Amenajament Dieci

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE DIN COMUNA DIECI,
JUDEȚUL ARAD 2015
INTRODUCERE
Prezentul amenajament pastoral a fost întocmit pentru pajiștile situate pe teritoriul

administrativ al comunei Dieci, din județul Arad.
Elaborarea amenajamentului pastoral s-a realizat în conformitate cu Ghidul de
întocmire a amenajamentelor pastorale, realizat de către Institutul de Cercetare Dezvoltare
pentru Pajiști Brașov, 2014.
Reglementarea organizării, administrării şi exploatării pajiştilor permanente

Modalitatea de administrare a pajiştilor aparţinătoare unei localităţi, reprezintă felul
în care se asigură managementul unei pajişti, respectiv organizarea, administrarea şi
exploatarea pajiştilor permanente (conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului - OUG nr.
34/2013).
Toate problemele şi rezolvările acestora vor trebui să fie introduse în „planurile de
amenajamente pastorale” ale pajiştilor permanente, precum şi prin respectarea de către
autorităţile administraţiei publice locale a obligaţiilor prevăzute de lege în acest domeniu.
Legislația în domeniu face referire la:
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului - OUG nr. 34/2013 (act publicat în monitorul

oficial nr. 267 din 13 mai 2013) privind - organizarea, administrarea şi exploatarea
pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar
nr.18/1991.
ORDIN nr. 544 din 21 iunie 2013, privind - metodologia de calcul a încărcăturii
optime de animale pe hectar de pajişte, emis de MINISTERUL AGRICULTURII ŞI
DEZVOLTĂRII RURALE (act publicat în monitorul oficial nr. 386 din 28 iunie 2013).
HOTARÂRE nr. 1.064, din 11 decembrie 2013, privind Normele metodologice

pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind
organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea
şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, document emis de Guvernul României
(act publicat în monitorul oficial nr. 833 din 24 decembrie 2013).
Legea nr. 86/2014 privind aprobarea OUG nr. 34/2013 - Organizarea,

administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea
Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările de rigoare - OUG 63/2014 pentru
modificarea şi complectarea unor acte normative din domeniul agriculturii, document emis de
Guvernul României (act publicat în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 730/7.10.
2014).
Hotărârea nr. 78/2015 din 04.02.2015 privind modificarea şi completarea Normelor

metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi
1
JUDEȚUL ARAD 2015
pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobate prin
Hotărârea Guvernului nr. 1.064/2013, (act publicat în monitorul oficial nr. 124 din 18
februarie 2015).
1. Instrumentele de management al pajiştilor

În vederea asigurării unui management corespunzător a unei pajişti permanente,
trebuie să fie utilizate atât instrumente tehnice şi juridice de specialitate, cât şi instrumente de
ordin financiar fără de care nu ar fi posibilă materializarea măsurilor tehnice şi juridice.
Instrumente tehnice şi juridice

Conform HG 1064 11/12/2013, Art. 4, administrarea pajiştilor aflate în domeniul
public şi/sau privat al comunelor, oraşelor, municipiilor şi al municipiului Bucureşti se face
de către consiliile locale, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
În administrarea pajiştilor unei comune, localităţi principalul instrument utilizat este
planul de management, respectiv modul de gestionare a pajiştilor ce se stabileşte prin
amenajamente pastorale, ce îndeplineşte un dublu rol, fiind atât un instrument juridic
(solicitat şi prevăzut de lege), cât şi un instrument tehnic (necesită implicarea specialişti lor în
cercetare din diferite domenii şi elaborarea unor seturi de măsuri tehnice care să conducă la
păstrarea compoziţiei floristice, a ratei de creştere a plantelor şi de randament al pajiştilor,
pentru a asigura cerinţele nutriţionale ale animalelor /OUG nr. 34/2013, OR. nr.544 din
21/06/2013, HG 1064 din11/12/2013 ).
În Hotărârea de Guvern - HG 1064 11/12/2013, la Art. 8 (1), se specifică faptul că

modul de gestionare a pajiştilor se stabileşte prin amenajamente pastorale, în condiţiile legii.
Modul de implementare a amenajamentului pastoral se stabileşte prin contractul de
concesiune sau închiriere, conform prevederilor legale în vigoare (HG 1064 11/12/2013, la
Art. 8 (5)).
În Hotărârea de Guvern - HG 1064 11/12/2013, la Art. 12 şi 13, se prevăd
următoarele:
ART. 12: Responsabilitatea pentru respectarea bunelor condiţii agricole şi de mediu
revine exclusiv utilizatorilor.
Amenajamentul pastoral
În vederea creşterii suprafeţelor eligibile, la articolul 6 din Legea nr. 86/2014
privind aprobarea OUG nr. 34/2013 - Organizarea, administrarea şi exploatarea
pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr.
18/1991, se stipulează că modul de gestionare a pajiştilor se stabileşte prin amenajamente
pastorale (Ghid de întocmire a amenajamentelor pastorale, 2014).
Scopul amenajamentului pastoral constă în reglementarea și organizarea în timp și

spațiu a producției erbacee din pajiști, potrivit condițiilor staționale locale și incidenței
măsurilor de agromediu, astfel ca să se asigure o gospodărire rațională a acestora, având în
același timp ca țintă și menținerea biodiversității și protejarea mediului înconjurător (Ghid de
întocmire a amenajamentelor pastorale, 2014).
2
JUDEȚUL ARAD 2015
„Amenajamentul pastoral” reprezintă „documentaţia care cuprinde măsurile
tehnice, organizatorice şi economice necesare ameliorării şi exploatării pajiştilor”, în
conformitate cu obiectivele de management al pajiştilor prevăzute în „Normele metodologice
organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi
completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991”, (art.1, lit. a. din HG nr.1064 11/12/2013 ).
Măsurile prevăzute în „amenajamentul pastoral” se elaborează astfel încât să ţină cont de
exigenţele economice, sociale şi culturale, precum şi de particularităţile regionale şi locale ale
zonei.
Potrivit prevederilor art. 9 alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
34/2013, proiectul de amenajament pastoral se întocmeşte potrivit ghidului-cadru elaborat
de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajişti Braşov.
Proiectul de amenajament pastoral va cuprinde, în mod obligatoriu, cel puţin următoarele
elemente:
a) descrierea situaţiei geografice, topografice şi planul parcelar al pajiştilor aflate pe
teritoriul unităţii administrativ- teritoriale;
b) descrierea solului şi a florei;
c) capacitatea de păşunat a pajiştii;
d) lucrările de îngrijire şi îmbunătăţire a pajiştilor;
e) planul de fertilizare şi măsurile agropedoameliorative.
În condiţiile art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013, în vederea
întreţinerii şi utilizării suprafeţelor de pajişti, precum şi pentru conservarea, ameliorarea şi
păstrarea biodiversităţii acestora, utilizatorii pajiştilor au obligaţia să aplice pe fiecare parcelă
acţiunile tehnice cuprinse în proiectul de amenajament pastoral, precum şi planul de
fertilizare.
Întocmirea planului de fertilizare şi stabilirea măsurilor agropedoameliorative se fac
de către oficiile de studii pedologice şi agrochimice judeţene.
Principii fundamentale de respectat la întocmirea amenajamentului pastoral,
conform - Ghidului de întocmire a amenajamentelor pastorale (2014) sunt:
a. asigurarea producției de furaje pentru tot parcursul anului (conveier);
b. asigurarea creșterii calitative și cantitative a producției de furaje, de la an la an;
c. elaborarea lucrărilor de îmbunătățire ținând cont de condițiile pedo-climatice și
potențialul zonei ce va fi amenajată;
d. respectarea metodologiei de întocmire din prezentul ghid;
e. respectarea angajamentelor, codurilor de bune practici, legislației și a măsurilor de
agromediu sub incidența cărora intră pajiștea ce va fi amenajată;
f. respectarea întocmai a măsurilor, a lucrărilor impuse de către amenajament și a
graficului de execuție a acestuia.
Consiliile locale au obligaţia să elaboreze amenajamentul pastoral, valabil pentru toate

pajiştile aflate pe unitatea administrativ-teritorială în cauză, potrivit prevederilor Ordonanţei
de urgenţă 34/2013.
Conform legii nr. 86/2014 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor
3
JUDEȚUL ARAD 2015
permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 -
pentru punerea în valoare a pajiştilor aflate în domeniul public al comunelor, oraşelor,
respectiv al municipiilor şi pentru folosirea eficientă a acestora, unităţile administrativ-
teritoriale, prin primari, în conformitate cu hotărârile consiliilor locale, în baza cererilor
crescătorilor de animale, persoane fizice sau juridice având animalele înscrise în RNE,
încheie contracte de concesiune/închiriere, în condiţiile legii, pentru suprafeţele de pajişti
disponibile, proporţional cu efectivele de animale deţinute în exploataţie, pe o perioadă
cuprinsă între 7 şi 10 ani.
Pentru punerea în valoare a pajiştilor aflate în domeniul privat al comunelor, oraşelor,
respectiv al municipiilor şi pentru folosirea eficientă a acestora, unităţile administrativ-
teritoriale, prin primari, în conformitate cu hotărârile consiliilor locale, în baza cererilor
crescătorilor de animale, persoane fizice sau juridice având animalele înscrise în RNE,
încheie contracte de închiriere, în condiţiile legii, pentru suprafeţele de pajişti disponibile,
proporţional cu efectivele de animale deţinute în exploataţie, pe o perioadă cuprinsă între 7 şi
10 ani."
Utilizator de păşuni şi fâneţe – „crescător de animale, persoană fizică având

animalele înscrise în Registrul naţional al exploataţiilor (RNE)/crescător de animale,
persoană juridică de drept public sau de drept privat, constituită conform prevederilor
Codului civil, având animale proprii sau ale fermierilor membri înscrise în RNE, care
desfăşoară activităţi agricole specifice categoriei de folosinţă păşuni şi fâneţe, conform
clasificării statistice a activităţilor economice în Uniunea Europeană pentru producţia
vegetală şi animală, care deţine legal dreptul de folosinţă asupra suprafeţei agricole şi care
valorifică păşunea prin păşunare cu efective de animale sau prin cosire cel puţin o dată pe
an;” (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi
exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar
nr. 18/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 267 din 13 mai 2013,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 86/2014).
„Având în vedere că în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 104/2015, se foloseşte expresia de "utilizator de
păşuni şi fâneţe", iar în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea,
administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii
fondului funciar nr. 18/1991, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 86/2014, cu
modificările ulterioare, utilizatorul de păşuni şi fâneţe este definit doar în legătură cu
calitatea sa de crescător de animale, este necesară completarea definiţiei acestuia şi cu
referirea la fermierii care nu deţin animale, dar desfăşoară activităţi agricole specifice
categoriei de folosinţă păşuni şi fâneţe, astfel încât să se evite discriminarea fermierilor în
cazul accesării de către aceştia a măsurilor din cadrul noii politici agricole comune”
(ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 15 din 27 mai 2015, publicat în Monitorul Oficial cu
numărul 386 din data de 3 iunie 2015).
(C:\Users\pajisti\AppData\Local\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00170768.HTM - #)
Deţinători de pajişti - titularii dreptului de proprietate, ai altor drepturi reale asupra
acestora sau cei care, potrivit legii civile, au calitatea de posesori ori deţinători precari ai
pajiştilor. (Legea 86/2014)
4
JUDEȚUL ARAD 2015
Regulamentul de utilizare şi gestionare al pajiştilor, este inclus în „amenajamentul
pastoral”, iar „autoritatea contractantă are obligaţia de a include în cadrul documentaţiei de
concesiune sau închiriere a pajiştilor amenajamentele pastorale şi condiţii speciale de
îndeplinire a contractului, cu respectarea prevederilor legale în vigoare” (art.6 alin.(2) din
HG nr. 1064 11/12/2013).
Scopul final al punerii în practică a amenajamentelor pastorale constă în diminuarea
sau înlăturarea procesului de degradare a pajiştilor permanente printr-un mod raţional
de gospodărire a fondului pastoral naţional, premisă sigură a practicării unei agriculturi
durabile, condiţii ce asigură o dezvoltare rurală echilibrată din punct de vedere economic, de
protecţie a mediului şi de păstrare a tradiţiilor, conform literaturii de specialitate şi Ghidului
de întocmire a amenajamentelor pastorale, 2014.
Controlul aplicării prevederilor proiectelor de amenajamente pastorale de către

proprietari/utilizatori se realizează de inspectori din cadrul Agenţiei Naţionale pentru
Zootehnie «Prof. Dr. G.K. Constantinescu» prin oficiile judeţene de zootehnie.
Proiectele de amenajamente pastorale prevăzute la art. 8 alin. (1) din Normele

metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi
pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobate prin
Hotărârea Guvernului nr. 1.064/2013, astfel cum au fost modificate şi completate prin
Hotărârea 78/2015 din 04.02.2015 (act publicat în monitorul oficial nr. 124 din 18 februarie
2015), se aprobă, în condiţiile legii, de consiliile locale.
5
JUDEȚUL ARAD 2015
CAPITOLUL I
SITUAȚIA TERITORIAL - ADMINISTRATIVĂ
1.1. Amplasarea teritorială a localității
Pajiştile analizate se află pe teritoriul administrativ al Comunei Dieci. Aceasta este

situată în:
- Euroregiunea: V Vest
- Judeţul: ARAD (INS, Statistică teritorială, 2006)
Comuna Dieci este amplasată în partea de est a judeţului Arad (fig. 1.1).
Fig. 1.1 Localizarea unităţii administrativ-teritoriale Dieci

(prelucrare GIS după harta României - unităţi administrativ teritoriale)
Comuna Dieci este situată la o distanţă de 105 km de municipiul Arad, la Nord de râul
Crişul Alb şi se delimitează teritorial în partea de E cu comuna Gurahonţ, în V cu comuna
Buteni, în S cu comuna Almaş şi în N cu comuna Dezna, fiind aşezată într-o zonă
depresionară, pe valea Crişului Alb între Munţii Zarandului şi Munţii Codru Moma.
Suprafața - 8469 ha, din care 212ha intravilan iar 8256 extravilan.
(http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Comuna_Dieci)
Din punct de vedere administrativ comuna este alcătuită din cinci sate: Dieci - sat reședinţă
de comună situat la o distanţă de 100 km faţă de municipiul Arad, Cociuba, Crocna, Revetiş
și Roşia ( Fig. 1.2.).
Reţeaua de drumuri judeţene şi comunale:

- Drumul județean DJ 708 Dieci spre Almaș,
- Drumul județean DJ 706 Sebiș spre Dieci-Gurahonț,
- Drumul comunal DC 30 Dieci spre Crocna,
- Drumul județean DJ 792E Dieci spre Laz,
- Linie CF curentă Arad-Sebiș-Brad.
6
JUDEȚUL ARAD 2015
Fig. 1.2. Comuna Dieci - localităţi componente

(prelucrare după harta României – limite ale unităţilor administrativ-teritoriale)
Istoric
„Localitatea Dieci 1552: denumiri de-a lungul timpului: Diaczy, Decse, Deakfalwa;
denumiri legate de numele familiilor nobiliare și domeniilor Deakfalwa-1561; Diaczy-1622.
Prima atestare documentară a localității este în anii 1552-1561.
Notații semnificative: anul 1715-1720 sunt înregistrate ca fiind 16 familii în regiune; anul
1747 apar ca fiind 34 de familii în regiune; 1771-1786 apar 65 de familii; în anul 1789 se
înființează școala românească, iar în anul 1823 sunt înscriși la scoală 13 elevi. Anul 1828
sunt în regiune 168 familii, iar în anul 1851 sunt 775 de locuitori”. (……..)
Parohia Dieci este atestată documentar în anul 1692. La momentul respectiv se constituia
dintr-o simplă biserică de lemn cu hramul Bunavestire, aşezată pe Dâmbul de la Caznari.
Prima atestare documentară a localităţii Dieci datează din anul 1613.
Satele Cociuba și Roşia sunt atestate documentar în anul 1553, satul Crocna în anul 1448 și
satul Revetiş între anii 1553-1561.
(http://www.institutiilestatului.ro/showprimarie.cfm?id=732&hid=BA3866600C3540F67C1E
9575E213BE0A&aid=2)
Economia comunei este una predominant agrară, cu ambele sectoare componente bine
dezvoltate. Cea mai importanta resursă exploatabilă a subsolului este andezitul - rocă
magmatică deosebit de întrebuinţată în construcţii.
7
JUDEȚUL ARAD 2015
1.2. Denumirea deținătorului legal
Pajiştile situate pe teritoriul administrativ al Comunei Dieci se află în proprietatea

comunei şi în administrarea Consiliului Local Dieci, cu sediul în localitatea Dieci, Strada
Principală, nr. 139 A, județul Arad, Cod poștal: 317115.
1.3. Documente care atestă dreptul de proprietate sau deținere legală. Istoricul
proprietății
Documente:
- Dreptul de proprietate sau deținere legală asupra pajiștilor este dat de Ordinul
Prefectului, care prevede trecerea în proprietatea comunei Dieci și în administrarea
Consiliului Local a pășunii comunale.
- Legea Nr.165 din 2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire,
în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului
comunist în România.
Conform Legii Nr.165 din 2013 privind situația terenurilor ocupate cu pajiști,
Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor
hotărăște unele modificări la suprafața totală de pășune pentru comuna Dieci cu satele
aparținătoare, conform anexei atașate prezentei documentații (anexa 5); suprafața totală de
pajiști fiind de 1036.9886 ha.
Suprafaţa de pajiști, la nivelul UAT Dieci, este de 1053.58 ha de pajiște ca urmare a
mişcărilor de suprafaţă efectuate pe bază de acte legale în decursul anilor de aplicare
(conform Legii Nr.165 din 2013).
La momentul întocmirii Amenajamentului Pastoral Comuna Dieci are în proprietate o
suprafață totală de 1053,58 ha de pajiști, din care: 630.5352 ha de pajiști - pe teritoriul
localităţii Dieci, 406,4348 ha de pajiști - pe teritoriul localității Crocna și 16.61 ha -
localitatea REVETIȘ
Din totalul suprafeței de 1053,58 ha pășune, trebuie scăzute suprafețele

împădurite, suprafețe care nu mai pot fi exploatate prin pășunat, rezultând astfel
suprafața utilă de pășune care se poate utiliza prin pășunat cu animalele.
Situația concretă referitoare la fiecare pajiște în parte din punct de vedere

administrativ, categoria de folosință a terenului înregistrată în Registrul Agricol la data de 1
ianuarie 2007, suprafața în ha, categoria de animale care pășunează și suprafețele care sunt
declarate la APIA sunt prezentate în tabelele de mai jos.
8
JUDEȚUL ARAD 2015
Tabelul 1.1
Situația pajiștilor de pe teritoriul administrativ al localității DIECI
Nr. crt. Trupul de pajişte Numărul cadastral Suprafaţa
al parcelei (ha)
1. Trupul de pajiște 1 Dieci PS 1882 46.68
PS 1883 13.22
Tarla 256 PS 1884 6.35
Dubășești (bivoli) PS 1254 21.47
PS 1261 20.64
PS1270 39.26
PS 1271 5.56
PS 1257 17.55
PS 1361 3.91
Total TP1 Dieci: 174.64 ha
2. Trupul de pajişte 2 Dieci PS 1237 14.66
Tarla 178 PS 1236 0.35
Dubășești PS 1361/1 – parţial 0.47
Total TP 2 Dieci: 15,48 ha
3. Trupul de pajişte 3 Dieci PS 1890 42,47
Tarla 260
Buhasca
Total TP 3: 42,47 ha
4. Trupul de pajişte 4 Dieci PSL 257 35.14
Tarla 53 PSL 253 17.65
Căruțești PSL 269 parţial 11.76
PSL264 6.55
PSL 266 împădurită 3.51
PS 255 împădurită 1.60
PSL 247 6.17
PS 223 6.70
PSL 229 3.20
PSL 231 1.51
PS 233 1.49
Total TP 4: 106.43 ha
Tarla 66 PSL 269 parţial 27.28
Câmpul Buți PS 299 0.55
PS 303 0.30
PS 301 0.16
PS 293 0.30
PS 290 3.41
PSL 287 0.88
PS259 9.61
PS 312 0.35
PS 281 3.16
PS 284 1.01
PS 299 0,55
PS 308 1.52
PS 305 2.08
Total TP 5: 67.42ha
6. Trupul de pajişte 6 Dieci PS 994/5 5.5254
9
JUDEȚUL ARAD 2015
Tarla 168
Dâmbuleu
Tarla 206 PS 1446 16.00
Nedeea PS 953/1 1.45
PS 953/2 15.89
PS 1440 0.41
PS 1442 0.75
PS 1016 10.26
PSL 1018 2.31
Tarla 226
Cariera
Tarla 248, 250, 251 PS1299 4.89
(se regrupează 3 trupuri) PS 1291 0.79
Țigăneasca (Pusta la Revetiș) PS 1757 2.25
PS 1854 21.1099
PS 1859 28.2400
TOTAL GENERAL DIECI: 630.5352
Tabelul 1.2
Situația pajiștilor de pe teritoriul administrativ al localității CROCNA/REVETIȘ
Nr. Trupul de pajişte Numărul cadastral Suprafaţa

