor, practicilor şi culturii tradiţionale ale
populaţiei locale.
Statutul parcului la nivelul UE

În conformitate cu Ordin 776/2007 privind declararea siturilor de
importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice europene
Natura 2000 în România, o parte din teritoriul Parcului Naţional Piatra
Craiului este inclusă în situl „ROSCI0194 Piatra Craiului”.
Acest sit include aproape întreg teritoriul parcului, şi unele zone din
imediata vecinătate a acestuia.
Formularul Standard NATURA 2000 –Parcul Naţional Piatra Craiului
- sit NATURA 2000 – de interes comunitar – SCI – COD – ROSCI0194
prevede 17 tipuri de habitate prezente în întreg situl care necesită măsuri
34
speciale de conservare şi protecţie. Dintre acestea 9 tipuri de habitate sunt
considerate ca fiind ameninţate de o serie de activităţi ca de exemplu:
turismul necontrolat în afara potecilor amenajate şi marcate, exploatările
forestiere, recoltarea unor plante rare, braconajul, păşunatul în zona pajiştilor
alpine şi subalpine, apariţia construcţiilor fără autorizaţie de construire etc.
Conform anexei II din Directiva Consiliului 92/43/CEE, pe raza Parcului
Naţional Piatra Craiului au fost semnalate 13 specii de mamifere incluse şi
în Formularul Standard NATURA 2000 care necesită măsuri speciale de
conservare. Aceste specii sunt într-o satre de conservare stabilă din punct de
vedere populaţional.
De asemenea, au fost semnalate 3 specii de amfibieni, 3 specii de
peşti, 7 specii de nevertebrate şi 8 specii de plante de interes comunitar
conform anexei II din Directiva Consiliului 92/43/CEE.
Pe lângă speciile enumerate în anexei II din Directiva Consiliului
92/43/CEE, Parcul Naţional Piatra Craiului conform studiilor efectuate în
teren, a impus măsuri speciale de protecţie şi pentru alte specii de
nevertebrate, amfibieni, păsări şi plante.
Proiectul final de investiţie luat în discuţie se află în zona de

protectie integrată a PNPC, şi va ţine seama de recomandările stipulate
în OUG 57/2007 şi Planurile de Management ale Parcului Naţional
Piatra Craiului.
3.7.2. Descrierea habitatelor şi a speciilor de interes

comunitar din zona Curmătura - situl Natura 2000 - ROSCI0194
Piatra Craiului şi Parcul Naţional Piatra Craiului
35
In scopul evidenţierii relevanţei impactului potenţial al activitaţilor ce

urmeaza a se desfasura în proiectului de investiţii - PUNCTUL DE
INFORMARE CURMĂTURA – PARCUL NATIONAL PIATRA
CRAIULUI s-a realizat o analiza a populaţiilor locale ale speciilor
desemnate ca fiind prioritare conform FORMULARULUI STANDARD.
Metode de studiu
Vegetaţia şi fauna sunt considerate componente deosebit de
importante ale biodiversităţii, de aceea considerăm că trebuie integrate în
analiza acesteia.
Biodiversitatea înseamnă variabilitatea organismelor vii provenite din
orice sursă şi sistemele ecologice din care fac parte, aceasta incluzând
diversitatea în interiorul speciilor, între specii şi diversitatea ecosistemelor.
Dintre practicile de investigare tradiţionale a biodiversităţii amintim:
-analiza transectelor de vegetaţie;
-evaluarea covorului vegetal după metoda Braun-Blanquet;
-analiza bioformelor vegetale UTR;
-observaţii libere (acustice şi vizuale) pentru realizarea de inventare
floristice şi faunistice în perimetre alese aleator;
-inventarierea faunei acvatice natante şi bentonice cu ajutorul plaselor,
dragelor, sitelor, filtrelor, fileelor etc.;
-utilizarea capcanelor (luminoase, malaieze, Barber, etc.) şi a fileelor
entomologice pentru evaluarea speciilor de faună (în special
nevertebrate);
36
-utilizarea capcanelor non-letale (live-traps) şi a plaselor pentru
evaluarea faunei de vertebrate (în special vertebrate mici);
-evaluarea şi monitorizarea urmelor (în special pentru vertebratele
mari);
-interviurile şi chestionarele adresate populaţiei locale în scopul
evaluării unor specii comune, inclusiv obţinerea de date istorice;
-analiza bibliografiei cu referire la zona investigată, etc.
Identificarea habitatelor s-a realizat prin recunoasterea fitocenozelor
care le caracterizează si anume prin luarea in considerare a speciilor
edificatoare (in general dominante) si indicatoare ecologic si/sau cenologic,
precum si prin recunoasterea caracteristicilor staţiunii, in primul rand
localizare geografică, altitudine, relief, rocă si sol.
Descrierea habitatelor include pe langă datele de identificare si de
localizare ale sitului si o descriere a structurii acestora. Structura este
definită prin caracterul geografic, ecologic, fitosociologic al fitocenozei si
descrierea acesteia pe straturi, căreia i-am adăugat si componenta animală.
Descrierea faunei este realizată atat prin observaţii directe pe teren cat
si prin consultarea bibliografiei referitoare la fauna specifică zonei precum si
a celei cu referire la ecologia si etologia speciilor identificate.
Relevanţa proiectului (impactul potenţial produs asupra acestora) este
prezentata sintetic în tabelul de mai jos.
37
Descrierea tipurilor de habitate specificate în FORMULARUL STANDARD – SIT NATURA 2000 – COD
ROSCI0194 PIATRA CRAIULUI, identificarea acestora în perimetrul proiectului de investiţii şi relevanta
acestora pentru aria de protectie
TIPUL DE HABITAT RELEVANTA DATE BIO-ECOLOGICE IDENTIFICAREA HABITATULUI ÎN
PERIMETRUL PROIECTULUI DE INVESTIŢII
4060 Tufărişuri alpine Nu - reprezentare 2% din suprafata sitului; Habitatul nu este prezent in perimetrul
şi boreale - stare de conservare – A; investitiei si nici in zona invecinata Curmăturii.
- in Piatra Craiului habitatul este puternic In concluzie, investitia luata in discutie nu
fragmentat, întâlnindu-se pe ambii versanti la are impact asupra acestui tip de habitat nici in
altitudini cuprinse între 1700-1950 m, ocupând periodada de construire si nici cea de functionare.
suprafete mai însemnate în zona nordica si
nord-estica a muntelui.
Structură şi compoziţie floristică

Fitocenoza este edificată de specii arcto-
alpine, circumpolare şi boreale.
Fitocenozele cu Rhododendron
myrtifolium şi Vaccinium myrtillus sunt
primare, extinzându-se ca vegetaţie secundară
în jnepenişurile şi molidişurile efrişate precum
şi în pajiştile alpine degradate. În stratul
subarbustiv domină Rhododendron
myrtifolium, Vaccinium myrtillus şi
Vaccinium vitis-idaea. Stratul ierburilor nu este
distinct, se întrepătrunde cu cel al subarbuştilor
fiind dominante speciile Nardus stricta,
Anthoxanthum odoratum, Luzula luzuloides.
În stratul muscinal acoperiri mai însemnate
sunt realizate de speciile: Dicranum scoparium,
Hylocomyum splendens, Polytrichum
38
juniperinum.
Specii edificatoare pentru acest tip de
habitat sunt: Rhododendron myrtifolium,
Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea,
Dryas octopetala. Dintre speciile caracteristice
fac parte: Rhododendron myrtifolium,
Vaccinium myrtillus, Saxifraga paniculata,
Campanula kladniana, Dryas octopetala.
Dintre speciile endemice se remarcă
Achillea schurii, abundentă în acest tip de
habitat.
4070 * Tufărişuri cu Nu - reprezentare 1% din suprafata sitului; Habitatul nu este prezent in perimetrul
Pinus mugo şi - stare de conservare – A; investitiei si nici in zona invecinata Curmăturii.
Rhododendron - in Piatra Craiului habitatul este puternic In concluzie, investitia luata in discutie nu
myrtifolium fragmentat, întâlnidu-se pe ambii versanti la are impact asupra acestui tip de habitat nici in
altitudini cuprinse între 1700-1950 m, ocupând periodada de construire si nici cea de functionare.
suprafete mai însemnate în zona nordica si
nord-estica a muntelui.

Fitocenoza edificată de Pinus mugo este
tipică pentru etajul subalpin al Carpaţilor
româneşti. Acoperirea generală este de 90-
100%, jneapănul realizând un strat compact.
Stratul arbustiv este compus din Pins mugo,
care este în general monodominant, aparând
sporadic Alnus viridis, Juniperus communis
ssp. alpina, Salix silesiaca, Sorbus aucuparia
ssp. glabrata, Picea abies.
Stratul ierburilor si subarbustilor cu o
acoperire de 10-40% este edificat de
39
Rhododendron myrtifolium. Alte specii
frecvent întâlnite sunt: Vaccinium myrtillus,
Vaccinium vitis-idaea, Homogyne alpina,
Soldanella hungarica, Luzula luzuloides, Luzula
sylvatica, Oxalis acetosella, Calamagrostis
villosa.
Stratul muscinal este bine reprezentat, cu o
acoperire cuprinsa între 30-80% fiind format
preponderent din speciile Pleurozium schreberi,
Hylocomium splendens, Polytrichum
juniperinum.
6110 * Comunităţi Nu - reprezentare 1% din suprafata sitului; Habitatul nu este prezent in perimetrul
rupicole calcifile sau - stare de conservare – A; investitiei si nici in zona invecinata Curmăturii.
pajişti bazifite din - in Piatra Craiului, habitatul este puternic In concluzie, investitia luata in discutie nu
Alysso-Sedion albi fragmentat, fiind prezent pe ambii versanţi între are impact asupra acestui tip de habitat nici in
1700-2237 m altitudine. periodada de construire si nici cea de functionare.

Habitatul cuprinde comunităţi deschise
pioniere xerotermofile pe soluri superficiale
calcaroase sau bogate în baze, dominate de
specii anuale şi suculente tipice pentru Alysso
alyssoidis-Sedion albi Oberdorfer & Müller in
Müller 1961.
Dintre plantele caracteristice mentionam:
Alyssum alyssoides, Cerastium spp., Poa
badensis, Sedum spp., Sempervivum spp., etc.
6170 Pajişti calcifile Nu - reprezentare 0,1% din suprafata sitului; Habitatul nu este prezent in perimetrul
alpine şi subalpine - stare de conservare – A investitiei si nici in zona invecinata Curmăturii.
- in Piatra Craiului, habitatul este prezent pe In concluzie, investitia luata in discutie nu
ambii versanţi între 1700-2237 m altitudine. are impact asupra acestui tip de habitat nici in
40
periodada de construire si nici cea de functionare.
Dintre speciile edificatoare pentru acest tip
de habitat fac parte: Sesleria rigida ssp.
haynaldiana, Carex sempervirens, Festuca
saxatilis, Sesleria rigida, Festuca versicolor,
Asperula capitata. Speciile caracteristice sunt
reprezentate prin: Festuca versicolor, Sesleria
rigida ssp. haynaldiana, Cerastium
transsilvanicum Festuca saxatilis, Dianthus
tenuifolius, Asperula capitata, Sesleria rigida,
Carex sempervirens.
Habitatul are o mare valoare conservativă,
numeroase fitocenoze din alcătuirea acestuia
având un caracter endemic. De asemenea aici se
găsesc numeroase specii endemice: Achillea
schurii, Cerastium transsilvanicum, Dianthus
callizonus, Eritrichium nanum ssp. jankae,
Dianthus spiculifolius, Dianthus tenuifolius,
Koeleria transsilvanica, Linum perenne ssp.
extraaxilare, Onobrychis transsilvanica, Thlaspi
dacicum, Thesium kernerianum, Thymus
comosus, Thymus pulcherrimus, Koeleria
transsilvanica ş.a.
6430 Comunităţi de Nu - reprezentare 1% din suprafata sitului; Habitatul nu este prezent in perimetrul
lizieră cu ierburi înalte - stare de conservare – B; investitiei si nici in zona invecinata Curmăturii.
higrofile de la nivelul - in Piatra Craiului, habitatul este puternic In concluzie, investitia luata in discutie nu
câmpiilor, până la cel fragmentat, fiind prezent pe ambii versanţi, la are impact asupra acestui tip de habitat nici in
montan şi 1 B C B B marginea padurilor si a cursurilor de apa, între periodada de construire si nici cea de functionare.
alpin 1700-2000 m altitudine.
41
Habitatul cuprinde comunităţi de ierburi
perene înalte higrofile din etajul montan până în
cel alpin, aparţinând clasei Betulo-
Adenostyletea.
Principalele specii de plante inregistrate aici
sunt: Glechoma hederacea, Epilobium hirsutum,
Filipendula ulmaria, Angelica archangelica,
Petasites hybridus, Cirsium oleraceum,
Chaerophyllum hirsutum, Aegopodium
podagraria, Alliaria petiolata, Geranium
robertianum, Silene dioica, Lamium album,
Lythrum salicaria, Crepis paludosa, Trollius
europaeus, Adenostyles alliariae, Cicerbita
alpina, Digitalisgrandiflora, Calamagrostis
arundinacea, Cirsium helenioides s.a.
6520 Fâneţe montane Nu - reprezentare 5% din suprafata sitului; Habitatul nu este prezent in perimetrul
- stare de conservare – B investitiei si nici in zona invecinata Curmăturii.
- în Piatra Craiului habitatul este inatalnit In concluzie, investitia luata in discutie nu
fragmentar, pe Valea Bărsei, Rucăr, Valea are impact asupra acestui tip de habitat nici in
Dâmboviţei, Dealul Măgura (satele Măgura şi periodada de construire si nici cea de functionare.
Peştera) la altitudini cuprinse între 724 -
1498m, ocupând suprafaţa cea mai mare la
974m altitudine.

Habitatul este reprezentat prin fâneţe
mezofile bogate în specii din etajele montan şi
subalpin (peste 600 metri), dominate de obicei
de Trisetum flavescens şi cu Heracleum
sphondylium, Astrantia major, Carum carvi,
42
Crepis mollis, S. vulgaris, Campanula
glomerata, Salvia pratensis, Centaurea
nemoralis, Anthoxanthum odoratum, Trollius
europaeus, P. orbiculare, Primula elatior,
Chaerophyllum hirsutum şi multe altele.
In Piatra Craiului, de o valoare conservativă
foarte mare sunt pajiştile cu multe orchidee
(Cypripedium calceolus, Orchis militaris, O.
mascula subsp. cordigera), cum sunt cele din
apropiere de Rucăr, aflate în climaxul zonal al
fagului.
3220 Vegetaţie Nu - reprezentare 1% din suprafata sitului; Habitatul nu este prezent in perimetrul
herbacee de pe - stare de conservare – B investitiei si nici in zona invecinata Curmăturii.
malurile râurilor - in Piatra Craiului, habitatul este puternic In concluzie, investitia luata in discutie nu
montane fragmentat, fiind prezent pe ambii versanţi, la are impact asupra acestui tip de habitat nici in
marginea padurilor si a cursurilor de apa, între periodada de construire si nici cea de functionare.
1700-2000 m altitudine.

Habitatul este reprezentat prin grupări
deschise de plante pioniere erbacee sau
sufrutescente, bogate în specii montane, care
colonizează depozitele de pietriş ale pâraielor
care au un regim hidrologic de tip alpin, cu
debit maxim în timpul verii
Dintre plante reprezentaive pentru acest tip
de habitat, enumerăm: Dryas octopetala,
Rumex scutatus, Saxifraga aizoides, Epilobium
dodonaei, Campanula cochleariifolia,
Calamagrostispseudophragmites, plantule de
Salix elaeagnos şi Myricaria germanica.
43
3230 Vegetaţie Nu - reprezentare 1% din suprafata sitului; Habitatul nu este prezent in perimetrul
lemnoasă cu Myricaria - stare de conservare – C; investitiei si nici in zona invecinata Curmăturii.
germanica de-a lungul - in Piatra Craiului habitatul apare sub forma In concluzie, investitia luata in discutie nu
râurilor montane de enclave, la marginea coridoarelor de Alnus are impact asupra acestui tip de habitat nici in
incana, în Valea Bârsei si Valea Dâmbovitei. periodada de construire si nici cea de functionare.

Habitatul este reprezentat prin comunităţi
pioniere edificate de specii mezoterme,
mezohigrofile şi higrofile. Stratul arbustiv este
dominat de Myricaria germanica asociată cu
Salix purpurea; sporadic apar exemplare
dispersate de Betula pendula, Salix caprea, S.
cinerea, S. triandra, Alnus incana, evidentiind
tendinta de evolutie înspre vegetatia mai stabila
(aninisuri). Acoperirea stratului arbustiv este
de 40(70)-95%. Stratul ierburilor este constituit
din specii cu caracter colonizator ca Tussilago
farfara, Rumex acetosella, Scleranthus
perennis, Herniaria glabra, la care se adauga si
unele specii provenite din pasunile învecinate.
Habitatul are o valoare conservativa mare, în
Piatra Craiului.
4080 Tufărişuri cu Nu - reprezentare 0,01% din suprafata sitului; Habitatul nu este prezent in perimetrul
specii sub-arctice de - stare de conservare – C; investitiei si nici in zona invecinat Curmăturii.
salix In concluzie, investitia luata in discutie nu
Structură şi compoziţie floristică are impact asupra acestui tip de habitat nici in
Habitatul este reprezentat prin formaţiuni de periodada de construire si nici cea de functionare.
sălcii subarctice şi boreo-alpine din etajele
subalpin, alpin şi ocazional, montan şi tufărişuri
scunde din Carpaţi de tipul Salici silesiacae-
44
Betuletum carpaticae Piceo-Salicetum
silesiacae.
8120 Grohotişuri Nu - reprezentare 2% din suprafata sitului; Habitatul nu este prezent in perimetrul
calcaroase şi de şisturi - stare de conservare – A investitiei si nici in zona invecinat Curmăturii.
calcaroase din etajul - in Piatra Craiului, habitatul este întâlnit între In concluzie, investitia luata in discutie nu
montan până în cel 1850 - 2100 m altitudine în zonele: Marele are impact asupra acestui tip de habitat nici in
alpin (Thlaspietea Grohotiş, La Zaplaz, Piatra Craiului Mică, periodada de construire si nici cea de functionare.
rotundifolii) Hornul Găinii, Padinile Frumoase, la baza
Umerilor Pietrei Craiului, Vârfului Ascuţit,
Vârfului Padina Popii etc.

