Sunteți pe pagina 1din 30

PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL “MEDIU”

Axa Prioritară 4 - Implementarea sistemelor adecvate de management


pentru protecţia naturii

Titlu proiect:
“Masuri educativ-ecologice si diseminarea informatiilor despre ariile
protejate privind Complexul Lacustru Preajba-Facai”
Solicitantul: Asociaţia “ DOMINOU”, Craiova, Dolj

Valoarea totală a proiectului: 699.331,01 Lei


(165.396,86 Euro)

Durata proiectului: 12 luni

Recunoaştere conform legislaţiei


comunitare/naţionale
Arie naturală protejată de interes naţional – COD
SIT 2.394 - Aria acvatică protejată “Complexul
Lacustru Preajba-Făcăi” conform Legii 5/2000.
Aria a fost declarat în conformitate cu Legea
Consiliului Judeţean Nr. 26/1994 Regiunea de
dezvoltare 4 Sud – Vest.
Obiectivul general:

Conservarea biodiversităţii, conştientizarea şi educarea publicului privind


importanţa conservării diversităţii biologice în aria naturală protejată “Complexul
Lacustru Preajba-Făcăi”.

Obiective specifice:

Stabilirea măsurilor de management pentru asigurarea stării de conservare


favorabilă a speciilor de interes naţional şi comunitar din aria naturală protejată
“Complexul Lacustru Preajba-Făcăi”;
Creşterea gradului de conştientizare a populaţiei asupra capitalului natural din aria
naturală protejată “Complexul Lacustru Preajba-Făcăi”, prin acţiuni de informare şi
educaţie ecologică.
A.1. Elaborarea Măsurilor de management al ariei naturale
protejate “Complexul Lacustru Preajba-Făcăi”:

A1.1 Inventarierea speciilor de importanţă naţională şi


comunitară de pe raza ariei protejate;

A1.2 Cartografierea Ariei Naturale Protejate;

A1.3 Elaborarea setului de Măsuri de Management şi


înaintarea spre avizare a acestora la MMP.
Rezultatele aşteptate (cuantificate):
1 inventar al speciilor de importanţă naţională/ comunitară din “Complexul
Lacustru Preajba-Făcăi”;
1 documentaţie privind starea actuală de conservare măsuri ce trebuie întreprinse
pentru atingerea unei stări de conservare favoravilă;
1 cartografiere a ariei naturale protejate “Complexul Lacustru Preajba-Făcăi”;
9 hărţi de distribuţie a speciilor de păsări de importanţă naţională/comunitară;
5 hărţi distribuţie mamifere;
6 hărţi distribuţie reptile;
1 hartă distribuţie amfibieni;
2 harţi distribuţie peşti;
un set de Măsuri de Management al ariei naturale protejate “Complexul Lacustru
Preajba-Făcăi”- avizat de Ministerul Mediului si Padurilor;
1 program de monitoring;
E.Conştientizarea şi educarea publicului cu privire la importanţa conservării
biodiversităţii în aria naturală protejată de interes naţional “Complexul Lacustru
Preajba-Făcăi”, prin acţiuni de informare şi educaţie ecologică:
E.1 Realizarea unei pagini web de informare;
E.2 Acţiuni de conştientizare şi informare - documentare a populaţiei:
E.2.1 Elaborarea şi editarea de materiale de promovare şi conştientizare a
populaţiei;
E.2.2 Conştientizarea factorilor de interes şi decizionali locali – autorităţi
locale, instituţii publice şi populaţie din localităţle de pe suprafaţa ariei;
E.2.3 Conştientizarea tinerei generaţii;
Rezultatele aşteptate (cuantificate):
• 500 de pliante A4,
• 500 de afişe A3,
• 250 calendare,
• 500 pixuri inscripţionate,
• 500 tricouri personalizate,
• 500 şepci personalizate ce vor fi distribuite în cadrul seminariilor;
• 4 seminarii cu participarea factorilor de interes şi decizionali locali – 150
persoane conştientizate;
• 8 seminarii cu reprezentanţi ai tinerei generaţii – 250 elevi conştientizaţi;
• UIP funcţional – dotat;
• Website al ariei naturale protejate Preajba-Facai;
• 6 articole în presa regională;
• 4 bannere amplasate în locuri cu vizibilitate maximă;
Localizarea proiectului:
Aria naturală protejată “Complexul Lacustru Preajba-Făcăi” se află în jud. Dolj, pe raza
localităţilor Preajba (Malu Mare) şi Făcăi (Craiova), situată pe Valea Ciliboaica şi Valea
Preajba, la sud-est de Mun.Craiova.
Valea Preajba are o lungime de 3 Km şi o lăţime de 40 -120m.
Limitele ariei sunt următoarele:
la nord - teren agricol OLTCIT;
la sud localitatea Preajba;
la vest localitatea Făcăi;
la est terenuri agricole Malu Mare.
În componenţa sa intră 5 iazuri dispuse în trepte, administrate de AJVPS “ DIANA” – Dolj,
având o suprafaţă totală de 21 ha.
Aspecte legislative referitoare la protectia mediului
CADRUL LEGISLATIV