crt. al parcelei (ha)
1. Trupul de pajişte 1 Crocna PSPD 335 3.65
Tarla 70 împădurită
PSPD 336 0.71
împădurită
PSPD 348 0.31
PSL 347 1.07
PSPD 350 2.60
PSPD 330 1.26
PSPD 328 0.50
împădurită
PS 329 0.42
Total TP 1: 11,82ha
2. Trupul de pajişte 2 Crocna PSL 353 împădurită 8.06
Tarla 76 PS 374 împădurită 9.48
PS 393 0.50
PS 390 0.45
PS 389 0.20
PS 386 0.40
PS 370 2.46
PS 364 1.29
10
JUDEȚUL ARAD 2015
PSL 388 0.76
PS 383 0.56
PS 359 0.32
PS 382 0.77
PSL 809 1.09
3. Trupul de pajişte 3 Crocna PS 415 6.82
Tarla 88 PS 416 4.09
PSL 414 2.25
PS 406 1.11
PS 409 1.23
PS 413 0.34
PS 394 0.82
PS 412 0.25
Tarla 96 PSPD 423 7.03
împădurită
PSL 455 0.17
PS 461 1.54
PSPD 450 0.15
împădurită
PSL 445 7.26
PSPD 448 1.11
împădurită
PSPD 449 0.30
împădurită
PSPD 500 1.33
împădurită
PSPD 443 1.40
împădurită
PSPD 512 1.77
împădurită
parţial 505 7.32
PSPD 454 2.57
împădurită
PS 462 0.20
PSPD 456 0.81
PS 442 0.06
PS 503 0.39
Total TP 4: 44.10ha
5. Trupul de pajişte 5 Crocna parţial PS 505 96.72
11
JUDEȚUL ARAD 2015
împădurită
PSPD 485 0.30
PSPD 486 0.05
PS 513 7.89
parţial PSPD 478 0.10
Tarla 130 PSL 803 1.00
PSL 735 1.50
PSL 801 0.39
PSL 734 0.08
PSL 736 1.28
PS 733 2.84
PS 731 2.25
PS 745 0.55
PSL 738 0.57
PS 424 4.73
PS 740 0.45
Tarla 122 PS 885 0.64
PS 896 4.77
PSL 708 4.45
PS 690 0.53
PS 687 0.57
PS 652 0.76
PS 680 0.38
PSL 694 0.08
PSL 650 0.68
PS 657 1.76
PS 659 1.17
PS 648 0.89
PSL 643 2.57
PSPD 557 1.24
împădurită
PSPD 561 1.08
împădurită
PS 1585 0.41
PSL 563 0.35
PS 887 1.19
PS 652 0.76
PS 687 0.56
PS 680 0.38
PS 691 0.19
PS 679 0.86
PS 556 0.79
Tarla 162 PS 1491 0.75
PS 903 6.57
PS 934 1.64
PS 902 0.29
PS 901 0.48
PS 928 4.71
PS 912 0.40
PSL 919 0.70
PS 921 1.15
12
JUDEȚUL ARAD 2015
PS 931 0.31
PS 871 4.09
PSL 872 0.40
PS 881 1.89
PS 867 0.50
PS 864 1.54
PS 851 3.59
PS 855 0.07
PS 856 0.10
PS 857 0.36
PS 859 0.73
PS 863 0.74
PS 861 0.28
PS 879 0.46
Total TP 8: 36,33ha
Tarla 211
10. Trupul de pajişte 10 Crocna PS 1629 0,9888
Tarla 221, 206 PS 1461 - parţial 18,21
PS 1641/1 22.41
PS 1641/2 1.78
PS 1469 9.23
PS 953/3 11.59
TOTAL GENERAL CROCNA: 406,4348 ha
11 Trupul de pajişte 11 Revetiş PS 2105 16.61
Tarla 282
TOTAL GENERAL DIECI + CROCNA: 1036.97 ha
TOTAL GENERAL REVETIŞ:16.61 ha
TOTAL UAT DIECI: 1053.58 ha
OSERVAȚIE:
Pe teritoriul localității Dieci, parcelele: PSL 266, PSL 263, PSL 262, PS 255, PS
249, PS 228, PSL 234, PS 985, (17,18 ha) sunt împădurite, vegetația forestieră având o
consistență mai mare de 0,4.
Pe teritoriul localității Crocna, parcelele: PSPD 335, PSL 339, PSPD 336, PSL
333, PSPD 328 PSL 353, PS 374, PS 379, PS 811, PS 418, PS 419, PS 417, PS 395, PS
378, PS 344, PS 341, PS 342, PS 352, PS 377, PS 767, PS 372, PS 369, PS 367, PS 362, PS
358, PS 354, PSPD 423, PSPD 450, PSPD 448, PSPD 449, PSPD 500, PSPD 443, PSPD
512, PS 444, PSPD 454, PSPD 467, PS 555, PSPD 557, PSPD 561 (84,70 ha) sunt
împădurite, vegetația forestieră având o consistență mai mare de 0,4.
Din studiile efectuate în teren și ortofotoplanul pentru UAT Dieci (2014) rezultă
ca această suprafață nu mai poate fi încadrată în prezent la categoria pășuni și nu mai
poate fi exploatată ca pășune.
Datorită faptului că suprafața ocupată efectiv de vegetația forestieră este într -un
procent ridicat, conform Hotărârii nr.78/2015, Art.8 (4), descrierea vegetaţiei forestiere se
realizează de către unităţi atestate în domeniul amenajării pădurilor şi se avizează de către
structura teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
13
JUDEȚUL ARAD 2015
Suprafața totală a pajiștilor de pe teritoriul comunei Dieci este de 1053,58 ha păşune
din care: - pajişti împădurite: 101,88 ha.
Suprafața de pajiști, rămasă după excluderea parcelelor de pajiști împădurite, este de 951.69
ha dispuse astfel: 613,35 ha pe teritoriul – localității DIECI, 321.73 ha - pe teritoriul –
localității CROCNA și 16.61 ha - pe teritoriul – localității REVETIȘ.
1.4. Gospodărirea anterioară a pajiștilor din amenajament
Pajiștiile aparținătoare comunei Dieci sunt folosite în regim de pășune prin pășunat
liber (continuu), atât cu oile, vacile, bivolii și caprinele din localitate.
Până în prezent pajiștile din localitatea Dieci nu au fost gospodărite și utilizate
rațional, au fost exploatate printr-un păşunat liber (continuu) de către crescătorii de animale
din comună fără a exista o corelație corespunzătoare între producția reală a pășunilor și
capacitatea de pășunat (încărcătura de animale la hectar).
În prezent starea generală a pajiştilor este diferită de la trup la trup, din punct de
vedere calitativ și cantitativ fiind mediocră spre bună, prezentând mai mulți factori limitativi
precum:
- zone cu vegetaţie indicatoare a excesului de umiditate;
- exces de umiditate sau perioade de secetă;
- aciditate a solului;
- subpășunat sau suprapășunat (acest fenomen întâlnindu-se și în lunile în care este
interzisă scoaterea animalelor pe pășune);
- prezența speciilor dăunătoare;
- prezența speciilor de arbuști și lăstăriș;
- prezența mușuroaielor;
- lipsa elementelor fertilizante de natură organică sau chimică;
- lipsa lucrărilor minime de întreținere;
- pășunat nerațional.
Tabelul 1.3
Categoria de animale care pășunează și suprafețele de pajiști care sunt declarate la APIA
–localitatea Dieci
Nr. Declarată Nedeclarată Categoria
crt. Trupul de pajişte Parcele Suprafaţa (ha) APIA APIA de animale
componente (ha) (ha) ce o
pășunează
1. TP.1 Dieci PS 1882 46.68 * bivoli
PS 1883 13.22 * bivoli
Tarla 256 PS 1884 6.35 - bivoli
Dubășești (bivoli) PS 1254 21.47 - bivoli
PS 1261 20.64 * bivoli
PS1270 39.26 * bivoli
PS 1271 5.56 * bivoli
PS 1257 17.55 * bivoli
PS 1361 3.91 - bivoli
2. TP.2 Dieci PS 1237 14.66 * oi+vaci
Tarla 178 PS 1236 0.35 -
3. TP.3 Dieci PS 1890 42,47 -
Tarla 260
14
JUDEȚUL ARAD 2015
Buhasca
4. TP.4 Dieci PSL257 35,14 * oi
PSL 253 17.65 * oi
Tarla 53 PSL 269 parţial 11.76 * oi
Căruțești PSL264 6.55 * oi
PSL 247 6.17 * oi
PS 223 6.70 * oi
PSL 229 3.20 -
PSL 231 1.51 -
PS 233 1.49 -
5. TP.5 Dieci PSL 317 15.34 * oi
PSL 269 parţial 27.28 * oi
Tarla 66 PS 299 0.55 * oi
Câmpul Buți PS 303 0.30 * oi
PS 301 0.16 * oi
PS 293 0.30 * oi
PS 290 3.41 * oi
PSL 287 0.88 * oi
PS259 9.61 * oi
PS 312 0.35 * oi
PS 281 3.16 * oi
PS 284 1.01 * oi
PS 299 0,55 * oi
PS 308 1.52 * oi
PS 305 2.08 * oi
6. TP.6 Dieci PS 994/5 5.5254 -
Tarla 168
7. TP.7 Dieci PS 1461 31,00 * vaci

PS 1446 16.00 * vaci
Tarla 206 PS 953/1 1.45 * vaci
Nedeea PS 953/2 15.89 * vaci
PS 1440 0.41 * vaci
PS 1442 0.75 * vaci
PS 1016 10.26 * vaci
PSL 1018 2.31 * vaci
8. TP.8 Dieci PS 1671 7.2298 -
Tarla 226 cariera reprezintă
Cariera cca. 1,7 ha
9. TP.9 Dieci PS 1842 75.99 * vaci +oi
PS1299 4.89 * vaci
Tarla 248, 250, 251 PS 1291 0.79 * vaci
Țigăneasca (Pusta la PS 1757 2.25 * vaci
Revetiș) PS 1854 21.1099 * vaci
PS 1859 28.2400 -
15
JUDEȚUL ARAD 2015
Tabelul 1.4
Categoria de animale care pășunează și suprafețele de pajiști care sunt declarate la APIA
–localitatea Crocna
Nr. Declarată Nedeclarată Categoria
crt. Trupul de pajişte Parcele Suprafaţa (ha) APIA APIA de animale
componente (ha) (ha) ce o
pășunează
1. TP.1 Crocna PSPD 348 0.31 -
PSL 347 1.07 -
Tarla 70 PSPD 350 2.60 -
PSPD 330 1.26 -
PS 329 0.42 -
2. TP.2 Crocna PS 393 0.50 -
PS 390 0.45 -
Tarla 76 PS 389 0.20 -
PS 386 0.40 -
PS 370 2.46 -
PS 364 1.29 -
PSL 388 0.76 -
PS 383 0.56 -
PS 359 0.32 -
PS 382 0.77 -
PSL 809 1.09 -
3. TP.3 Crocna PS 415 6.82 -
PS 416 4.09 -
Tarla 88 PSL 414 2.25 -
PS 406 1.11 -
PS 409 1.23 -
PS 413 0.34 -
PS 394 0.82 -
PS 412 0.25 -
4. TP.4 Crocna PS 453 9.82 * oi
PSL 455 0.17 -
Tarla 96 PS 461 1.54 -
PSL 445 7.26 -
parţial 505 7.32 * oi
PS 462 0.20 -
PSPD 456 0.81 -
PS 442 0.06 -
PS 503 0.39 -
5. TP.5 Crocna parţial PS 505 96.72 * oi
Tarla 98 PSPD 485 0.30 -
PSPD 486 0.05 -
PS 513 7.89 -
parţial PSPD 478 0.10 -
6. TP.6 Crocna PS 742 10.68 * vaci
PSL 803 1.00 * vaci
Tarla 742 PSL 735 1.50 * vaci
PSL 801 0.39 * vaci
PSL 734 0.08 * vaci
PSL 736 1.28 * vaci
PS 733 2.84 * vaci
PS 731 2.25 * vaci
PS 745 0.55 -
PSL 738 0.57 * vaci
PS 424 4.73 -
PS 740 0.45 * vaci
16
JUDEȚUL ARAD 2015
7. TP.7 Crocna PS 565 5.85 -
PS 885 0.64 -
Tarla 122 PS 896 4.77 -
PSL 708 4.45 -
PS 690 0.53 -
PS 687 0.57 -
PS 652 0.76 -
PS 680 0.38 -
PSL 694 0.08 -
PSL 650 0.68 -
PS 657 1.76 -
PS 659 1.17 -
PS 648 0.89 -
PSL 643 2.57 -
PS 1585 0.41 -
PSL 563 0.35 -
PS 887 1.19 -
PS 652 0.76 -
PS 687 0.56 -
PS 680 0.38 -
PS 691 0,19 -
PS 679 0,86 -
8 Trupul de pajişte 8 PS 933 4,58 * vaci
Crocna PS 1491 0.75 -
Tarla 162 PS903 6,57 * vaci
PS 934 1.64 * vaci
PS 902 0.29 * vaci
PS 901 0.48 * vaci
PS 928 4.71 -
PS 912 0.40 -
PSL 919 0.70 * vaci
PS 921 1.15 * vaci
PS 931 0.31 -
PS 871 4.71 -
PSL 872 0.40 -
PS 881 1.89 -
PS 867 0.50 -
PS 864 1.54 -
PS 851 3.59 -
PS 855 0.31 -
PS 856 0.10 -
PS 857 0.36 -
PS 859 0.73 -
PS 863 0.78 -
PS 861 0.28 -
PS 879 0.46 -
9. TP.9 Crocna PS 1523 0.2948 -
Tarla 211
10. TP.10 Crocna PS 1629 0,9888 -
PS 1461 - parţial 18,21 * vaci
Tarla 221, PS 1641/1 22.41 * vaci
206 Nedeea PS 1641/2 1.78 * vaci
PS 1469 9.23 * vaci
PS 953/3 11.59 * vaci
11 Trupul de pajişte 1 2105 16.61 * oi
Revetiş
Tarla 282
17
JUDEȚUL ARAD 2015
În ceea ce privește producția medie de iarbă la ha a pajiștilor din ultimii 5 ani, nu

există date, însă estimările noastre, în funcţie de literatura de specialitate, de compoziţia
floristică, de determinările efectuate în teren și de condiţiile anului 2014, indică o producție
cuprinsă între 4 - 10 t/ha masă verde.
CAPITOLUL II
ORGANIZAREA TERITORIULUI
2.1. Denumirea trupurilor de pajiște care fac obiectul acestui studiu

UAT Dieci deține în proprietate o suprafață totală de1053.58 ha de pajiști, din care o
suprafață de 101,88 ha sunt pajişti împădurite (17,18 ha pe teritoriul localității Dieci și
84,70 ha pe teritoriul localității Crocna).
Prezentul Amenajamentul pastoral se va întocmi pentru suprafața de 951.69 ha de pășune,
amplasate pe teritoriul localității Dieci (613,35 ha), localității Crocna (321.73 ha) și pe
teritoriul localității Revetiș (16.61 ha).
Trupurile de pajiști care fac obiectul acestui studiu sunt detaliate în Tabelul 2.1. şi
Tabelul 2.2.
Pentru reprezentarea cartografică a trupurilor de pajişti care constituie obiectul acestui
studio au fost utilizate hărţile cadastrale la scara 1:5000, ortofotoplanul pentru UAT Lugoj,
precum şi materialele cartografice rezultate prin aplicarea Legii nr. 165 furnizate de către
autorităţile competente. Pentru informaţii suplimentare au fost consultate şi alte materiale
topografice preluate din literatura de specialitate.
Hărţile cadastrale au fost georeferenţiate utilizând metode şi mijloace specifice
Sistemelor Informatice Geografice (GIS), ulterior fiind suprapuse cu ortofotoplanul şi alte
materiale cartografice (limita unităţilor administrativ-teritoriale, limita intravilanului, etc.).
Tabelul 2.1
Trupuri de pajiște - localitatea Dieci
Nr. crt. Trupul de pajişte Parcele Suprafaţa
componente (ha)
1. Trupul de pajiște 1 PS 1882 46.68
PS 1883 13.22
Tarla 256 PS 1884 6.35
Dubășești (bivoli) PS 1254 21.47
PS 1261 20.64
PS1270 39.26
PS 1271 5.56
PS 1257 17.55
PS 1361 3.91
Total TP1 Dieci: 174.64 ha
Tarla 178 PS 1236 0.35
Total TP 2 Dieci: 15,48 ha
18
JUDEȚUL ARAD 2015
Tarla 260
Buhasca
4. Trupul de pajişte 4 Dieci PSL 257 35,14
Tarla 53 PSL 253 17.65
Căruțești PSL 269 parţial 11.76
PSL264 6.55
Total TP 4: 106.43 ha PSL 247 6.17
- pajişte împădurită: 16.26ha PS 223 6.70
- pășune: 90,17ha PSL 229 3.20
PSL 231 1.51
PS 233 1.49
Tarla 66 PSL 269 parţial 27.28
Câmpul Buți PS 299 0.55
PS 303 0.30
Total TP 5: 67.42ha PS 301 0.16
- pajişte împădurită: 0,92 ha PS 293 0.30
- pășune: 66,50 ha PS 290 3.41
PSL 287 0.88
PS259 9.61
PS 312 0.35
PS 281 3.16
PS 284 1.01
PS 299 0,55
PS 308 1.52
PS 305 2.08
6. Trupul de pajişte 6 Dieci PS 994/5 (pe hărţi 5.5254
Tarla 168 apare Ps 991 şi F
Dâmbuleu 994)
Tarla 206 PS 1446 16.00
PS 953/1 1.45
PS 953/2 15.89
PS 1440 0.41
PS 1442 0.75
PS 1016 10.26
PSL 1018 2.31
Tarla 226
Tarla 248, 250, 251 PS1299 4.89
PS 1291 0.79
PS 1757 2.25
PS 1854 21.1099
PS 1859 28.2400
TOTAL pajiște - localitatea DIECI: 613,35ha
TOTAL GENERAL:
Localitatea - DIECI: 630.5352 ha pajiști
(din care pajişti împădurite: 17,18 ha)
19
JUDEȚUL ARAD 2015
20
JUDEȚUL ARAD 2015
Tabelul 2.2.
Trupuri de pajişte în localitatea CROCNA, REVETIȘ

Nr. Trupul de pajişte Parcele Suprafaţa
crt. componente (ha)
1. Trupul de pajişte 1 Crocna PSPD 348 0.31
Tarla 70 PSL 347 1.07
Total TP 1: 11,82ha PSPD 350 2.60
- pajişte împădurită: 6,16 ha PSPD 330 1.26
- pășune: 5,66 ha PS 329 0.42
Total TP 1: 5,66 ha
Tarla 76 PS 390 0.45
PS 389 0.20
Total TP 2: 63.05 ha PS 386 0.40
- pășune: 8,80 ha PS 364 1.29
PSL 388 0.76
PS 383 0.56
PS 359 0.32
PS 382 0.77
PSL 809 1.09
Total TP 2: 8,80 ha
Tarla 88 PS 416 4.09
PSL 414 2.25
PS 406 1.11
PS 409 1.23
PS 413 0.34
PS 394 0.82
PS 412 0.25
Tarla 96 PSL 455 0.17
PS 461 1.54
Total TP 4: 44,10 ha PSL 445 7.26
- pajişte împădurită: 16,53 ha parţial 505 7.32
- pășune: 27,57 ha PS 462 0.20
PSPD 456 0.81
PS 442 0.06
PS 503 0.39
5. Trupul de pajişte 5 Crocna parţial PS 505 96.72
Total TP 5: 109,04 ha PSPD 486 0.05
- pășune: 105,06 ha parţial PSPD 478 0.10
Tarla 130 PSL 803 1.00
PSL 735 1.50
PSL 801 0.39
PSL 734 0.08
PSL 736 1.28
PS 733 2.84
PS 731 2.25
PS 745 0.55
21
JUDEȚUL ARAD 2015
PSL 738 0.57
PS 424 4.73
PS 740 0.45
Tarla 122 PS 885 0.64
PS 896 4.77
Total TP 7: 34,37 ha PSL 708 4.45
- pășune: 30,59 ha PS 687 0.57
PS 652 0.76
PS 680 0.38
PSL 694 0.08
PSL 650 0.68
PS 657 1.76
PS 659 1.17
PS 648 0.89
PSL 643 2.57
PS 1585 0.41
PSL 563 0.35
PS 887 1.19
PS 652 0.76
PS 687 0.56
PS 680 0.38
PS 691 0.19
PS 679 0.86
PS 556 0.79
Tarla 162 PS 1491 0.75
PS 903 6.57
PS 934 1.64
PS 902 0.29
PS 901 0.48
PS 928 4.71
PS 912 0.40
PSL 919 0.70
PS 921 1.15
PS 931 0.31
PS 871 4.09
PSL 872 0.40
PS 881 1.89
PS 867 0.50
PS 864 1.54
PS 851 3.59
PS 855 0.07
PS 856 0.10
PS 857 0.36
PS 859 0.73
PS 863 0.74
PS 861 0.28
PS 879 0.46
Total TP 8: 36,33ha
Tarla 211
10. Trupul de pajişte 10 Crocna PS 1629 0,9888
22
JUDEȚUL ARAD 2015
Tarla 221, 206 PS 1461 - parţial 18,21
PS 1641/1 22.41
PS 1641/2 1.78
PS 1469 9.23
PS 953/3 11.59
TOTAL pajiște - localitatea CROCNA: 321,73 ha
TOTAL GENERAL:
Localitatea - CROCNA: 406,4348 ha pajiști
(din care pajişti împădurite: 84,70 ha)
1. Trupul de pajişte 1 Revetiş PS 2105 16.61

Tarla 282
TOTAL pajiște - localitatea REVETIȘ: 16.61 ha
TOTAL UAT DIECI: 1053.58 ha din care: - pajişti împădurite: 101,88 ha

- Pajiști – pentru care se va întocmi Amenajamentul pastoral:
Suprafața totală: 951.69 ha dispuse astfel:
- 613,35 – localitatea DIECI
- 321.73 ha - localitatea CROCNA
- 16.61 ha - localitatea REVETIȘ
Fig.2.20. Dispunerea trupurilor de pajişte TP.1 Revetiș
23
JUDEȚUL ARAD 2015
24
JUDEȚUL ARAD 2015
25
JUDEȚUL ARAD 2015
26
JUDEȚUL ARAD 2015
2.2. Amplasarea teritorială a trupurilor de pajiște (planul cadastral). Vecinii și
hotarele pajiștii
Amplasarea teritorială a trupurilor de pajiște precum și vecinătățiile parcelelor de

pajiște sunt redate în tabelele 2.3. şi 2.4.
Tabelul 2.3
Amplasarea teritorială și vecinătățiile pajiștilor din localitatea Dieci
Localitatea Trup de Parcelă Vecinătăți la:
pajiște descriptivă N S E V
Dieci TP 1 PS 1882, PS cu terenuri cu terenuri cu teren cu teren arabil
1883, PS 1884, care aparțin care aparțin arabil (sola de care este
PS 1254 , PS altor categorii altor 176) şi cu delimitat prin
1261, PS1270, de flosință din categorii de trupul de Valea
PS 1271, PS UAT Dezna – flosință pajiște TP 2 Zamardului
1257, PS 1361 limita UAT (sola 188) Dieci
Dieci
TP 2 PS 1237, PS cu terenuri cu terenuri cu terenuri cu terenuri
1236, PS care aparțin care aparțin care aparţin care aparțin
1361/1 – altor categorii trupului de altor trupului de
parţial de flosință pajişti TP 1 categorii de pajişti TP 1
Dieci folosinţă Dieci
TP 3 PS 1890 cu terenuri cu terenuri cu terenuri cu terenuri

care aparțin care aparțin care aparțin care aparțin
altor categorii altor altor altor categorii
de flosință din categorii de categorii de de flosință din
UAT Dezna flosință flosință din UAT Sebiş
UAT Dezna
TP 4 PSL 257, PSL cu terenuri cu terenuri cu terenuri cu terenuri