Este un habitat pionier, în care vegetaţia
realizează acoperiri între 5-25%. Reprezintă una
din primele faze ale colonizării grohotişurilor
calcaroase din Piatra Craiului, conducând în
timp la fixarea lor prin instalarea pajiştilor,
jnepenişurilor sau chiar a pădurii de molid în
partea lor inferioară.
Speciile edificatoare pentru acest habitat
sunt: Papaver alpinum ssp. corona-sancti-
stephani, Acinos alpinus, Galium anisophyllon.
Unele specii caracteristice sunt adaptate strict
grohotişurilor nefixate cu fragmente fine de
rocă - Linaria alpina, Papaver alpinum ssp.
corona sancti-stephani, sau cu fragmente mari
de roca - Rumex scutatus. În zonele cu
acumulari de sol, vegetatia se îmbogateste, prin
aparitia altor specii: Cardaminopsis arenosa ssp.
borbasii, Cerastium lerchenfeldianum, Senecio
rupester, Rhodiola rosea, Galium album,
45
Acinos alpinus, Cerastium transsilvanicum,
Dianthus callizonus, Dianthus spiculifolius,
Pimpinella saxifraga, Thymus pulcherrimus,
Saxifraga aizoides, Sesleria haynaldiana, Carex
sempervirens s.a.
Este de remarcat prezenta în acest habitat a
numeroase endemite, care creste considerabil
valoarea sa conservativa: Aubrieta intermedia
ssp. falcata, Doronicum carpaticum, Papaver
alpinum corona-sancti-stephani, Thymus
comosus, Cerastium transsilvanicum, Dianthus
callizonus, Dianthus spiculifolius, Onobrychis
transsilvanica, Thymus pulcherrimus, Achillea
schurii.
8210 Versanţi stâncoşi Nu - reprezentare 3% din suprafata sitului; Habitatul nu este prezent in perimetrul
cu vegetaţie - stare de conservare – A investitiei si nici in zona invecinata Curmăturii.
chasmofitică pe roci - in Piatra Craiului habitatul este întâlnit în In concluzie, investitia luata in discutie nu
calcaroase Cheile Brusturetului, Dâmbovitei, are impact asupra acestui tip de habitat nici in
Dâmbovicioarei, Prapastiile Zarnestiului (750- periodada de construire si nici cea de functionare.
1000 m alt.) si pe versantii masivului de la
1000 la 2200 m).

Habitatul este reprezentat prin vegetaţia
pereţilor stâncoşi aproape verticali, este
fragmentată, cu o acoperire foarte mică.
Speciile edificatoare pentru acest habitat
sunt: Asplenium ruta-muraria, Asplenium
trichomanes, Asplenium viride, Cystopteris
fragilis, Achillea schurii, Campanula
cochleriifolia. Dintre speciile caracteristice fac
46
parte: Tortula muralis, Ctenidium molluscum,
Asplenium viride, Campanula cochleriifolia,
Saxifraga mutata ssp. demissa.
Habitatul are o mare valoare conservativă,
adăpostind numeroase specii endemice:
Campanula carpatica, Silene nutans ssp. dubia,
Aconitum moldavicum, Hepatica transsilvanica,
Thymus comosus, Dianthus spiculifolius,
Erysimum witmannii ssp.transsilvanicum,
Saxifraga mutata ssp. demissa, Silene nutans
ssp. dubia, Thymus pulcherrimus, Achillea
schurii, Androsace villosa ssp. arachnoidea,
Draba haynaldii, Eritrichium nanum ssp.
jankae, Saxifraga mutata ssp. demissa precum si
specia rara Woodsia pulchella.
8310 Peşteri în care Nu - reprezentare 2% din suprafata sitului; Habitatul nu este prezent in perimetrul
accesul publicului este - stare de conservare – B investitiei si nici in zona invecinata Curmăturii.
interzis In concluzie, investitia luata in discutie nu
Catalogul Peşterilor din Parcul Naţional are impact asupra acestui tip de habitat nici in
Piatra Craiului cuprinde peste 800 de cavităţi periodada de construire si nici cea de functionare.
naturale, distribuite mai ales în zonele de chei şi
la baza crestei. Marea lor majoritate sunt foarte
mici cu o dezvoltare şi denivelare sub 20 m.
Dintre principalele peşteri, de dimensiuni mai
mari, menţionăm: Peştera Dâmbovicioara,
Peştera Urşilor, Peştera Stanciului, peşterile de
la Colţul Chiliilor, Peştera Dobreştilor, peştera
Hoţilor, Peştera Liliecilor, Peştera Mare a lui
Prepeleac, etc. În Piatra Craiului se găseşte şi
cel mai adânc aven din ţară situat în bazinul de
recepţie al văii Grindului. Cu o denivelare de –
47
540 m, avenul de sub Colţii Grindului este
inclus în cadastrul mondial al celor mai
profunde goluri subterane.
În pesterile din Piatra Craiului au fost
identificate peste 13 specii de lilieci:
Rhinolophus blasii, Rh. euryale, Rh.
ferrumequinum, Rh. hipposideros, Barbastella
barbastellus, Plecotus austriacus, Myotis
blythii,, M. daubentonii, M. emarginatus, M.
myotis, M. mystacinus, M. nattererii si
Miniopterus schreibersii.
Pesterile din Piatra Craiului au o valoare
conservativa mare, datorita prezentei a
numerose specii de lilieci si speciilor de
nevertebrate endemice: Plutomurus carpaticus
(Colembola) - endemit carpatic; Nesticus
constantinescui (Araneae) si Duvalis
(Duvalidius) deubelianus (Coleoptera) –
endemice pentru Piatra Craiului.
9110 Păduri de fag de Nu - reprezentare 15% din suprafata sitului; Habitatul nu este prezent in perimetrul
tip Luzulo-Fagetum - stare de conservare – B investitiei si nici in zona invecinată Curmăturii.
- in Piatra Craiului, habitatul ocupă In concluzie, investitia luata in discutie nu
suprafeţe moderate între 500-1200 m. are impact asupra acestui tip de habitat nici in
Habitatul este reprezentat prin păduri de
Fagus sylvatica, Fagus sylvatica-Abies alba,
Fagus sylvatica-Abies alba-Picea abies
Plante caracteristice: Symphytum
cordatum, Cardamine glanduligera Hepatica
transsilvanica, Pulmonaria rubra,
Leucanthemum waldsteinii,Silene heuffelii,
48
Ranunculus carpaticus, Euphorbia carniolica,
Aconitum moldavicum, Hieracium rotundatum,
Galium kitaibelianum, Festuca drymeja ş.a.
9150 Păduri medio- Nu - . reprezentare 6% din suprafata sitului; Habitatul nu este prezent in perimetrul
europene de fag din - stare de conservare – A investitiei si nici in zona invecinată
Cephalanthero-Fagion - in Piatra Craiului, habitatul este Curmăturii.
fragmentat, fiind întâlnit între 500- In concluzie, investitia luata in discutie nu
1000 m. are impact asupra acestui tip de habitat nici in
Habitatul este reprezentat prin păduri xero-
termofile de Fagus sylvatica dezvoltate pe
soluri calcaroase, adesea superficiale, de obicei
pe versanţi abrupţi, în general cu subarboret
abundent de arbuşti şi ierburi, caracterizate de
rogozuri, graminee, orhidee (Cephalanthera
spp., Neottia nidus-avis).
Plante caracterisitce : Fagus sylvatica, C.
montana, C. digitata, Brachypodium pinnatum,
Cephalanthera spp., Neottia nidus-avis ş.a.
91E0 * Păduri aluviale Nu - reprezentare 0,5% din suprafata sitului; Habitatul nu este prezent in perimetrul
cu Alnus glutinosa şi - stare de conservare – B; investitiei si nici in zona invecinată Curmăturii.
Fraxinus excelsior - in Piatra Craiului este întâlnit în bazinele In concluzie, investitia luata in discutie nu
(Alno-Padion, Alnion văilor Bârsa şi Dâmboviţa. are impact asupra acestui tip de habitat nici in
incanae, Salicion periodada de construire si nici cea de functionare.
albae) Structură şi compoziţie floristică
Fitocenozele sunt edificate de specii
europene, boreale. Stratul arborilor, compus
aproape exclusiv din anin alb (Alnus incana), pe
alocuri cu exemplare dispersate de molid (Picea
abies), Salix fragilis, Ulmus glabra, Malus
49
sylvestris, iar la altitudini mai mici, în amonte
de Zărneşti, anin negru (Alnus glutinosa); are
acoperire de 50-80% şi înălţimi de 15-25 m la
50 de ani.
Stratul arbuştilor este slab dezvoltat,format
din Daphne mezereum, Viburnum opulus,
Sambucus nigra, Corylus avellana, Salix
purpurea, Sorbus aucuparia şi puieţi de Acer
pseudoplatanus, Fraxinus excelsior, Picea abies.
Stratul ierburilor şi subarbuştilor este
format în principal din Matteuccia
struthiopteris, Glechoma hederacea ş.a. şi
realizează acoperiri însemnate (80-100%).
Specie edificatoare: Alnus incana. Specie
caracteristică: Telekia speciosa.
Valoarea conservativă a acestui habitat este
foarte mare şi se manifestă mai ales prin marea
sa capacitate antierozională; deşi include o
remarcabilă diversitate floristică cu excepţia
speciei Lysimachia nemorum, taxonii
componenţi nu fac parte din categoria celor
ameninţaţi.
91Q0 Păduri relictare Nu - reprezentare 0,1% din suprafata sitului, cf. Habitatul nu este prezent in perimetrul
de Pinus sylvestris pe Formularului Standard; investitiei si nici in zona invecinată Curmăturii.
substrat calcaros - stare de conservare – A cf. Formularului In concluzie, investitia luata in discutie nu
Standard; are impact asupra acestui tip de habitat nici in
- în Piatra Craiului habitatul nu a fost periodada de construire si nici cea de functionare.
identificat (!). Acest tip de habitat a fost
introdus in mod eronat in formularul standard
pentru ROSCI0194 Piatra Craiului, fiind
caracteristic exclusiv pentru Carpaţii vestici.
50
Habitatul este reprezentat prin păduri izolate,
calcifile, de Pinus sylvestris din Carpaţii vestici.
Subarboretul include un număr de specii cu
distribuţie continentală şi afinităţi xerotermice,
inclusiv endemite vest-carpatice.
91V0 Păduri dacice de Nu - reprezentare 33% din suprafata sitului; Habitatul nu este prezent in perimetrul
fag (Symphyto- - stare de conservare – B; investitiei si nici in zona invecinată Curmăturii.
Fagion) - in Piatra Craiului, habitatul ocupă In concluzie, investitia luata in discutie nu
suprafeţe întinse între 500-1200 m. are impact asupra acestui tip de habitat nici in
europene. Stratul arborilor cu acoperire de 80-
100%, este compus din fag (Fagus sylvatica) şi
brad (Abies alba), alături de care mai apar,
uneori în proporţie destul de mare, paltinul
(Acer pseudoplatanus), frasinul (Fraxinus
excelsior), arţarul (Acer platanoides) şi ulmul
(Ulmus glabra). Stratul arbuştilor este
reprezentat prin puţine exemplare de Corylus
avellana, Sambucus nigra, Sambucus
racemosa,Lonicera nigra, L. xylosteum, Rubus
idaeus, R. hirtus, Ribes uva-crispa, Spiraea
chamaedrifolia, Daphne mezereum, Rosa
pendulina s.a. În stratul ierbos dominante pot fi:
Asplenium scolopendrium, Galium odoratum,
Dentaria glandulosa, Asarum europaeum s.a.
Stratul muschilor este slab dezvoltat.
Fagetele dacice din Piatra Craiului au o
valoare conservativa moderata. O valoare
51
conservativa foarte mare, o au fitocenozele cu
subarboret de tisa (Pulmonario rubrae –
Fagetum subas. taxetosum baccatae) din
padinele de pe versantul nord-vestic (alt. 1150-
1250 m) si din Cheile Prapastiile Zarnestiului.
Alaturi de tisa, subasociatia cuprinde si alte
specii de interes conservativ ca Epipogium
aphyllum, Epipactis helleborine si Hepatica
transsilvanica.
9410 Păduri acidofile Da - . reprezentare 15% din suprafata sitului; Habitatul a fost identificat în imediata
de Picea abies din - stare de conservare – A vecinătate a perimetrului investitiei.
regiunea montana - in Piatra Craiului habitatul se întâlneşete pe o In concluzie, investitia luata in discutie are un
(Vaccinio-Piceetea) suprafaţă mare, pe ambii versanţi la altitudini impact minim in perioda de construire şi un
cuprinse între 1350-2000 m. impact nesemnificativ in perioada de functionare.

boreale şi carpatice. Stratul arborilor este
compus exclusiv din molid (Picea abies) sau
sau în amestec cu bradul (Abies alba), cu
exemplare de paltin de munte (Acer
pseudoplatanus), ulm de munte (Ulmus glabra),
fag (Fagus sylvatica). În mod excepţional (de
exemplu, la refugiul Diana), apare pinul
silvestru (Pinus sylvestris) sau cu exemplare
rare de anin alb (Alnus incana) şi mesteacăn
(Betula pendula) în pădurea de molid cu
Sphagnum de la Vlăduşca-Lespezi. Stratul
arbuştilor este în general slab dezvoltat, sau
chiar absent, format din exemplare de Sorbus
aucuparia, Spiraea chamaedrifolia, Lonicera
52
nigra, L. xylosteum, Daphne mezereum, Rubus
idaeus, Rosa pendulina etc. Stratul ierburilor şi
cel al subarbuştilor este neuniform (mozaicat),
cu Oxalis acetosella, Dentaria glandulosa,
Luzula sylvatica, Galium odoratum ş.a. Stratul
muşchilor este destul de bine dezvoltat, în
pădurea de molid cu Sphagnum de la Vlăduşca-
Lespezi, fiind format din specii de Sphagnum şi
Polytrichum care acoperă aproape complet
solul.
Valoarea conservativa este foarte mare
datorita speciilor rare identificatea aici cum ar fi
Listera cordata (în padurea de molid cu
Sphagnum de la Vladusca-Lespezi) Goodyera
repens, Monotropa hypopitys si Hepatica
transsilvanica.
De o mare valoare conservativa este si
arboretul de sub Hornul Nisipos, cu subarboret
din tisa (Taxus baccata), de aproximativ 1 ha.
53
Descrierea speciilor de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE specificate în
FORMULARUL STANDARD – SIT NATURA 2000 – COD ROSCI0194 PIATRA CRAIULUI,
identificarea acestora în perimetrul proiectului de investiţii şi relevanta acestora pentru aria de protectie
SPECIA RELEVANTA DATE BIO-ECOLOGICE IDENTIFICAREA SPECIEI ÎN
PERIMETRUL PROIECTULUI DE
INVESTIŢII
1386 Buxbaumia Nu - stare de conservare – A Specia nu este prezentă in perimetrul
viridis - în Piatra Craiului, specia este rară, fiind investitiei si nici in zona invecinată
semnalată pe valea pârâului Bulimani, Podul lui Curmăturii.
Călineţ; Valea Podurilor, Padina lui Călineţ, In concluzie, investitia luata in discutie
Curmătura, Poiana Zănoaga, Valea Şpirlea nu are impact asupra acestei specii nici in
- Descriere periodada de construire si nici cea de
Specie de muşchi, la care capsula este acoperită de functionare.
o membrană induzială care la uscăciune se exfoliază.
Sunt plante la care gametofitul este foarte redus,
sprofitul dominând ciclu de dezvoltare. Sprofitul este
verde în stadiile tinere şi este reprezentat de o setă de
0,5-1 cm şi o capsulă de 5-7 mm.
4070 Campanula Nu - stare de conservare – B Specia nu este prezentă in perimetrul
serrata - în Piatra Craiului, specia a fost semnalată la investitiei si nici in zona invecinată
Zărneşti, Valea Dâmbovicioarei, Toance, Poiana Curmăturii.
Frumoasă, Plaiul Găinii, Crăpătura, Şaua Crăpăturii, In concluzie, investitia luata in discutie nu
Padina Bădoaiei, Podul lui Călineţ, Saivanul lui are impact asupra acestei specii nici in
Bertilă. periodada de construire si nici cea de
functionare.
Descriere
Planta ierboasa, perena, inalta de 20-60 cm, cu
radacina ingrosata napiform. Frunze tulpinale sesile,
lanceolate, cu margini serate. Boboci florali nutanti,
corola albastra, campanulata. Inflorescenta este
racem unilateral. Fruct capsula.
54
Specie carpatica, endemica. Frecventa din etajul
fagului pana in cel alpin, in pajisti, tufarisuri, poieni,
fâneţe şi păşuni, pe stâncării şi printre tufărişuri, din
regiunea montană şi până în zona alpină.
4116 Tozzia Nu - stare de conservare – A Specia nu este prezentă in perimetrul
carpathica în Piatra Craiului, specia are o prezenta sporadica. investitiei si nici in zona invecinată
Descriere Curmăturii.
Planta semiparazita inalta de 10-50 cm, cu tulpina In concluzie, investitia luata in discutie nu
fragila, glabra sau razlet paroasa, in patru muchii si are impact asupra acestei specii nici in
ramificata adesea de la baza. Frunze glabre, opuse, periodada de construire si nici cea de
sesile, lat-ovate,acute sau obtuze, cu baza rotunjita functionare.
sau usor cordata si cu marginile dur serate.
Inflorescente raceme laxe, scurte, la varful
ramurilor. Flori galbene cu caliciul campanulat, slab
bilabiat, cu cinci dinti mici. Fruct capsular. Infloreste
in iulie-august.
1758 Ligularia Nu - stare de conservare – B Specia nu este prezentă in perimetrul
sibirica - pe teritoriul Parcului Naţional Piatra Craiului, investitiei si nici in zona invecinată
specia este rară, fiind semnalată numai din zona Curmăturii.
Cheile Brusturetului, în aval de cabana Brusturet, pe In concluzie, investitia luata in discutie nu
o suprafaţă de cca. 300 mp. Aici au fost înregistrate are impact asupra acestei specii nici in
în anul 2006 cca. 600 de exemplare. periodada de construire si nici cea de
functionare.
Descriere
Este o plantă cu o tulpină viguroasă, înaltă de 50-
120 cm, frunzoasă, cu flori galbene, grupate în
inflorescenţe de tip racem. În perioada înfloririi
(iulie-august) nu poate fi confundată cu nici o altă
specie. Frunzele bazale şi tulpinale inferioare sunt
foarte lung peţiolate, triunghiular ovate sau
triunghiular reniforme.
55
1903 Liparis loeselii Nu - stare de conservare – B Specia nu este prezentă in perimetrul
- pe teritoriul Parcului Naţional Piatra Craiului, investitiei si nici in zona invecinată
specia este foarte rară, fiind semnalată numai de la Curmăturii.
Pietricica, stâna Funduri, Valea Dâmbovicioarei In concluzie, investitia luata in discutie nu
are impact asupra acestei specii nici in
Descriere periodada de construire si nici cea de
Planta ierboasa perena, cu tulpina verde- functionare.
galbuie. Rizomul orizontal sau oblic este
scurt,prevazut cu radacini filiforme. Tulpina este
inalta de 6-25 cm, la baza cu 2 tuberculi supraterestri
elipsoidali, comprimati, verzi. Frunzele 2 (3) aproape
opuse, dispuse spre baza tulpinii, oblongi.
Inflorescenta este laxa, cu (1)3-10 (18) flori, cu
flori mici verzi-galbui.
Vegetează in mlaştini şi turbării eutrofe, pajişti
umede, din regiunea de câmpie până în cea montană,
sporadică.
1379 Mannia triandra Nu - stare de conservare – B Specia nu este prezentă in perimetrul
- pe teritoriul Parcului Naţional Piatra Craiului, investitiei si nici in zona invecinată
specia a fost semnalată din Brâul de Mijloc al Curmăturii.
Ciorângii, 1830 m, Marele Grohotiş şi Crăpătura In concluzie, investitia luata in discutie nu
Pietrei Craiului. are impact asupra acestei specii nici in
periodada de construire si nici cea de
Descriere functionare.
Hepatica taloasa, cu talul de 2-3(4) mm latime,
dihotomic ramificat. Scvamele ventrale
hialine sau de culoare verde deschis. Anteridia
dispusa terminal. Piciorul arhegonioforului aproape
lipsit de scvame. Suprafata dorsala a talului se
fragmenteaza in timp. Creste sporadic in zonele
subalpine si alpine, pe sol neutru, substrat calcaros.
56
1898 Eleocharis Nu - stare de conservare – B Specia nu este prezentă in perimetrul
carniolica - in Piatra Craiului, specia apare sporadic în investitiei si nici in zona invecinată
porţiunile mlăştinoase şi în pajiştile umede din zona Curmăturii.
Vlăduşca şi de pe Valea Bârsei Mari. In concluzie, investitia luata in discutie nu
Plantă înaltă de 10-20 cm, compact cespitoasă, fără
stoloni. Tulpinile sunt numeroase, filiforme, cu partru
muchii. Spicele sunt lungi de 2-10 mm, alungit
ovoidale, acuminate, brun deschis. Setele perigonale
mai puţin de 6 şi mai scurte decât fructul.
1902 Cypripedium Nu - stare de conservare – A Specia nu este prezentă in perimetrul
calceolus - în Piatra Craiului, specia este rară, fiind semnalată investitiei si nici in zona invecinată
numai din zona Rucăr de unde au fost inventariate Curmăturii.
cca. 300 de exemplare. In concluzie, investitia luata in discutie nu
Tulpinã înaltã, de 15-50 (70) cm, cilindricã, cu 3-
4 (5) frunze lat eliptice pânã la obolong-lanceolate
dispuse altern. Florile sunt de obicei solitare, mari,
uneori câte 2, mai rar 3-4. Tepalele în numãr de 4 (cu
excepþia labelului) sunt patente, de culoare maronie.
Labelul este veziculos, de culoare galbenã.
57
Identificarea tipurilor de habitate si a principalelor specii pe