• Legea protecţiei mediului 137/1995, republicată cu modificari şi


completări ulterioare;
• Legea apelor 107/1996 cu modificări şi completari ulterioare;
• OUG 243/2000 privind proteţia atmosferei, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea 655/2001;
• OUG 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificări
şi completări prin Legea 426/2001;
• HG 918/2002 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a
impactului asupra mediului şi pentru aprobarea listei
proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri;

• OU 34/2002 privind prevenirea, reducerea şi controlul


integrat al poluarii aprobată cu modificări prin Legea
645/2002;
• HG 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru
aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile
periculoase.
• HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor care abrogă HG
162/2002.
• HG 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de
ambalaje care abrogă HG 349/2002 şi HG 899/2004.
• Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr.
880/2004 privind procedura de raportare a datelor referitoare la
ambalaje şi deşeuri de ambalaje.
• HG 291/2002 pentru completarea şi modificarea HG
173/2000 pentru reglementarea regimului special privind
gestiunea şi controlul PCB-urilor şi a altor compuşi similari.
• HG 2406/2004 privind gestionarea deşeurilor de echipamente
electrice şi electronice.

• Ordinul comun al ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi


ministrului economiei şi comertului nr.751/870/2004 privind
gestionarea deşeurilor din industria dioxidului de titan

• Ordinul Ministrului Apelor şi Protecţiei Mediului nr. 95/2005


privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurile
preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista
naţională de deşeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de
deşeuri.
• OG 87/2001 privind serviciile publice de salubrizare a localităţilor,
aprobată prin Legea 139/2002 cu modificările şi completările
ulterioare;
• OG 21/2002 privind gospodarirea localitatilor urbane şi rurale
aprobata cu modificari şi completari prin Legea 515/2002;
• HG188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de
descărcare în mediul acvatic a apelor uzate;
• Ordin 536/1997 al Ministrului Sănătăţii, pentru aprobarea
Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viată al
populaţiei;
• Ordin 219/2002 al Ministrului Sănătăţii şi Familiei pentru
aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deşeurilor
rezultate din activităţile medicale şi a Metodologiei de
culegere a datelor pentru baza natională de date privind
deşeurile rezultate din activităţile medicale;

• Legea 98/1994 privind stabilirea şi sanctionarea contraveţiilor


la normele legale de igienă şi sănatate publică, cu modificarile
şi completările ulterioare;

• HG 170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate;


• OUG 16/2001 privind gestionarea deşeurilor industriale
reciclabile aprobată cu modificari prin Legea 465/2001 şi
modificată prin OUGuvernului 61/2003;

• Ordinul Comun al Ministrului Industriei şi Resurselor şi


Ministrului Administraţiei Publice 265/503/2001 pentru aprobarea
Normelor privind procedura de acordare, prelungire, suspendare
sau anulare a autorizaţiei de colectare a deşeurilor industriale
reciclabile de la persoane fizice şi a Normelor privind procedura de
acordare, prelungire, suspendare sau anulare a autorizaţiei de
valorificare a deşeurilor industriale reciclabile;
• Ordin Comun al Ministerului Agriculturii, Padurilor, Apelor şi
Mediului nr. 2/2004, al Ministerului Transporturilor, Construcţiilor
şi Turismului nr. 211/2004, al Ministerului Economiei şi
Comertului nr. 118/2004 pentru aprobarea Procedurii de
reglementare şi control al transportului deşeurilor pe teritoriul
Romaniei;

• HG 228/2004 privind controlul introducerii în tară a deşeurilor


nepericuloase, în vederea importului, perfecţionarii active şi a
tranzitului.
LEGISLATIA ROMANA PENTRU FIRME,
PRIVIND PROTECTIA MEDIULUI

Pentru conformarea cu cerintele europene în materie


de mediu, România are începând cu 2008 o nouă
Strategia Natională pentru Dezvoltarea Durabilă;
Orizonturi 2013-2020-2030.
AMENAJAREA TERITORIULUI

În România activitătile de amenajare a teritoriului si de


urbanism se desfăsoară conform Legii privind amenajarea
teritoriului si urbanismul.
GESTIONAREA DEŞEURILOR
Acquis-ul comunitar privind
gestionarea deşeurilor cuprinde
16 acte normative, majoritatea
fiind deja transpuse în legislaţia
românească, printre care:
 Substanţele chimice
Reglementările europene privind substantele chimice
periculoase sunt transpuse în legislatia română printr-un set de
măsuri legislative.