253, PSL 269 care aparțin care aparțin care aparțin care aparțin
parţial, altor categorii altor altor altor categorii
PSL264, PSL de flosință – categorii de categorii de de flosință şi
247, PS 223, UAT Dezna flosință şi flosință TP 5
PSL 229, PSL TP 5
231, PS 233
TP 5 PSL 317, PSL cu terenuri cu terenuri cu terenuri cu terenuri
269 parţial, PS care aparțin care aparțin care aparţin care aparțin
299, PS 303, altor categorii altor altor altor categorii
PS 301, PS de flosință şi categorii de categorii de de flosință
293, PS 290, TP 4 Dieci flosință folosinţă şi
PSL 287, cu trupuri de
PS259, PS pajişti care
312, PS 281, aparţin
PS 284, PS loclităţii
299, PS 308, Crocna
PS 305
TP 6 PS 994/5 cu terenuri cu terenuri cu terenuri cu terenuri
altor categorii altor altor altor categorii
de flosință categorii de categorii de de flosință
flosință flosință
27
JUDEȚUL ARAD 2015
TP 7 PS 1461, PS cu terenuri cu terenuri cu trupuri de cu terenuri
1446 , PS care aparțin care aparțin pajişti care care aparțin
953/1, PS altor categorii altor aparţin altor categorii
953/2, PS de flosință categorii de loclităţii de flosință
1440, PS 1442, flosință Crocna (TP
PS 1016 , PSL 10 Crocna)
1018
TP 8 PS 1671 cu terenul cu terenuri cu terenuri cu terenuri

intravilan al care aparțin care aparțin care aparțin
localităţii altor altor altor categorii
Dieci categorii de categorii de de flosință
flosință şi flosință şi
UAT localitatea
Almaş Dieci
TP 9 PS 1842, cu terenuri cu terenuri cu terenuri cu terenuri
PS1299, PS care aparțin care aparțin care aparțin care aparțin
1291, PS 1757, altor categorii altor altor altor categorii
PS 1854, PS de flosință categorii de categorii de de flosință
1859 flosință flosință
Tabelul 2.4
Amplasarea teritorială și vecinătățiile pajiștilor din localitatea Crocna/Revetiș
Localitatea Trup de Parcelă Vecinătăți la:
pajiște descriptivă N S E V
TP 1 PSPD 348, PSL cu terenuri cu terenuri cu terenuri cu terenuri
Crocna 347, PSPD 350, care aparțin care aparțin care aparțin care aparțin
PSPD 330, PS trupului de altor altor altor
329 pajişte TP 2 categorii de categorii de categorii de
Crocna flosință flosință şi flosință şi
TP 2 TP 5 Dieci
Crocna
TP 2 PS 393, PS 390, cu terenuri cu terenuri cu terenuri cu terenuri
PS 389, PS 386, care aparțin care aparțin care aparțin care aparțin
PS 370, PS 364, altor trupului de altor altor
PSL 388, PS 383, categorii de pajişte TP 1 categorii de categorii de
PS 359, PS 382, flosință Crocna, flosință, flosință şi
PSL 809 altor delimitat TP 5 Dieci
categorii de prin Valea
flosință şi Obârşiei şi
trupului de cu TP 4
pajişte TP 3 Crocna
Crocna
TP 3 PS 415, PS 416, cu terenuri cu terenuri cu terenuri cu terenuri
PSL 414, PS 406, care aparțin care aparțin care aparțin care aparțin
PS 409, PS 413, altor altor TP 4 altor
PS 394, PS 412 categorii de categorii de Crocna şi categorii de
flosință şi flosință şi TP 2 flosință şi
TP 2 Crocna trupului de Crocna TP 2 Crocna
pajişte TP 6
Crocna
TP 4 PS 453, PSL 455, cu terenuri cu terenuri cu terenuri cu terenuri
PS 461, PSL 445, care aparțin care aparțin care aparțin care aparțin
parţial 505, PS altor trupului de altor altor
462, PSPD 456, categorii de pajişte TP 5 categorii de categorii de
PS 442, PS 503 flosință Crocna şi flosință flosință, TP
28
JUDEȚUL ARAD 2015
UAT 2 Crocna şi
Gurahonţ TP 3 Crocna
TP 5 parţial PS 505, cu terenuri cu terenuri cu terenuri cu terenuri
PSPD 485, PSPD care aparțin care aparțin care aparțin care aparțin
486, PS 513, trupului de altor altor altor
parţial PSPD 478 pajişte TP 4 categorii de categorii de categorii de
Crocna folosinţă şi flosință şi flosință
UAT TP 4
Gurahonţ Crocna
TP 6 PS 742, PSL 803, cu terenuri cu terenuri cu terenuri cu terenuri
PSL 735, PSL care aparțin care aparțin care aparțin care aparțin
801, PSL 734, trupului de altor altor altor
PSL 736, PS 733, pajişte TP 4 categorii de categorii de categorii de
PS 731, PS 745, şi TP 3 flosință şi flosință flosință şi
PSL 738, PS 424, Crocna terenul TP 3 Crocna
PS 740 intravilan
Crocna
TP 7 PS 565, PS 885, cu terenuri cu terenuri cu terenuri cu terenul
PS 896, PSL 708, care aparțin care aparțin care aparțin intravilan al
PS 690, PS 687, altor altor UAT localităţii
PS 652, PS 680, categorii de categorii de Gurahonţ Crocna
PSL 694, PSL flosință flosință
650, PS 657, PS
659, PS 648, PSL
643, PS 1585,
PSL 563, PS 887,
PS 652, PS 687,
PS 680, PS 691,
PS 679, PS 556
TP 8 PS 933, PS 1491, cu terenuri cu terenuri cu terenul cu terenuri
PS 903, PS 934, care aparțin care aparțin intravilan care aparțin
PS 902, PS 901, altor altor al localităţii altor
PS 928, PS 912, categorii de categorii de Crocna şi categorii de
PSL 919, PS 921, folosință folosință TP 7 folosință
PS 931, PS 871, Crocna
PSL 872, PS 881,
PS 867, PS 864,
PS 851, PS 855,
PS 856, PS 857,
PS 859, PS 863,
PS 861, PS 879
TP 9 PS 1523 cu terenuri cu terenuri cu terenuri cu terenuri
altor altor altor altor
categorii de categorii de categorii de categorii de
flosință şi flosință flosință flosință şi
TP 10 TP 10
Crocna Crocna
TP 10 PS 1629, PS 1461 cu terenuri cu terenuri cu terenuri cu terenuri
– parţial, PS care aparțin care aparțin care aparțin care aparțin
1641/1, PS altor altor altor trupului de
1641/2, PS 1469, categorii de categorii de categorii de pajişte TP 7
PS 953/3 flosință flosință şi flosință Dieci
UAT Almaş
Revetiş TP 1 PS 2105 cu terenuri cu terenuri cu terenuri cu terenuri
altor altor altor altor
categorii de categorii de categorii de categorii de
flosință flosință flosință flosință
29
JUDEȚUL ARAD 2015
2.3. Constituirea și materializarea parcelarului și subparcelarului descriptiv
În linii mari, s-au păstrat limitele parcelare deoarece limitele parcelelor se sprijină pe
pe forme orografice distincte: culmi, văi, drumuri, foarte clare şi bine evidenţiate pe teren,
adoptându-se astfel un parcelar mixt natural - parcelarul fiind specific zonei de dealuri. În
zonele joase, de câmpie, este adoptat parcelarul geometric pentru trupurile compacte, specific
zonei de câmpie.
Sunt însă şi numeroase excepţii impuse de modificările de suprafaţă, constând în retrocedările
de suprafeţe conform legii 18/1991 şi Legii 1/2000.
Limitele parcelelor cedate parţial, în baza unei sentinţe civile, au suferit modificări; în
consecinţă restul parcelelor și-au păstrat limitele vechi.
Limitele parcelare au fost materializate de către administrația locală.
2.4. Baza cartografică utilizată
Pentru reprezentarea cartografică a trupurilor şi parcelelor de pajişti au fost uti lizate

hărţile cadastrale la scara 1:10000, 1:5000, ortofotoplanul localităţii Dieci, precum şi alte
materiale topografice preluate din literatura de specialitate.
Hărţile cadastrale au fost georeferenţiate utilizând metode şi mijloace specifice
Sistemelor Informatice Geografice (GIS), ulterior fiind suprapuse cu ortofotoplanul şi alte
materiale cartografice (limita unităţilor administrativ-teritoriale, limita intravilanului, etc.). Pe
baza acestora au fost identificate parcelele şi trupurile de pajişti care constituie obiectul
acestui studiu.
Prin procesul de digitizare au fost conturate zonele de interes, respectiv trupurile de
pajişte, reprezentarea cartografică a acestora şi baza de date aferentă fiind realizată, de
asemenea, prin intermediul soft-urilor GIS.
Dintre factorii topografici, în studiul de monitorizare a unităţilor amenajistice de
pajişti vor fi înregistrate următoarele componente:
a) coordonatele geografice (Latitudine/Longitudine);
b) forma de relief ;
c) - panta sau înclinarea;
d) - altitudinea;
e) - expoziţia (exprimată în % sau grade).
2.5 Suprafața pajiștilor. Determinarea suprafețelor
În administraţia Comunei Dieci, suprafața totală de pășuni, pentru care s-a întocmit
prezentul amenajament este de 951.69 ha păşune, din care 613,35 ha păşune - pe teritoriul
localităţii Dieci, 321.73 ha - pe teritoriul localității Crocna și 16.61 ha pe teritoriul localității
Revetiș.
30
JUDEȚUL ARAD 2015
2.5.1 Suprafața pajiștii pe categorii de folosințe
Structura pajiștilor Comunei Dieci, pe categorii de folosință, este prezentată în

următoarele tabele:
Tabelul 2.5
Structura pajiștilor aparţinătoare localității Dieci pe categorii de folosință
Pășuni Fânețe Valorificare Fără scopuri Total Din care la
(ha) (ha) mixtă productive suprafață Consiliul local
(ha) (ha) (ha)
613,35 - - 613,35 613,35
Tabelul 2.6
Structura pajiștilor aparţinătoare localității Crocna pe categorii de folosință
(ha) (ha) (ha)
321.73 - - 321.73 321.73
Tabelul 2.7
Structura pajiștilor aparţinătoare localității Revetiș pe categorii de folosință
(ha) (ha) (ha)
16.61 - - 16.61 16.61
2.5.2. Organizarea administrativă
Gospodărirea din trecut:

Nu a existat o organizare administrativă specială a acestor păşuni. Ele au fost folosite
în comun de către locuitorii comunei, la libera lor alegere şi organizare, plătindu-se comunei
o taxă de păşunat. S-a păşunat fără restricţii. Se poate caracteriza astfel gospodărirea în trecut
a păşunilor ca necorespunzătoare, ceea ce a condus la degradarea covorului vegetal.
În ultimii ani:
- limitele trupurilor de păşune sunt bine conturate;
- s-a încercat o grupare a vitelor pe păşuni;
- s-a făcut o evaluare a capacităţii de păşunat şi o încărcare corespunzătoare a
păşunilor;
- s-au efectuat lucrări de îmbunătăţire a pajiştilor, în mod special pe parcelele sub
angajament APIA.
Specific zonei sunt pășunile livadă (PSL), care sunt utilizate mixt: pășunat-cosit. Unele dintre
acestea sunt în continuare bineîntreținute iar în altele pomii sunt îmbătrâniți și mulți uscați.
2.6. Enclave
În trupul de pajişte TP 1 din localitatea Dieci, în pajiştea PS 1254 există două

suprafeţe notate pe hartă PDT 1251 şi PDT 1250 ce reprezintă păduri şi alte terenuri de
vegetaţie forestieră (tufărişuri şi mărăcinişuri – cod PDT).
31
JUDEȚUL ARAD 2015
În trupul de pajişte TP 1 din localitatea Dieci, în pajiştea PS 1270 există două
suprafeţe notate pe hartă NR 1267 şi NR 1268 ce reprezintă terenuri neproductive (râpe,
ravene, torenţi).
În trupul de pajişte TP 1 din localitatea Dieci, în pajiştea PS 1361 există o suprafaţă
notată pe hartă NR 1360 ce reprezintă terenuri neproductive (râpe, ravene, torenţi).
În trupul de pajişte TP 2 din localitatea Dieci, în pajiştea PS 1237 există o suprafaţă
notată pe hartă NR 1233 ce reprezintă terenuri neproductive (râpe, ravene, torenţi).
În trupul de pajişte TP 4 din localitatea Dieci, în pajiştea PSL 257 există o
suprafaţă notată pe hartă HPR 225 ce reprezintă terenuri cu ape (lacuri, bălţi naturale) şi
suprafeţe notate pe hartă PDT 256, PD 219, PD 206, PD 214, PD 215, ce reprezintă păduri şi
alte terenuri de vegetaţie forestieră.
suprafaţă notată pe hartă HPR 275 ce reprezintă terenuri cu ape (lacuri, bălţi naturale),
suprafeţe notate pe hartă PDT 268, PDT 276, ce reprezintă păduri şi alte terenuri de vegetaţie
forestieră şi NR 279. ce reprezintă terenuri neproductive (râpe, ravene, torenţi).
În trupul de pajişte TP 5 din localitatea Dieci, în pajiştea PSL 317 există suprafeţe
notate pe hartă NR 313 şi NR 316. ce reprezintă terenuri neproductive (râpe, ravene, torenţi).
În trupul de pajişte TP 7 din localitatea Dieci, în pajiştea PS 1016 există suprafeţe
notate pe hartă NR 1017 şi NR 1020. ce reprezintă terenuri neproductive (râpe, ravene,
torenţi).
suprafaţă notată pe hartă NR 1019. ce reprezintă terenuri neproductive (râpe, ravene, torenţi).
notate pe hartă NR 1460, NR 1448, NR 1450, NR 1451, ce reprezintă terenuri neproductive
(râpe, ravene, torenţi).
notate pe hartă CCP.
notate pe hartă PDT 1848, ce reprezintă păduri şi alte terenuri de vegetaţie forestieră şi NR
1841. ce reprezintă terenuri neproductive (râpe, ravene, torenţi).
notate pe hartă NR 1858 şi NR 1857, ce reprezintă terenuri neproductive (râpe, ravene,
torenţi).
notate pe hartă PDT 1293, PDT 1295, ce reprezintă păduri şi alte terenuri de vegetaţie
forestieră.
32
JUDEȚUL ARAD 2015
CAPITOLUL III
CARACTERISTICI GEOGRAFICE ȘI CLIMATICE
Pajiştile analizate, în prezentul amenajament, se situează pe teritoriul administrativ al

comunei Dieci, județul Arad, pe raza localităților Dieci și Crocna.
Comuna Dieci este situată la Nord de râul Crişul Alb şi se delimitează teritorial în
partea de E cu comuna Gurahonţ, în V cu comuna Buteni, în S cu comuna Almaş şi în N cu
comuna Dezna, fiind aşezată într-o zonă depresionară, pe valea Crişului Alb între Munţii
Zarandului şi Munţii Codru Moma. (http://comunadieci.blogspot.ro/).
3.1. Indicarea zonei geografice și caracteristicile reliefului
Comuna Dieci este amplasată, în partea central-vestică a judeţului Arad, pe malul

drept al Crişului Alb, în Depresiunea Gurahonţ, la poalele Munţilor Codru Moma.
„Relieful judeţului Arad privit în ansamblu se caracterizează prin existenţa unui
relief variat proporţionat şi etajat de la vest spre est, în teren identificîndu-se următoarele
forme: lunci şi vechi delte (cu altitudini de circa 80-85 m), câmpii semidrenate (85-100 m),
câmpii piemontane, podişuri şi piemonturi, dealuri înalte, depresiuni sub şi intramontane,
precum şi munţi cu altitudini de până la 1486 m (Vf. Găina din Munţii Bihor), cu structuri
geologice şi paleogeografice specifice, legate de evoluţia în timp şi în spaţiu a părţii de vest
a ţării”.
[Horia Vlad și Iacob Borza, Solurile judeţului Arad: starea actuală şi posibilităţi de
restaurare a fertilităţii, Editura Agroprint, Timişoara, 2011],
„Depresiunea Gurahonţ – Almaş, desfăşurată sub forma unei câmpii de acumulare
cuaternară, cuprinde terminaţiile piemonturilor dinspre nord şi sud, lunca şi terasele Crişului
Alb între Gurahonţ şi defileul epigenetic de la Joia Mare.
Unitatea şi individualitatea geografică a depresiunii, fac din ea o adevarată “ţară“
intramontană, plină de sate mari, specializate în creşterea animalelor, situată la îmbinarea
Munţilor Zărandului şi Codru Moma”.
Relieful localității Dieci este variat, compus din lunci, câmpie, dealuri, terase și
versanți. Zona deluroasă prezintă o suprafață însemnată și se constituie într-un complex de
dealuri, cu diferite expoziții, fragmentate de văi înguste. Zona deluroasă prezintă dealurile
propriu-zise și dealuri din zona piemontană. Caracterul general al reliefului este colinar.
3.2. Altitudine, expoziție, pantă
Pajiştiile analizate se situează pe teritoriul administrativ al comunei Dieci, ce este o

comună în județul Arad, Crișana, România.
Teritoriul administrativ al comunei Dieci se încadrează în următoarele coordonate geografice:
46°19′46″N latitudine nordică și 22°15′21″E longitudine estică.
(https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Dieci,_Arad)
33
JUDEȚUL ARAD 2015
Relieful destul de variat cuprinde multiple forme, de la câmpii înalte, coline joase şi mijlocii
şi până la dealuri înalte.
Caracterul general al reliefului este colinar. Unităţile geomorfologice predominante sunt
versanţii şi culmile. Versanţii sunt în general cu suprafaţă plană sau ondulată şi au lungimi
variabile.
Teritoriul comunei Dieci este neomogen sub aspectul orientării versanţilor, în funcţie de
caracteristicile reliefului (fig. 3.3). Culmile sunt mai lungi şi în zonele cu teren mai puţin
accidentat acestea sunt late, puţin proeminente, terenul prezentând multe platouri.
Se mai întâlnesc văi şi talveguri, caracteristice fiind văile largi, terasele şi luncile, dar fără a fi
preponderente în fondul pastoral studiat.
Teritoriul administrativ al comunei Dieci se extinde pe un interval altutudinal
cuprins între 138 – 864 m (fig. 3.1), altitudinea medie fiind de 295,8 m.
Fig. 3.1. Comuna Dieci – Modelul Digital de Elevaţie

(prelucrare GIS după harta topografică a UAT Dieci)
Panta terenului are valori cuprinse în intervalul foarte vast, de la 0 pe terenurile

plane, la 119%, în zona montană din nord-est (fig. 3.2). Panta medie are valoarea de 17,39%.
34
JUDEȚUL ARAD 2015
Fig. 3.2. Comuna Dieci – harta pantelor

Fig. 3.3. Comuna Dieci – harta orientării versanţilor

35
JUDEȚUL ARAD 2015
Tabelul 3.1
Caracterizarea pajiştilor din localitatea Dieci
Nr. Trup de pajiște Parcela Altitudine Expoziție Pantă
crt. descriptivă (m) (%)
1 Trupul de pajiște 1 PS 1882, PS 1883, PS Min: 166 Predominant Min: 0
1884, PS 1254 , PS 1261, Max: 242 V, NV Max: 18
PS1270, PS 1271, PS Medie: 195 Medie: 7,36
1257, PS 1361
2 Trupul de pajiște 2 PS 1237, PS 1236, PS Min: 192 Predominant Min: 0
1361/1 – parţial Max: 223 E, SE Max: 12
Medie: 210 Medie: 5,90
3 Trupul de pajiște 3 PS 1890 Min: 198 Predominant Min: 0,81
Max: 254 SE, E Max: 19,67
4. Trupul de pajiște 4 PSL 257, PSL 253, PSL Min: 219 Predominant Min: 0
269 parţial, PSL264, PSL Max: 408 S, SV, V Max: 68
247, PS 223, PSL 229, Medie: 286 Medie: 18,59
PSL 231, PS 233
5. Trupul de pajiște 5 PSL 317, PSL 269 parţial, Min: 196 Predominant Min: 0
PS 299, PS 303, PS 301, Max: 322 S, SV, V Max: 45
PS 293, PS 290, PSL 287, Medie: 262 Medie: 13,7
PS259, PS 312, PS 281, PS
284, PS 299, PS 308, PS
305
6. Trupul de pajiște 6 PS 994/5 Min: 188 Predominant Min: 0,57
Max: 226 S, SE Max: 24
7. Trupul de pajiște 7 PS 1461, PS 1446 , PS Min: 153 mixtă Min: 0
953/1, PS 953/2, PS 1440, Max: 191 Max: 23
PS 1442, PS 1016 , PSL Medie: 177 Medie: 5,7
1018
8. Trupul de pajiște 8 PS 1671 Min: 147 mixtă Min: 0,57
Max: 164 Max: 20,2
9. Trupul de pajiște 9 PS 1842, PS1299, PS Min: 149 mixtă Min: 0
1291, PS 1757, PS 1854, Max: 205 Max: 21,95
PS 1859 Medie: 175 Medie: 5,84
Tabelul 3.2
Caracterizarea pajiştilor din localitatea Crocna/Revetiș
Nr. Trup de pajiște Parcela Altitudine Expoziție Pantă
crt. descriptivă (m) (%)
1 Trupul de pajiște 1 PSPD 348, PSL 347, PSPD Min: 252 E, S, SV Min: 2,45
350, PSPD 330, PS 329 Max: 327 Max: 37,9
2 Trupul de pajiște 2 PS 393, PS 390, PS 389, Min: 244 mixtă Min: 0
PS 386, PS 370, PS 364, Max: 373 Max: 60,2
PSL 388, PS 383, PS 359, Medie: 305 Medie: 21,0
PS 382, PSL 809
3 Trupul de pajiște 3 PS 415, PS 416, PSL 414, Min: 236 Predominant SE, Min: 1,29
PS 406, PS 409, PS 413, Max: 364 S Max: 61,83
PS 394, PS 412 Medie: 303 Medie: 28,76
4 Trupul de pajişte 4 PS 453, PSL 455, PS 461, Min: 254 Predominant SE, Min: 0
PSL 445, parţial 505, PS Max: 405 S Max: 60,19
462, PSPD 456, PS 442, Medie: 327 Medie: 20,65
PS 503
5 Trupul de pajiște 5 parţial PS 505, PSPD 485, Min: 205 mixtă Min: 0
36
JUDEȚUL ARAD 2015
PSPD 486, PS 513, parţial Max: 328 Max: 68,89
PSPD 478 Medie: 267 Medie: 18,15
6 Trupul de pajiște 6 PS 742, PSL 803, PSL 735, Min: 211 Predominant NV Min: 0
PSL 801, PSL 734, PSL Max: 344 Max: 32,83
736, PS 733, PS 731, PS Medie: 256 Medie: 12,53
745, PSL 738, PS 424, PS
740
7 Trupul de pajiște 7 PS 565, PS 885, PS 896, Min: 176 mixtă Min: 0
PSL 708, PS 690, PS 687, Max: 262 Max: 32,58
PSL 650, PS 657, PS 659,
PS 648, PSL 643, PS 1585,
PSL 563, PS 887, PS 652,
PS 687, PS 680, PS 691,
PS 679, PS 556
8 Trupul de pajiște 8 PS 933, PS 1491, PS 903, Min: 168 Predominant V Min: 0
PS 934, PS 902, PS 901, Max: 216 Max: 22,68
PS 921, PS 931, PS 871,
PSL 872, PS 881, PS 867,
PS 864, PS 851, PS 855,
PS 856, PS 857, PS 859,
PS 863, PS 861, PS 879
9 Trupul de pajiște 9 PS 1523 Min: 157 SE Min: 1,63
Max: 162 Max: 4,66
10 Trupul de pajiște 10 PS 1629, PS 1461 – parţial, Min: 155 mixtă Min: 0
PS 1641/1, PS 1641/2, PS Max: 194 Max: 22,50
1469, PS 953/3 Medie: 177 Medie: 5,17
11 Trupul de pajişte 1 PS 2105 Min: 149 mixtă Min: 0
Revetiş Max: 205 Max: 21,95
3.3. Caracteristici pedologice și geologice
„La complexitatea ecopedologică a teritoriului luat în considerare, printre ceilaţi