amplasamentul proiectului de investiţii
Din observaţiile noastre în teren, din verificările informaţiilor bibliografice

şi din consultarea bazei de date a Parcului Naţional Piatra Craiului, rezultă
absenţa din zona luată în discuţie a speciilor de plante rare, vulnerabile sau
periclitate, incluse în Lista Roşie a Plantelor Vascualare din România (Oltean &
al., 1999).
Conform clasificării din lucrarea Habitatele din România (Doniţă & al.,
2005) în această zonă a fost identificat un singur tip de habitat: R3609 Pajişti sud-
est carpatice de ţăpoşică (Nardus stricta) şi Viola declinata. Sunt întâlnite
preponderent speciile: Festuca nigrescens, Nardus stricta, Agrostis capillaries,
Bellis perennis, Carduus kerneri, Deschampsia caespitosa, Plantago media,
Prunella vulgaris, Trifolium repens ssp. ocranthum, Thymus pulegioides ssp.
montanus ş.a. (vezi releveul botanic).
Data: 03.09.2009
Suprafaţa 100 m²
Specia
Festuca nigrescens 3.5
Nardus stricta 1.3
Viola declinata +
Aconitum tauricum +
Agrostis capillaris 1.2
Alchemilla monticola +
Antoxanthum odoratum +
Aconitum anthora +
Avenula pubescens +
Bellis perennis 1.2
Campanula abietina +
Campanula glomerata +
Carduus kerneri +
58
Carex sempervirens +
Cerastium arvense ssp. lerchenfeldianum +
Cirsium erisithales +
Cruciata glabra +
Cynosurus cristatus +
Dactylis glomerata +
Deschampsia caespitosa +.1
Euphrasia rostkoviana +
Euphrasia stricta +
Galium lucidum +
Hieracium aurantiacum +
Hypericum maculatum +
Lotus corniculatus +.1
Myosotys sylvestris +
Phleum alpinum +
Phleum pratense +
Plantago media +.1
Poa nemoralis +
Polygala vulgaris +
Potentilla aurea ssp. chrysocraspeda +
Primula elatior +
Prunella vulgaris +.1
Ranunculus serpens ssp. nemorosus +
Scabiosa lucida ssp. barbata +.2
Stelaria graminea +
Taraxacum officinalis +
Thymus pulegioides ssp. montanus +
Trifolium pratense +.1
Trifolium repens ssp. ocranthum +.1
Veronica officinalis +
Veronica serpylifolia +
În vederea realizarii acestui releveu botanic s-a utilizat metoda Braun-

Blanquet, notandu-se in tabel Abundenţa-dominanţa (al doilea termen) si
frecvenţa locala (primul termnen, acolo unde a fost relevant).
Abundenţa-dominanţa(AD)este un indice fitocenologic complex care ne
arată abundenţa unei specii, adică numărul de indivizi şi dominanţa acestora.
Scara de apreciere utilizată prezintă cinci trepte de apreciere (J. Braun-
Blanquet 1951):
+-indivizi rari sau foarte rari, realizand o acoperire foarte slabă;
59
1-indivizi numeroşi dar cu suprafaţă de acoperire redusă;
2-indivizi numeroşi dar cu acoperire mică;
3-număr variabil de indivizi, dar cu acoperire de ¼ din suprafaţa de probă;
4-numar variabil de indivizi, dar cu o acoperire intre ¼ şi 2/2;
5-indivizi care acoperă ½ din suprafaţă.
Frecvenţa locală este un indiciu utilizat care ne dă un informaţii despre

frecvenţa indivizilor unei specii in suprafaţa de probă. Frecvenţa se apreciază prin
impărţirea suprafeţei de probă in unităţi mai reduse apoi de dau note după o scară
cu 5+1 trepte:
1-indivizi dispuşi izolat in suprafaţa de probă in proporţie de 5-20%;
2-indivizi cu grupe mici reprezentaţi in proporţie de 21-40%;
3-indivizi grupaţi in palcuri mici in proporţie de 41-80%;
4-indivizi in palcuri mari in proporţie de 61-80%;
5-indivizi in grupuri compacte in proporţie de 81-100%;
+-indivizi rari sub 10% din suprafaţa de probă
Fitocenozele incluse aici fac parte în general, din asociaţia Violo declinatae
- Nardetum Simon 1966, caracteristică pentru pajistile afectate de suprapăşunat.
Stratul ierbos constituie o pajiste incheiate, realizând acoperiri cuprinse între
80 - 90%.
Straturile arborescent şi arbustiv lipsesc.
Habitatul este antropizat, fără valoare conservativă, atât din punctul de
vedere al habitatului cât şi a compoziţiei floristice.
Zona în care este situată investiţia se învecinează, cu tipul de habitat 9410 -
Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea).
60
Investiţia în cauză nu afectează acest tip de habitat.
Suprapăşunatul şi activităţile asociate acestuia constituiau, până nu demult

o ameninţare majoră pentru conservarea speciilor i habitatelor din primetrul
investitiei si din zona invecinata. În ultimii ani s-a înregistrat o creştere masivă a
numărului de vite. Studiile efectuate în vara anului 2000 au demonstrat ca
încărcarea cu animale a păşunii Curmatura este în medie de 2,2 ori mai mare
decât de capacitatea de păşunat. Acest suprapăşunat are numeroase efecte
negative: ca urmare a supratârlirii, se ajunge la apariţia unor specii de plante
nitrofile (Urtica dioica, Rumex alpinus), tasarea solului, poluarea solului cu
substanţe organice provenite din dejecţii care pot pătrunde în pânza freatică
ducând la poluarea organica a pânzei freatice.
În ultimii doi ani se observă însă o tendinţă de reducere a păşunatului în
păşunile montane şi subalpine, concomitent cu transferarea acestuia în zonele
folosite în trecut ca fâneţe.
Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului

92/43/CEE - nu sunt prezenti în zona Curmătura – Piatra Craiului, deorece la
această altitudine nu exista un curs de apă cu debit constant pe tot parcursul
anului.
În concluzie nu există un potenţial impact asupra faunei piscicole din
Parcul Naţional Piatra Craiului.
În urma observaţiilor efectuate în teren în perioada lunilor mai- septembrie
2009, asupra faunei de vertebrate în care am urmărit în mod deosebit existenta
impactului asupra speciilor specificate în Formularul Standard, concluziile au fost
sintetizate în tabelele următoare.
61
Descrierea speciilor de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE specificate în

SPECIA RELEVANT DATE BIO-ECOLOGICE IDENTIFICAREA SPECIEI ÎN
A PERIMETRUL PROIECTULUI DE
INVESTIŢII
1305 Rhinolophus Nu - populaţie rezidentă vulnerabilă, - Specia nu a fost identificată pe amplasamentul
euryale - stare de conservare – B construcţiei si nici în zona apropiată.
- - Prezenta acestei specii în zona nefiind posibilă
Liliacul mediteranean cu potcoavă deoarece nu există peşteri, grote şi alte
(Rhinolophus euryale) - are mărime adăposturi.
intermediară în cadrul speciilor din aceasi - proiectul de investiţii nu va crea niciun impact
familie, partea superioară a şei este vizibil mai direct, indirect nici în faza de construire nici în
lungă şi este puţin înclinată în jos, partea faza de functionare.
inferioară văzută din faţă este lat rotunjit, corpul
are 43-58 mm lungime, iar antebraţul 43-51 mm
şi o greutate de 817.5 g. A doua falangă a
degetului IV este de peste două ori mai lungă ca
prima, spatele este de culoare gri-maronie sau
fumurie, cu nuanţe cărămizii, iar burta gri-
albicios sau alb-gălbui. E o specie exclusiv
cavernicolă, cândva abundentă în ţara noastră
formând colonii de mii de indivizi, însă în
prezent colonii mai mari se regăsesc în peşterile
din sudul ţării.
1306 Rhinolophus Nu - populaţie rezidentă permanentă, - Specia nu a fost identificată pe amplasamentul
blasii - stare de conservare – B construcţiei si nici în zona apropiată.
- Prezenta acestei specii în zona nefiind posibilă
Liliacul cu potcoavă a lui Blasius deoarece nu există peşteri, grote şi alte
62
(Rhinolophus blasii) - foarte asemănător cu adăposturi.
specia precedentă, partea superioară a şei este - proiectul de investiţii nu va crea niciun impact
mai lungă ca cea inferioară, fiind dreaptă, direct, indirect nici în faza de construire nici în
partea inferioară văzută din faţă este îngust- faza de functionare.
rotunjit, corpul are lungimea de 44-54 mm, iar
antebraţul de 42-48.9 mm. A doua falangă a
degetului IV este maxim de două ori mai lungă
ca prima, spatele gri-maroniu, burta aproape
albă sau alb-gălbui. Specie sudică ce trăieşte
exclusiv în peşteri. Cândva forma colonii mari,
de sute de exemplare, în prezent rar întâlnit în
partea sudică a ţării noastre.
1352 Canis lupus Da - populaţie rezidentă constantă, - Specia este prezenta în PARCUL NATIONAL
- stare de conservare – B PIATRA CRAIULUI
- în zona CURMĂTURA este des întâlnită mai
Lupul, a cărui denumire ştiinţifică este Canis ales iarna.
lupus, (Linne, 1821), este inclus din punct de - Impactul asupra speciei este nesemnificativ
vedere sistematic în familia Canidae (Canide). deoarece activitatea de construire se va realiza in
Lupul este un animal digitigrad, călcând pe perioadele calde ale anului, iar lupul în acele
periniţele degetelor şi având unghii neretractile perioade se îndepărtează de locurile frecventate
- spre deosebire de râs - astfel încât acestea se de oameni.
văd clar în urmele lăsate pe pământ moale sau
pe zăpadă.
Alimentaţia şi dentiţia sunt tipice pentru un
carnivor. Deşi la nevoie este şi omnivor,
putând supravieţui şi cu fructe sau alte vegetale
- consumând chiar şi scoarţă de copac -, lupul
preferă totuşi carnea. El se comportă atât ca
vânător cât şi ca necrofag, fiind un important
factor în păstrarea echilibrului natural. Acolo
unde lupii au fost exterminaţi, indiferent de
63
motive, a avut loc o prăbuşire a echilibrului
ecologic.
1354 Ursus arctos Da - populaţie rezidentă constantă, - Specia este prezenta în PARCUL NATIONAL
Ursus arctos, deşi răspândit în toată - în zona CURMĂTURA este des întâlnită mai
regiunea holarctică, pentru români ursul brun ales atât vara cât şi iarna, puţin mai jos de punctul
este un animal prin excelenţă românesc. Animal de informare existând si o stână.
deosebit de puternic, aparţinând familiei Urside, - Impactul asupra speciei este nesemnificativ
ursul brun românesc - privit de mulţi biologi ca deoarece activitatea de construire se va realiza in
sub-specie încă neînregistrată - are un corp de perioadele calde ale anului, iar respectarea
până la 2,5 m lungime, o înălţime la greabăn de măsurilor de depozitare a deşeurilor va elimina
până spre 1,5 m şi o greutate maximă de 600 posibilitatea ca speciile de urs care traversează
kg. Este un animal plantigrad, iar ghiarele nu Piatra Craiului sa fie afectate in perioada de
sunt retractile, imprimându-se în mers odată cu construire sau să afecteze punctul de informare
talpa şi degetele. Dentiţia este tipică de provocând daune materiale sau umane.
omnivor, cu canini puternici şi molari rotunjiţi.
În România, ursul brun se găseşte din cele
mai vechi timpuri. Până în prima jumătate a sec.
XIX se găsea în întreaga ţară, din Delta Dunării
până în Carpaţi. Din păcate, a fost exterminat
din zonele de câmpie, pentru a nu împiedica
agricultura extensivă şi creşterea extensivă a
vitelor, pescuitul extensiv şi alte practici
similare din secolul XIX.
Cu toate că este retras în Carpaţi, ursul îşi
găseşte în România cel mai prielnic adăpost din
Europa. De fapt se pare că România deţine la
ora actuală, cu cca. 5000 de exemplare, cel mai
mare efectiv european de urs brun, care este de
circa 14000, în afară de Rusia.
64
-
1361 Lynx lynx Da - populaţie rezidentă constantă, - Specia este prezenta în PARCUL NATIONAL
Râşii sau lincşii este un grup al celor patru - în zona CURMĂTURA este des întâlnită mai
specii de feline sălbătice de mărime medie. ales iarna.
Toate sunt considerate să facă parte din genul - Impactul asupra speciei este nesemnificativ
Lynx, dar unele autorităţi le clasifică să facă deoarece activitatea de construire se va realiza in
parte din genul Felis, cărui îi aparţine pisică perioadele calde ale anului, iar râsul în acele
sălbatică şi pisică de casă. Toate speciile de perioade se îndepărtează de locurile frecventate
lincşi sunt carnivore, prădătoare şi teritoriale, de oameni.
iar arealul lor ocupă de la 100 la aproxmativ
2.000 km², însă speciile europene au teritoriul
limitat din cauza activităţii umane. Se pot le
găsi mai ales în păduri din regiuni muntoase,
dificil accesibile, bogate în vânatul potenţial.
Râşii sunt capabili să se caţăre dar de obicei
vânează la nivelul pământului. Râşii nu acceptă
vulpile şi pisicile sălbatice în compania lor şi le
îndepartează, reprezentând comportamentul
ostil faţă de ele. Râşii sunt activi noaptea.
1303 Rhinolophus Nu - oaspete de iarna - >20 ind. , - Specia nu a fost identificată pe amplasamentul
hipposideros - stare de conservare –C construcţiei si nici în zona apropiată.
Liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus - Prezenta acestei specii în zona nefiind posibilă
hipposideros) cel mai mic dintre liliecii cu potcoavă, deoarece nu există peşteri, grote şi alte
partea superioară a şei este scurtă şi rotunjită, cea adăposturi.
inferioară fiind vizibil mai lungă şi ascuţită din - proiectul de investiţii nu va crea niciun impact
profil. Are mărimea corpului de 37-45 mm,
direct, indirect nici în faza de construire nici în
antebraţul de 37-42.5 mm lungime, greutate 5.6-10
g, spatele de culoare maro-fumuriu şi burta gri-
faza de functionare.
albui. Acestei specii îi sunt caracteristice coloniile
mici, de maxim 30 în mod excepţional 100 de
exemplare, formează colonii laxe la intrarea
65
peşterilor, sau în podurile clădirilor părăsite. Este o
specie întâlnită frecvent, dar în număr mic.
1304 Rhinolophus Nu - oaspete de iarna - >340 ind. , - Specia nu a fost identificată pe amplasamentul
ferrumequinum - stare de conservare –C construcţiei si nici în zona apropiată.
Liliacul mare cu potcoavă (Rhinolophus deoarece nu există peşteri, grote şi alte
ferrumequinum) este cel mai mare dintre adăposturi.
Rhinolophidae, partea superioară a şei este - proiectul de investiţii nu va crea niciun impact
scurtă şi rotunjită, iar cea inferioară are un direct, indirect nici în faza de construire nici în
profil ascuţit. Corpul fără coadă are lungimea faza de functionare.
de 57-71 mm, antebraţul are peste 53 mm
lungime şi prezintă o greutate de 17-34 g.
Spatele are o culoare gri-maroniu sau fumurie
cu nuanţe cărămizii, iar burta este gri-albui sau
alb-gălbui. În peşteri formează colonii mari de
hibernare, de sute de exemplare, iar coloniile de
reproducere se formează cel mai adesea în
poduri. În ţara noastră are populaţii relativ mari.
-
1308 Barbastella Nu - specie aflata in pasaj, în perioada de - Specia nu a fost identificată pe amplasamentul
barbastellus repducere, construcţiei si nici în zona apropiată.
- stare de conservare –C - Prezenta acestei specii în zona nefiind posibilă
deoarece nu există peşteri, grote şi alte
Liliacul cârn (Barbastella barbastellus) de adăposturi.
dimensiuni medii, lungimea corpului de 45-58 - proiectul de investiţii nu va crea niciun impact
mm, a antebraţului de 36,5-43,5 mm, botul direct, indirect nici în faza de construire nici în
turtit, urechile sunt concrescute la bază, tragus faza de functionare.
triunghiular cu vârf lung şi ascuţit, blana
aproape neagră cu nuanţe de gri şi maroniu,
pintenul ajunge până la jumătatea uropatagiului,
are o epiblemă abia schiţată, aripi lungi şi
înguste. Specie rară, periclitată în toată Europa,
66
se regăseşte în păduri bătrâne în scorburi, iarna
şi în peşteri în fisurile rocii.
1321 Myotis Nu - specie de pasaj - Specia nu a fost identificată pe amplasamentul