 Apa
Legea apelor reglementează protejarea si conservarea resurselor
de apă din România.
 Protectia atmosferei
Directivele europene din domeniul calitătii aerului au fost transpuse
în legislatia natională printr-o serie de acte normative.
Monitorizarea si implementarea legislatiei privind protectia atmosferei
intră în atributiile Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului (ANPM).
 Protecţia nucleară
Protectia nucleară în România este reglementată prin Legea privind
desfăsurarea, reglementarea, autorizarea si controlul activitătii
nucleare.
Din proprie iniţiativă, firmele pot depăşi cerinţele legale minime privind
mediul înconjurător.
PROCEDURI DE DECLARARE
Obligatia de a declara si plăti la bugetul Fondului pentru
Mediu revine firmelor care:
• introduc pentru prima dată pe piata natională bunuri
ambalate, ambalaje de desfacere, anvelope noi sau uzate
destinate reutilizării, substante chimice;
• desfăsoară activităti de colectare /valorificare a deseurilor
metalice feroase;
• au emisii de poluanti în atmosferă;
• depozitează deseuri valorificabile;
• desfăsoară activităti în domeniul masei lemnoase;
• gestionează fonduri de vânătoare.
AUTORIZAŢII ŞI LICENŢE
• Activitătile economice cu impact semnificativ asupra mediului
trebuie să fie autorizate de către Agentia Natională pentru
Protectia Mediului (ANPM).
• Tipuri de autorizatii.
• Acord de mediu
• Aviz de mediu pentru planuri si programe
• Autorizatie de mediu
• Autorizatie integrată de mediu
AMENAJAREA TERITORIULUI
• Pentru obtinerea autorizatiei de constructie este necesară în
prealabil obtinerea Certificatului de urbanism. Acesta este
emis de către autoritătile administratiei publice locale din
zona în care se află solicitantul.
• Certificatul de urbanism se eliberează în cel mult 30 de zile de
la data înregistrării cererii acestuia.
Apa
• Pentru obtinerea avizului si autorizatiei pentru lucrărilor
si activitătilor ce vizează gospodărirea apelor, firmele
trebuie să se adreseze Administratiei Nationale Apele
Române (ANAR).

Protecţia nucleară
• Autorizatiile si permisele de exercitare a activitătilor
nucleare se eliberează de către Comisia Natională pentru
Controlul Activitătilor Nucleare (CNCAN).
CONTROALE
Garda Natională de Mediu controlează respectarea normelor
legale privind protectia mediului în activitătile economico-sociale.
Aceasta verifică de asemenea, achitarea obligaţiilor financiare faţă
de Administratia Fondului pentru Mediu.
PROTECŢIA NUCLEARĂ
 Comisia Natională pentru Controlul Activitătilor Nucleare
(CNCAN) exercită atributiile de control în domeniul nuclear.

 ETAP - Planul de acţiune pentru tehnologii de mediu


promovează utilizarea tehnologiile de mediu în diverse sectoare
ale economiei şi are ca rezultat reducerea costurilor de producţie,
a consumului de resurse şi de energie, precum şi a emisiilor şi a
cantităţilor de deşeuri.
În cadrul Uniunii Europene sunt reglementate
următoarele aspecte:
• Etichetarea mărfurilor alimentare pentru a oferi consumatorilor
posibilitatea să fie informaţi în legătură cu conţinutul şi compoziţia
produselor respective. Etichetele ajută consumatorii să facă o
alegere documentată în momentul achiziţionării unui anumit
produs. Etichetele sunt considerate ca fiind parte a ambalajului.

• Ambalarea alimentelor şi asigurarea trasabilităţii produselor şi


identificarea ingredientelor utilizate pe parcursul tuturor stadiilor
de producţie, procesare şi distribuţie.
RECICLAREA MATERIALELOR DE
AMBALAJE DUPĂ UTILIZARE

Există numeroase tipuri de măsuri menite să îmbunătăţească


posibilităţile de reciclare. Proiectanţii de ambalaje trebuie să fie
preocupaţi să conceapă ambalaje din care ulterior, să poată fi
separate cu uşurinţă materialele componente.
Directiva Europeană menţionată anterior stipulează faptul că
producătorii/importatorii pot să aplice pe ambalajele lor un sistem
corespunzător de marcaj şi identificare.
Ai grija de NATURA….
Si ea are grija de TINE!