factori tehnico-edafici, geologia şi litologia depozitelor de suprafaţă care prin formaţiunile
foarte diverse din punct de vedere geochimic, de la cele eruptive sau cristaline ori carstice din
zona montană, la luturile, argilele şi gresiile piemonturilor până la formaţiunile loessoide din
câmpii şi depozitele fluvio-lacustre din lunci, reprezintă elemente esenţiale pentru definirea
mediului de creştere a plantelor”.
Solul, ca element al agroecosistemelor de pajişte, poate favoriza productivitatea
acestora, printr-o seamă de însuşiri specifice, precum: cantitatea, calitatea şi echilibrul
elementelor nutritive pe care le pune la dispoziţia plantelor, volumul edafic util, textura,
porozitatea, permeabilitatea, regimul aerohidric şi termic, compoziţia mineralogică, r eacţia şi
saturaţia în baze, etc.
37
JUDEȚUL ARAD 2015
Localizarea şi definirea în spaţiu terestru a fiecărei suprafeţe de pajişti analizate, a
solurilor pe care vegetează, joacă un rol însemnat în determinarea condiţiilor ecologice pentru
creşterea plantelor din pajişti.
Intervenţia omului, prin utilizarea ştiinţei şi tehnicii la cerinţele practice ale solului,
prin folosirea unei agrotehnici moderne şi apelând la amenajări de îmbunătăţiri funciare
(acolo unde este necesar), dar mai ales aplicarea corectă şi la timp a îngrăşămintelor chimice
şi organice, contribuie la îmbunătăţirea şi menţinerea la un nivel mult mai ridicat al fertilităţii
naturale a solului.
Învelişul de sol este rezultatul evoluţiei continue a proceselor pedogenetice şi a celor
pedogeologice. Caracteristica esenţială a învelişului de sol este zonalitatea sa orizontală,
legată, în primul rând, de modul de formare al reliefului din partea de vest a ţării, prin apariţia
uscatului de sub apele mării, de la est spre vest; în funcţie de vârsta formelor de relief, de
timpul în care au acţionat procesele pedogenetice asupra depozitelor litologice de suprafaţă,
zona studiată aparţinînd solurilor din câmpia joasă.
Mişcările oscilatorii ale scoarţei şi modificările climatice, de lungă durată, au
direcţionat condiţiile de solificare şi în special, pe cele referitoare la regimul hidric la
formarea învelişului de sol actual.
Temperatura solului depinde de numeroşi factori, dintre care cei mai importanţi sunt:
cantitatea de energie solară primită (în funcţie de data calendaristică, ora, ziua, latitudinea şi
modul de expunere a suprafeţei active), proprietăţile termofizice ale solului, macro şi
microrelieful, covorul vegetal, stratul de zăpadă, caracteristicile morfologice ale solului
(tipul, culoarea, structura şi textura).
[Borza( Pătroc) Minodora, Teză de doctorat, Factorii pedoclimatici ai câmpiei
crișurilor cu privire specială asupra solurilor, Universitatea din Oradea, Facultatea de
geografie, turism și sport, 2012]
Solul ofera conditii favorabile pentru cultivarea plantelor agricole, cereale, plante
tehnice si furajere, dar şi ideal pentru pomicultura și viticultura.
(http://www.ro.all.biz/regions/?fuseaction=adm_oda.showSection&rgn_id=37&sc_id=7)
Solurile unităţii administrativ-teritoriale Dieci
Solurile identificate în cadrul teritoriului administrativ Dieci reprezintă rezultatul

acţiunii conjugate a factorilor pedogenetici (climă, relief, litologie, vegetaţie, hidrologie), iar
varietatea acestor factori, la scara arealului cercetat, determină o serie de particularităţi în
ceea ce priveşte procesele de formare şi evoluţie a acestor unităţi de sol.
Descrierea solurilor este pur informativă, făcându-se pe baza bibliografiei de specialitate și
constituie doar o bază de lucru.
Tipurile de sol pe fiecare parcelă în parte, precum și planul de fertilizare, conform legislației
în vigoare, vor fi întocmite de Oficiu de Studii Pedologice județene și atașate prezentului
amenajament.
În perimetrul analizat (pe baza bibliografiei studiate) solurile identificate au fost încadrate la
4 clase şi 5 tipuri de sol, conform SRTS 2012.
38
JUDEȚUL ARAD 2015
Deoarece reprezentarea pe harta vectorială (GIS) a claselor şi tipurilor de soluri a fost făcută
pe baza hărţilor pedologice la scara 1:200000, nu este redată o descriere şi repartiţie
teritorială foarte detaliată a tuturor unităţilor de sol din teritoriul analizat.
Ponderea şi repartiţia în teritoriu a claselor de soluri este variată, în concordanţă cu
caracteristicile fizico-geografice.
Clasa luvisolurilor ocupă cele mai mari suprafeţe în cadrul teritoriului cercetat, 3439 ha,
respectiv 40,6% şi se suprapune, în mare parte, zonei de dealuri (Fig. 3.4); cuprinde soluri cu
orizont A (sau A şi E), urmat de un orizont intermediar B argic (Bt), care este considerat
orizont diagnostic.
Fig. 3.4. Clase de soluri din UAT Dieci

(prelucrare după www.geospatial.org)
Clasa cambisolurilor ocupă suprafeţe extinse, 2960 ha, ceea ce reprezintă cca 35%
din suprafaţa totală de 8469 ha (http://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Dieci,_Arad) şi se
regăseşte atât în zonele joase, cu relief tânăr, alături de protisoluri (Fig. 3.4.), cât şi în zonele
de dealuri înalte din nord-est; această clasă înglobează solurile care au ca orizont diagnostic
orizontul B cambic (Bv).
Clasa hidrisolurilor se extinde pe 1369 ha, respectiv 16,2% din suprafaţa totală; este
răspândită pe forme de relief plane, în zone de terasă şi în luncile râurilor (Fig. 3.4.)
39
JUDEȚUL ARAD 2015
Clasa protisolurilor ocupă 701 ha, respectiv 8,4% din suprafaţa analizată, fiind
prezentă în câmpia joasă sau în luncile râurilor (Fig. 3.4.); această clasă include soluri cu un
orizont A urmat de roca parentală.
În privinţa tipurilor de sol, ponderea şi repartiţia acestora în cadrul perimetrului
studiat este, de asemenea, determinată de condiţiile fizico-geografice specifice.
Luvosolurile ocupă suprafeţe extinse în cadrul arealului cercetat, 3439 ha, respectiv
40,6% şi sunt răspândite în toate unităţile de câmpie înaltă şi de deal, în luncile râurilor, în
zonele de terase, la contactul cu zona deluroasă, etc (Fig. 3.5.).
Fig. 3.5. Tipuri de soluri din UAT Dieci

(prelucrare după www.geospatial.org)
„Luvosolul prezintă orizont A ocric urmat de orizont eluvial E luvic sau E albic şi orizont B
argic cu grad de saturaţie în baze mai mare de 53% cel puţin într-un orizont din partea
superioară. Nu prezintă schimbare texturală bruscă între E şi Bt, pe mai puţin de 7,5 cm.
În faza de geneză a luvosolurilor a avut loc manifestarea evidentă a procesului de eluviere -
iluviere. Astfel alterarea, levigarea, debazificarea şi migrarea coloizilor minerali au fost mai
intense. Ca urmare orizontul Bt este mai bogat în coloizi migraţi din partea superioară şi mai
gros iar deasupra acestuia se formează un orizont El sărăcit în argilă, sexvioxizi şi materie
organică. În partea superioară s-a separat un orizont Ao mai scurt, mai sărac în humus, cu un
procent mai ridicat în acizi fulvici, cu caracter acid ce stimulează procesul de eluviere”
[Arhiva OSPA Timişoara].
„Luvosolurile au, în general, o fertilitate medie spre scăzută. Pot fi cultivate cu grâu, porumb,
ovăz, trifoi, mai puţin cu plantaţii de pomi sau vie”.
[Blaga Gh., şi colab., Pedologie, Ed. Academicpres, Cluj-Napoca, 2005]
40
JUDEȚUL ARAD 2015
Eutricambosolurile ocupă 1655 ha din suprafaţa analizată, ceea ce reprezintă cca.
20%, fiind răspândite în zona de deal, pe versanţi, în câmpii sau în luncile râurilor (fig. 3.5.).
„Eutricambosolurile se definesc prin orizont A ocric sau A molic urmat de B cambic de
culoare mai deschisă cu valori şi crome mai mari de 3,5 la material în stare umedă, începând
de la limita superioară a acestui orizont. Orizonturile A şi B prezintă proprietăţi eutrice. În
partea superioară nu prezintă acumulări de carbonaţi alcalino-pământoşi”
[Arhiva OSPA Timişoara].
„Eutricambosolurile au o fertilitate bună, având în vedere arealul lor de răspândire şi sunt
utilizate pentru o gamă variată de culturi. În zonele submontane, pot fi acoperite cu păduri şi
pajişti, iar în zonele de deal pot fi utilizate pentru plantaţii pomicole sau culturi de câmp,
respectiv grâu, porumb, floarea-soarelui, cartof, soia şi legume” [Niţă L, 2004 Pedologie, Ed.
Eurobit, Timişoara, 2004].
Districambosolurile au fost identificate pe o suprafaţă de 1304 ha, respectiv 15,4%
din suprafaţa zonei analizate. Sunt prezente în zonele de deal cu altitudini mai mari, din
partea de est şi nord-est a teritoriului (Fig. 3.5.).
Condiţiile fizico-geografice ale zonelor acoperite cu districambosoluri, dar şi proprietăţile
intrinseci ale acestora, „impun” un nivel redus al fertilităţii şi restricţii în ceea ce priveşte
utilizarea în scopuri agricole.
Stagnosolurile deţin suprafeţe însemnate care însumează 1368 ha, respectiv 16,15%
din suprafaţa totală luată în analiză, fiind identificate, de asemenea în zone joase, cu exces de
umiditate de suprafaţă (Fig. 3.5.).
Pentru utilizarea în scop agricol a stagnosolurilor se impune întreprinderea unor măsuri
agropedoameliorative care să vizeze, în mod prioritar, înlăturarea ecesului de umiditate în
suprafaţă.
Aluviosolurile au fost identificate, cu precădere în luncile râurilor, pe 705 ha, ceea ce
reprezintă cca. 9% din suprafaţa arealului analizat (Fig. 3.5.), fiind soluri tinere în curs de
evoluţie. S-au format în condiţiile unei lunci ieşite de sub influenţa revărsărilor sau inundate
la intervale mari de timp (Arhiva OSPA Timişoara). „Se definesc prin orizont A urmat de
materialul parental de cel puţin 50 cm grosime, constituit din depozite fluviatile fluvio-
lacustre sau lacustre recente, inclusiv pietrişuri cu orice textură”
[Blaga Gh., şi colab., Pedologie, Ed. Academicpres, Cluj-Napoca, 2005]
Fertilitatea naturală a aluviosolurilor este bună, însă pentru valorificarea lor ca terenuri
arabile se impun măsuri de ameliorare, cele mai importante fiind cele de îndiguire şi irigaţiile.
Solurile şi descrierea solului de pe fiecare parcelă de pajiște, în parte, se va întocmi de

Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice Arad, și vor fi atașate ca anexă proiectului.
41
JUDEȚUL ARAD 2015
3.4. Rețeaua hidrografică
„Crişul Alb, izvorăşte de pe versantul nordic al masivului Bihor de la 980 m altitudine

şi după ce drenează o serie de depresiuni tectonice (printre care se remarcă (Dep. Hălmagiu,
Dep. Gurahonţ şi Dep. Zărandului), meandrează în voie printre propriile conuri de dejecţie,
contribuind împreună cu Teuzul la constituirea axului principal al câmpiei ce se dezvoltă în
zona cunoscută sub denumirea de Câmpia Crişului Alb, care împreună cu o bună parte din
Câmpia Cermeiului se afla în totalitate în judeţul Arad” (Gr.Posea, 1997 citat de Horia Vlad
și Iacob Borza, 2011 ).
„Bazinul Crişului Alb se desfaşoară în buna parte, în regiuni de dealuri înalte,
majoritatea afluenţilor având altitudini medii bazinale în jur de 300-600 m.
Dinspre Codru Moma, seria afluenţilor începe cu: V.Aciuţei (Tacasele), V.Izbucului,
V.Iosiei, V.Gruetului, V.Fenisu, V.Crocna, V.Topsa, V.Dezna, V.Moneasa, etc.”
restaurare a fertilităţii, Editura Agroprint, Timişoara, 2011].
3.5. Date climatice
Sub aspect climatic, clima județului Arad are caracteristicile climatului temperat
continental cu influențe oceanice, cu o circulație a maselor de aer predominant vestică și cu o
vizibilă etajare dispusă de la vest la est odată cu creșterea altitudinii. Mediile anuale ale
temperaturilor sunt cuprinse intre 10 0C în zona de câmpie, 90C în zona dealurilor și
piemonturilor, 80 C în zona munților joși și 60 C în zona celor mai mari înălțimi.
(https://sites.google.com/site/europaromania/arad)
“În regiunile depresionare (Gurahonţ) temperaturile aerului nu prezintă valori
negative mari ( cum ar fi de aşteptat), ceea ce arată că aceasta prezintă un climat de adăpost.
Temperatura medie a lunii celei mai reci (ianuarie) este relativ blândă în judeţul Arad variind
între -10C (în câmpie) şi -5 0C (în munţi), iar temperatura medie a lunii celei mai calde
oscilează între 210C în zona câmpiilor şi 160C în regiunea muntoasă din est. Amplitudinile
termice nu sunt aşa de ridicate ca în regiunea de est a ţării datorită influenţei moderatoare a
maselor de aer oceanic. Totuşi în câmpiile joase, acestea ajung la 230C, în zona dealurilor
fiind cuprinse între 220C şi 200C, iar în zona montană sub 200C”.
[ Strategia de dezvoltare a județului Arad - 2005, Cap.I., Cadrul natural, pag. 1.1/3,
https://www.google.ro/#q=Gurahont+relief,+clima&start=10]
Temperatura medie a lunii celei mai reci (ianuarie) este relativ blândă în judeţul Arad,
oscilând între -1ºC(la câmpie) şi -5ºC (în munţi) în regiunile depresionare (Gurahonţ, Zarand
etc.) temperaturile aerului nu prezintă valori negative mari (cum ar fi de aşteptat), ceea c e
denotă că acestea prezintă un climat de adapost.
Temperatura medie a lunii celei mai calde oscilează între 21ºC (în zona câmpiilor) şi
16ºC (în regiunea muntoasă din est).
Regimul precipitaţiilor indică valori medii anuale ce variază între 577 mm la staţia din
Arad şi 1.200 mm în 1926 la Ineu, iar cele minime au fost în unii ani sub 300 mm în 1928 la
42
JUDEȚUL ARAD 2015
Arad şi în 1947 la Chişineu-Criş. În zona câmpiilor media plurianuală a precipitaţiilor este de

600 mm datorită influenţei maselor de aer oceanic. Izohieta de 600 mm trece prin mijlocul
câmpiei Aradului, iar cea de 700 mm urmează zona de contact dintre câmpie şi dealurile
piemontane. In zona dealurilor piemontane media este cuprinsă între 700-800 mm, iar în zona
montană între 800-1.200 mm. Numărul zilelor cu precipitaţii sub formă de ninsoare se ridică
la 18-30 pe an.
„Obişnuit la nivelul Judeţului Arad primul îngheţ apare mai frecvent în a doua decadă
a lunii octombrie iar ultimul în a doua decadă a lunii aprilie, cu un decalaj de câteva zile între
cele două extremităţi (vestică şi estică). De fapt fenomenul de îngheţ poate apărea cu un
decalaj de 2-3 săptămâni faţă de datele medii (menţionate mai sus), durata medie a
intervalului fără îngheţ este de 186 zile în câmpie şi de 180-183 zile în zonele de deal şi
munte, dar frecvenţa anilor în care acestea depăşesc peste 200 zile este destul de ridicată
(40%)”.
3.5.1. Regimul termic
La nivelul comunei Dieci temperatura medie multianuală se încadrează între 7,5 –

10,7ᴼC, în concordanţă cu extinderea altitudinală (fig. 3.6.).
Fig. 3.6. Temperatura medie multianuală la nivelul judeţului Arad

(prelucrarea datelor climatice disponibile pe site-ul www.worldclim.org)
43
JUDEȚUL ARAD 2015
Din punct de vedere climatic, teritoriul fondului pastoral al UAT Dieci, se

încadrează conform zonării climatice după Koppen, în provincia climatică C. f. b. x. cu
următoarele specificaţii:
C - temperatura medie anuală mai mare de 10 °C, climat temperat umed, cu ierni
blânde; / - precipitaţii suficiente în tot timpul anului;
b - temperatura medie a lunii cele mai calde sub 22°C, dar cel puţin 4 luni pe an se
depăşeşte 10°C; x - maxima pluviometrică la începutul verii şi minima spre sfârşitul iernii.
Indicele de ariditate de Martonne anual este de 24 în zona de câmpie, cu altitudini
joase, înregistrând valori ceva mai mari (28) în zona de deal a UAT Dieci.
3.5.2. Regimul pluviometric
Cantitățile medii de precipitații, la nivelul județului Arad, se înscriu cu valori

cuprinse între 565-600 mm anual în zona de câmpie, 700-800 mm anual în zona dealurilor și
piemonturilor și 800-1200 mm anual în zona montană.
Pe teritoriul administrativ al comunei Dieci, cantităţile de precipitaţii medii
multianuale se încadrează între 604 – 773 mm (fig. 3.7.).
Fig. 3.7. Precipitaţii medii multianuale la nivelul judeţului Arad

(prelucrarea datelor climatice disponibile pe site-ul www.worldclim.org)
44
JUDEȚUL ARAD 2015
3.5.3. Regimul eolian
Regimul eolian indică o frecvenţa mai mare a vânturilor din sectorul nordic şi vestic şi
viteze medii de 3-4 m/s. La staţia Arad vântul dominant bate din sectorul nordic 13,0% şi
sudic 12,4%. Frecventa cea mai slabă este cea din sectorul estic 3,8%.
Diferenţieri topoclimatice sunt introduse, în special de configuraţia şi altitudinea reliefului,
dar şi de expunerea versanţilor, caracterul suprafeţei active. Astfel, un topoclimat de adăpost
întâlnim în zonele depresionare, respectiv depresiunea Almaş-Gurahonţ.
Pajiștile nu sunt afectate de eroziune eoliană.
În concluzie clima generală se caracterizează prin ierni moderate şi relativ scurte,

primăveri timpurii şi bogate în precipitaţii, veri călduroase, toride uneori şi mai puţin umede
şi toamne lungi cu puţine precipitaţii.
Climatele locale, staţionale, sunt influienţate de formele de relief, diferenţele de
latitudine, expoziţie, pantă, vegetaţie, vânturi, etc., înregistrându-se o variaţie de climate
locale de versanţi însoriţi, semiumbriţi şi umbriţi, climate de culme şi platouri, funduri de văi,
de lunci, etc.
Amplitudinea altitudinală şi expoziţia predominantă a suprafețelor de pajiști, de pe
raza UAT Dieci, au un rol hotărâtor în ceea ce priveşte datele privind pornirea în vegetație a
pajiștilor. Pornirea în vegetație a pajiștilor se realizează cu 2-3 zile întârziere pentru fiecare
100 m altitudine, creșterea și dezvoltarea plantelor din pajiști începând din aval spre culme,
avansând pe versanţii însoriţi şi pe văi.
Conform datelor din literatura de specialitate, începerea pășunatului se face când

plantele din vegetația pajiștilor au cca 10 cm înălțime și terenul este zvântat.
Ţinând cont de aceste caracteristici ale climei zonale - durata de păşunat, este de
cca. 184 zile de la ultima decadă a lunii aprilie (20 aprilie) până la sfârșitul celei de a
doua decade a lunii octombrie (20 octombrie).
45
JUDEȚUL ARAD 2015
CAPITOLUL IV
VEGETAȚIA
4.1. Date fitoclimatice
Pajiştile de pe teritoriul comunei Dieci, judeţul Arad, sunt încadrate în etajul