emarginatus - nu se cunosc date depre existenţa acestei construcţiei si nici în zona apropiată.
specii pe raza Parcului National Piatra Craiului - Prezenta acestei specii în zona nefiind posibilă
Liliacul cărămiziu (Myotis emarginatus) - deoarece nu există peşteri, grote şi alte
specie de mărime medie, lungimea corpului de adăposturi.
41-53 mm, a antebraţului de 36-42 mm. - proiectul de investiţii nu va crea niciun impact
Pintenul ajunge până la mijlocul uropatagiului. direct, indirect nici în faza de construire nici în
În treimea superioară a urechii prezintă o faza de functionare.
incizie aproape în unghi drept. Spatele este
cărămiziu sau de culoarea rugini, iar burta gri-
gălbui. Specie cândva abundentă, cu colonii de
mii de exemplare, astăzi este periclitată în toată
Europa. Hibernează în peşteri, atârnând liber pe
perete, rareori în fisuri şi formează colonii de
reproducere de 500, rar 1000 indivizi, în poduri
nederanjate.
-
1324 Myotis myotis Nu - oaspete de iarna - >220 ind. ,- Specia nu a fost identificată pe amplasamentul
- stare de conservare –C construcţiei si nici în zona apropiată.
Liliacul comun (Myotis myotis) - deoarece nu există peşteri, grote şi alte
adăposturi.
specie de dimensiuni mari, cu - proiectul de investiţii nu va crea niciun impact
lungimea corpului de 67-79 mm şi a direct, indirect nici în faza de construire nici în
faza de functionare.
antebraţului de 56-68 mm, are urechi
mai lungi de 26 mm. Este uşor de
67
deosebit de celelalte specii după
mărime, fiind însă confundat cu
liliacul comun mic, însă aceasta are
urechile mai scurte de 26 mm.
Pintenul ajunge până la mijlocul
uropatagiului, spatele este gri-
maroniu deschis, iar burta gri-
albicios. În România este o specie
comună, fiind însă periclitată în
vestul Europei. Formează colonii de
reproducere, mari, de mii de
exemplare, în peşteri şi poduri
liniştite şi hibernează în peşteri,
atârnând liber sau în fisuri, formând
colonii mari sau grupuri mici.
-
1307 Myotis blythii Nu - populaţie rezidentă permanentă, - Specia nu a fost identificată pe amplasamentul
- stare de conservare – B construcţiei si nici în zona apropiată.
Liliacul comun mic (Myotis deoarece nu există peşteri, grote şi alte
blythii) - specie de dimensiuni mari, adăposturi.
lungimea corpului de 62-71 mm, a - proiectul de investiţii nu va crea niciun impact
68
antebraţului de 50-62 mm, iar direct, indirect nici în faza de construire nici în
urechile prezintă sub 26 mm. Se faza de functionare.
poate confunda uşor cu specia
precedentă, dar aceasta are urechile
de peste 26 mm, fiind însă uşor de
deosebit de celelalte specii ale
genului, prin dimensiunile sale mari.
Pintenul ajunge până la mijlocul
uropatagiului, spatele este de
culoare gri cu nuanţe maronii, iar
burta gri-albicios. Diferenţa dintre
cele două specii se poate vedea
numai la studiul craniului şi a
dentiţiei. Specie comună în
România, formează colonii mixte cu
specia precedentă şi foloseşte
refugii asemănătoare cu ea.
-
1310 Miniopterus Nu - populaţie rezidentă permanentă, - Specia nu a fost identificată pe amplasamentul
schreibersi - stare de conservare – B construcţiei si nici în zona apropiată.
Liliacul cu aripi lungi (Miniopterus deoarece nu există peşteri, grote şi alte
schreibersii) - de dimensiuni medii, lungimea adăposturi.
corpului de 50-62 mm, a antebraţului de 45,4- - proiectul de investiţii nu va crea niciun impact
48 mm, bot foarte scurt, craniu boltit, urechi direct, indirect nici în faza de construire nici în
scurte, triunghiulare, nu proemină din conturul faza de functionare.
capului, tragus scurt îndoit către interior, cu
vârful rotunjit, blana spatelui de culoare gri
maroniu sau cenuşiu, burta de un gri mai
deschis, pintenul ajunge până la o treime sau
69
maxim o jumătate a uropatagiului, nu prezintă
epiblemă. Specie periclitată în toată lumea,
cândva cu colonii de peste zece mii de indivizi,
astăzi numărul lor sa redus drastic, în România
existând o populaţie de reproducere de circa 20
000 mii de indivizi, specie exclusiv
cavernicolă, migrează pe distanţe mari până la
sute de kilometrii.
1323 Myotis bechsteini Nu - populaţie rezidentă permanentă, - Specia nu a fost identificată pe amplasamentul
- stare de conservare – B construcţiei si nici în zona apropiată.
Liliacul cu urechi mari (Myotis bechsteini) deoarece nu există peşteri, grote şi alte
- specie de mărime medie, cu lungimea adăposturi.
corpului de 45-55 mm, a antebraţului de 39-47 - proiectul de investiţii nu va crea niciun impact
mm, pintenul ajunge până la mijlocul direct, indirect nici în faza de construire nici în
uropatagiului. Urechea este relativ mare faza de functionare.
comparativ cu mărimea corpului, fiind mai
lungă decât jumătatea antebraţului, nasul
alungit îi conferă aspect de şoarece, spatele
este brun cărămiziu, burta gri deschis, iar
ultima vertebră a cozii nu este inclusă în
uropatagiu. Este specie de pădure, rar întâlnită
în peşteri, mai ales în timpul hibernării când
atârnă liber, rareori în fisuri. Este periclitat în
toată Europa.
70
Descrierea speciilor de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE specificate în
SPECIA RELEVANTA DATE BIO-ECOLOGICE IDENTIFICAREA SPECIEI ÎN PERIMETRUL

PROIECTULUI DE INVESTIŢII
1044 Coenagrion Nu - populaţie rezidentă , - Specia nu este prezentă în perimetrul de
mercuriale - stare de conservare – B realizare a punctului de informare zona
Ordinul: Odonata CURMĂTURA nefiind condiţii optime de habitat
Subordinul: Zygoptera pentru aceasta. Impactul prognozat direct sau
Familia: Coenagrionidae indirect este 0.
Genul: Coenagrion
STATUT conform UICN: Specie in stare

critica. Critically Endangered (CR).
CARACTERIZAREA IMAGO. Libelula de
talie mica. Parametrii morfometrici se prezinta
astfel: lungimea corpului ~ 30 mm, anvergura
aripilor - 30-40 mm. Culoarea corpului este
azurie sau crem, cu desene negre pe torace si
abdomen. Aripile anterioare si posterioare sunt
identice ca forma si nervatiune, avand
pterostigma scurta (putin mai lunga decat lata)
de o culoare gri deschis. Ochii sunt mari,
puternic convecsi. Capul cu doua pete ovale.
Abdomenul este alungit, la partea sa dorsala cu
o banda neagra, intrerupta de portiuni colorate
mai deschis. AREAL. Europa de Sud-Est si
Vest, delta Dunarii, la nord pana in regiunile
sudice ale Angliei, Africa de Nord.
1089 Morimus Da - populaţie rezidentă , Specia poate fi întâlnită în pădurile ce înconjoară
71
funereus - stare de conservare – B păsunea CURMĂTURA, dar impactul asupra
- Ordinul: Coleoptera speciei prin realizarea punctului de informare va
Familia: Cerambycidae fi nesemnificativ cu condiţia respectării măsurilor
Subfamilia: Lamiinae de conservare recomandate.
Genul: Morimus
STATUT conform UICN: Specie cu risc

redus, periclitata. Lower Risk (LR), Near
Threatened (nt).
CARACTERIZAREA IMAGO. Capul are o
punctuatie puternica, mai deasa pe frunte.
Ochii sunt marginiti cu perisori culcati,
galbeni. Antenele au articole neinelate.
Pronotul este punctat, are numeroase rugozitati
neregulate, precum si cate un dinte lateral,
puternic si ascutit. Elitrele sunt granulate cu
granule fine si lucioase, mai puternice la baza.
Corpul este negru, partea sa dorsala prezinta o
pubescenta foarte deasa culcata, cenusie-
argintie, ce acopera complet fondul. Elitrele au
cate doua pete catifelate, negre, dintre care una
situata in treimea anterioara, iar cealalta este
postmediana; sub aceste pete fondul elitrelor
nu este granulat. HABITAT. Traieste in
padurile cu esente foioase, preferand in special
padurile de cvercinee si fagetele, insa aparitii
ocazionale ale speciei au fost semnalate si in
padurile de conifere. BIOLOGIE SI
ECOLOGIE Se dezvolta in fag si stejar.
Adultii pot fi observati in decursul perioadei
mai-iulie pe trunchiurile copacilor. Initial
72
larvele se dezvolta sub scoarta copacilor
putreziti, iar ulterior in lemnul acestora.
AREAL. Specia este raspandita in Spania,
Franta, Italia, sudul Austriei, Croatia, Bulgaria,
Romania, Peninsula Balcanica, Ucraina, etc.
4014 Carabus Da - populaţie rezidentă , Specia poate fi întâlnită în pădurile ce înconjoară
variolosus - stare de conservare – B păsunea CURMĂTURA, dar impactul asupra
- Ordinul: Coleoptera speciei prin realizarea punctului de informare va
Familia: Carabidae fi nesemnificativ cu condiţia respectării măsurilor
Subfamilia: Carabinae de conservare recomandate.
Genul: Carabus

CARACTERIZAREA IMAGO. Corpul
alungit, capul dezvoltat normal; antenele sunt
subtiri si scurte. Pronotul mai lat decat lung,
putin convex, rotunjit lateral in jumatatea
anterioara, are unghiurile posterioare in forma
de lobi triunghiulari relativ lungi, care
depasesc baza lui si sunt indoite in jos. Elitrele,
convexe puternic, au umerii proeminenti si
prezinta o sculptura originala formata din
rugozitati puternice si gropite adanci. Corpul
monocrom, negru. Lungimea corpului variaza
in limita 20-33 mm.
HABITAT. Diferite tipuri de paduri, preferand
microstatiile foarte umede; uneori poate fi
intalnit chiar in mediul acvatic.
BIOLOGIE SI ECOLOGIE. Specie
higrofila. Populeaza diferite tipuri de paduri,
73
preferand locurile mlastinoase si umbrite; ziua
se ascunde sub diferite adaposturi. Se
reproduce in locuri foarte umede. Pradator
polifag, consuma diferite specii de nevertebrate
edafice si chiar acvatice (crustacee, amfipode).
Se intalneste frecvent in regiunile muntoase
pana la 1700 m altitudine.
4045 Coenagrion Nu - populaţie rezidentă , - Specia nu este prezentă în perimetrul de
ornatum - stare de conservare – A realizare a punctului de informare zona
- Corpul libelulelor este, în general, lung si CURMĂTURA nefiind condiţii optime de habitat
zvelt, prezentând culori stralucitoare cu reflexe pentru aceasta. Impactul prognozat direct sau
metalice albasrtui, verzui , galbene, etc. indirect este 0.
Aripile sunt membranoase si transparente, fiind
strabatute de numeroase nervuri fine; au aspect
sticlos, sunt neegale si îndreptate lateral.
Odonatele fac parte din categoria insecte
carnivore, hranindu-se cu alte insecte (larve
sau adulti); larvele lor se dezvolta în apa si se
hranesc cu larvele altor insecte acvatice.
Adultii prind insecte din zbor
4054 Pholidoptera Da - populaţie constantă, Specia poate fi întâlnită în pădurile ce înconjoară
transsylvanica - stare de conservare – A păsunea CURMĂTURA şi în pajiştile din zonă,
Traieste in fanete alpine mezofile – dar impactul asupra speciei prin realizarea
higrofile, margini de paduri, tufarisuri din zona punctului de informare va fi nesemnificativ cu
montana. Larg răspândită în Carpaţi, întâlnită în condiţia respectării măsurilor de conservare
pajişti subalpine şi la margini de păduri; 600- recomandate.
2400 m alt.
4057 Chilostoma Nu - populaţie rezidentă constantă, - Specia nu este prezentă în perimetrul de
banaticum - stare de conservare – B realizare a punctului de informare zona
- este o specie de dimensiuni medii cu aer- CURMĂTURA nefiind condiţii optime de habitat
respiraţie melc teren, un mollusk terestre pentru aceasta. Impactul prognozat direct sau
74
pulmonate gastropod în familie Helicidae, indirect este 0.
melcii tipic. Lăţimea coajă este de aproximativ
25 mm.
1087 Rosalia alpina Nu - populaţie rezidentă , Specia nu poate fi întâlnită în pădurile ce
- stare de conservare – B înconjoară păsunea CURMĂTURA deoarece
- Ordinul: Coleoptera habitatul acesteia este constituit din trunchiuri
Familia: Cerambycidae bătrâne de fagete şi cvercinee.
Subfamilia: Cerambycinae Impactul sete 0.
Genul: Rosalia

CARACTERIZAREA IMAGO. Corpul
prezinta o pubescenta de fond deasa, culcata,
fina si scurta, de culoare cenusie-albastrie sau
cenusie-verzuie, uneori aproape albastra.
Articolele antenale 3-6 au cate o tufa apicala de
peri lungi, desi, negri. Pronotul prezinta cate
un dinte lateral, puternic, indreptat in sus,
precum si cate un tubercul obtuz, situat
postmedian la partea marginala a discului;
exista in general o pata catifelata, neagra,
semicirculara, situata median la marginea
anterioara a pronotului. La forma tipica elitrele
sunt de regula granulate puternic la baza si
prezinta un desen negru, catifelat, alcatuit din
urmatoarele elemente: o banda comuna,
postmediana, cate o pata posthumerala mare si
cate una anteapicala mica, fiecare din aceste
elemente fiind marginite cu pubescenta
colorata deschis. Lungimea corpului - 15-38
75
mm.
HABITAT. Traieste in complexul climatic al
fagului si coniferelor, mai rar in cel al
stejarului, preferand in special fagetele şi
cvercinee batrane.
BIOLOGIE SI ECOLOGIE. Perioada de
dezvoltare (de la ou pana la adult) dureaza
circa 2-3 ani. Femela depune ouale in
crapaturile sau ranile scoartei. Larvele se
dezvolta in lemnul fagilor batrani (Fagus
sylvatica, F. orientalis). Adultii sunt activi in
zilele insorite si zboara in decursul perioadei
iunie-septembrie.
AREAL. Arealul speciei cuprinde Europa
Centrala si Meridionala, Caucazul,
Transcaucazia, Crimeea, Turcia de Nord-Est,
Siria, Israel.
76
În urma observaţiilor efectuate în teren în perioada lunilor mai- septembrie

2009 asupra faunei de nevertebrate, folosind metode specifice de colectrare a
faunei de nevertebrate s-au colectat următoarele grupe de nevertebrate în zona
CURMĂTURA.
Clasa Ordin Nr. Familie Nr. Gen Nr. ex.
ex. ex.
Insecta Coleoptera 1242 Carabidae 625 Carabus 382 ex.
Pterostichus 107 ex.
Cychrus 5 ex.
Trechus 4ex.
Badister 1 ex.
Harpalus 36 ex.
Dyschirius 18 ex.
Nebria 18 ex.
Amara 10ex.
Abax 16 ex.
Molops 11 ex.
Lorocera 17 ex.
Zabrus 1 ex.
Scarabeidae 57 Geotrupes 48 ex.
Onthophagus 1 ex.
Aphodius 8 ex.
Lagriidae 1 Lagria 1ex
Lyiicidae 1 Lygistoptenus 1 ex.
Tenebrionidae 1 Tenebrio 1ex.
77
ex. ex.
Staphylinidae 76 Heterothops 4ex.
Philonthus 1ex.
Leptacinus 2ex.
Staphylinus 38ex.
Quedius 26ex.
Stenus 3ex.
Gyrophaenus 2ex.
Cerambicidae. 2 Gaurotes 2ex
Curculionidae 378 Hylobius 36ex.
Otiorrhynchus 215 ex.
Brachyderes 34 ex.
Barypeithes 52 ex.
Trachyphloeus 14ex.
Trophiphorus 8ex.
Phyllobius 8ex.
Rhynchaenus 13ex.
Polydrosus 8ex.
Apionidae 4 Apion 2ex.
Nanophyles 2ex. 2ex.
Crysomelidae 47
Histeridae 20
Hydrophilidae 23
Scolytidae 2
78
ex. ex.
Byrrhidae 1
Dysticidae 4
Hymenoptera 237 Ichneumonidae 25
Formicidae 154
Bombicidae 32
Vespidae 8
Syrfidae 3
Tortricidae 2
Anthophoridae 6
Tenthredinidae 7
Heteroptera 9 Cydnidae 4
Tingidae 4
Lygaeidae 1
Plecoptera 16 16
Mecoptera 6 Panorpidae 6
Trichoptera 12 Philopotamidae 12
Isopterta 15 15
Ensifera 2 Gryllotalpidae 1
Myrmecophilidae 1
Collembola 47 47
Zygentoma 2 Lepismatidae 2
Caelifera 6 Acrididae 6
Ephemeroptera 24 Ephemerellidae 24
79
ex. ex.
Thysanura 21 Thysanoptere 21
Diptera 308 Muscidae 109
Scatopsidae 84
Chloropidae 37
Stratiomydae 7
Tipulidae 34
Cecedomyidae 5
Tabanidae 32
Lepidoptera 19 Pieridae 4
Nitidulidae 14
Artropoda Aranea 107 107
Thomisidae 24 24
Opiliones 15 15
Gasteropoda 17 17
Miriapoda 26 26
Diplopoda 7 7
Chilopoda 18 18
larve Carabidae 21 21
larve Curculionidae 27 27
larve Elateridae 14 14
Impactul generat de implementarea proiectului asupra faunei de

nevertebrate este nesemnificativ.
80
Descrierea speciilor de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

specificate în FORMULARUL STANDARD – SIT NATURA 2000 – COD ROSCI0194 PIATRA
CRAIULUI, identificarea acestora în perimetrul proiectului de investiţii şi relevanta acestora pentru aria de
protectie
SPECIA RELEVANTA DATE BIO-ECOLOGICE IDENTIFICAREA SPECIEI ÎN
PERIMETRUL PROIECTULUI DE
INVESTIŢII
1166 Triturus cristatus - populaţie rezidentă , Specia poate fi întâlnită în pădurile ce
- stare de conservare – B înconjoară păsunea CURMĂTURA şi în
Este cea mai mare specie de triton din România. pajiştile din zonă, dar impactul asupra speciei
Masculul 13 - 14 cm, femela 16 - 18 cm. Corpul prin realizarea punctului de informare va fi
este robust, oval în secţiune, capul puţin mai lung nesemnificativ cu condiţia respectării
decât lat, botul rotunjit, fără şanţuri longitudinale. măsurilor de conservare recomandate.
Lungimea cozii este mai mică sau egală cu a
corpului. Cuta gulară este prezentă. Masculii au o
coloraţie vie, specifică: dorsal cafenie-măslinie sau
cafenie până la negricioasă, cu pete de un negru
intens. Capul, în timpul reproducerii, cu negru şi
alb. Este o specie predominat acvatică, preferând
ape stagnante mari, cu vegetaţie palustră. Deseori
poate fi întâlnită în bazine artificiale (locuri de
adăpat, iazuri, piscine). Este întâlnit la altitudini
cuprinse între 100-1000 m.
1193 Bombina - populaţie constantă, Specia poate fi întâlnită în pădurile ce
variegata - stare de conservare – A înconjoară păsunea CURMĂTURA şi în
- Corp de dimensiuni mici, lungimea 4 - 5 cm. pajiştile din zonă, dar impactul asupra speciei
Forma corpului este mai îndesată decât la Bombina prin realizarea punctului de informare va fi
bombina. Corpul este aplatizat, capul mare, mai lat nesemnificativ cu condiţia respectării
decât lung, botul rotunjit. Pupila triunghiulară sau măsurilor de conservare recomandate.
în formă de inimă. Cuta gulară slab conturată.
81
Negii de pe partea dorsală, la masculi, au un spin
cornos negru puternic, înconjurat de numeroşi
spini mici şi ascuţiţi. Negii nu sunt grupaţi sau
dispuşi simetric. Pielea pe abdomen aproape
netedă. Pori mici, izolaţi, răspândiţi şi pe partea
inferioară a membrelor şi foarte numeroşi pe talpa
piciorului. Secreţia glandulară este extrem de
toxică.
Masculii se deosebesc de femele printr-o formă
mai zveltă a corpului. Calozităţile nupţiale sunt
bine dezvoltate şi prezente aproape toată vara,
vizibile şi pe perioada hibernării. Nu posedă sac
vocal dar în privinţa orăcăitului se aseamănă cu
Bombina bombina, doar că frecvenţa suneteleor
este mai mare, o dată pe secundă.
Spatele cafeniu-pământiu sau cenuşiu, gălbui
sau măsliniu mai mult sau mai puţin amestecat cu
negru. Mai frecvent decât la Bombina bombina
apar indivizi parţial sau total verzi. Este o specie
cu activitate atât diurnă cât şi nocturnă,
preponderent acvatică, euritropă. Este sociabilă,
foarte mulţi indivizi de vârste diferite putând
convieţui în bălţi mici. Hrana constă din insecte,
viermi, moluşte mici, terestre şi acvatice.
Trăieşte de preferinţă în smârcuri, în ape
stătătoare, apărând pe maluri dimineaţa şi către
seară. Prin octombrie - noiembrie se ascund în
nămol sau se îngroapă în pământ, pentru iernare.
Este o specie rezistentă şi longevivă, iar secreţia
toxică a glandelor dorsale o protejează foarte bine
de eventualii prădători. De aceea, aproape orice
82
ochi de apă din cadrul arealului este populat de
această speciae care poate realiza aglomerări
impresionante de indivizi în bălţi mici. Poate
rezista şi în ecosisteme foarte poluate.
Se deplasează bine pe uscat putând coloniza
rapid noile bălţi apărute. Este printre primele specii
de amfibieni ce ocupă zonele deteriorate în urma
activităţilor umane (defrişări, construcţii de
drumuri, etc.) unde se formează bălţi temporare.
Foarte uşor de capturat, crescut şi reprodus în
captivitate, trăind uneori până la 30 de ani.
Ocupă orice ochi de apă, preponderent bălţi
temporare, putdu-se reproduce inclusiv în
denivelări ale solului ce conţin un litru de apă, spre
deosebire de Bombina bombina care preferă bălţile
mai mari din luncă sau valea apelor curgătoare.
Este întâlnită aproape pretutindeni unde găseşte un
minim de umiditate, de la 150 m până la aproape
2000 m altitudine.
Răspândită în vestul şi centru Europei cu
excepţia peninsulei Iberice, Marii Britanii şi
Scandinaviei. Limita estică a arealului este
reprezentată de Polonia, vestul Ucrainei, România,
Bulgaria şi Grecia.
În România este prezentă pretutindeni în zona
de deal şi munte (mai frecventă în M. Apuseni şi
podişul Transilvaniei). Semnalări neconfirmate în
Dobrogea
2001 Triturus - populaţie rezidentă constantă, Specia poate fi întâlnită în pădurile ce
montandoni - stare de conservare – B înconjoară păsunea CURMĂTURA şi în
- Masculul 17 cm, femela 10 cm. Capul foarte pajiştile din zonă, dar impactul asupra speciei
83
turtit dorso-ventral, mai lung decât lat. Botul prin realizarea punctului de informare va fi
rotunjit cu trei şanţuri longitudinale. Irisul cafeniu nesemnificativ cu condiţia respectării
închis, pătat cu galben-auriu şi roşu-arămiu. Limba măsurilor de conservare recomandate.
mare, mobilă, uşor protractilă, şi liberă posterior.
Degetele scurte şi turtite, la mascul cele
posterioare cu câte un tiv de piele mai mult sau
mai puţin îngust. Coada puternic comprimată,
terminându-se printr-un vârf filiform, pe care se
continuă foarte îngust muchiile, dorsală şi ventrală,
ale cozii. Coada este mai lungă decât corpul.
Orificiul cloacal la mascul longitudinal, la femelă
conic şi circular, cu aspect de rozetă. Este o specie
montană, nepretenţioasă pentru reproducere la
calitatea apei, dar puţin rezistentă la căldură.
Tolerează relativ bine ape poluate, deşi preferă ape
limpezi, reci, cu pH acid. Este mai greu de crescut
şi reprodus în captivitate dintre tritonii de la noi.
Adulţii sunt preponderent tereştrii. Spre sfârşitul
lunii martie, prin mlaştinile mici din regiunile
muntoase ies mai întâi masculii; apoi peste 3 - 4
săptămâni, apar femelele şi are loc reproducerea.
După depunerea ouălor părăsesc apa şi se retrag pe
sub pietre, sub muşchi, sub trunchiuri putrezite.
Preferă zonele împădurite. Hibernează pe uscat,
rareori în apă; deseori împreună cu Triturus
vulgaris cu care hibridează frecvent. Formele
hibride au caractere intermediare între cele două
specii, ceea ce le face greu de deosebit. În mod
frecvent hibrizii au pete pe guşă şi/sau abdomen,
iar corpul este mai zvelt.
Având un areal relativ limitat specia este
84
vulnerabilă, în special datorită diverselor activităţi
umane care duc la distrugerea habitatelor naturale.
În general populaţiile sunt mari dar competiţia cu
Triturus alpestris poate limita mult efectivele în
zonele unde coexistă. Nu se cunoaşte impactul
datorat hibridizării cu Triturus vulgaris, o specie
euritropă, indivizii putând reprezenta până la 60%
din populaţie.
Trăieşte în zone de deal şi de munte, la altitudini
cuprinse între 200 (la limita nordică de răspândire)
şi până la 2000 m, frecvent între 500-1500 m.
Foloseşte orice ochi de apă stătătoare pentru
reproducere, de la şanţuri la marginea drumului
până la lacuri.
Răspândit doar în Munţii Carpaţi, pe ambele
versante la vest de valea Ialomiţei, până în munţii
Tatra (sudul Poloniei, estul Cehiei şi Slovacia).
Zona cea mai vestică din România unde a fost
găsit este valea Mâra din Munţii Iezer. Prezent în
vestul extrem al Ucrainei, în Carpaţi. Colonizat în
câteva localităţi din vestul Europei, în special în
Bavaria. A fost semnalată pentru ştiinţă prima dată
în ţara noastră pe valea Barnarului lângă Broşteni
(jud. Suceava).
Descrierea unor specii de păsări specificate în FORMULARUL STANDARD – SIT NATURA 2000
– COD ROSCI0194 PIATRA CRAIULUI, identificarea acestora în perimetrul proiectului de
investiţii şi relevanta acestora pentru aria de protectie
85
SPECIA RELEV DATE BIO-ECOLOGICE IDENTIFICAREA SPECIEI ÎN

ANTA PERIMETRUL PROIECTULUI DE
INVESTIŢII
Accipiter gentilis Da stare de conservare – C Biologia acestei specii ne indică faptul
Uliul porumbar Este cel mai mare reprezentant al genului că s-ar putea afla accidental şi în
Accipiter. Femela are talia superioară masculului. Adulţii sunt vecinătatea perimetrului proiectului de
cenuşii pe spate şi pe partea dorsală a aripilor, capul fiind investiţii dar nu au fost semnalată în
cenuşiu cu o sprânceană albă evidentă. Abdomenul este albicios decursul observaţiilor noastre în teren şi
cu dungi înguste transversale. Juvenilul este brun pe spate, nici nu s-au întâlnit cuibuiri în zonă.
partea inferioară având pete longitudinale. Deasemenea activitatea nu afectează
Habitat: păduri diverse, alte terenuri acoperite cu arbori şi culoarul de migraţie al păsărilor
terenuri deschise, uneori margini de localităţi şi interiorul declarate de interes europrean. Totuşi se
acestora etc. impun măsuri de protecţie pe perioada
Hrana: în special păsări (specii diverse, precum: porumbei, ciori, construcţiei.
mierle etc.), dar şi mamifere.
Accipiter nisus Da stare de conservare – C Biologia acestei specii ne indică faptul
Uliul păsărar Evident inferior ca talie uliului porumbar, dar că s-ar putea afla accidental şi în
alura este asemănătoare, atât la pasărea staţionând, cât şi la cea vecinătatea perimetrului proiectului de
aflată în zbor. Masculul are calota, ceafa, spatele şi partea investiţii dar nu au fost semnalată în
dorsală a aripilor cenuşii – albăstrui, abdomenul alb cu striuri decursul observaţiilor noastre în teren şi
longitudinale dese, de culoare roşcat – portocalie. Femela este nici nu s-au întâlnit cuibuiri în zonă.
mai închisă pe spate, striurile abdominale fiind brune. Juvenilul Deasemenea activitatea nu afectează
este identic cu femela, dar părţile cenuşii sunt brune. Zborul este culoarul de migraţie al păsărilor
de regulă drept, format din bătăi de aripi urmate de planări. declarate de interes europrean. Totuşi se
Strigătul de apelare este: “piii – ii”, iar cel de alarmă: chi – chi – impun măsuri de protecţie pe perioada
chi…”. construcţiei
Habitat: păduri de amestec şi de conifere, terenuri deschise etc.
Hrana: mai ales păsări de talie mică sau mijlocie, uneori şi
mamifere, reptile etc.
Aquila chrysaetos Nu stare de conservare – C Este rar observata în zona de
86
Acvila de munte Este una din cele mai mari răpitoare diurne din implementare proiectului, prezenţa
ţara noastră. Coloritul general este brun, cu capul şi ceafa gălbui, acesteia fiind datorata unor indivizi
caracter mai uşor vizibil de la distanţe mai mici. Juvenilii au o izolati.Pasărea preferă zonă golurilor
pată albă vizibilă pe aripi, atât dorsal cât şi ventral şi coada albă alpine pentru aşi face cuib. Impactul
cu vârful negru. În zbor are vârful aripilor evident răsfirat, ca şi generat de investiţie este 0.
alte specii de păsări răpitoare. Zborul este planat şi rotit,
efectuând şi picaje spectaculoase. Aripile sunt ridicate în formă
de „V” foarte deschis.
Habitat: zone montane superioare, cu porţiuni stâncoase, chei,
diverse păduri, terenuri deschise etc.
Hrana: diverse specii de păsări şi mamifere, talia prăzii variind
în limite largi.
Falco peregrinus Da stare de conservare – C Biologia acestei specii ne indică faptul
Şoimul călător Are capul negricios cu „mustaţă” vizibilă şi bine că s-ar putea afla accidental şi în
conturată, spatele şi dosul aripii fiind cenuşii. Obrazul, guşa şi vecinătatea perimetrului proiectului de
gâtul sunt albe, iar abdomenul este albicios cu striuri investiţii şi nu s-au întâlnit cuiburi în
transversale negricioase. Juvenilii au pete longitudinale pe zonă. Deasemenea activitatea nu
abdomen, spatele şi capul având un colorit bruniu. Zborul este afectează culoarul de migraţie al
rapid, cu bătăi de aripi viguroase, de multe ori capturându-şi păsărilor declarate de interes europrean.
prada prin efectuarea de picaje spectaculoase. Strigătul de Totuşi se impun măsuri de protecţie pe
alarmă este un “checheche…” sau “chichichi…”. perioada construcţiei
Habitat: zone stâncoase, maluri abrupte, păduri diverse, terenuri
deschise, uneori localităţi etc.
Hrana: păsări de talie foarte variată
Buteo buteo Da stare de conservare – C Biologia acestei specii ne indică faptul
Şorecarul comun Coloritul este foarte variabil, existând faze că s-ar putea afla accidental şi în
deschise (uneori până la alb) şi închise ale penajului, însă vecinătatea perimetrului proiectului de
formele intermediare sunt mai comune. Are capul, spatele şi investiţii şi nu s-au întâlnit cuiburi în
aripa dorsal brune, guşa albicioasă cu unele striuri, pieptul şi zonă. Deasemenea activitatea nu
abdomenul brune cu pete albe. Aripa, ventral este brună, mai afectează culoarul de migraţie al
deschisă în partea mijlocie şi cu vârful remigelor primare păsărilor declarate de interes europrean.
87
negricios. Zborul este în mare parte planat şi rotit. În zbor, capul Totuşi se impun măsuri de protecţie pe
pare mic, coada fiind ţinută în „evantai”, când se roteşte. perioada construcţiei
Strigătul este un şuierat tipic, relativ lung (“piii – u”), tipic.
Habitat: păduri diverse, de la cele de foioase până la cele de
conifere cu consistenţă şi de
mărime diferită, de regulă preferându-le pe cele cu poieni şi
porţiuni tăiate, terenuri deschise, inclusiv utilizate pentru
agricultură etc.
Hrană: îndeosebi mamifere rozătoare, şopârle, şerpi şi uneori
păsări.
Bubo bubo Da stare de conservare – C Biologia acestei specii ne indică faptul
Bufniţa Este o pasăre corpolentă şi impozantă. Ca toate că s-ar putea afla accidental şi în
răpitoarele nocturne are capul mare, cu discul facial pronunţat. vecinătatea perimetrului proiectului de
Prezintă „urechi” („egrete”) evidente, orientate lateral. Coloritul investiţii şi nu s-au întâlnit cuiburi în
este brun uniform, pătat de negru şi alb pe aripă. Irisul ochilor zonă. Deasemenea activitatea nu
este roşu – portocaliu. Zborul este drept şi cu bătăi rapide şi afectează culoarul de migraţie al
viguroase de aripi. Cântecul teritorial al masculului este păsărilor declarate de interes europrean.
caracteristic bisilabic (uneori mono- sau trisilabic): „u – u”, cu a Totuşi se impun măsuri de protecţie pe
doua silabă descendentă. Printre alte sunete se remarcă cele de perioada construcţiei
alarmă, asemănătoare lătratului unui câine, precum şi sunete
produse de pui.
Habitat: preferă o varietate mare de habitate, începând cu cele
din luncile râurilor şi Delta Dunării (inclusiv masa de stuf) şi
terminând cu habitatele montane din zonele înalte; se întâlneşte
frecvent în păduri mari, bătrâne, zone stâncoase sau maluri
abrupte, diverse terenuri deschise (culturi, păşuni, fâneţe etc.).
Hrana: animală, fiind foarte variată: mai ales mamifere
(predominant rozătoare), numeroase specii de păsări cu talii
extrem de diferite, uneori batracieni, şopârle şi chiar insecte.
Carduelis spinus Da stare de conservare – C Biologia acestei specii ne indică faptul
Scatiul La penaj şi alură se aseamănă cu cănăraşul, de care se că s-ar putea afla accidental şi în
88
deosebeşte prin câteva caractere. Astfel, masculul adult are vecinătatea perimetrului proiectului de
creştetul negru şi o pată mică pe bărbie, tot negricioasă, în rest investiţii şi nu s-au întâlnit cuiburi în
capul fiind galben, ca şi pieptul şi târtiţa. Spatele este verzui, zonă. Deasemenea activitatea nu
abdomenul albicios cu flancurile striate. Aripa negricioasă afectează culoarul de migraţie al
prezintă două dungi galbene, dintre care cea posterioară foarte păsărilor declarate de interes europrean.
vizibilă. Spre deosebire de cănăraş, are coada neagră cu baza Totuşi se impun măsuri de protecţie pe
rectricelor externe galbenă. Femela este mai închisă, fără negru perioada construcţiei
pe cap şi bărbie şi foarte striată. Abdomenul este mai albicios.
Juvenilii seamănă cu femela. Strigătul este un “ţui” sau un “tliu”,
ori un “chetechet”. Cântecul este un tril rapid, emis de pe o
ramură sau din zbor circular.
Habitat: preferă pădurile de răşinoase şi mai rar pe cele de
amestec, grădinile, parcurile, arborii izolaţi sau în pâlcuri, de
unde se hrăneşte în perioada rece a anului.
Hrana: în principal seminţe mici ale diverselor specii de arbori
(mesteacăn, anin, tuie etc.) şi ale plantelor erbacee (diferite
buruieni).
Corvus corax Da stare de conservare – C Biologia acestei specii ne indică faptul
Corbul Are aspect de cioară masivă, cu ciocul foarte puternic. că s-ar putea afla accidental şi în
Penajul este negru uniform la ambele sexe, cu unele reflexe vecinătatea perimetrului proiectului de
metalice. În zbor se deosebeşte de ciori prin talia superioară şi investiţii şi nu s-au întâlnit cuiburi în
mai ales prin forma rombică a cozii (cu vârful său la mijloc). zonă. Deasemenea activitatea nu
Zborul este uneori (mai ales în perioada împerecherii) deosebit afectează culoarul de migraţie al
de acrobatic, cu urcări şi coborâri cu aripile strânse. Sunetele păsărilor declarate de interes europrean.
sunt croncăneli pe tonuri mai joase decât la ciori. Habitat: păduri Totuşi se impun măsuri de protecţie pe
de răşinoase din zona montană, dar şi cele de amestec şi de perioada construcţiei
foioase din regiunile colinare şi de şes, preferă stâncăriile din
păduri, malurile lutoase şi alte râpe cu pereţi verticali, marginile
aşezărilor omeneşti, terenurile deschise etc.
Hrana: diversă, formată din insecte, diverse nevertebrate, păsări,
mamifere, hoituri şi alte resturi alimentare, cum sunt cele de
89
abator, fructe şi alte părţi ale plantelor etc.
Scolopax rusticola Nu stare de conservare – C Prezenţa speciei în zona de