fitoclimatic de silvostepă –Ss (notaţie/conformă cu Ghidul de întocmire al amenajamentelor
pastorale, 2014 ).
Localitatea Dieci, amplasată în Regiunea Vest se încadrează din punct de vedere
fitogeografic în regiunea Central – Europeană, caracteristică masivului Codru Moma și
depresiunilor intramontane de pe Crișul Alb.
(http://www.adrvest.ro/attach_files/Regiunea%20Vest%20%20Cadru%20natural%20versiun
ea%202014.pdf)
Corespunzător factorilor fizico-geografici vegetaţia este variată şi bogată în specii
caracteristice florei continentale.
„Vegetaţia regiunii vestice este puternic influenţată de activitatea antropică
îndelungată, semnalată, arheologic, din epoca preromană, activitate care a dus la
fragmentarea vegetaţiei potenţiale şi înlocuirea pe spaţii largi cu vegetaţie secundară de
culturi şi pajişti, exploatate ca fânaţe sau păşuni. Ca urmare, vegetaţia potenţială ce reflectă
condiţiile naturale ale regiunii este reconstituită pe baza fragmentelor existente astăzi.
Această vegetaţie este etajată, în strânsă legătură cu etajarea reliefului, climatului şi a
solurilor, constituindu-se în mari unităţi de vegetaţie, din numeroase asociaţii cu caracteristici
locale care se etalează din zona alpină spre cea de câmpie (Doniţă N. Şi colab., 1998 citat de
Horia Vlad și Iacob Borza, 2011). Vegetaţia secundară se instalează pe locul vegetaţiei
primare şi este reprezentată prin fâneţe şi păşuni sau culturi agricole”.
Complexitatea factorilor naturali (climă, rocă, relief, vegetaţie) au contribuit cu
intensităţi diferite la formarea şi evoluţia învelişului de sol, fiind în acelaşi timp
interdependenţi unul faţă de celălalt în procesele pedogenetice.
Un rol perturbator în cadrul ecosistemelor îl are seceta prelungită din ultimii ani care
favorizează producerea incendiilor, secarea unor bălţi, a văilor cu cursuri temporare dar şi
uscarea vegetaţiei pajiștilor, în special a speciilor care au o rezistenţă mai scăzută la secetă.
4.2. Descrierea tipurilor de stațiune
Stațiunea din care fac parte pajiștile din comuna Dieci poate fi încadrată în zona de
silvostepă.
Vegetaţia se caracterizează prin predominarea formaţiunilor zonale de silvostepă
(asociat, pe suprafeţe mici, chiar de stepă şi forestiere), a celor azonale de luncă şi prin
puternica transformare antropică a vegetaţiei naturale.
Vegetaţia forestieră ocupă suprafeţe mai mari în dealurile piemontane și în zona
montană. Se recunosc următoarele grupe de formaţiuni: carpineto-făgete, goruneto-carpinete
46
JUDEȚUL ARAD 2015
(care împreună ocupă cele mai mari suprafeţe forestiere), gorunete cu horsti, goruneto-cerete,
girniteto-cerete, goruneto-fagete, precum şi asociaţii de pajişti secundare pe locul fostelor
păduri defrişate.
“Pădurile mezofile de foioase şi foioase cu răşinoase sunt prezente pe tot profilul
altitudinal al regiunii, reprezentate prin asociaţii edificate de Fagus silvatica, Carpinus
betulus, Quercus robur în condiţii de aprovizionare hidrică satisfăcătoare. În cadrul acestei
unităţi se pot distinge mai multe asociaţii cu compoziţie floristică structură şi productivitate
caracteristice.
„Pădurile de fag cu carpen sunt caracteristice pentru munţii cu altitudini reduse şi
piemonturile înalte la altitudini de 450-800 m, în toată regiunea vestică a ţării, ocupând mari
suprafeţe în Munţii Codru-Moma, Zarand, şi coborând extrazonal şi pe dealurile piemontane.
Cresc pe soluri districambosoluri, eutricambosoluri, luvosoluri, în climat răcoros
(temperaturi medii anuale (7,0-8,5oC) şi umed (precipitaţii medii anuale 900-110 mm).
Pădurea este formată din Fagus silvatica şi Carpinus betulus (ultima specie favorizată
de defrişări repetate), în etajul arboricol se pot întâlni exemplare de Quercus petraea,
Cerasus avium, Sorbus torminalis, Tilia tomentosa, Tilia cordata, T. Platyphylos iar în stratul
arbustiv Crataegus monogyna, Cornus mas, Staphyllea pinnata (as. Carpino-Fagetum).
Pe locul acestor păduri defrişate se instalează pajişti de Festuca rubra şi Agrostis capillaris,
cu floră mezofilă şi productivitate mijlocie (as. Festuco rubrae-Agrostietum tenuis)”.
„Pădurile mezoxeroterme de specii foioase ocupă în Crişana peste jumătate din
teritoriu, în zonele de deal şi câmpie, favorizate de climatul blând de altitudinile joase. Aceste
păduri sunt edificate în proporţii variate de specii de: Quercus petraea, Q. Cerris,
Q.daleschampii, Q.farnetto, însoţite de specii de Acer şi alte foioase, ce formează asociaţii
mezo-xerofile cu floră termofilă. Speciile termofile se răresc de la sud spre nord unele dintre
ele realizând aici limita nordică a arealului lor. Cele mai extinse asociaţii sunt:
Pădurile subcarpatice de gorun cu carpen sunt prezente la altitudini de 300-700 m
pe versanţi însoriţi şi platouri din Codru-Moma, Munţii Zarandului şi dealurile limitrofe pe
luvosoluri şi preluvosoluri formate pe depozite sedimentare. Climatul din aceste zone este
caracterizat prin temperaturi medii anuale de 8-9,5o şi precipitaţii medii anuale de 700-750
mm.
Pădurile sunt edificate de Quercus petraea şi Q. Polycarpa, adesea în amestec cu
Carpinus betulus, Acer campestre, Cerasus avium, Fraxinus ornus. În zonele mai înalte
acestea vin în contact cu făgetele retrase pe văile mai umede iar în zonele mai joase,
gorunetele se interferează cu cerete şi cereto-gârniţete.
Etajul arbustiv este constituit mai ales din specii eurasiatice şi europene la fel ca şi covorul
ierbos format din sinuzii de Deschampsia flexuosa, Poa nemoralis, Luzula luzuloides,
Festuca heterophylla, Lenbotropis nigricans (as. Cytiso-Quercetum petraea).
Vegetaţia secundară de pajişti, care ocupă locul acestor păduri este constituită din fitocenoze
de Agrostis capillaris cu Anthoxanthum odoratum (as. Anthoxantho Agrostietum capillaris)
sau de Agrostis capillaris cu Festuca rupicola (as. Agrostio-Festucetum rupicolae).
47
JUDEȚUL ARAD 2015
Pădurile de gorun şi cer sunt răspândite în toate Piemonturile Vestice şi câmpiile

înalte între altitudini de 200-500 m pe luvosoluri stagnice în climat relativ cald şi destul de
umed (temperatura medie anuală 8-100C (precipitaţii anuale 700-800 mm).
Compoziţia floristică a acestor păduri este bogată, în stratul arboricol Quercus petraea şi Q.
Cerris se găsesc în proporţii variate (as. Quercetum petraea-cerris), la acestea se asociază cu
abundenţa-doninanţa semnificativă populaţii de Tilia tomentosa (as. Tilio argentea-
Quercetum petraea cerris) sau de Carpinus betulus (as. Carpino-Quercetum cerris) şi
exemplare izolate de Cerasus avium, Acer campestre, Acer tataricum, Sorbus domestica.
Pe locul pădurilor defrişate se instalează pajişti mezo şi mezoxerofile constituite din
Festuca rupicola, Festuca valesiaca, Agrostis capillaris, Anthoxanthum odoratum, Phleum
phleoides, Brachypodium pinnatum, Thymus glabrescens (as. Agrosteto-Festucetum
rupicolae, as. Agrostieto-Festucetum valesiacae).
Etajul arbustiv bine dezvoltat este edificat de Cornus mas, Crataegus monogyna,
Ligustrum vulgare, Rosa canina, Viburnum lanata etc. completând rariştile şi liziera.
Stratul ierbos include multe specii mezo-xerofile sudice ca: Lythospermum purpureo-
coeruleum, Lychnis coronaria, Lathyrus venetus, Tamus communis, Melitis melissophyllum,
Lathyrus niger, Vicia cassubica.
Pădurile de cer şi gârniţă sunt caracteristice pentru dealurile piemontane joase şi
câmpiile înalte la altitudini de 150-300 m din sudul Crişanei şi Banat. Ele cresc pe platouri şi
versanţi cu înclinaţie redusă, cu soluri luvosoluri stagnice, preluvosoluri şi vertosoluri
formate pe substrat argilos. Climatul cald şi relativ umed de toamna până primăvara şi uscat
în timpul verii (temperatura medie anuală 9,5-11oC, precipitaţii medii anuale 700-800 mm).
Pădurile sunt formate prin codominanţa speciilor termofile Quercus cerris şi Quercus
farnetto, a căror proporţie variază pe alocuri până la dominanţa exclusivă a uneia dintre ele
(as. Quercetum farnetto-cerris ). In sectorul mai înalt al piemonturilor, pădurea de cer şi
gârniţă poate fi amestecată cu gorun şi tei în fitocenoze cu biodiversitate remarcabilă.
Speciile Acer campestre, Acer .tataricum, Sorbus domestica, Tilia tomentosa, Carpinus
betulus apar în exemplare izolate în stratul arboricol. Stratul arbustiv cu structura heterogenă
este constituit din aceleaşi specii ca cele din cereto-gorunete, dar în stratul ierbos creşte
ponderea elementelor termofile mezoxerofile în detrimentul celor mezofile. Specii ca:
Lychnis coronaria, Potentilla alba, Silene viridiflora, S. Heuffelii, Rosa arvensis, Rubus
tomentosus, Lathyrus niger, Chrysanthemum corymbosum, conferă acestor păduri caracter de
tranziţie între vegetaţia balcano-moesiacă şi central european-carpatică.
Pajiştile ce se instalează după defrişare sunt dominate de: Festuca rupicola, Festuca
valesiaca, Chrysopogon gryllus şi Agrostis tennuis, şi au în compoziţie numeroase specii
xerofile şi mezoxerofile sudice (as. Agrostio-Festucetum rupicolae, as. Agrostio-Festucetum
valesiacae, Agrostio-Chrysopogonetum grylli) ce se pot degrada prin supraexploatare în
pajişti de Botrichloa ischaemum (as. Botrichloetum ischaemi).
Pădurile de stejar pedunculat şi glădis sunt prezente în Câmpia Crişurilor şi
Câmpia Banatului pe inetrfluvii cu altitudini de 100-150 m pe cernoziom cambic tipic şi
gleizat pe preluvosoluri în climat cald şi uscat, în timpul verii cu temperaturi medii anuale 10-
10,5oC şi precipitaţii medii anuale 600-650 mm. Enclave restrânse în zona agricolă, aceste
arborete sunt edificate preponderent de către Quercus robur împreună cu care vegetează
sporadic: Quercus cerris, Q. Pubescens, Acer tataricum, Acer. Campestre, Carpinus betulus.
48
JUDEȚUL ARAD 2015
Stratul arbuştilor este bine dezvoltat şi alcătuit din Crataegus monogyna, Ligustrum vulgare,
Sambucus nigra, Frangula alnus.
În covorul ierbos domină speciile: Brachypodium silvatica, Dactylis polygama, Poa
nemoralis, Alliaria officinalis, Glechoma hederacea, Geum urbanum, Viola hirta.
După defrişarea acestor păduri se instalează pajişti mezofile de Festuca pratensis (as.
Festucetum pratensis) şi Alopecurus pratensis (as. Alopecuretum pratensis) ce evoluează
adesea prin aridizare şi supraexploatare spre pajişti xerice de Festuca rupicola (as.
Festucetum rupicolae)”.
„Pădurile mezohigrofile de luncă sunt localizate la altitudini de 75-150 mm în
cursul inferior al râurilor Crişuri, Mureş pe suprafeţe depresionare, cu soluri aluvionare, în
grade diferite de evoluţie sau pe vertosoluri. Climatul cald şi relativ uscat al câmpiei
(temperaturi medii anuale 10,5-11oC şi precipitaţii anuale 550-600 mm) prevăzut cu două
perioade distincte ale umidităţii, una caracteristică perioadei de iarnă-primăvară cu exces de
umiditate a solului datorată precipitaţiilor şi inundaţiilor frecvente şi una de vară cu deficit de
precipitaţii, suplinit de pânza freatică de joasă adâncime. Vegetaţia forestieră de luncă este
reprezentată de arborete fragmentate, de stejar pedunculat cu frasin şi zăvoaie de salcii şi
plopi.
a. Stejăretele de luncă sunt edificate de Quercus robur şi Fraxinus angustifolia ssp.
Pannonica (codominante) şi exemplare izolate de Ulmus minor, Ulmus. Glabra, Acer
campestre, Prunus padus, Populus nigra, Pyrus pyraster şi adăpostesc în stratul arbustiv
speciile: Crataegus monogyna, Cornus sanguinea, Sambucus nigra, Evonymus verrucosa,
Viburnum opulus, Frangula alnus.
Stratul ierbos este heterogen cu numeroase specii nitrofile: Rubus caesius, Urtica
dioica, Gallium aparine, Alliaria officinalis, Solanum dulcamara, Chaerophyllum temulum,
Circaea lutetiana, Lysimachia nummularia, Brachypodium silvaticum, Dactylis polygama
etc.
b. Zăvoaiele sunt slab reprezentate prin benzi înguste de Salix alba, Salix fragilis,
Salix triandra, Populus nigra cu floră ierboasă nitrofilă şi higrofilă situate în lungul râurilor,
începând din sectorul colinar până la confluenţa cu Tisa (as. Salicetum albae-fragilis, as.
Salicetum triandrae). Mai extinse altădată, aceste păduri au fost înlocuite de pajişti şi culturi
agricole.
Defrişarea pădurilor de luncă duce la instalarea pajiştilor higrofile şi mezohigrofile de
Agrostis stolonifera (as. Agrostetum stoloniferae, as. Rorippo-Agrostietum stoloniferae),
Alopecurus pratensis (as. Alopecuretum pratensis), şi Festuca pratensis cu Poa pratensis (as.
Alopecuretum pratensis), Festuca pratensis şi Poa pratensis (as. Festucetum pratensis)
exploate ca fâneţe foarte productive şi păşuni”.
Pentru descrierea tipurilor de stațiune pe care sunt amplasate pajiștile permanente de
pe teritoriul U.A.T. Dieci au fost consultate următoarele referințe bibliografice de
specialitate: Pajiștile din Banat (Samoilă et al., 1979), Clasificarea tipologică a pajiştilor din
România (Ţucra, 1987) și Principalele tipuri de pajiști din România (1987).
49
JUDEȚUL ARAD 2015
Ca urmare pajiștile permanente analizate în prezentul amenajament pastoral, se

încadrează în zona de silvostepă.
4.3. Principalele specii de plante din vegetaţia pajiştilor
În pajiştile aparţinătoare localităţii Dieci vegetaţia este alcătuită în majoritate din

plante perene, plante care prezintă cea mai mare importanţă economică. Între aceste plante s -
au format asociaţii caracteristice cu anumite trăsături specifice, sub influenţa factorilor
biologici şi antropogeni.
Vegetaţia de silvostepă şi chiar de stepă în extremitatea vestică a câmpiei Aradului se
caracterizează prin predominarea formaţiunilor ierboase, întâlnindu-se însă rar şi pâlcuri de
vegetaţie lemnoasă. Pajiştile stepice ruderalizate, xerofile, mezofile de sărături şi ce le
stepizate sunt restrânse în urma extinderii suprafeţelor arabile.
Vegetaţia azonală de luncă, cu caracter hidrofil şi mezofil este alcătuită dintr-o serie
de specii ierboase şi lemnoase caracteristice (salcii, plop, anin)”.
Particularităţile floristice sunt reliefate atât de către endemisme cât şi de elementele
termofile, meridionale, prezente într-un număr remarcabil (20,1%), conferind vegetaţii
nemorale şi praticole o nuanţă mozaicată, specifică, motiv pentru care flora judeţului se
încadrează în provincia Est-Carpatică (dacică), districtul Codru-Zarand –Trascău şi a
ţinutului Câmpiei de Vest.
Unele specii sunt productive şi au o compoziţie chimică valoroasă fiind plante bune
de nutreţ: Lolium perenne (raigras), Dactylis glomerata (golomăţ), Festuca pratensis
(păiuşul de livezi), Trifolium repens (trifoiul alb), Lotus corniculatus (ghizdei). Aceste specii
au valoare furajeră ridicată (IC ridicat) ceea ce le recomandă în alcătuirea amestecurilor
pentru supraînsămânţarea pajiştilor.
Alte specii sunt nevaloroase din punct de vedere furajer, de slabă calitate,
neconsumate de animale (Capsella bursa-pastoris, Juncus conglomeratus, Juncus effusus),
altele sunt toxice sau vătămătoare pentru animale sau dăunatoare vegetaţiei pajiştilor.
Pentru cunoaşterea fitocenozelor pajiştilor, speciile care intră în componenţa acestora
le prezentăm în următoarele 4 grupe: graminee, leguminoase, plantele din alte familii
botanice (diverse) şi arbori şi arbuşti.
4.4. Tipuri de pajiști. Descrierea tipurilor
Tipologia pajiştilor este o ştiinţă multidisciplinară, recent apărută în ansamblul

ştiinţelor agricole. Apariţia tipologiei pajiştilor a fost pregătită de dezvoltarea anterioară a
fitocenologiei datorită căreia s-a conturat un sistem complet de clasificare a vegetaţiei
pajiştilor (Popovici şi colab., 1996).
50
JUDEȚUL ARAD 2015
Şenikov (1960), consideră clasificările fitocenologice ca fiind baza celor tipologice,

iar după Achinger (citat de Borza şi Boşcaiu, 1959), asociaţiile vegetale pot fi utilizate la
stabilirea tipurilor de pajişte.
Primele preocupări pe plan european datează din a doua jumătatea secolului XIX,
datorate lui Stebler şi Schröter (1892), iar la noi în ţară în prima jumătate a secolului XX
(Safta, 1936). Contribuţii însemnate privind clasificarea bazelor teoretice ale clasificării
tipologice a pajiştilor în ţara noastră au adus Anghel (1960); Anghel şi Motcă (1975);
Bărbulescu şi colab., (1977).
În ultimele decenii s-au conturat câteva principii esenţiale pentru lucrările de
tipizare a pajiştilor şi care au la bază o concepţie ecosistemică după care pajiştea este o
unitate structurală şi funcţională complexă, pentru a cărei cunoaştere sunt necesare cercetării
multidisciplinare. Printre aceste principii se numără:
-principiul productivităţii – element hotărâtor de cunoaştere şi diferenţiere a
unităţilor tipologice, cantitatea şi calitatea producţiei depinde de natura vegetaţiei;
-principiul ecologiei pajiştilor – producţia furajeră se obţine sub continua influenţă a
factorilor de mediu;
-principiul tehnologiei aplicate – măsurile tehnologice se aplică funcţie de vegetaţia
şi staţiunea unităţilor de pajişte, iar acţiunea lor influenţează direct capacitatea de producţie.
Cercetările ştiinţifice din acest domeniu au fost sintetizate într-o lucrare de tipizare a
pajiştilor din România de Ţucra şi colab. (1987).
4.4.1. Sistematica unităţilor tipologice
Conform concepţiei ecosistemice pajiştile sunt alcătuite din unităţi funcţionale de

vegetaţie denumite fitocenoze elementare, a căror existenţă este determinată de staţiuni
elementare (unităţi ecologice), şi de intervenţia omului. Ambele elemente se condiţionează
reciproc şi alcătuiesc o unitate denumită staţiune ecologică de pajişti cu vegetaţie uniformă
şi condiţii ecologice omogene (Popovici şi colab., 1996).
Fitocenozele de pajişti prezintă asemănări sau deosebiri din punct de vedere
floristic, al exigenţelor ecologice, funcţie de care pot fi sistematizate şi grupate în unităţi de
diferite ranguri.
După unele idei care au evoluat din 1972 şi până în 1985 ale acestor cercetători
sistemul actual de clasificare tipologică a pajiştilor permanente cuprinde următoarele unităţi:
-tipul de pajişte, ca unitate sistematică de bază, ca unitate de nivel inferior acestuia
-subtipul de pajişte
-unităţile de nivel superior tipului: seria de tipuri zona sau etajul de vegetaţie.
Identificarea tipurilor de pajişte se face după următoarele criterii:
-compoziţia floristică;
-condiţiile staţionale;
-productivitatea pajişti;
-măsurile tehnologice;
-evoluţia vegetaţiei
Sistemul actual de clasificare tipologică şi fitoecologică a pajiştilor cuprinde
următoarele unităţi (Ţucra şi colab., 1987):
51
JUDEȚUL ARAD 2015
-tipuri de pajişte – ca unitate sistematică de bază;

-subtipul de pajişte – unitate de nivel inferior;
-seria de tipuri;
-zona, respectiv etajul de pajişte.
Tipul de pajişte, reuneşte totalitatea fitocenozelor sub aspectul compoziţiei
floristice, condiţiilor staţionale şi productivităţi şi care sunt supuse anumitor măsuri
tehnologice. Prezintă în general aceeaşi direcţie de evoluţie.
Definirea tipului de pajişte devine preocuparea mai multor pratologi care încearcă să
creeze scheme – cadru pentru regruparea asociaţiilor în tipuri de pajişti sau care relevă strânsa
legătură dintre asociaţii şi condiţiile staţionale, bazându-se pe analize de laborator, date
meteorologice din staţii speciale de microclimat, studii pedologice etc. (Motcă, 1972;
Cernelea, 1974,1976; Lauer, 1974; etc).
În concepţia actuală, tipul de pajişte este unitatea de vegetaţie ierboasă care
cuprinde totalitatea fitocenozelor asemănătoare sub aspectul compoziţiei floristice, condiţii
staţionale şi productivităţii care supuse anumitor măsuri tehnologice, prezintă în general
direcţii evolutive specifice. Pentru necesităţile practice de exploatare raţională a pajiştilor se
determină capacitatea de producţie a tipurilor de pajişti. Aceasta se realizează prin acţiunea
de caracterizare, cartare şi bonitare a pajiştilor, care scot în evidenţă elementele esenţiale din
structura ecosistemului cu repercusiuni concrete asupra îmbunătăţirii şi folosirii lor raţionale.
Aceste acţiuni sunt cercetări cu aplicabilitate imediată (Neacşu şi colab., 1978;
Ţucra şi colab.,1984; etc.).
Bonitarea pajiştilor, este o acţiune deosebit de importantă şi se face după cele 10
clase de productivitate. Se face cu desfăşurarea simultană a două acţiuni:
1) bonitarea staţiunii (determinarea favorabilităţii terenurilor, a capacităţii de
producţie a terenurilor folosite ca pajişti),
2) bonitarea vegetaţiei (determinarea capacităţii de producţie a vegetaţiei , a
capacităţii de păşunat sau numărul de UVM -unităţi vită mare la hectar).
Tipurile principale de pajişti se prezintă pe hărţi la diferite scări, în funcţie de scopul
urmărit, ceea ce reprezintă acţiunea de cartare a pajiştilor. Aceste hărţi, însoţite de anexe cu
caracterizarea datelor principale obţinute din teren, permit o cunoaştere amănunţită a
potenţialului productiv al pajiştilor, corelat cu încărcătura de animale la hectar, o planificare a
lucrărilor de suprafaţă şi radicale, a cantităţilor necesare de îngrăşăminte şi seminţe pe
sortimente o planificare a sistemei de maşini în funcţie de pante (Ţucra şi Neacşu, 1985) .
Subtipul de pajişte, se constituie atunci când se constată o variabilitate locală a
însuşirilor legate de vegetaţie şi staţiune, determinate de diferenţieri care sunt prea mici
pentru a justifica crearea altor tipuri de pajişti.
Astfel în pajiştile de Agrostis tenuis şi Festuca rubra, subtipurile cu Poa pratensis
sau cu Nardus stricta desemnează prin dominanţa locală a acestor specii situaţii staţionale
diferite. Subtipurile sunt importante din punct de vedere teoretic şi practic, semnalând
tendinţele evolutive majore ale tipului iar, pe de altă parte, determină alegerea unor variante
diferenţiate de îmbunătăţire.
Tipurile de pajişti asemănătoare sub aspectul compoziţiei floristice sunt reunite în
serii de tipuri de pajişte, cu caracter dinamic şi evolutiv, ce cuprind de regulă tipuri de
pajişti care aparţin aceleiaşi direcţii de evoluţie.
52
JUDEȚUL ARAD 2015
Alături de categoriile de staţiuni şi de măsurile tehnologice grupele cenoecologice

constituie elemente de caracterizare a tipurilor de pajişti. Grupele cenoecologice sunt axate pe
caracterizarea unor elemente de natură biologică a vegetaţiei staţiunilor şi măsuri tehnologice
de ameliorare. Conceptul de grupă cenoecologică reflectă cerinţele speciilor faţă de factorii
ecologici (lumină, temperatură, reacţia solului umiditate), cât şi comportamentul cenotic
asemănător (frecvenţa ridicată a speciilor în cadrul unităţii de vegetaţie, acoperire, vitalitate şi
capacitatea de concurenţă).
Au fost stabilite pentru ţara noastră 64 de grupe cenoecologice de plante indicatoare,
iar în cadrul grupelor speciile sunt prezente în ordinea alfabetică după familiile botanice. Cu
ajutorul datelor care cuprind grupele de specii se pot realiza uşor conexiuni cu sistemul
staţional şi cel fitocenologic.
4.4.2.Tipuri de pajişti permanente
Condiţiile naturale din Crișana, au determinat existenţa a numeroase asociaţii ierboase