Sitarul de pădure Pasăre cu corpul relativ îndesat, cu un colorit implementare a proiectului fiind
general brun, însă cu câteva caracteristici. Astfel, ciocul este exclusa.
lung şi drept, capul având pe creştet câteva dungi maro închise,
transversale. Abdomenul este albicios cu striuri transversale
brune. Zborul nupţial al masculului cuprinde bătăi ample de
aripi, ţinând ciocul în jos. Cântecul cuprinde sunete tipice:
“gvorrr – gvorrr”, care alternează cu altele emise exploziv:
“psist”.
Habitat: păduri de foioase şi mixte umede, cu poieni şi alte zone
deschise, luncile râurilor, diferite zone umede etc.
Hrana: animală (insecte adulte şi larve, râme, melci de talie
mică, viermi şi alte nevertebrate).
Dendrocopos leucotos Da stare de conservare – C Biologia acestei specii ne indică faptul
Ciocănitoarea cu spatele alb Seamănă cu ciocănitoarea pestriţă că s-ar putea afla accidental şi în
mare de care se deosebeşte în primul rând prin spatele şi târtiţa vecinătatea perimetrului proiectului de
albe. Masculul are pata roşie extinsă pe toată calota ca şi investiţii şi nu s-au întâlnit cuiburi în
juvenilul. La femelă această pată lipseşte. Emite un “chic” mai zonă. Deasemenea activitatea nu
puţin strident decât al ciocănitorii pestriţe mari. afectează culoarul de migraţie al
Habitat: are preferinţe mai stricte în privinţa habitatului, fiind păsărilor declarate de interes europrean.
întâlnită în păduri de foioase (mai ales fag) sau de amestec, cu Totuşi se impun măsuri de protecţie pe
arbori bătrâni şi uscaţi. perioada construcţiei
Hrana: diferite specii de insecte, consumate în stadii diverse.
Dryocopus martius Nu stare de conservare – C Este rar observata în zona de

Ciocănitoarea neagră Ciocănitoare de talie mare, cu ciocul implementare proiectului, prezenţa
lung şi puternic. Coloritul este negru, cu creştetul roşu, femela acesteia fiind datorata unor indivizi
având doar o mică pată spre ceafă. Zborul nu este ondulat, ci izolati.
direct, cu bătăi normale de aripi. Strigătul este un “criu – criu –
90
criu…”. Uşor perceptibil de la distanţă. Emite şi alte sunete.
Habitat: păduri de foioase (mai ales de fag), de amestec şi de
răşinoase (molidişuri), cu arbori maturi şi bătrâni, uscaţi sau în
curs de uscare, preferând suprafeţele bine împădurite din zonele
montane.
Hrana: insecte de talie mare, printre care gândaci xilofagi, dar şi
specii de muşte, uneori miriapode sau moluşte; în afară de hrana
animală preferă şi seminţele unor arbori.
Emberiza citrinella Nu stare de conservare – C Prezenţa speciei în zona de
Presura galbenă Pasăre cu o coadă relativ lungă şi colorit implementare a proiectului fiind
plăcut. Vara masculul are capul şi gâtul galbene, cu câteva dungi exclusa.
negricioase pe creştet, peste ochi şi pe obraz, abdomenul fiind
galben. Spatele este brun cu striuri negricioase, aripa este brună,
iar coada negricioasă cu rectricele externe albe (caracter
important în zbor). Tipic, are târtiţa roşcată, evidentă mai ales în
timpul zborului. Iarna galbenul se estompează. Femela adultă
are mai puţin galben şi este mai striată. Juvenilul este brun cu
numeroase striuri negricioase mai ales pe partea ventrală. Strigă:
“tuit”, “tuinc”. Cântecul este foarte variabil de la o regiune la
alta, cuprinzând un “ sisisisisi…”.
Habitat: pădurile rare din câmpie, lizierele, pâlcurile de arbori,
terenurile deschise cu tufe, arbori izolaţi etc.
Hrana: insecte şi alte nevertebrate, seminţele diferitelor plante.
Dendrocopos major Da stare de conservare – C Biologia acestei specii ne indică faptul

Ciocănitoarea pestriţă mare Este una din speciile de că s-ar putea afla accidental şi în
ciocănitoare cele mai cunoscute prin penajul său pestriţ. Adulţii vecinătatea perimetrului proiectului de
şi juvenilii au capul, spatele şi aripile negre cu alb. Abdomenul investiţii şi nu s-au întâlnit cuiburi în
este albicios. Masculul adult are o pată roşie pe ceafă şi de zonă. Deasemenea activitatea nu
asemenea subcaudalele roşii. Femela nu prezintă pata roşie pe afectează culoarul de migraţie al
ceafă, iar culoarea roşie a subcaudalelor este mai estompată. păsărilor declarate de interes europrean.
91
Creştetul juvenililor este roşu. Zborul este ondulat, tipic de Totuşi se impun măsuri de protecţie pe
ciocănitoare. Strigătul este un “chic” scurt. Ca şi alte specii de perioada construcţiei
ciocănitori, primăvara, masculul loveşte trunchiurile arborilor cu
ciocul, mişcările fiind foarte rapide.
Habitat: păduri diverse (foioase, amestec, răşinoase), parcuri,
grădini, zone deschise cu arbori izolaţi sau pâlcuri etc.
Hrana: insecte diverse, colectate de sub scoarţă sau din lemnul
arborilor, uneori şi fructe sau seminţe,inclusiv conurile unor
conifere.
Erithacus rubecula Nu stare de conservare – C Este rar observata în zona de
Măcăleandrul Adultul are calota, ceafa, spatele şi aripile brune, implementare proiectului, prezenţa
fruntea, obrajii, guşa, gâtul şi pieptul roşcat – portocalii. De la acesteia fiind datorata unor indivizi
ochi până spre flancuri există o dungă cenuşie deschis care izolati.Zona CURMĂTURA fiind
delimitează partea brună de cea portocalie. Abdomenul este alb. situată la o altitudine mult prea mare.
Juvenilul prezintă un colorit brun cu numeroase pete mai
deschise pe partea dorsală a corpului. Cântecul este plăcut,
cristalin, format din mai multe note. Strigătul de apel este un “tic
– tic – tic” sau un “ţii” scurt.
Habitat: diverse habitate acoperite de pădure şi în general de
arbori, până la limita superioară a pădurii, parcuri, grădini etc.
Hrana: insecte, viermi, râme, melci mici şi alte nevertebrate,
seminţe şi fructe ale diferitelor plante.
Emberiza cia Da stare de conservare – C Biologia acestei specii ne indică faptul
Presura de munte Seamănă ca formă cu presura galbenă. că s-ar putea afla accidental şi în
Masculul are capul cenuşiu deschis cu trei dungi negre bine vecinătatea perimetrului proiectului de
conturate. Spatele este brun striat, târtiţa roşcată, abdomenul investiţii şi nu s-au întâlnit cuiburi în
brun - roşcat, aripa negricioasă. Rectricele externe sunt albe. În zonă. Deasemenea activitatea nu
zbor se remarcă târtiţa roşcată. Femela are capul mai brun, fiind afectează culoarul de migraţie al
mai striată pe piept şi spate. Juvenilul nu are negru pe cap, având păsărilor declarate de interes europrean.
un colorit general brun foarte striat. Strigă ascuţit: “ţit” sau Totuşi se impun măsuri de protecţie pe
“siii”. Cântecul îl emite adesea de pe vârful unei pietre, perioada construcţiei
92
cuprinzând: “ţi – ţi – ţi – ţirrr”.
Habitat: terenurile deschise cu stânci, rocă la suprafaţă, urcând
până în zona montană. Hrana:insecte şi alte nevertebrate,
seminţe.
Nucifraga Da stare de conservare – C Biologia acestei specii ne indică faptul
caryocatactes Alunarul Are un cioc conic şi puternic. Este o pasăre cu un că s-ar putea afla accidental şi în
penaj caracteristic. Creştetul este brun închis, aripa neagră cu vecinătatea perimetrului proiectului de
câteva puncte albe, coada neagră cu vârful rectricelor alb, investiţii şi nu s-au întâlnit cuiburi în
subcaudalele albe. Restul penajului este brun cu puncte zonă. Deasemenea activitatea nu
albicioase. În zbor se observă subcaudalele albe contrastând cu afectează culoarul de migraţie al
restul penajului negricios, pasărea având capul şi ciocul păsărilor declarate de interes europrean.
proeminente, aripile lungi şi coada relativ scurtă. Vocea sa este Totuşi se impun măsuri de protecţie pe
tipică: cre cre…” nazal. perioada construcţiei
Habitat: pădurile întinse de amestec şi cele de răşinoase,
lizierele, suprafeţele ocupate de alun, arborii izolaţi sau pâlcurile
de arbori, zonele mai deschise cu vegetaţie lemnoasă din
interiorul staţiunilor turistice montane sau a altor aşezări
omeneşti.
Hrana: insecte, alte nevertebrate, ouă şi pui de păsări, unele
mamifere mici, fructe şi seminţe, îndeosebi: alune, jir, ghindă.
Muscicapa striata Da stare de conservare – C Biologia acestei specii ne indică faptul
Muscarul sur Are o formă relativ alungită, zburând ca şi că s-ar putea afla accidental şi în
celelalte specii de muscari după insecte pe care le prinde din vecinătatea perimetrului proiectului de
zbor după ce s-a lansat de pe o ramură sau cablu electric, de investiţii şi nu s-au întâlnit cuiburi în
multe ori revenind în acelaşi loc. Coloritul este uniform, brun – zonă. Deasemenea activitatea nu
cenuşiu pe partea dorsală şi albicios pe cea ventrală. Pe creştet, afectează culoarul de migraţie al
ceafă, piept şi flancuri este striat. Strigătul este un “ţi”. Cântecul păsărilor declarate de interes europrean.
este foarte simplu, fiind format din 3 – 4 strigăte. Totuşi se impun măsuri de protecţie pe
Habitat: diferite tipuri de păduri, din zona câmpiei până în cea perioada construcţiei
montană, lizierele, poienile şi alte deschideri din pădure,
terenurile deschise cu arbori izolaţi sau pâlcuri, livezile,
93
grădinile, parcurile.
Hrana: insecte, mai rar fructe mici şi seminţe.
Parus montanus Da stare de conservare – C Biologia acestei specii ne indică faptul

Piţigoiul de munte Seamănă cu piţigoiul sur de care se că s-ar putea afla accidental şi în
deosebeşte prin culoarea mată (nu lucitoare) a calotei negre şi vecinătatea perimetrului proiectului de
prin existenţa unei benzi albicioase pe aripă, observabilă când investiţii şi nu s-au întâlnit cuiburi în
pasărea este în repaos, cu aripa strânsă. De asemenea, strigătul zonă. Deasemenea activitatea nu
este de neconfundat: “sidie die die”, nazal. Cântecul este o serie afectează culoarul de migraţie al
lentă de “tiu tiu tiu…”. păsărilor declarate de interes europrean.
Habitat: mai ales păduri de amestec şi de conifere, până la limita Totuşi se impun măsuri de protecţie pe
superioară a pădurii, luncile râurilor unde există păduri de anin şi perioada construcţiei
alte specii, grădinile şi parcurile din localităţi.
Hrana: insecte, seminţe etc.
Tetrao urogallus Nu stare de conservare – C Prezenţa speciei în zona de
Cocoşul de munte Este o pasăre impozantă. Masculul evident implementare a proiectului fiind
mai mare decât femela, prezintă un colorit negru pe cap, ceafă, exclusa.
gât şi partea inferioară şi brun închis pe aripă. „Sprânceana” este
roşie, abdomenul având pete albe. Coada este lungă şi rotunjită
în zbor, identificându-se uşor în timpul rotitului, după forma sa
de evantai. Femela, mult inferioară ca talie, are un penaj brun
pestriţ cu guşa şi pieptul roşcate. Puii sunt asemănători celor de
găină, având coloritul general galben cu pete negricioase. Glasul
masculului este caracteristic în timpul împerecherii (aşa –
numitul „tocat” şi „tocilat”).
Habitat: păduri compacte sau deschise de molid, din etajul
superior al vegetaţiei forestiere, până la limita pădurii, liziere,
luminişuri, zone ale pădurii unde au fost doborâturi de vânt,
golul alpin.
Hrana: vegetală (conuri mici, muguri, ace de molid, fructe,
seminţe, frunze) şi animală (insecte în diferite stadii, viermi şi
94
alte nevertebrate); puii sunt hrăniţi în special cu ouă, larve şi
pupe de furnici.
95
Concluzii
Impactul generat de implemenatrea proiectului de investiţii –
PUNCTUL DE INFORMARE CURMĂTURA – PARCUL NATIONAL
PIATRA CRAIULUI
Asupra:
1. Tipurilor de habitate specificate în FORMULARUL STANDARD –
SIT NATURA 2000 – COD ROSCI0194 PIATRA CRAIULUI
În imediata vecinătate a zonei în care se va realiza construcţia afost

identificat un singur habitat - 9410 - Păduri acidofile de Picea abies din
regiunea montana (Vaccinio-Piceetea).. În faza de construire ar putea exista un
impact minim fără a fi însă afectată integritatea habitatului. Construcţia
punctului de informare nu presupune o suprafată mare şi nici lucrări de
defrişare.
Fitocenozele identificate în zonă fac parte din din asociaţia Violo
declinatae - Nardetum Simon 1966, caracteristică pentru pajistile afectate de
suprapăşunat.
Stratul ierbos constituie o pajiste incheiate, realizând acoperiri cuprinse
între 80 - 90%.
Impact nesemnificativ
2. Speciile de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului

92/43/CEE - nu sunt prezenti în zona Curmătura – Piatra Craiului, deoarece
96
la această altitudine nu exista un curs de apă cu debit constant pe tot parcursul
anului.
Impact 0
3. Speciilor de mamifere enumerate în anexa II a Directivei
Consiliului 92/43/CEE
În zona Curmătura nu există condiţii de habitat pentru speciile de liliecii

– impactul este 0.
Impactul asupra populaţiilor de lup, râs şi urs va fi nesemnificativ, zona
nefiind pe traseul rutelor acestora de migraţie. Există posibilitatea ca
întâmplător sau în timpul iernii ca aceste specii sa ajungă în zonă dar prin
măsurile de protectie şi mai ales de depozitare corectă a deşeurilor impactul să
fie minim. Aceste specii pot constitui un pericol şi pentru turişti.
4. Speciilor de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei
Impactul este nesemnificativ. Realizrea proiectlui de investiţii nu

presupune lucrări de defrişare care ar putea afecta populatiile de
Morimus funereus, iar speciile de Carabus violoaceus şi Pholidoptera
transsylvanica nu vor înregistra pierderi în efectivele lor şi nici nu li-se vor
fragmenta habitatul.
97
5. Speciilor de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei
Speciile pot fi întâlnite în pădurile ce înconjoară păsunea

CURMĂTURA şi în pajiştile din zonă, dar impactul asupra acestora prin
realizarea punctului de informare va fi nesemnificativ cu condiţia respectării
măsurilor de conservare recomandate.
Realizarea proiectului de investiţii nu va duce la fragmentarea
habitului acestor specii de amphibieni şi reptile.
6. Asupra unor specii de păsări specificate în FORMULARUL
STANDARD – SIT NATURA 2000 – COD ROSCI0194 PIATRA

CRAIULUI
Biologia unor specii ne indică faptul că s-ar putea afla accidental şi în

vecinătatea perimetrului proiectului de investiţii dar nu au fost semnalată în
decursul observaţiilor noastre în teren şi nici nu s-au întâlnit cuibuiri în zonă.
Deasemenea activitatea nu afectează culoarul de migraţie al păsărilor
declarate de interes europrean. Totuşi se impun măsuri de protecţie pe
perioada construcţiei.
Impact în limite admisibile cu respectrea măsurilor de conservare şi
diminuare a impactului
98
3.7.3. Măsuri de diminuare a impactului
Pentru proiectul de faţa au fost prevazute urmatoarele masuri de

diminuare a impactului:
- limitarea traseelor autovehiculelor si utilizarea reţelei de cai de acces
existente pentru evitarea poluarii cu particule în suspensie a habitatelor din
imediata proximitate, precum si a diminuarii deranjului unor specii;
- respectarea graficului de lucrari in sensul limitarii traseelor si
programului de lucru pentru a limita impactul asupra florei si faune specifice
amplasamentului;
- utilizarea de utilaje si mijloace de transport silentioase, pentru a
diminua zgomotul datorat activitatii de constructie care alunga speciile de
animale si pasari, precum si echiparea cu sisteme performante de minimizare
si retinere a plouantilor in atmosfera.
- reconstrucţia ecologica cât mai grabnica a spaţiilor afectate prin
acoperire (copertare) cu covor vegetal, ierbos în toate suprafeţele libere si
acolo unde este posibil, placarea taluzurilor cu stâncarii sau alte structuri de
încadrare în peisaj care sa favorizeze colonizarea unor specii de interes (specii
de herpetofauna, mamifere mici, etc.), ce ramân în afara oricarui impact
potenţial;
- utilizarea unor surse de iluminare lipsite de radiaţie UV ce nu atrag
speciile de insecte cu activitate nocturna si indirect speciile de chiroptere ce le
urmaresc;
Pentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi
subterane, cu excepţia speciilor de păsări, inclusiv cele prevăzute în anexele
nr. 4 A (specii de interes comunitar) şi 4 B (specii de interes naţional) din
OUG 57/2007, precum şi speciile incluse în lista roşie naţională şi care trăiesc
atât în ariile naturale protejate, cât şi în afară lor, sunt interzise:
99
– orice forma de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a
exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor
biologic;
– perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de
creştere, de hibernare şi de migraţie;
– deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor
şi/sau ouălor din natură;
– deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă;
– culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora, chiar dacă sunt
goale;
– depozitarea deşeurilor menajere se va realiza doar în spaţii acoperite
atât în perioada de construire cât si în perioada de funcţionare;
– perturbarea intenţionată, în special în cursul perioadei de
reproducere, de creştere şi de migraţie;
– deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea
şi capturarea;
– comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul
comercializării acestora în stare vie ori moartă sau a oricăror părţi ori
produse provenite de la acestea, uşor de identificat.
– folosirea utilajelor care prezintă un grad ridicat de uzură sau cu
pierderi de carburanţi şi/sau lubrefianţi;
– schimburile de lubrefianţi şi reparaţiile utilajelor folosite în procesul
tehnologic, pe suprafaţa perimetrului, sau pe alte suprafeţe aflate în
vecinătate, prin care s-ar putea produce poluarea solului şi/sau a
apelor de suprafaţă şi freatice.
– Se recomandă efectuarea cu stricteţe a reviziilor tehnice la utilajele
folosite, acestea să se încadreze în prevederile NRTA 4/1998.
100
Vegetaţia din zona obiectivului poate fi, eventual, afectată de depunerea
prafului pe frunzele plantelor, ceea ce duce la deranjarea proceselor fiziologice
ale acestora (fotosinteza, etc.), avand ca efect ingălbenirea si căderea
prematură a frunzelor si implicit scăderea ritmului decrestere a acestora. Acest
efect va avea, eventual, un caracter strict local si temporar pe perioada de
construire.
La distanţe mai mari impactul pulberilor si noxelor gazoase generate
asupra vegetaţiei va fi neglijabil, contribuţii pozitive in acest sens avand si
precipitaţiile care asigură spălarea periodică a prafului depus pe frunze.
Desi poluanţii eliberaţi de sursele de poluare pot avea efecte nocive
asupra vegetaţiei si faunei, datorită măsurilor de reducere a emisiilor luate,
debitele masice si concentraţiile acestora se vor situa preponderent sub limita
maxim admisă in normativele specifice in vigoare, putandu-se estima că
impactul produs de acesti poluanţi asupra vegetaţiei si faunei nu va avea efecte
majore – nu vor produce un impact negativ cuantificabil.
Activitatea desfasurata nu are impact transfrontier, avand in
vedere distanta mare pana la granitele cu tarile vecine.
3.5. Evaluarea impactului cumulativ a proiectului propus

cu alte proiecte
Impactul generat asupra tipurilor de habitate, asociaţiilor vegetale şi

speciilor de plante de interes comunitar prezentate şi analizate mai sus, este
unul minim cu condiţia respectării unor măsuri minime de conservare.
În cadrul evaluării impactului generat de implementarea proiectului de
investiţii - PUNCTUL DE INFORMARE CURMĂTURA – PARCUL
NATIONAL PIATRA CRAIULUI s-au analizat următoarele tipuri de
impact care ar putea să apară şi pentru care sunt necesare măsuri de conservare
(de reducere a impactului):
101
1. impact direct şi indirect:
- in faza de construire – impactul se va manifesta temporar si
local, şi poate fi generat de actiunile ce corespund efectiv construcţiei
centrului de informare. Se vor opera decopertare stratului ierbos pe suprafata
construcţiei, urmând ca solul de copertat sî fie depozita urmând a fi reutilizat
la finalizarea lucrărilor pentru reconstrucţia ecologică a zonei. Materialele de
construcţie care vor fi depozitate numai în perimetrul de construire, iar
deşeurile generate in perioada de construire vor fi transportate cât mai urgent
către depozitele din zonă.
- în faza de funcţionare - impactul este generat de prezenţa
turistilor in zonă.Deşeurile vor fi selectate si depozitate în pubele separate ca
apoi sa fie transportate la cel mai apropiat depozit ( în cazul de fata in
localitatea Zărneşti).
2. impactul pe termen scurt poate apărea in perioada de construire iar

pe perioada lunga datorită turistilor.
3. impact residual – consideram ca nu se va semnala niciun impact

residual.
4. cumulativ – nu se semnaleaza impact cumulativ, in zona apropiata nu
sunt alte investitii majore, iar accesul autovehiculelor de orice capacitate în
zona este interzis.
Transformarea aspectelor calitative în mărimi cuantificabile a
impactului generat de construirea si funcţionarea acestui centru de informare
zona CURMĂTURA s-a facut printr-o metodă care permite agregarea şi
medierea lor pe o scară de tipul:
“+”  influenţă pozitivă;
“0”  fără influenţă;
102
“-”  influenţă negativă.
Calitatea unui factor de mediu sau element al mediului se exprimă prin
indici de calitate IC, care caracterizează efectele sub formă de mărimi
cantitative E.
Indicii de calitate pentru fiecare factor de mediu analizat se calculează
cu relaţia:
I
IC 
E
Semnul şi mărimea indicilor de calitate calculaţi au următoarele

semnificaţii:
+1
Ic = (0;+1], influenţe pozitive, mediul este afectat în limite admisibile;
Ic = 0, mediul nu este afectat;

0
-1 Ic = [-1;0), influenţe negative, mediul este afectat în limite admisibile.
Concluziile au fost centralizate în tabelul următor:

Impactul faza de construcţie faza de functionare
1. direct şi indirect - -
2. pe termen scurt sau + +
lung
3. din faza de - +
construcţie, de operare
şi de dezafectare
4. rezidual 0 0
5. cumulativ 0 0
103
Valoarea indicelui de cuantificare a impactului IC este dată de relaţia IC
= 1 / E.
Valorile indicelui de cuantificare a impactului au următoarele
semnificaţii:
 indice de cuantificare a impactului direct şi indirect , IC = nivel –2, în
principal de particulele degajate de activităţile din timpul construcţiei,
activitatea utilajelor în perioada de construire, iar in perioada de functionare
impactul poate apărea prin activităţile turistilor neinformati in zonă.
 indice de cuantificare a impactului pe termen scurt sau lung;, IC = +
2, prin cresterea potenţialului turistic a acestei zone din Parcul Naţioal Piatra
Craiului.
 indice de cuantificare a impactului rezidual şi cumulativ este IC = 0

CURMĂTURA – PARCUL NATIONAL PIATRA CRAIULUI detine
Certificat de Urbanism in concordantă cu Planul Urbanistic General al
localităţii Moeciu şi de asemenea se află amplasată în zona de dezvoltare
durabilă a Parcului Naţional Piatra Craiului conform Planului de Management
al Parcului Piatra Craiului.
Impactul direct şi indirect generat de proiectul de investiţii - -

PIATRA CRAIULUI asupra tipurilor de habitate, asociaţiile vegetale şi
speciilor de plante de interes comunitar identificate pe amplasament şi
analizate mai sus, este unul minim în faza de construire şi de funcţionare cu
condiţia respectării unor măsuri minime de conservare .
Construirea si functionarea acestui centru de informare, nu va conduce
la pierderea unei suprafete din ariile de protectie de interes comunitar astfel că
104
nu sunt necesare măsuri compensatorii.
CURMĂTURA – PARCUL NATIONAL PIATRA CRAIULUI nu
afectează în mod negativ integritatea ariei naturale protejate, nu va duce la
deteriorarea tipurilor de habitate stabile şi nici la perturbarea speciilor de floră
şi faună pentru care a fost desemnate aceste situri.
Concluzii
afectează în mod negativ integritatea sitului Natura 2000 şi nici a parcului
naţional.
Investiţia nu va duce la deteriorarea tipurilor de habitate naturale
şi nici la perturbarea speciilor de floră şi faună pentru care au fost
desemnate aceste arii protejate.
3.6. Mediu socio-economic
Perioada Paleoliticulului mijlociu şi superior: unelte de silex descoperite

în peşterile de la Valea Coacăzei, Peştera Mare (satul Peştera) şi cea de la
Gura Cheii Râşnov, la 15 km E de Zărneşti. Eneoliticul este reprezentat de
fragmente de silex (topor, vârf de lance) la Drumul Carului (Moeciu de Jos).
Oraşul Zărneşti a constituit cea mai puternică forţă industrială (Celohart
–hârtie, UM Tohan – uzină mecanică, secţie de exploatare şi preindustrializare
a lemnului). Industria se găseşte în situaţie precară, datorită recesiunii.
Activităţi de slabă intensitate sunt agricultura şi pomicultura. Zootehnia,
pomicultura şi agricultura au un pronunţat caracter de subsidenţă. În ultimul
deceniu s-a înregistrat dezvoltarea turismului rural în zona de est şi sud a
105
zonei. Aceasta este spectaculoasă în Bran şi Moeciu şi ponderată în Fundata,
Dâmbovicioara şi Rucăr.
Oraşul Zărneşti se confruntă cu o rată deosebit de ridicată a şomajului
(peste 60%), datorată recesiunii sectorului industrial din localitate. Marea
majoritate a şomerilor nu sunt localnici ci provin din alte zone geografice ale
ţării, stabilindu-se în Zărneşti înainte de 1989. Acest segment de populaţie
locuieşte în zona cartierelor muncitoreşti şi nu deţine prorietăţi pe raza
parcului sau în apropierea acestuia. Pentru deţinătorii de terenuri, ponderea
venituri din cultura plantelor (în special cartoful) este mai mare decât în cazul
localităţilor Măgura şi Peştera, efectivele de animale (în special ovine) fiind
mai mici decât în cele două localităţi amintite. Efectele negative cauzate de
către proprietarii de terenuri din Zărneşti de pe raza parcului, se referă mai
mult la presiunea crescută de realizare de construcţii în zona de extravilan a
localităţii de pe Valea Bârsei Mari. De asemenea ca şi în cazul satelor Măgura
şi Peştera ponderea deţinătorilor de păduri (persoane fizice) este redusă pe
zona parcului. În ultimii ani în oraşul Zărneşti există o tendinţă în creştere de
dezvoltare a turismului, numărul de pensiuni crescând simţitor, în viitor
ponderea veniturilor din turism având un rol important. Desigur fenomenul se
resimte în zona de case din imediata apropiere a masivului şi mai puţin în
Tohanul Vechi. Probleme cu infrastructura există şi în Zărneşti (mai ales
starea proastă a drumurilor) dar mare parte dintre locuinţe beneficiază de
sistem centralizat de alimentare cu apă şi gaz, evacuare a apelor uzate, de
colectare a deşeurilor, precum şi de o mult mai mare accesibilitate datorată
poziţiei geografice.
5. ANALIZA ALTERNATIVELOR
5.1. Descrierea alternativelor
106
În momentul elaborării studiului de fezabilitate pentru proiectul – Punct
de Informare CURMĂTURA, PARCUL NATIONAL PIATRA
CRAIULUI, Administartia Parcului a analizat mai multe alternative a locatiei
în care se va realiza construcţia.
În luarea deciziei privind construcţia punctului de informare Curmătura
s-a analizat situaţia actuală, în zonă neexistând posibilitaţi de informare
asupara biodiversităţii parcului, doar la Cabana Curmatura există o harta
turistică şi se pot obţine informaţii despre trasee.
Prima locatie a fost pajiştea Zănoaga, situată mai jos de pajistea
Curmătura dar care nu se afla pe traseul turistic cel mai frecventat de turisti şi
cel mai cunoscut ( Punctul de informare fiind destinat exclusiv turistilor care
trec prin zonă)
Astfel sa nenuntat la această alternativă şi pe considerentul că
transportul materialelor de construire se realiza mult prea greu şi cu costuri
mult mai mari.
A doua locaţie a fost pajiştea Curmătura mai jos de cabana turistică pe
un platou, dar şi aici există incoveninte, şi anume existenţa unei stâni private.
A treia alternativa a fost posibilitatea închirierii unui spaţiu în cadrul
cabanei Curmătura dar din discuţiile cu proprietarul actual (cabana fiind în
litigiu) acesta nu a fost dispus să cedeze un spaţiu deoarece spaţiul existent
este prea mic pentru cerinţele actuale. Având în vedere cele enumerate mai sus
s-a luat decizia construirii punctului de informare pentru a crea condiţii optime
de vizitare şi informare, care să satisfacă vizitatorii şi atât din punct de vedere
recreaţional cât şi educativ şi să contribuie la minimizarea impactului negativ
al acestora asupra naturii.
Această ultima alternativă a fost aleasă pentru realizarea proiectului de
investiţii - Punct de Informare CURMĂTURA, PARCUL NATIONAL
PIATRA CRAIULUI.
107
5.2. Analiza mărimii impactului

Pentru caracterizarea stării de calitate a factorilor de mediu în ansamblu
s-au elaborat modele de apreciere globală menite să sintetizeze aprecierile
sectoriale asupra calităţii fiecărui factor de mediu.
Metodele utilizate pentru evaluarea globală se numesc metode de
interpretare, dar pot fi privite şi ca metode de integrare.
Metodele de evaluare globală sunt, în general, de tipul multicriteriu şi
pot reprezenta abordări de tip cantitativ cât şi calitativ.
Estimarea efectelor asupra mediului are la bază o “mărime” care se
determină luând în consideraţie nivelul unor indicatori de calitate ce
caracterizează efectele.
Estimarea indicilor de calitate ai mediului se face dupa scara de bonitate a acestora,
prezentata în tabelul urmator:
Nota de Valoarea Ic Efectele activitaţii asupra mediului
bonitate
10 Ic = 0 - Mediu neafectat
9 Ic = 0,0 - 0,25 - Mediu afectat în limite admise
- Nivel 1
- Influenţe pozitive mari
8 Ic = 0,25 - 0,50 − Mediu afectat în limite admise
− Nivel 2
− Influenţe pozitive medii
7 Ic = 0,50 - 1,0 - Mediu afectat în limite admise
− Nivel 3
− Influenţe pozitive mici
6 Ic = -1,0 − Mediu afectat peste limitele admise
− Nivel 1
− Efectele sunt negative
5 Ic = -1,0 -0,5 - Mediu afectat peste limitele admise
− Nivel 2
4 Ic = -0,5-0,25 - Mediu afectat peste limitele admise
− Nivel 3
3 Ic = -0,25-0,025 - Mediul este degradat
− Nivel 1
− Efectele sunt nocive la durate lungi de expunere
2 Ic = -0,025-0,0025 − Mediul este degradat
− Nivel 2
108
− Efectele sunt nocive la durate medii de
expunere
1 Ic = sub -0,0025 - Mediul este degradat
− Nivel 3
− Efectele sunt nocive la durate scurte de
expunere
 Indicele de calitate pentru APA (Ic APA)

In prezent, referindu-ne la perimetrul vizat de proiect, sursele de apa nu
sunt utilizate si nu exista nici poluanţi.
Investiţia nu va presupune preluarea din mediu a unor debite de apa. În
aceste condiţii alocăm Ic APA = 0 - 0,25
 Indicele de calitate pentru AER (Ic AER)

Impactul asupra factorului de mediu aer ar putea fi într-o mică măsură
pe perioada construcţiei punctului de informare, dar dacă se vor respecta
măsurile minime de conservare impactul va fi minim.
Alocăm Ic aer = 0,25 - 0,50
 Indicele de calitate pentru SOL, VEGETAŢIE SI FAUNA (Ic

S,V,F)
Activitaţile desfasurate în faza de construire, afectează factorii de mediu
sol, subsol, vegetaţie si fauna, însa la finalizarea lucrarilor terenul ramas liber
de constructie se va revegeta si replanta cu specii de plante prezente în flora
spontană din zona pajistilor Curmătura – Parcul Naţional Piatra Craiului.
Alocam în acest sens Ic S,V,F = 0,50 - 1,0
 Indicele de calitate ASEZARI UMANE, (IC AS. UM.)