praticole.
Cercetări tipologice privind pajiştile au fost efectuate de către Safta (1939); Popescu şi
Bujorean (1957), Popescu, Bujorean şi Samoilă (1963) ş.a., folosind în stabilirea tipurilor de
pajişti îndeosebi criteriul dominanţei.
În funcţie de condiţiile staţionale, potenţialul lor productiv şi calitatea furajului
obţinut, după literatura de specialitate (Puşcaru - Soroceanu şi colab. 1989), tipurile de pajişti
au fost încadrate în: formaţiile de pajişti naturale zonale, intrazonale şi azonale.
În zona de Vest a ţării: Banat-Crişana, ca de altfel şi în restul ţării, se întâlnesc următoarele
formaţii de pajişti:
o pajişti de câmpie şi podişuri joase;
o pajişti de dealuri şi podişuri înalte;
o pajişte de munte pajişti subalpine;
o pajişti din lunci, văi şi depresiuni;
o pajişti din terenuri mlăştinoase;
o pajişti de pe terenurile sărăturate
4.4.2.1. Pajişti de câmpie şi podişuri joase
In condiţiile din Banat – Crişana pajiştile de câmpie şi podişuri joase sunt

reprezentate prin păşuni slab până la mijlociu productive a căror suprafaţă se restrânge
permanent, fiind transformate în pajişti temporare.
După nivelul şi calitatea producţiei, deosebim următoarele tipuri:
A. Păşuni productive, mezofile, cu valoare furajeră bună de pe terenuri plane, pe
soluri fertile, mezobazice-eubazice, mijlociu aprovizionate cu fosfor şi potasiu, slab până la
humifere, fertilizate eusistemic. În covorul ierbos al acestor pajişti predomină speciile Lolium
perenne, Trifolium repens, Poa pratensis. Din punct de vedere fitocenologic majoritatea
acestor pajişti aparţine la asociaţia Trifolio repentis-Lolieutm.
B. Păşuni slab productive, mezoxerofile, până la xerofile termofile, cu valoare
furajeră mediocră, de pe versanţi şi coaste, pe soluri mezobazice, mediu aprovizionate cu
53
JUDEȚUL ARAD 2015
fosfor şi potasiu, slab humifere, nefertilizate. In componenţa acestor pajişti se află frecvent
Festuca valesiaca, Festuca rupicola, Botriochloa ischaemum. La acest tip de pajişte aparţin
asociaţiile Poterio-Festucetum valesiacae şi Salvio nemorosa + S. nutans- Festucetum
rupicolae.
4.4.2.2. Pajişti din lunci, văi şi depresiuni
Aceste pajişti se situează pe al doilea loc, ca suprafaţă, după pajiştile de dealuri şi

podişuri înalte, suprafaţa lor fiind însă în continuă scădere, în urma numeroaselor lucrări de
hidroamelioraţii efectuate în această parte a ţării, ele fiind asigurate cu umezeală suficientă şi
elemente fertilizante.
A. Pajişti cu folosire mixtă, mediu productive, mezofile până la higrofile, neutrofile,
de valoare furajeră bună, pe soluri aluvionare, bine aprovizionate în elemente fertilizante,
eutrofe. In compoziţia floristică a acestor pajişti predomină: Alopecurus pratensis, Lolium
perenne, Poa pratensis, P. trivialis, Agrostis stolonifera, Agropyron repens, Festuca
partensis, la care se raportează asociaţiile: Alopecuretum pratensis, Rorippo silvestris-
Agrostietum stoloniferae, Rorippa-Agropyretum repentis, Agrostio stoloniferae-Caricetum
distantis, Poeto trivialis-Festucetum pratensis.
4.4.2.3. Pajişti de pe terenuri mlăştinoase
Pe terenurile cu umiditate în exces se instalează o vegetaţie alcătuită di n specii

hidrofile şi higrofile, de constituţie grosieră, slab consumate de animale, sau folosite drept
aşternut.
A. Pajişti higrofile, mediu productive, cu valoare furajeră scăzută, de pe terenuri cu
exces de umiditate. In componenţa acestui tip de pajişti predomină îndeosebi speciile genului
Carex, iar dintre graminee Phalaris arundinacea, Agrostis canina, Poa palustris. Asociaţiile
reprezentative sunt: Caricetum ripario-acutiformis, Caricetum vesicariae, Caricetum
vulpinae.
Câmpia de Vest, renumită pentru numeroasele mlaştini şi cursurile cu braţe de
divagare, modificate pe parcursul anilor, a fost un teritoriu foarte bogat în vegetaţie hidrofilă
şi higrofilă, din care, după lucrările de desecare iniţiate în urmă cu două secole şi jumătate se
mai păstrează astăzi, suprafeţe restrânse în bazinele Crişurilor. In aceste mlaştini şi
depresiunile mai reduse din lunci se dezvoltă fitocenoze palustre de Phragmites communis,
Typha latifolia, Typha. angustifolia, Gyiceria aquatica etc. Şi fitocenoze acvatice de
Ceratophyllum sp., Myrophylllum sp., Hydrocharis morsus ranae, Lemna sp.
4.4.2.5. Asociaţiile vegetale
Vegetaţia pajiştilor, unitară în ansamblul ei fizionomic se diferenţiază floristic în

funcţie de factorii pedoclimatici, fapt ce determină existenţa unor asociaţii şi tipuri de pajişti
specifice.
Situate pe soluri deosebit de variate, începând cu lăcoviştile şi sărăturile din zona de
câmpie, la sub 100 m altitudine şi până la culmile munţilor, la cca 2000 m altitudine pe
54
JUDEȚUL ARAD 2015
podzoluri scheletice şi grohotişuri, pajiştile din Banat - Crișana prezintă un ansamblu floristic
şi fitocenotic deosebit, zonându-se pe verticală, în funcţie de condiţiile pedoclimatice şi
modul de folosire.
Pajiştile de terenuri mlăştinoase sunt reprezentate de:
 pajişti de rogozuri înalte (Caricetum ripariae);
 pajişti de rogoz aspru (Caricetum gracilis);
 pajişti de rogozul vulpii (Caricetum vulpinae);
 pajişti de ierbăluţă (Phalaridetum arundinaceae);
Pajiştile higrofile, mezohigrofile şi mezofile aparţin ordinului Molinietalia şi
cuprinde numeroase asociaţii: Epilobio-Juncetum effusi, Peucedano rocheliani-Molinietum
coerulae, Lythro-Calamagrostetum epigeii, Alopecuretum pratensis.
Pajiştile mezohigrofile ruderalizate pe aceste pajişti se întâlnesc următoarele
asociaţii: Rorippo silvestris-Agrostietum stoloniferae, Junco inflexi-Menthetum longifoliae,
Rorippo austriacae-Agropyretum repentis
Pajiştile mezofile rezistente la călcare şi tasarea solului. Acestor pajişti le sunt
atribuite asociaţii de: Lolio-Plantaginetum majoris
Pajişti mezofile secundare aparţin ordinului Arrhenatheretalia şi sunt reprezentate
de cele mai valoroase asociaţii.
Asociaţiile întâlnite pe aceste pajişti sunt:
-Trifolio repentis-Lolietum perennis;
- Arrhenatheretum elatioris;
-Poaeto trivialis-Festucetum pratensis;
- Lolio-Cynosuretum;
-Festuco rubrae-Agrostietum tenuis.
Pajişti mezoxerofile, termofile - aceste pajişti cuprind asociaţii mezoxerofile cu
vădite nuanţe termofile. Pe aceste pajişti se întâlneşte asociaţia: Danthonio-
Chrysopogonetum.
Covorul vegetal din pajiştile aparţinătoare comunei Dieci

Observaţiile făcute asupra covorului vegetal, din pajiştile aparţinătoare comunei
Dieci, ne dau posibilitatea să stabilim interdependenţa dintre formele de relief, climatul local
şi grupele de plante.
Pentru determinarea compoziţiei floristice au fost efectuate mai multe relevee
botanice, în funcţie de suprafaţa pajiştii luată în studiu.
S-a avut în vedere colectarea datelor care să permită identificarea diferitelor tipuri de
pajiști/comunităţi vegetale (asociaţii).
În acest sens au fost utilizate metode de studiu specifice.
Studiul vegtației și determinarea compoziției floristice pe pajiștile comunei Dieci s-au realizat
prin metoda pratologică descrisă la capitolul V.
Arealul comunei este situat în zona de silvostepă cu o vegetație caracteristică acestei
zone.
55
JUDEȚUL ARAD 2015
Pe păşunile deschise, pe dealuri, poieni, tăieturi de pădure domină pajiști de Agrostis

tenuis (iarba câmpului) în asociere cu Festuca rubra (pe dealuri înalte, zonă montană ) sau )
în asociere cu Festuca heterophylla, prin păduri rărite, soluri sărace în humus. Pe versanții
pietroși, sub formă de pâlcuri întâlnim specia Botriochloa ischaemum L.
Fig. 4.1. Pajiște invadată de ferigă și vegetație lemnoasă – Crocna (foto original)
De asemenea, subpășunatul și întreținerea necorespunzătoare a pajiștilor (lipsa sau

executarea parțială a lucrărilor tehnico-culturale) au determinat împădurirea anumitor parcele
(vegetația forestieră având o consistență mai mare de 0,4) și instalarea unor specii dăunătoare
(nevaloroase) din punct de vedere furajer cum ar fi unele speciile de arbuști (murul,
porumbarul, păducelul) și feriga mare (Pteridium aquilinum).(Fig. 4.1.)
În păşunile livadă (livezi extensive), speciile dominante sunt Agrostis tenuis, Agrostis
stoloniferă (în zonele umede) şi Festuca rubra, alături de Anthoxanthum odoratum,
Pe versanţii sudici ai dealurilor, frecvent sunt întâlnite speciile Agrostis tenuis şi
Festuca heterophylla, Trifolium repens (trifoi alb) şi Trifolium hybridum, iar în cele cu apă
stagnantă, asociaţii de Juncus effusus (rugină) cu Agrostis tenuis, Agrostis stolonifera,
Trifolium repens, Carex spp. (rogoz).
Pe pășunile din lunca Crișului Alb, cu apa freatică apropriată de suprafaţă, în pajiștile
ruderale, speciile cele mai întâlnite sunt Poa pratensis, Agrostis tenuis, Festuca pratensis,
Lolium perenne (raigras). Pe terenurile joase, unde apele freatice sunt aproape de suprafaţă şi
băltesc o bună perioadă din an, se dezvoltă o vegetaţie adecvată reprezentată prin rogoz,
pipirig, trestie şi alte specii higrofite.
Pajiștile din comuna Dieci pot fi încadrate, din punct de vedere al tipurilor de pajiști
permanente, la pajiști de câmpie și podișuri joase precum și la pajiști de dealuri și
podișuri înalte – pășuni de dealuri mediu productive, mezofile-mezoxerofile.
Pe pajiștile aparținătoare UAT Dieci domină două tipuri de pajiști, un tip edificat de
speciile Agrostis tenuis și Festuca rubra (în zonele de dealuri înalte) și alt tip edificat de
speciile Poa pratensis și Agrostis tenuis ( în zonele de câmpie și dealuri joase).
Pajiştile de Poa pratensis ssp. angustifolia /firuţa, (după Maruşca şi colab., 2014),
“prezintă o vegetaţia foarte bine închegată, în care se întâlnesc totuşi specii fără valoare
furajeră (bărboasă, obsigi, osul iepurelui, etc.) dăunătoare şi toxice (alior, scaieţi, piciorul
56
JUDEȚUL ARAD 2015
cocoşului, etc.). Valoarea pastorală este bună, cu producţie de 7,5-12,5 t/ha MV şi o

capacitate de păşunat de 1-1,5 UVM/ha”.
Pe aceste pajiști se remarcă cu o constanță ridicată un nucleu de specii mezofile proprii
acestor pajiști la care se adaugă specii care alcătuiesc diferite subasociații cu abundență -
dominanță și constanță diferite.
Ca faciesuri, apar și pajiști în care este coasociată specia Cynosurus cristatus, sau specia
Holcus lanatus dar și specii de obsigă (Bromus sp.).
În zonele unde se practică un pășunat excesiv se crează condiții de aridizare
favorabile vegetației mezoxerofile și chiar xerofile.
Pe alocuri pășunatul excesiv și lipsa lucrărilor de întreținere creează condiții pentru
instalarea unor specii ruderale de scaieți și spini (Dipsacus laciniatus, Carduus nutans,
Eryngium campestre, Carthamus lanatus, Xanthium spinosum, Xanthium strumarium) ce
depreciază calitatea pajiștii.
În zonele cu exces de umiditate se dezvoltă specii caracteristice (Calamagrostis
arundinacea, Juncus sp.).
Structura vegetației pe verticală cuprinde trei straturi, al treilea strat fiind cel de ruderalizare.
Fig. 4.2. Pășunea vacilor în timpul verii – luna august – Dieci (foto original)
În anumite zone datorită prezenței mai îndelungate a animalelor în același loc s-au
dezvoltat specii nitrofile ca ştevia și urzica, alături de care mai apar Poligonum aviculare,
Carduus nutans, etc.
57
JUDEȚUL ARAD 2015
Caracteristic zonei sunt pășunile livadă (PSL). Ca vegetaţie lemnoasă cultivată

întâlnim livezi de prun și măr, precum şi exemplare izolate de cireş, nuc, gutui. În unele
parcele, pomi fructiferi sunt bine întreținuți (curățați, văruiți) și de asemenea se poate
constata și același lucru în ceea ce privește vegetația pajiștilor. Alte parcele, în schimb, sunt
neîngrijite, parţial necurăţate atât în ceea ce privește iarba pajiștilor cât și pomii fructiferi
(Fig. 4.3.) .
Fig. 4.3. Pășuni livadă (livezile tradiţionale extensive) cu vegetație caracteristică – Dieci (foto
original)
Datorită faptului că în pajiștile din comuna Dieci, domină în proporția cea mai mare
cele două tipuri de pajiști , vom prezenta în continuare o listă a speciilor de plante întâlnite în
58
JUDEȚUL ARAD 2015
pajiști de câmpie și dealuri joase precum și o listă de specii întâlnite în pășuni de dealuri,
mediu productive, mezofile-mezoxerofile.
Menționăm că în fiecare pajiște, în parte, proporția dintre aceste specii poate să fie
diferită, unele specii pot să nu mai apară sau pot să apară alte specii, în funcție de dispunerea
pajiștilor (versanți, baza pantelor, expoziția terenului, altitudine) dar și a modul de utilizare și
de lucrările care au fost executate în aceste pajiști.
Tabelul 4.1
Lista speciilor întâlnite în pajiștile de câmpie și dealuri joase – UAT Dieci
Indici
Nr.
Specia Bioforma Geoelementul sinecologici IC
crt
U T R
1. Lolium perenne H Eua (Med) 2.5 4 4.5 5
2. Poa pratensis H Circ 3 0 0 5
3. Festuca valesiaca Schleicher H Euc (cont) 1 5 4 5
4. Cynodon dactylon G (H) Cosm 2 3.5 0 2
5. Cynosurus cristatus H Eur 3 3 3 3
6. Agrostis capillaris L. H Circ (bor) 4 0 0 3
7. Alopecurus pratensis H Eua 4 3 0 5
8. Botriochloa ischaemum L. H Eua 1,5 5 3 2
9. Bromus inermis H Euc (cont) 2.5 4 4 4
10. Agropyron repens G Eua 0 0 0 2
11. Festuca pratensis Th Eua (Med) 2.5 4 0 -1
12. Trifolium repens H Eua 3.5 0 0 5
13. Trifolium pratense H-TH Eua 3 0 0 5
14. Lotus corniculatus H Eua 2.5 0 0 4
15. Ononis spinosa H (Ch) Eur (Med) 0 3.5 0 0
16. Vicia tetrasperma L. Th Eua 3,5 3 3 2
17. Achillea millefolium H Eua 3 0 0 2
18. Stellaria graminea H Eua (Med) 2.5 2 3 -2
19. Prunella vulgaris H Circ (bor) 3 3 0 0
20. Salvia pratensis L. H E 2,5 4 3 0
21. Ranunculus repens H Eua (Med) 4 0 0 -2
22. Euphorbia cyparissias H (G) Eua 2 3 4 -2
23. Daucus carota TH-H Eua (Med) 2.5 3 0 2
24. Plantago media H Eua 4 0 4.5 2
25. Plantago lanceolata H Eua 0 0 0 2
26. Poligonum aviculare Th Cosm 2.5 0 3 0
27. Juncus effusus H Cosm 4.5 3 3 -1
28. Rumex acetosa H-G Cosm 2 3 2 -1
29. Cichorium intybus H-TH Eua 2.5 3.2 4.5 0
30. Leontodon autumnalis H Eua 3 0 0 1
31. Taraxacum officinale H Eua 3 0 0 2
32. Pimpinella saxifraga H Eua 2.5 0 3 1
33. Mentha pulegium HS Eua 7 7 0 4
34. Xanthium spinosum Th Adv. 2.5 4 3 -1
35. Xanthium strumarium Th Eua 3.5 3.5 4 -1
36. Carduus nutans L. TH-Th Eua (Med) 1.5 0 4.5 -1
59
JUDEȚUL ARAD 2015
37. Dipsacus laciniatus TH Eua (cont) 4 3.5 4 0

38. Carthamus lanatus L. Th Mp 2,5 4 0 -1
39. Eryngium campestre H Pont 1 5 4 -1
40. Matricaria chamomilla Th Eua (Med) 3 3.5 0 -1
41. Chrysanthemum leucanthemum H Eua 3 0 0 0
42. Prunella laciniata H Med -Euc 2.5 3.5 3 0
43. Carex hirta L. G E 0 3 0 -1
44. Pteridium aquilinum (L.) G 0 5 3 1
45. Crategus monogina M Eur 2.5 3 3 -1
46. Rosa canina H Eua 3 2.5 0 1
47. Prunus spinosa M Eua 2 3 3 -1
Fig. 4.4. Pajiști ruderalizate - în localitatea Dieci

(foto original)
60
JUDEȚUL ARAD 2015
Tabelul 4.2
Lista speciilor întâlnite în pajiștile de dealuri și podișuri înalte – UAT Dieci
Indici
Nr.
Specia Bioforma Geoelementul sinecologici IC
crt
U T R
1. Festuca rubra H Eua (cont) 5 0 0 3
2. Festuca heterophylla Lam. H Ec 2,5 3 3 3
3. Agrostis capillaris L. H Circ (bor) 4 0 0 3
4. Cynosurus cristatus H Eur 3 3 3 3
5. Poa nemoralis H Circ 2 5 0 5
6. Lolium perenne H Eua (Med) 2.5 4 4.5 5
7. Festuca pratensis Hudson H Eua (cont) 6 0 0 5
8. Cynodon dactylon G (H) Cosm 2 3.5 0 2
9. Holcus lanatus L. H Eua 3.5 3 0 2
10. Bromus inermis H Euc (cont) 2.5 4 4 4
11. Agropyron repens G Eua 0 0 0 2
12. Calamagrostis arundinaceae H (G) Eua 2.5 3 2 0
13. Anthoxanthum odoratum L. H Eua 0 0 0 1
14. Trisetum flavescens Th Eua (Med) 0 0 0 4
15. Dactylis glomerata HT Eua 5 0 0 5
16. Botriochloa ischaemum L. H Eua 1,5 5 3 2
17. Trifolium repens L. H Eua 3.5 0 0 5
18. Trifolium pratense L. H-TH Eua 3 0 0 5
19. Trifolium hybridum L H E 3,5 3 4 5
20. Trifolium dubium Sibth. Th-TH Eur (Med) 3.5 2 0 2
21. Lotus corniculatus H Eua 2.5 0 0 4
22. Lathyrus tuberosus L H (G) Eua 2 4 4
23. Achillea millefolium H Eua 3 0 0 2
24. Stellaria gramineea H Eua (Med) 2.5 2 3 -2
25. Prunella vulgaris H Circ (bor) 3 3 0 0
26. Ranunculus repens H Eua (Med) 4 0 0 -2
27. Euphorbia cyparissias H (G) Eua 2 3 4 -2
28. Daucus carota TH-H Eua (Med) 2.5 3 0 2
29. Plantago media H Eua 4 0 4.5 2
30. Plantago lanceolata H Eua 0 0 0 2
31. Luzula luzuloides (Lam) H Ec 2,5 2,5 2 0
32. Juncus effusus L. H Cosm 4.5 3 3 -1
33. Carex spicata Hudson H Eua 0 3 0 -1
34. Rumex acetosa H-G Cosm 2 3 2 -1
35. Cichorium intybus H-TH Eua 2.5 3.2 4.5 0
36. Leontodon autumnalis H Eua 3 0 0 1
37. Taraxacum officinale H Eua 3 0 0 2
38. Pimpinella saxifraga L. H Eua 2.5 0 3 1
39. Galega officinalis L. H Mp 4,5 3 4
40. Xanthium spinosum Th Adv. 2.5 4 3 -1
41. Xanthium strumarium Th Eua 3.5 3.5 4 -1
42. Carduus nutans TH-Th Eua (Med) 1.5 0 4.5 -1
43. Dipsacus laciniatus TH Eua (cont) 4 3.5 4 0
44. Crataegus monogyna Jacg. NPh-MPh E 2,5 3,5 3
45. Eryngium campestre H Pont 1 5 4 -1
61
JUDEȚUL ARAD 2015
46. Matricaria chamomilla Th Eua (Med) 3 3.5 0 -1

47. Veronica chamaedrys L. H-Ch Eua 3 0 0 0
48. Chrysanthemum leucanthemum H Eua 3 0 0 0
49. Prunella laciniata H Med -Euc 2.5 3.5 3 0
50. Pteridium aquilinum (L.) G 0 5 3 1
51. Fragaria vesca L. H Eua 3 2,5 0 4
52. Crategus monogina M Eur 2.5 3 3 -1
53. Rosa canina H Eua 3 2.5 0 1
54. Prunus spinosa M Eua 2 3 3 -1
55. Rubus sp. Phn 5 0 0 -1
Fig. 4.5. Vegetația pajiștilor – TP3- Dieci

(foto original)
Dezvoltarea vegetației pajiștilor din UAT – Dieci este afectată de apariția perioadei de
uscăciune, a căror durată medie se încadrează între 10-15 zile, cu o frecvență mai ridicată în
lunile iulie și august. Efectele fenomenului sunt resimțite de plantele xerofile care își încheie
ciclul vegetativ mai devreme, diminuând valoarea economică a pajiștilor în care ele sunt
dominante.
62
JUDEȚUL ARAD 2015
Fig. 4.4. Vegetația pajiștilor –livadă în timpul verii - localitatea Dieci

(foto original)
Fig. 4.5. Vegetația pajiștilor de dealuri, supusă secetei din vară - localitatea Crocna
(foto original)
În general vegetația din trupurile de pajiște studiate suferă anumite procese de
degradare datorită subpășunatului, a lipsei lucrărilor de întreținere (lăstăriș, ferigă) și
ameliorare corespunzătoare, dar și datorită unor factori limitativi precum excesul de
umiditate întâlnit în special în perioada primăverii corelat cu un regim hidric deficitar
în timpul verii, și al factorilor fizico-geografici ( pante, ravene, alunecări de teren).
63
JUDEȚUL ARAD 2015
CAPITOLUL V
CADRUL DE AMENAJARE
5.1. Procedee de culegere a datelor din teren
În acest capitol vom preciza modul de culegere a datelor din teren (prin măsurători,
apreciere, etc.), inclusiv metodele utilizate pentru descrierea și clasificarea vegetației. Se va
prezenta modul în care ele au fost prelucrate și transpuse în amenajament conform Ghidului
de întocmire al amenajamentelor pastorale (Maruşca şi colab., 2014).
Pentru determinarea compoziţiei floristice au fost efectuate mai multe relevee, în
funcţie de suprafaţa pajiştii luată în studiu. S-a avut în vedere colectarea datelor care să
permită identificarea diferitelor tipuri de comunităţi vegetale (asociaţii).
Compoziţia floristică a unei pajişti şi aprecierea participării speciilor componente se
face prin una din metodele clasice:
- fitosociologică;
- pratologică;
- dublului metru;
- gravimetrică.
Analiza vegetaţiei are drept scop identificarea influenţei factorilor abiotici dar şi
evoluţia vegetaţiei prin prisma influenţei antropice adică gestiunea de exploatare şi prezenţa
sau absenţa lucrărilor de îngrijire pe suprafaţa respectivă.
Modul de gestiune al unei suprafeţe de pajişte permanentă influenţează direcţia de
evoluţie a structurii floristice cât şi dinamica de vegetaţie a acesteia.
Metoda fitosociologică
Această metodă folosită de geobotanişti, face apel la aprecierea abundenţei şi
dominanţei (AD) speciilor din covorul ierbos pe 25-100 mp în puncte cheie reprezentative,
fiind notate pe o scară cu 6 trepte, care au corespondenţă în procentele de participare şi
anume :
- 5 acoperire 3/4 - 4/4 ………………………… 75-100%, media 87,5%
- 4 acoperire 1/2-3/4 …………………………… 50-75%, media 62,5%
- 3 acoperire 1/4-1/2 …………………………… 25-50%, media 37,5%
- 2 acoperire 1/10 – 1/4 ………………………… 10-25%, media 17,5%
- 1 acoperire mică......................................................1-10%, media 5%
- 0 acoperire foarte mică...........................................sub 1%, media 0,1%
Se poate observa distanţa foarte mare de apreciere între unele notări, de aceea este
bine să se lucreze de la bun început cu aprecierea în procente. În multe cazuri transformarea
notelor în procente datorită etajării vegetaţiei, dau mai mult de 100% necesitând calcule
suplimentare de echilibrare la 100%.
Prin echivalarea scării de apreciere fitosociologice în procente de participare se pot
utiliza cu bune rezultate datele din literatura deja adunată care se pot folosi astfel în
continuare la aprecierea valorii pastorale a pajiştilor respective.
Metoda pratologică
64
JUDEȚUL ARAD 2015
Pune accent din start pe aprecierea participării procentuale în biomasă (P) a

componentelor botanice pe grupe economice: graminee, leguminoase, ciperacee și juncacee,
alte familii, mușchi și licheni, specii lemnoase, fiind cea mai recomandată metodă rapidă
pentru determinarea vegetaţiei pajiştilor.
Metoda dublului metru
Este foarte laborioasă, necesitând cunoştinţe temeinice asupra stadiului juvenil al
plantelor în punctele de contact pe 2 m lungime la 4 cm distanţă în două repetiţii pe păşuni şi
la 20 cm distanţă în 10 repetiţii la fâneţe pentru realizarea a 100 de puncte pentru
determinarea frecvenţei specifice (F.s.) şi prin calcul a contribuţiei specifice (C.s.) care se
exprimă în % la fel ca la metoda pratologică. Indiferent ce metodă utilizăm, în final este o
apreciere vizuală mai mult sau mai puţin exactă în procente a participării î n biomasă a
fiecărei specii în parte.
Metoda gravimetrică
Constă în cântărirea propriu zisă a speciilor de plante (G) recoltate prin cosire pe cate
1 mp în mai multe repetiţii în funcţie de diversitatea covorului ierbos, urmată de exprimarea
lor în procente.
În cadrul acestui amenajament pastoral, pentru determinarea compoziției
floristice, s-a utilizat metoda pratologică.
Datele referitoare la starea actuală a pajiștilor, prezența căilor de acces, a
construcțiilor zoopastorale și surselor de apă, au fost obținute prin observații directe în
teren.
Pasul următor îl constituie determinarea Valorii pastorale (VP) care ne oferă

informaţii despre calitatea pajiştilor cercetate.
Calculul VP se face astfel:

VP = ∑PC (%) x IC/5
unde:
VP - indicator valoare pastorală (0-100);
PC – participare în covorul ierbos (%) indiferent de metoda de determinare (AD, P,
Cs, G);
IC – indice de calitate furajeră;
După determinarea indicatorului de valoare pastoral prin împărţirea la 5 a punctajului
obţinut din înmulţirea PC x IC, acesta se apreciază astfel:
•0-5 – pajişte degradată;
•5-15 – foarte slabă;
•15-25 – slabă;
•25-50 – mijlocie;
•50-75 – bună;
•75-100 – foarte bună.
Indicele obţinut pentru VP are valori de la 0 într-o pajişte fără valoare furajeră, până
la 100 pentru o pajişte semănată (ideală).
65
JUDEȚUL ARAD 2015
Valoare pastorală a pajiştilor aparţinătoare comunei Dieci
Valoarea pastorală (VP) a fost calculată prin raportul dintre procentul de participare în
covorul ierbos a speciilor de plante și indicele de calitate furajeră atribuit fiecărei specii în
parte.
Valoarea furajeră a pajiștilor analizate în prezentul amenajament pastoral a fost
determinată pe baza calculării indicelui agronomic (VP) valoare pastorală, rezultând o VP
slabă pentru pajiștile mai degradate și o valoare pastorală medie spre bună pentru pajiștile
sub angajament APIA.
Următorii indici ecologici utilizaţi în lucrare sunt cei nominalizaţi de ELLEMBERG

(1974) pentru Europa Centrală, cu adaptările făcute pentru flora ţării noastre.
Indicii de umiditate (U) se notează de la 0 la 6 şi reprezintă specii de plante:
 amfitolerante 0;
 xerofite 1;
 xeromezofite 2;
 mezofite 3;
 mezohidrofite 4;
 hidrofite 5;
 ultrahidrofite 6
Indicii de temperatură (T) se notează de la 0 la 5 şi reprezintă specii de plante:
 amfitolerante 0;
 hechistoterme (criofile) 1;
 microterme 2;
 mezoterme 3;
 moderat termofile 4;
 termofile 5
Indicii de reacţie a solului (R) se notează de la 0 la 5 şi reprezintă:
 plante eurioice (amfitolerante) 0;
 specii foarte acidofile 1;
 acidofile 2;
 acido-neutrofile 3;
 slab acide-neutrofile 4;
 neutro-bazifile 5.
5.2. Obiective social-economice și ecologice
Prezentul amenajament pastoral are ca obiectiv principal gestionarea corespunzătoare

a pajiștilor din cadru U.A.T. Dieci prin:
- creșterea valorii pastorale a pajiștilor;
- eliminarea suprapășunatului și a subpășunatului;
- eliminarea pășunatului continuu pe tot parcursul anului care depreciază
producția de masă verde și scade calitatea acesteia;
66
JUDEȚUL ARAD 2015
- stoparea proliferării speciiilor fără valoare furajeră (buruieni, specii invazive);

- stoparea extinderii vegeteției arbustive;
- creșterea producției (calitativă și cantitativă) și implicit a încărcăturii cu
animale la ha.
Prin sporirea producție pajiștilor vor crește și producțiile animalelor și implicit
bunăstarea proprietarilor acestora, comunitatea rurală în general fiind strâns legată de
producția agro-zootehnică care reprezintă principala sursă de venit.
Din punct de vedere ecologic, o exploatare rațională și controlată a acestor pajiști,
duce la o creștere a biodiversității covorului vegetal și la protejarea degradării solului.
Organizarea unui pășunat rațional creează o imagine plăcută de aspect îngrijit al
pajiștilor.
5.3. Stabilirea categoriilor de folosință a pajiștilor
Intreaga suprafaţă de pajişte supusă acestui Amenajament Pastoral va fi exploatată

prin pașunat cu: oile, vacile, caii, bivolii și caprele din localitate.
Factorii limitativi pe aceste pajişti sunt fie excesul de umiditate, eroziunea solului și
seceta din perioada de vară.
5.4. Fundamentarea amenajamentului pastoral
Fundamentarea amenajamentului pastoral constă în soluțiile tehnologice și tehnice

care asigură realizarea obiectivelor privind gospodărirea rațională a suprafețelor de pajiști din
cadrul proiectului.
Amenajamentul pastoral trebuie să respecte codul de bune practici agricole,
angajamentele de agro-mediu și să fie în concordanță cu condițiile pedoclimatice ale arealului
unde se află amplasată pajiștea ( conform Ghidului de întocmire a amenajamentelor pastorale,
2014).
5.4.1. Durata sezonului de pășunat
Păşunile reprezintă cea mai ieftină sursă pentru asigurarea hranei ierbivorelor în
timpul perioadei de vegetaţie, având multiple avantaje ce decurg din efectele favorabile atât
asupra animalelor, cât şi asupra păşunilor în relaţia sol-plantă-animal.
În Ordinul nr. 544 din 21 iunie 2013, Art. 6, se prevăd următoarele:
(1) începerea păşunatului se face în funcţie de condiţiile pedoclimatice şi de gradul
de dezvoltare a covorului ierbos.
(2) Se evită începerea păşunatului prea devreme, care poate afecta perioada de
regenerare, sănătatea şi supravieţuirea plantelor.
(3) Perioada de păşunat se va încheia în luna noiembrie, la o data stabilită în funcţie
de evoluţia temperaturilor şi regimul precipitaţiilor.
(4) Data începerii şi încheierii păşunatului, precum şi modul de organizare a
păşunatului, continuu sau pe tarlale, se stabilesc prin hotarâre a consiliului local.
67
JUDEȚUL ARAD 2015
Ţinând cont de toate caracteristicile climei zonale - durata sezonului de păşunat, în

zona unde se află şi Comuna Dieci, este de cca 184 de zile, de la ultima decadă a lunii
aprilie (23 aprilie, Sf. Gheorghe) până la finalul decadei a doua a lunii octombrie (20
octombrie).
Animalele pot fi introduse în pajişti după data de 20 aprilie în anii secetoşi şi în
mod excepţional oile pot fi admise la păşunat după 26 octombrie, până la 1 noiembrie.
Conform Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor
permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, art Art.
10.(1) - introducerea animalelor pe pajişti este permisă doar în perioada de pășunat
prevăzută în amenajamentul pastoral, iar la alin. (2) se stipulează: este interzis păşunatul
în cazul excesului de umiditate a pajiştii.
În faza tânără de vegetaţie plantele de pe păşuni au însuşiri organoleptice deosebite
(gust, miros) care măresc apetitul animalelor şi ca urmare creşte gradul de consumabilitate a
ierbii care poate ajunge la 85-95%.
Dacă păşunatul se începe prea devreme, când plantele sunt prea tinere şi solul prea
umed, asupra vegetaţiei efectele negative sunt următoarele:
- se distruge stratul de ţelină, se bătătoreşte solul şi se înrăutăţeşte regimul de aer
din sol. Se formează gropi şi muşuroaie;
- pe terenurile în pantă se declanşează eroziunea;
- se modifică compoziţia floristică dispărând plantele valoroase mai pretenţioase
din punct de vedere al apei, aerului şi hranei din sol;
- plantele fiind tinere au suprafaţa foliară redusă şi vor folosi pentru refacerea lor
substanţe de rezervă acumulate în organele din sol ce are ca efect epuizarea lor.
Efectele negative asupra animalelor sunt:
- iarba prea tânără conţine multă apă şi ca atare are un efect laxativ epuizant, ceea
ce duce la eliminarea excesivă a sărurilor minerale de Cu, Mg, Na;
- conţinând prea puţină celuloză nu se pretează la salivaţie şi rumegare, animalele
fiind predispuse la intoxicaţii şi meteorizaţii;
- conţinutul mare de azot al ierbii tinere determină acumularea în stomac a
amoniacului şi ca atare declanşarea unor fermentaţii periculoase.
În aceaşi măsură nu recomandăm nici folosirea pajiştilor prin păşunat mai
târziu de 1 noiembrie. Ultimul păşunat trebuie să se realizeze cel mai târziu cu 20-30 zile
înainte de instalarea îngheţurilor permanente. Astfel plantele au posibilitatea să acumuleze
glucide, să-şi refacă masa vegetativă, ceea ce determină o mai bună suportare a îngheţurilor
pe de o parte, iar pe de altă parte pornirea timpurie în vegetaţie.
Întârzierea toamna a păşunatului, până la venirea îngheţurilor, face ca iarba să nu se
poată reface corespunzător, primăvara constituind una din cauzele dispariţiei speciilor
valoroase din pajişti.
Păşunatul peste iarnă mai ales cu oile este un obicei foarte dăunător pentru covorul
ierbos al pajiştilor noastre, cu repercusiuni negative în anul şi anii ce urmează.
Pe o pajişte păşunată toată iarna, în sezonul de vegetaţie următor, producţia scade cu cel puţin
20 – 40 %, ceea ce este foarte mult. Dacă pajiştea este în pantă şi solul se erodează, pierderile
sunt şi mai mari, până la scoaterea ei din circuitul productiv.
68
JUDEȚUL ARAD 2015
5.4.2. Numărul ciclurilor de pășunat
Ciclul de pășunat este intervalul de timp în care iarba de pe aceeași parcelă de

exploatare, odată pășunată, se regenerează și devine din nou bună pentru pășunat.
Numărul ciclurilor de pășunat este în funcție de condițiile climatice și staționale, de
sol, de compoziția floristică și de capacitatea de regenerare a pajiștilor.
Pe suprafața pajiștilor din localitățile Comunei Dieci se practică pășunatul continuu
(liber), pe niciuna din suprafețele de pajiști nu se realizează păşunatul raţional (prin rotaţie) .
Păşunatul continuu (liber) - conform acestui sistem, animalele sunt lăsate să pască pe
păşune de primăvara devreme şi până toamna târziu.
Sistemul este practicat în zonele unde producţia pajiştilor permanente este mică şi
neuniform repartizată pe cicluri de păşunat; perioada de secetă din vară duce la diminuarea
producţiei în ciclurile trei şi patru.
În următorii ani, după ce se vor face toate lucrările de ameliorare a pajiştilor, unele
pajişti pot fi tarlalizate şi se va putea trece la păşunatul raţional cu garduri electrice..
5.4.3. Fânețele
În prezentul amenajament pastoral sunt cuprinse livezile tradiţionale extensive în

care fondul vechilor fâneţe se conservă aproape în întregime, făcând din acestea unul dintre
cele mai valoroase şi mai bine conservate habitate tradiționale.
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR) vizează acordarea de
plăţi compensatorii pe suprafaţă pentru utilizatorii de terenuri agricole, pajiști. O astfel de
categorie este reprezentată de Măsura10 - Agro-mediu și climă – fosta Măsură 214 (cf. Art.
28 din Regulamentul CE nr. 1305/2013), urmărindu-se sprijinirea dezvoltării durabile a
zonelor rurale, prin atingerea obiectivelor specifice şi operaţionale propuse.
[http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/programare-20142020/dezbatere/fise-masuri/plati-agro-mediu-si-
clima-Draft-v.1-28.02.2014.pdf ]
În situaţia livezilor tradiţionale utilizate extensiv, lipsa mecanizării cu utilaje grele şi
evitarea chimizării alături de aplicarea tehnicilor agricole tradiționale folosite (ce se reduc în
fond la un păşunat non-intensiv şi la cosit) vor favoriza menţinerea integrală a habitatelor
respective, a fondului cultural tradiţional, a biodiversităţii precum şi a învelişului edafic
(Măsura10 - Agro-mediu și climă, pachetele 1 şi 2).
Atenţie!
Pe pajiştile sub contract APIA:
 Cositul poate începe doar după data de 1 iulie (pentru terenurile situate în
UAT cu altitudini medii mai mari sau egale cu 600 m) sau după data de 15
iunie (pentru terenurile situate în UAT cu altitudini medii mai mici de 600
m);
 Cositul se poate efectua cu utilaje mecanizate de mică capacitate (utilaje cu
lama scurtă şi viteză mică de deplasare), fiind interzisă folosirea utilajelor
grele (varianta 2.2),
69
JUDEȚUL ARAD 2015
 Masa vegetală cosită trebuie adunată de pe suprafaţa pajiştii nu mai târziu

de două săptămâni de la efectuarea cositului;
 Păşunatul se efectuează cu maxim 1 UVM pe hectar;
 Nu vor fi realizate însămânţări de suprafaţă sau supraînsămânţări (se pot
face însămânţări cu specii din flora locală doar în cazurile când unele
suprafeţe sunt afectate accidental).
A se consulta Ghidului APIA:

[http://www.apia.org.ro/files/pages_files/15-05-08-04-04 23Ghid_masuri_dezvoltare_rurala_versiune_1.0.pdf ].
Fig. 5.1. Livezi tradiționale extensive – localitatea Dieci (foto original)
5.4.4. Capacitatea de pășunat
Încărcătura cu animale pe o pajişte sau capacitatea de pășunat, este un

instrument util de folosire pentru crescătorul de animale deoarece îi permite să ajusteze
încărcătura de animale în funcţie de cantitatea de iarbă disponibilă. Pentru stabilirea
încărcăturii corecte se calculează capacitatea de păşunat, respectiv numărul de animale ce pot
păşuna pe unitatea de suprafaţă.
Capacitatea de păşunat, respectiv încărcătura optimă de animale pe hectar, se
calculează, pentru fiecare pajişte în parte, conform metodologiei prevăzute în ORDIN nr. 544
din 21 iunie 2013.
Conform literaturii de specialitate şi Ordinului 544/2013, art. 8 (1) capacitatea de
păşunat se estimează pe baza producţiei medii de masă verde obţinută în anii anteriori,
ţinând cont de fertilitatea solului, condiţiile meteorologice şi compoziţia floristică a
covorului vegetal; iar art.8 (2) prevede ca numărul de animale (UVM/ha) trebuie să fie
suficient pentru a asigura utilizarea maximă a producţiei de masă verde, menţinând în acelaşi
timp sustenabilitatea pe termen lung a pajiştii.
70
JUDEȚUL ARAD 2015
Se recomandă 50- 65 kg masă verde/zi/cap pentru 1 UVM (din care consumate efectiv 50
kg/cap/zi). Conversia în UVM a speciilor de animale domestice este redată în tabelul 5.1
conform literaturii de specialitate şi a legislației în vigoare.
Tabelul 5.1
Coeficientul de transformare a diferitelor specii şi categorii de animale în UVM
(Maruşca şi colab., 2014 – Ghidul de întocmire a amenajamentelor pastorale).
Specificare Coeficient de Nr. capete pentru
transformare în UVM 1 UVM
Tauri și boi de muncă 1,0-1,2 0,8-1,0

Vaci de lapte 1,0 1,0
Bovine de toate varstele (în medie) 0,7-0,8 1,3-1,4
Tineret bovin peste 1 an 0,5-0,7 1,4-2,0
Tineret bovin sub 1 an 0,2-0,3 3,3-5,0
Oi şi capre de toate vârstele 0,14 7,1
Oi şi capre mature 0,15-0,16 6,3-6,7
Cai de toate vârstele 0,8 1,3
Cai de tracţiune 1,0-1,1 0,9-1,0
Tineret cabalin peste 1 an 0,5-0,7 1,4-2,0
Tineret cabalin sub 1 an 0,2-0,3 3,3-5,0
Capacitatea de păşunat sau încărcătura de animale, conform Ordinului 544/2013,

art.10, se defineşte prin numărul de animale (exprimat în unităţi vită mare UVM) care pot fi
hrănite pe întreg sezonul de păşunat de pe 1 ha de pajişte, la care se cunoaşte producţia de
furaje disponibilă şi se stabileşte conform formulei:
Î.A. = P.d. / (C.i. x Z.p.)