Realizarea investiţiei va creste oferta locala de locuri de munca. În
consecinţa, valoarea indicelui de calitate Ic AS. UM. se apreciaza ca fiind
109
egala cu 0, întrucât realizarea obiectivului va avea efecte pozitive asupra
factorului de mediu ASEZARI UMANE.
Interpretarea rezultatelor pe factori de mediu

Stabilirea notelor de bonitate pentru indicele de calitate calculat pentru
fiecare factor de mediu se face utilizând Scara de bonitate a indicelui de
calitate, atribuind notele de bonitate corespunzatoare valorii fiecarui indice de
calitate calculat.
FACTOR DE MEDIU Nota de Valoarea Ic
bonitate
APA 0 - 0,25 9
AER 0,25 - 0,50 9
SOL, VEGETAŢIE, FAUNA 0,50 - 1,0 7
ASEZARI UMANE 0 10
Din analiza notelor de bonitate rezulta urmatoarele concluzii:

 Factorii de mediu SOL, VEGETAŢIE si FAUNA vor fi afectați în
limite admise, nivel 3;
 Factorul de mediu apa va fi afectat în limite admise nivel 1;
 Factorul de mediu aer va fi afectat în limite admise, nivel 1;
 Factorul de mediu ASEZARI UMANE va fi influenţat pozitiv de
funcţionarea obiectivului.
Calculul indicelui de poluare globala
Pentru simularea efectului sinergic al poluanţilor, utilizând Metoda
ilustrativa V. Rojanski, cu ajutorul notelor de bonitate pentru indicii de calitate
atribuiţi factorilor de mediu se construieste o diagrama.
Starea ideala este reprezentata grafic printr-o figura geometrica regulata
înscrisa într-un cerc cu raza egala cu 10 unitaţi de bonitate.
Metoda de evaluare a impactului global, are la baza exprimarea
cantitativa a starii de poluare a mediului pe baza indicelui de poluarea globala
110
I.P.G. Acest indice rezulta din raportul dintre starea ideala Si si starea reala Sr
a mediului.
Metoda grafica, propusa de V. Rojanski, consta în determinarea
indicelui de poluare globala prin raportul dintre suprafaţa ce reprezinta starea
ideala si suprafaţa ce reprezinta starea reala, adica: I.P.G. = Si / Sr unde:
Si = suprafaţa starii ideale a mediului;
Sr = suprafaţa starii reale a mediului;
Pentru I.P.G. = 1 - nu exista poluare;
Pentru I.P.G. > 1 - exista modificari de calitate a mediului.
Pe baza valorii I.P.G. s-a stabilit o scara privind calitatea mediului:
Valoarea I.P.G. Efectele activitaţii asupra mediului înconjurator

I.P.G. = Si / Sr
I.P.G. = 1 − Mediul este natural, neafectat de activitatea umana
I.P.G. = 1 – 2 − Mediul este afectat de activitatea umana în limite
admisibile
I.P.G. = 2 – 3 − Mediul este afectat de activitatea umana provocând stare
de disconfort formelor de viaţa
I.P.G. = 3 – 4 − Mediul este afectat provocând tulburari formelor de viaţa
I.P.G. = 2 – 3 − Mediul este afectat de activitatea umana provocând stare
de disconfort formelor de viaţa
I.P.G. = 3 – 4 − Mediul este afectat provocând tulburari formelor de viaţa
I.P.G. = 4 – 6 − Mediul este afectat de activitatea umana devenind
periculos formelor de viaţa
I.P.G. > 6 − Mediul este degradat, impropriu formelor de viaţa
111
apa
2
1.5
1
0.5
asezari umane 0 aer
sol
DIAGRAMA ROJANSKI
cu referire la proiectul de exploatare a carierei
Conform Diagramei Rojanschi se observa ca I.P.G. = Si / Sr = 200/168

= 1,19 − Mediul este afectat de activitatea umana în limite admisibile.
Pentru proiectul de faţa nu au fost identificate alternative de
amplasament, sau tehnologice care sa prezinte o valoare a impactului
semnificativ mai redusa faţa de mediu.
Proiectul ramâne viabil din punct de vedere economic doar într-o
abordare de ansamblu.
In ceea ce privesc conceptele ce stau la baza conservarii naturii si a
principiilor dezvoltarii durabile, trebuie subliniat faptul ca zona ramâne una
relativ puternic impactata ca urmare a unor exploatari si utilizari anterioare.
Alternativa "0" de abandonare a proiectului, va avea un efect negativ
asupra turistilor si asupra managementului unui turism corect si informat.
De asemenea este de menţionat si impactul social pozitiv al acestui
proiect, cu acţiune directa (turisti), respectiv indirecta (îmbunataţirea
comportamentului turistului într-o zonă de protecţie de importanţă naţională)
manifestata în special în direcţia crearii premiselor ce stau la baza dezvoltarii
112
practicilor turistice (utilizarea resurselor naturale si a materialelor locale
pentru construcţii).
6. MONITORIZAREA
Monitorizarea presupune supragherea activităţilor desfăşurate având ca

obiectiv principal minimizarea impactului produs de acestea asupra mediului
înconjurător şi un control periodic, cu o frecvenţă corespunzătoare, care să
cuprindă analiza emisiilor şi imisiilor în secţiuni stabilite ca relevante pentru
impactul de mediu.
Este necesară efectuarea de inspecţii periodice la puţul de alimentare cu

apă, pe traseele reţelei de distribuţie a apei, pe traseul conductei de evacuare a
apelor pluviale pentru evitarea apariţiei poluărilor accidendale şi îmbibării
solului cu apă.
Anual se vor face determinări privind emisiile atmosferice la centrala
termică şi se vor face referiri asupra conformării comparativ cu cerinţele
Ordinului 462/1993 determinări care vor urmări pulberile, CO, SO2, şi NO2.
Monitorizarea întregii activităţi, atât în perioada de construcţie cât şi
postconstrucţie (etapa de funcţionare) se va face sub îndrumarea şi controlul
APM Braşov, Administraţia Parcului Naţional Piatra Craiului împreună cu
organele administraţiei locale şi judeţene.
7. SITUAŢII DE RISC
Conform prevederilor normativului P 118/1999 – construcţia punctului

de informare, are gradul II, rezistentă la foc, având căi de evacuare şi
intervenţie din interior şi exterior.
Se va amplasa un pichet P.S.I. echipat corespunzător prevederilor
normativelor în vigoare.
113
Se va realiza pentru întreaga suprafaţă a învelitorii un sistem de
paratrăznet legat la pământ.
Toate elementele din lemn ale şarpantei vor fi tratate antiseptic şi
ignifugate.
REZUMATUL CU CARACTER NETEHNIC
Conform prevederilor OUG nr. 236/2000 (art.5, alin.2) privind regimul

ariilor protejate naturale, PNPC face parte din categoria parcurilor naţionale,
ce au drept scop protecţia şi conservarea unor eşantioane reprezentative pentru
spaţiul biogeografic naţional, cuprinzând elemente naturale cu valoare
deosebită sub aspect fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic,
paleontologic, speologic, pedologic sau de altă natură, oferind posibilitatea
vizitării în scopuri ştiinţifice, educative, recreative şi turistice.
Conform prevederilor ORDIN Nr. 1964 din 13 decembrie 2007 privind
instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă
comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în
România - Se instituie regimul de arie naturală protejată ca situri de
importanţă comunitară pentru ariile prevăzute în anexa nr. 1.
Astfel şi Parcul Naţional Piatra Craiului a fost declarat sit NATURA
2000 – de interes comunitar – SCI – COD – ROSCI0194.
Parcul National Piatra Craiului are plan de management aprobat prin
Ordin nr 643/2005 al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor.
Planul de Management al Parcului Naţional Piatra Craiului este astfel
conceput încât să se constituie într-un document care să definească
principalele direcţii de acţiune în vederea atingerii, pe termen lung, a
obiectivelor Parcului.
114
Planul cuprinde un set de prevederi/recomandări pe domenii de
activitate/obiective majore, recomandări care iau în considerare, pe cât posibil,
factorii care pot schimba situaţia curentă, permiţând astfel flexibilitate în
procesul de decizie.
Managementul PNPC urmăreşte şi menţinerea interacţiunii armonioase
a omului cu natura prin protejarea diversităţii habitatelor şi peisajului,
promovând păstrarea folosinţelor tradiţionale ale terenurilor, încurajarea şi
consolidarea activităţilor, practicilor şi culturii tradiţionale ale populaţiei
locale.
În acest sens Admnistraţia Parcului Naţional Piatra Cariului a considerat
oportună înfiinţatrea unui PUNCT DE INFORMARE ÎN ZONA
CURMĂTURA, Parcul Naţional Piatar Craiului.
Proiectul final de investiţie luat în discuţie se află în zona de
protectie integrată a PNPC, şi va ţine seama de recomandările stipulate în
OUG 57/2007 şi Planurile de Management ale Parcului Naţional Piatra
Craiului.
În momentul elaborării studiului de fezabilitate pentru proiectul – Punct
de Informare CURMĂTURA, PARCUL NATIONAL PIATRA
CRAIULUI, Administartia Parcului a analizat mai multe alternative a locatiei
în care se va realiza construcţia.
În luarea deciziei privind construcţia punctului de informare Curmătura
s-a analizat situaţia actuală, în zonă neexistând posibilitaţi de informare
asupara biodiversităţii parcului, doar la Cabana Curmatura există o harta
turistică şi se pot obţine informaţii despre trasee.
Prima locatie a fost pajiştea Zănoaga, situată mai jos de pajistea
Curmătura dar care nu se afla pe traseul turistic cel mai frecventat de turisti şi
cel mai cunoscut ( Punctul de informare fiind destinat exclusiv turistilor care
trec prin zonă)
115
Astfel sa nenuntat la această alternativă şi pe considerentul că
transportul materialelor de construire se realiza mult prea greu şi cu costuri
mult mai mari.
A doua locaţie a fost pajiştea Curmătura mai jos de cabana turistică pe
un platou, dar şi aici există incoveninte, şi anume existenţa unei stâni private.
A treia alternativa a fost posibilitatea închirierii unui spaţiu în cadrul
cabanei Curmătura dar din discuţiile cu proprietarul actual (cabana fiind în
litigiu) acesta nu a fost dispus să cedeze un spaţiu deoarece spaţiul existent
este prea mic pentru cerinţele actuale. Având în vedere cele enumerate mai sus
s-a luat decizia construirii punctului de informare pentru a crea condiţii optime
de vizitare şi informare, care să satisfacă vizitatorii şi atât din punct de vedere
recreaţional cât şi educativ şi să contribuie la minimizarea impactului negativ
al acestora asupra naturii.
Această ultima alternativă a fost aleasă pentru realizarea proiectului de
investiţii - Punct de Informare CURMĂTURA, PARCUL NATIONAL
PIATRA CRAIULUI.
CURMĂTURA – PARCUL NATIONAL PIATRA CRAIULUI detine
Certificat de Urbanism in concordantă cu Planul Urbanistic General al
localităţii Moeciu şi de asemenea se află amplasată în zona de dezvoltare
durabilă a Parcului Naţional Piatra Craiului conform Planului de Management
al Parcului Piatra Craiului.
Impactul direct şi indirect generat de proiectul de investiţii - -
PIATRA CRAIULUI asupra tipurilor de habitate, asociaţiile vegetale şi
speciilor de plante de interes comunitar identificate pe amplasament şi
analizate mai sus, este unul minim în faza de construire şi de funcţionare cu
condiţia respectării unor măsuri minime de conservare .
116
Construirea si functionarea acestui centru de informare, nu va conduce
la pierderea unei suprafete din ariile de protectie de interes comunitar astfel că
nu sunt necesare măsuri compensatorii.
afectează în mod negativ integritatea ariei naturale protejate, nu va duce la
deteriorarea tipurilor de habitate stabile şi nici la perturbarea speciilor de floră
şi faună pentru care a fost desemnate aceste situri.
CONCLUZII
Impactul generat asupra tipurilor de habitate, asociaţiilor vegetale şi

speciilor de plante de interes comunitar prezentate şi analizate mai sus, este
unul minim cu condiţia respectării unor măsuri minime de conservare.
În cadrul evaluării impactului generat de implementarea proiectului de
investiţii - PUNCTUL DE INFORMARE CURMĂTURA – PARCUL
NATIONAL PIATRA CRAIULUI s-au analizat următoarele tipuri de
impact care ar putea să apară şi pentru care sunt necesare măsuri de conservare
(de reducere a impactului):
1. impact direct şi indirect:
- in faza de construire – impactul se va manifesta temporar si
local, şi poate fi generat de actiunile ce corespund efectiv construcţiei
centrului de informare. Se vor opera decopertare stratului ierbos pe suprafata
construcţiei, urmând ca solul de copertat sî fie depozita urmând a fi reutilizat
la finalizarea lucrărilor pentru reconstrucţia ecologică a zonei. Materialele de
construcţie care vor fi depozitate numai în perimetrul de construire, iar
deşeurile generate in perioada de construire vor fi transportate cât mai urgent
către depozitele din zonă.
- în faza de funcţionare - impactul este generat de prezenţa
117
turistilor in zonă.Deşeurile vor fi selectate si depozitate în pubele separate ca
apoi sa fie transportate la cel mai apropiat depozit ( în cazul de fata in
localitatea Zărneşti).
Impactul generat de implemenatrea proiectului de investiţii –
PIATRA CRAIULUI
Asupra:
1. Tipurilor de habitate specificate în FORMULARUL STANDARD –
SIT NATURA 2000 – COD ROSCI0194 PIATRA CRAIULUI

În imediata vecinătate a zonei în care se va realiza construcţia afost
identificat un singur habitat - 9410 - Păduri acidofile de Picea abies din
regiunea montana (Vaccinio-Piceetea).. În faza de construire ar putea exista un
impact minim fără a fi însă afectată integritatea habitatului. Construcţia
punctului de informare nu presupune o suprafată mare şi nici lucrări de
defrişare.
Fitocenozele identificate în zonă fac parte din din asociaţia Violo
declinatae - Nardetum Simon 1966, caracteristică pentru pajistile afectate de
suprapăşunat.
Stratul ierbos constituie o pajiste incheiate, realizând acoperiri cuprinse
între 80 - 90%.
2. Speciilor de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului
92/43/CEE - nu sunt prezenti în zona Curmătura – Piatra Craiului,

deoarece la această altitudine nu exista un curs de apă cu debit constant
pe tot parcursul anului.
118
Impact 0
3. Speciilor de mamifere enumerate în anexa II a Directivei
În zona Curmătura nu există condiţii de habitat pentru speciile de liliecii
– impactul este 0.
Impactul asupra populaţiilor de lup, râs şi urs va fi nesemnificativ, zona
nefiind pe traseul rutelor acestora de migraţie. Există posibilitatea ca
întâmplător sau în timpul iernii ca aceste specii sa ajungă în zonă dar prin
măsurile de protectie şi mai ales de depozitare corectă a deşeurilor impactul să
fie minim. Aceste specii pot constitui un pericol şi pentru turişti.
4. Speciilor de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei
Impactul este nesemnificativ. Realizrea proiectlui de investiţii nu
presupune lucrări de defrişare care ar putea afecta populatiile de
Morimus funereus, iar speciile de Carabus violoaceus şi Pholidoptera
transsylvanica nu vor înregistra pierderi în efectivele lor şi nici nu li-se vor
fragmenta habitatul.
5. Speciilor de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei
Speciile pot fi întâlnite în pădurile ce înconjoară păsunea
CURMĂTURA şi în pajiştile din zonă, dar impactul asupra acestora prin
realizarea punctului de informare va fi nesemnificativ cu condiţia respectării
măsurilor de conservare recomandate.
119

Studiu Biodiversitate Curmatura

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu Biodiversitate Curmatura

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

La intocmirea raportului la studiul de evaluare a impactului asupra

1.1. Titularul proiectului

1.2. Proiectantul lucrărilor.

1.3. Denumirea proiectului.

1.4. Evaluator Raport de evaluare a impactului asupra

AUTOR ATESTAT AL STUDIULUI PE COMPONENTA

1.5. Descrierea proiectului

Amplasamentul este situat pe versantul sud-estic al Pietrei Craiului

Orientarea functiunilor casei se va realiza catre vale.

Se propune deschiderea scarii ce duce la mansarda catre spatiul

Constructia va avea urmatoarele functiuni:

Structura constructiei este din lemn cu fundatii din beton cu blocuri

Peretii exteriori ai constructiei vor fi placati cu -lambriu din lemn

Acoperirea se realizeaza din sita prelucrata in tehnica traditionala.

Suprafete vitrate sunt realizate din geam termopan in tamplarie de

Peretii interiori ai constructiei vor fi placati cu -lambriu din lemn

A fost prevăzut un iluminat normal. Gradul de iluminare este în

1.6. Resurse utilizate

Consum specific de energie

Consumul energetic se încadrează în consumul de energie electrică

Pentru respectarea recomandărilor BAT privind utilizarea eficientă a

o Cantitatea de energie consumată va fi urmărită periodic şi contorizată;

Anual operatorul va întocmi un raport privind consumul de energie,

Alimentarea cu apă se face de la un izvor aflat pe proprietatea beneficiarului,

Clădirea neavând instalaţii sanitare interioare ci numai un w.c. uscat

Informaţii despre materii prime, substanţe sau preparate chimice

Denumirea materiei Cantitatea Clasificarea si etichetarea sau a preparatelor chimice* -

Ciment 500 Kg Nepericuloase - -

Amplasarea materialelor folosite în construcţie se va face numai în

A. Deşeurile rezultate în perioada de executare a lucrărilor

A. Deşeurile produse în timpul execuţiei lucrărilor se referă la

Deşeurile valorificabile rezultate din construcţie vor fi stocate pe

B. Amplasamentul va genera următoarele categorii de deşeuri:

3. IMPACTUL POTENŢIAL ASUPRA COMPONENTELOR

Amplasamentul proiectului de investiţie este poziţionat în pajiştea

Amplasamentul situându-se în plan drept.

3.1.2. Alimentare cu apă

3.1.3. Managementul apelor uzate

Investigarea calităţii aerului

3.3. ZGOMOTUL ŞI VIBRAŢIILE

B. Sursele de poluare fonică pe perioada exploatării obiectivului

Terenul pe care se amplasa construcţia se află în zona păşunii

Accesul în zonă este interzit autovehiculelor.

3.4.2. Solul prezent pe amplasament

Studiul geotehnic efectuat în zona amplasamentului evidenţiază faptul

3.5. GEOLOGIA ŞI GEOMORFOLOGIA

Păşunea CURMĂTURA se află în centrul Masivului Piatra Craiului pe

Masivul Piatra Craiului, principalul component al Parcului Naţional se

Altitudinea medie a masivului este de 1.415 m între părţile nordică şi

Masivul este constituit în principal din calcare şi conglomerate

Prima ninsoare se înregistrează la mijlocul lunii octombrie (12.10) în

Conform prevederilor OUG nr. 236/2000 (art.5, alin.2) privind

Limitele exterioare ale Parcului Naţional Piatra Craiului

Limita nordică. În partea nord - estică a Parcului limita porneşte de

Zona cu protecţie strictă (ZPS) – corespunzând categoriei I b

Statutul parcului la nivelul UE

Proiectul final de investiţie luat în discuţie se află în zona de

3.7.2. Descrierea habitatelor şi a speciilor de interes

In scopul evidenţierii relevanţei impactului potenţial al activitaţilor ce

Structură şi compoziţie floristică

Structură şi compoziţie floristică

Structură şi compoziţie floristică