în care:
- Î.A. - încărcătura cu animale/ha de pajişte, exprimată în UVM/ha;
- P.d. - producţia disponibilă de masă verde - kg/ha;
- Z.p. - număr de zile de păşunat într-un sezon;
- C.i. - consum zilnic de iarbă - kg/UVM.
- [necesarul zilnic pentru 1 UVM este de 65 kg de masă verde sau ≈ 13 kg
(65:5) substanţă uscată (SU)].
Producţia disponibilă sau reală (Pd) se raportează în tone masă verde/ha. În anul
întocmirii amenajamentului producţia disponibilă se estimează în funcţie de vegetaţia
existentă, lucrările efectuate pe pajişte şi se raportează la datele din literatura de specialitate.
În anii următori este bine să se determine pe fiecare pajişte în parte.
Producţia totală de iarbă (Pt) se determină prin cosirea repetată, în decursul
perioadei de păşunat a unor suprafeţe de probă. Pentru aceasta se aleg în funcţie de teren şi de
uniformitatea vegetaţiei mai multe suprafeţe reprezentative (1-2,5m2) ce se îngrădesc cu gard
de sârmă (cuşti de păşunat). Accesul în interiorul acestor suprafeţe este restricţionat
animalelor şi permit creşterea şi dezvoltarea nestingherită a ierbii (Fig.5.2.).
71
JUDEȚUL ARAD 2015
Fig.5.2. Model de amplasare al cuştilor de păşunat în pajişte

(Luminiţa Cojocariu, 2014, note de curs Cultura pajiştilor şi a plantelor furajere )
Iarba din interiorul cuştilor de păşunat se coseşte la începutul fiecărui ciclu de

pășunat. Prin însumarea coaselor şi raportarea la ha se obţine producţia totală (Pt) de iarbă din
pajişte. Cum animalele consumă selectiv iarba, în urma lor în pajişti rămân plante
neconsumate (Rn), după fiecare ciclu de păşunat. De aceea este bine să se determine şi
coeficientul de folosire al pajiştilor (Cf).
Pe lângă stabilirea producţiei şi a coeficientului de folosire calculat după date directe
din câmp se poate apela orientativ şi la date din literatură de specialitate ( tabelul 5.2.)
Tabelul 5.2.
Valoarea coeficientului de folosinţă la diferite tipuri de pajişti(%)
(după Bărbulescu, 1980)
Tipul de păşune Coeficientul Tipul de păşune Coeficientul
de folosinţă de folosinţă
Păşuni de câmpie şi podişuri joase Păşuni alpine
Păşuni de păiuşuri stepice din stepă 50-70 Păşuni de ţepoşică (Nardus 40
şi silvostepă stricta)
Pârloage din stepă şi silvostepă 60-70 Păşuni de iarba stâncilor şi 60-70
păruşcă
Păşuni de dealuri şi podişuri înalte Păşuni de firuţă de munte 70
Păşuni de păiuşuri stepice 60-70 Păşuni de rogozuri alpine şi 60-70
păruşcă
Păşuni de Agrostis tenuis 80-90 Păşuni de coarnă şi păiuşuri 70-80
alpine
Păşuni de munte Păşuni de văi, lunci, depresiuni, sărături şi
nisipuri.
Păşuni de Agrostis tenuis 90 Păşuni de graminee mezofile 85
Păşuni de Festuca rubra 95 Păşuni de rogozuri şi pipirig 20-30
Păşuni de Nardus stricta 50 Păşuni de sărătură 20-50

Păşuni semănate 95 Păşuni de nisipuri 30-40
72
JUDEȚUL ARAD 2015
Stabilirea încărcăturii totale cu animale a unei păşuni (IAP) se face prin înmulţirea
suprafeţei păşunii (Sp) exprimată în hectare cu încărcarea păşunii (Ip) la 1 hectar. În această
situaţie, formula de calcul este următoarea:
IAP (nr. cap., UVM) = Sp (ha) x Ip (cap/ha, UVM/ha)
Determinarea corectă a încărcării cu animale a unei păşuni este deosebit de

importantă pentru menţinerea producţiei şi calităţii covorului vegetal. Supraîncărcarea ca şi
subîncărcarea unei păşuni au influenţe negative, greu de îndreptat ulterior (Maruşca şi cola b.,
2014).
În stabilirea încărcării cu animale se poate lua în calcul şi experienţa locală dacă a
avut rezultate bune pe termen lung (Maruşca şi colab., 2014 – Ghidul de întocmire a
amenajamentelor pastorale).
O altă metodă este bazată pe determinarea valorii pastorale care se înmulțește cu
coeficientul C, respectiv nivelul de fertilizare a pajiştii, durata de păşunat şi altitudine
(Maruşca şi colab., 2014 – Ghidul de întocmire a amenajamentelor pastorale).
Capacitatea de păşunat în acest caz se determină după formula :
CP= VP x C ( UVM/ha) în care
VP = indicator valoare pastorală
C = coeficient de capacitate variabil în funcție de altitudine ( a se vedea tabelul 5.3.)
Tabelul 5.3.
Valoarea coeficientului de capacitate de păşunat (C)
Altitudinea (m) Durata sezonului de Coeficient (C) pentru păşuni
păşunat (zile) Nefertilizate Fertilizate nivel mediu
2200-2400 40 0,010 -
2000-2200 55 0,014 -
1800-2000 70 0,018 -
1600-1800 85 0,022 0.052
1400-1600 100 0,026 0,058
1200 -1400 115 0,030 0,064
1000-1200 130 0,034 0,070
800-1000 145 0,038 0,076
600-800 160 0,042 0,082
400-600 175 0,046 0,088
200-400 190 * 0,050 -,094
0-200 205 * 0,054 0,100
Gradienţi -7,5 zile -0,002 - 0,003
pentru 100 m
altitudine
* ) în lunci şi condiţii de irigare
Sursa: Tabelul 6.12., după MARUȘCA, 2013 citat de Maruşca şi colab., 2014 în Ghidul de întocmire a
amenajamentelor pastorale).
Producţia utilă de masă verde la hectar pe suprafaţele de pajişte din comuna Dieci a
fost estimată, ca fiind cuprinsă între 4 -10 t/ha masă verde.
73
JUDEȚUL ARAD 2015
Pe suprafețele de pajişti care nu prezintă exces de umiditate producţia este mai mare
(aceasta alternează) vegetaţia fiind neuniform repartizată.
Pe porţiunile din pajiști, afectate de exces de umiditate, producția de masă verde este
mult diminuată.
La prima recoltă (primele cicluri de păşunat) producţia de masă verde reprezintă
aproximativ 50% din producţia totală. În timpul verii producţia pajiştilor scade foarte mult
datorită secetei, urmând ca iarba să se refacă apoi în toamnă.
Capacitatea de păşunat determinată, la o producţie medie de 7 t/ha masă verde, cu
un necesar zilnic de 50/65 kg masă verde pentru 1 UVM şi cu o durată a sezonului de păşunat
de 184 zile, este de 0,76 UVM/ha.
Utilizatorii de pajişti au obligaţia să respecte încărcătura minimă de animale pe
hectar (0,3 UVM) conform legislației din domeniu în vigoare.
Mențiuni:
Semnalăm faptul că prin lucrări de ameliorare se poate mări producția
pajiștilor cu 20-30%. În această situație încărcătura de animale pe ha (CP-capacitate de
pășunat) poate ajunge sau chiar depăși 1 UVM/ha.
Atenţie!
Pe pajiştile sub contract APIA: păşunatul se efectuează cu maxim 1,0 UVM
(Unitate Vită Mare) - maxim o bovină la hectar – a se vedea tabele de conversie din
Ghidul pentru Fermieri de la APIA. De asemenea păşunatul se va efectua cu maximum
0.7 UVM pe hectar (pentru Cristelul de câmp).
74
JUDEȚUL ARAD 2015
CAPITOLUL VI
ORGANIZAREA, ÎMBUNĂTĂȚIREA, DOTAREA ȘI FOLOSIREA
PAJIȘTILOR
6.1. Lucrări de repunere în valoare a suprafeţelor de pajişti
Înainte de a se efectua lucrările specifice de îmbunătățire a covorului ierbos prin

diferite metode și mijloace cunoscute, sunt necesare lucrări de eliminare a factorilor limitativi
majori ai productivității pajiștilor cum sunt: eroziunea solului, excesul sau lipsa de umiditate,
reacția extremă a solului acidă sau bazică, invazia de vegetație lemnoasă și buruieni,
denivelarea terenului și altele.
Lucrările propuse a se efectua vor fi în conformitate cu metodologia și
respectarea bunelor condiții agricole și de mediu, denumite în continuare GAEC și a
celor care sunt sub angajament (declarate la APIA etc.) acolo unde este cazul.
6.1.1. Eliminarea excesului de umiditate
CONSIDERAŢII GENERALE
Excesul de umiditate este unul din factorii cei mai defavorabili care scad producţia şi
calitatea pajiştilor. Majoritatea speciilor bune furajere din covorul ierbos sunt mezofile, adică
preferă staţiuni cu umiditate medie a solului şi aerului care e bine să fie nici prea umed, nici
prea uscat.
Excesul de suprafaţă se datoreşte în principal texturii solului mai argiloase pe terenuri
plane, unde stagnează apa după perioade cu precipitaţii atmosferice mai abundente. Excesul
freatic este datorat pânzei de apă freatică aflat la mică adâncime aproape de suprafaţa solului.
Plantele indicatoare pentru excesul de umiditate permanentă sunt trestia (Phragmites
australis), papura (Typha sp.), rogozurile (Carex sp.), coada calului (Equisetum sp.) şi pentru
excesul temporar pipirigul (Juncus sp.), târsa (Deschampsia caespitosa) şi altele.
Excesul de umiditate creează condiţii nefavorabile dezvoltării plantelor valoroase
înrăutăţind regimul de aer din sol, determinând fenomenele de reducere şi nu de oxidare şi ca
atare apar compuşi toxici pentru plante cum ar fi: amoniac, hidrogen sulfurat, metan cât şi o
serie de compuşi ai fierului şi sulfului. Lipsa aerului stânjeneşte procesele de descompunere
aerobă a materiei organice, stânjeneşte nitrificarea cât şi fixarea azotului atmosferic de către
microorganisme, cum, de asemenea, determină formarea unor compuşi greu solubili în care
sunt încorporate o serie de microelelemente ca borul, molibdenul etc.
Excesul de umiditate face ca aceste soluri să fie mai reci, cu aproximativ 5 oC, lucru
deosebit de important mai ales primăvara când datorită acestui lucru se întârzie pornirea în
vegetaţie.
Din punct de vedere al zooigienei, solurile umede sunt necorespunzătoare întrucât
sunt favorabile înmulţirii paraziţilor, care duc la evidente scăderi de producţie animalieră.
75
JUDEȚUL ARAD 2015
Fig.6.1. Prezența pipirigului în paji ştea din localitatea Crocna

(foto original)
Scoaterea animalelor în pajiște, primăvara în perioada când apa băltește contribuie la
apariția denivelărilor pe care le fac animalele, cu copita, prin călcare (Fig.6.2.).
Fig.6.2. Pajişte cu exces de umiditate, în perioada verii când bălțile au secat - localitatea Dieci
(foto original)
76
JUDEȚUL ARAD 2015
Lucrări de înlăturare a excesului de umiditate

Lucrările de înlăturare a excesului de umiditate din pajişti fac parte din lucrările de
îmbunătăţire al pajiştilor pe termen lung, fiind o lucrare anevoioasa ce reclamă cheltuieli
suplimentare, dar care pot fi amortizate în timp.
Excesul permanent se elimină cu ajutorul unor drenuri din diferite materiale (lespezi,
piatră mare, fascine, tuburi de ceramică şi plastic riflat, etc.) pozate la diverse adâncimi şi
distanţe în funcţie de nivelul pânzei freatice şi intensitatea drenării pe care o dorim.
Eliminarea excesului de umiditate se poate realiza prin următoarele metode:
- desecarea prin canale deschise – constă în săparea unui sistem de canale cu panta continuă
de 5 ‰ de 50-150 cm adâncime cu secţiune trapezoidală. Acestea sunt canalele de desecare
propriu-zise sau de absorbţie. Ele se fac la distanţe de 150-300 m, iar funcţie de gradul de
umiditate, configuraţia şi tipul terenului, iar lungimea lor este de 400-1000 m. Aceste canale
sunt legate între ele prin canale colectoare, perpendiculare pe curbele de nivel care au
dimensiuni mai mari decât canalele de absorbţie. Canalele colectoare se varsă în canalul
principal care duce până la cel mai apropiat recipient. Aceste canale trebuie de aşa manieră
făcute încât să se evite declanşarea eroziunii.
Pământul care rezultă din săparea canalelor se împrăştie uniform pe pajişte sau, dacă
pajiştea are depresiuni, atunci acestea se umplu cu pământul din canale.
Pereţii canalelor se consolidează cu brazde de ţelină sau în anumite locuri cu bârne şi
scânduri. Pentru a preveni o desecare prea puternică de-a lungul canalului principal se
construiesc stăvilare cu ajutorul cărora se reglează nivelul apei din sol. Desecarea cu ajutorul
canalelor de suprafaţă este uşoară ca şi execuţie şi întreţinere şi foarte eficientă, eliminând o
cantitate mare de apă în timp scurt. În plus aceste canale pot servi ca delimitatoare ale
tarlalelor. Peste canalele de desecare este necesară construirea podeţelor pentru trecerea
animalelor.
- desecarea prin drenuri – constă în instalarea drenurilor la 1-1,5 m adâncime, distanţate între
ele la 10-50 m funcţie de natura solului şi de cantitatea de umiditate în exces. În cazul în care
drenurile sunt din argilă sau din piatră, beton sau lemne, durate de funcţionare este foarte
mare. Dacă se fac drenuri cârtiţă, după 3-4 ani drenurile trebuiesc refăcute. În general
desecarea prin drenuri prezintă câteva avantaje deosebite. În primul rând ele funcţionează tot
anul ceea ce face ca păşunatul să se poată începe primăvara mai devreme, mărind astfel
perioada de păşunat. De asemenea se îmbunătăţeşte regimul de aeraţie şi cel termic.
- desecarea pe cale biologică – desecarea se face cu ajutorul plantării unor arbori mari
consumatori de apă ca Salix, Populus care se plantează de aşa manieră încât să delimiteze
tarlalele de păşunat, putând fi folosite în perioada de arşiţă ca şi umbrare.
Un caz aparte îl constituie drenajul ,,cârtiţă” care se foloseşte pe terenurile cu textură
grea, argiloasă.
Toate aceste lucrări de desecare şi drenaj la fel ca şi regularizarea şi îndiguirea
râurilor se fac pe bază de proiecte şi se execută de specialişti din domeniul îmbunătăţirilor
funciare (conform Ghidului de întocmire a amenajamentelor pastorale, 2014).
Apa rezultată din diferitele sisteme de desecare, drenaj şi captarea izvoarelor este util
să fie înmagazinată în bazine, lacuri, etc. şi refolosită la nevoie pentru adăparea animalelor,
irigaţii, iazuri de peşte şi alte trebuinţe pe pajişti (conform Ghidului de întocmire a
amenajamentelor pastorale, 2014).
77
JUDEȚUL ARAD 2015
Recomandări pentru reducerea şi evitarea excesului de apă din pajişte:

 efectuarea unor şănţuleţe de scurgere a apelor de suprafaţă ori de câte ori
este necesar, mai ales primăvara după topirea zăpezii sau ploi abundente;
 evitarea păşunatului pe teren umed care tasează şi mai mult solul,
făcându-l impermeabil pentru apele pluviale;
 cultivarea unor specii iubitoare de umezeală cum sunt sălciile, plopii,
arinii etc. care fac un drenaj biologic, cât şi a unor specii ierboase
rezistente la excesul de apă ca ierbăluţa (Phalaris arundinacea), păiuşul
înalt (Festuca arundinacea) şi trifoiul hibrid (Trifolium hybridum).
6.1.2. Corectarea reacţiei solurilor
O mare parte din pajiştile permanente din ţara noastră se află pe soluri acide; iar
câteva zeci de mii de hectare pe soluri cu reacţie alcalină (sărături). Înlăturarea acestor
neajunsuri se realizează prin aplicarea amendamentelor.
Datorită acidităţii sau alcalinităţii pronunţate a solului, multe din elementele
fertilizante sunt inaccesibile plantelor şi unele specii mai valoroase îndeosebi leguminoasele
perene fixatoare de azot atmosferic nu supravieţuiesc.
Reacţia optimă a solului pentru plantele de pajişti este cuprinsă între un pH de 6,0
până la 7,5 respectiv de la slab acid până la puţin peste neutru ( Marușca T. și colab., 2014,
Luminița Cojocariu, 2014).
O categorie de pajişti care necesită amendamente sunt cele de pe solurile acide.
„Aciditatea solului este favorizată în primul rând de cantitatea de precipitaţii
atmosferice care levigă în profunzime calciul şi debazifică orizonturile superioare…. un alt
factor favorizant al acidităţii este substratul geologic mai acid pe şisturi cristaline şi mai bazic
pe calcare” ( Marușca T. și colab., 2014).
Specii indicatoare pentru aciditatea solului sunt ţăpoşica (Nardus stricta), afinele
(Vaccinium sp.), grozama (Genista sp.), iarba neagră (Calluna vulgaris), Deschampsia
flexuosa, Rumex acetosella şi altele.
Solurile din pajiştile permanente care au un pH mai mic de 5,2 şi un conţinut de peste
100 ppm aluminiu mobil, necesită a fi amendate cu materiale care conţin calciu.
Recomandări pentru corectarea acidității:
„Principalele roci şi substanţe cu care se amendează pajiştile pentru corectarea

acidităţii sunt: carbonatul de calciu (CaCO3); praful de var (CaO); praful de var stins [Ca
(OH)2]; spuma de dejecţie de la fabricile de zahăr şi reziduurile cu calciu de la fabricile de
îngrăşăminte chimice.
Dozele medii recomandate pentru pajişti sunt de 5-7 t/ha CaCO3 (3-4 t CaO) aplicate odată la
10-12 ani, revenind în medie cca 500 kg/an.
Acţiunea este foarte economică având în vedere că amendamentele de la fabricile de
îngrăşăminte şi de zahăr, considerate deşeuri în baza Legii 18/1991 se asigură şi se transportă
gratuit până la gara CFR de destinaţie celor interesaţi să le aplice, care dovedesc prin analize
78
JUDEȚUL ARAD 2015
agrochimice efectuate de OSPA judeţene că solurile lor necesită amendare calcică” (conform
Ghidului de întocmire a amenajamentelor pastorale, 2014).
Amendamentele se pot aplica în special toamna târziu după sezonul de păşunat şi
uneori în ferestrele iernii cât şi primăvara devreme, cu mijloace mecanizate cum este maşina
de împrăştiat MA 3,5 şi altele sau în cazuri extreme cu mijloace manuale.
6.1.3. Combaterea vegetaţiei lemnoase nevaloroase din pajişti
În absenţa lucrărilor anuale de curăţirii şi în urma folosirii neraţionale şi în special

abandonul sau subîncărcarea cu animale, speciile lemnoase se instalează treptat pe pajişti,
mărindu-şi gradul de acoperire de la un an la altul.
După un număr mai mare de ani de absenţă a lucrărilor de îngrijire, se instalează şi se
dezvoltă o vegetaţie lemnoasă a cărei defrişare se poate efectua pe bază de studii şi
documentaţii în care se prevăd toate detaliile privind organizarea, execuţia lucrării şi
valorificarea materialului lemnos, conform normativelor (conform Ghidului de întocmire a
Pentru adăpostirea animalelor şi pentru refugiul acestora împotriva vânturilor,
furtunilor, arşiţei solare sau împotriva frigului, ploilor, grindinei, zăpezilor etc., se lasă
pe păşune, la margine, în partea cea mai joasă sau în interiorul ei, arbori sub formă de
buchete, grupe sau pâlcuri şi chiar arbori izolaţi bine crescuţi şi bine conformaţi.
Suprafaţa cu arbori pentru adăpost şi refugiu nu poate avea o întindere mai mare decât 10 %
din suprafaţa totală a trupului de pajişte respectiv (conform Ghidului de întocmire a
Recomandări:
 Nu se taie copacii izolaţi din pajişti.
 Se curăţă copacii sau pomii fructiferi din pajişti și se taie crengile până la
înălţimea de 2 m, spre a înlesni circulaţia animalelor şi a permite
pătrunderea luminii care favorizează creşterea ierbii.
 Materialul corespunzător va fi utilizat în construcţii cu prioritate la cele
pastorale din zonă, inclusiv la împrejmuirile de tarlalizare sau pentru alte
scopuri gospodăreşti.
În îndeplinirea rolului de protecţie a solului şi a pajiştii şi de adăpost și refugiu pentru

animale, se va lăsa în întregime, netăiată, vegetaţia forestieră de pe următoarele porţiuni :
 De pe toate suprafeţele, indiferent de mărimea lor, cu pante peste 30°; pe cât
posibi1 acestea se vor preda în totalitate şi definitiv sectorului forestier cu
destinaţia de păduri, preluând în schimb alte suprafeţe, apte pentru a fi
exploatate ca pajişti, lipsite de arborete şi vegetaţie forestieră sau cu o
vegetaţie degradată şi uşor de defrişat sau cu arboret exploatabil.
 Pe ambele maluri de-a lungul pâraielor şi la izvoarele acestora, în lăţimi
variabile în raport cu înclinarea şi lăţimea pantei;
 Pe suprafeţele degradate sau în curs de degradare, pe grohotişuri, în jurul
stâncăriilor;
79
JUDEȚUL ARAD 2015
 În jurul adăpătoarelor, stânelor, adăposturilor, saivanelor;

 Pe suprafeţele de coastă de pe lângă drumuri;
 Pe terenurile în pantă de 20-30°, unde se lasă benzi transversale de diferite
lăţimi, în raport cu panta şi solul sau sub formă de buchete.
[Marușca T. și colab., 2014, Ghidului de întocmire a amenajamentelor pastorale].
Fig. 6.3. Vegetație arbustiferă cu rol de protecție dar și lăstăriș ce trebuie curățat,
în TP.9 Dieci (Țigăneasca sau Pusta la Revetiș) (foto original)
„Pe suprafeţele cu arborete, ce au rol de protecţie, nu se păşunează şi nu se fac nici un

fel de lucrări, decât numai operaţiuni de igienă – de extragere de arbori uscaţi, doborâţi de
vânt, a crăcilor rupte şi căzute.
Tăierea şi valorificarea materialului lemnos de pe păşunile împădurite sau de pe
terenurile de păduri ce au fost destinate ca păşuni se face de către inspectoratele silvice
sau întreprinderile forestiere, pe baza a unui plan întocmit de acestea împreună cu
organele agricole judeţene, sau pe baza prevederilor amenajamentului pastoral, ţinând
seama de necesităţile de arborete.
Înainte de începerea operaţiunii de tăiere organele silvice şi cele agricole delimitează şi
materializează, împreună cu proprietarul sau beneficiarul pajiştii, perimetrele ce se vor
menţine cu arboretul în starea în care se află.
Tăierea, defrişarea şi valorificarea materialului lemnos care a invadat pajiştea
după ce aceasta a fost o dată transformată sau a crescut pe pajişte în decursul timpului,
se face de către beneficiarul pajiştii, cu respectarea prevederilor şi normelor silvice de
80
JUDEȚUL ARAD 2015
tăiere a materialului lemnos, şi în acest caz, ţinând seama ca, să se lase arborete pentru
protecţie şi adăpost”.
Atenție!
Sunt excluse de la defrişare suprafeţe acoperite cu jneapăn (Pinus mugo) sau
specii rare ca: zâmbru (Pinus cembra), zadă (Larix decidua), tisă (Taxus baccata),
smirdar (Rhododendron myrtifolium), ocrotiţi prin legi speciale şi declarate monumente
ale naturii.
„Pe terenurile acoperite eu vegetaţie lemnoasă care nu pot forma obiect de schimb şi
nici nu sunt apte pentru defrişare, spre a se face legătura între parcelele curăţate şi, eventual
cu adăpătorile etc., se vor efectua lucrări de deschidere a drumurilor de trecere pentru
animale, pe curba de nivel. În funcţie de condiţiile locale, drumurile vor fi late de cel puţin
20-25 m. Se va evita trecerea lor peste grohotişuri sau ravene deschise. Astfel de drumuri se
tratează şi se folosesc ca pajişti”.
Metode de combatere a vegetaţiei lemnoase nevaloroase din pajişti

Caracteristic pentru arborii şi arbuştii din grupa foioaselor este faptul că ei lăstăresc
foarte puternic şi chiar în condiţii neprielnice, atât din colet - mesteacănul, carpenul, fagul -
cât şi din colet şi rădăcini - aninul, porumbarul, măcieşul, murul.
La executarea lucrărilor de defrişări trebuie să se ia în consideraţie aceste particularităţi şi să
se scoată coletul (butucul) la speciile care lăstăresc din colet şi coletul cu cât mai multe
rădăcini la cele care lăstăresc şi din rădăcini.
Tăierii arboretelor se poate face cu unelte manuale şi fierăstraie mecanice purtate.
Defrişarea arboretelor dăunătoare se poate face şi mecanizat, prin dezrădăcinare, cu ajutorul
maşinilor sau plugurilor speciale, tractate.
O metodă nouă, mult mai eficientă, de distrugere a lăstărişului, este aceea a folosirii
substanţelor chimice, a arboricidelor. Această metodă o completează şi desăvârşeşte pe cea a
tăierii arboretelor cu tulpini a căror grosime este peste 5 cm (Maruşca T. şi colab., 2014).
Maruşca T. şi colab., (2014) au constatat că arboretele se comportă diferit faţă de arboricide,
astfel:
 sensibile: mesteacănul (Betulla pendula), murul (Rubus sp.);
 slab şi mediu sensibile: aninul (Alunus glutinosa) şi alunul (Coryllus
avelana) ;
 rezistente: carpenul (Carpinus betulus), păducelul (Crataegus
monogyna) şi porumbarul (Prunus spinosa).
„Arboricidele, cu formule chimice variate, se folosesc diferenţiat în funcţie de
comportamentul arboretelor. Pentru utilizare, ele se diluează în 600 l apă şi se pulverizează cu
maşini speciale. Perioada optimă de aplicare a tratamentelor s-a dovedit a fi începutul lunii
iunie pentru prima stropire şi luna august pentru repetare. În aceste perioade, capacitatea de
regenerare a lăstarilor este mult scăzută”.
81
JUDEȚUL ARAD 2015

Datorită substanţelor de rezervă acumulate în butuc şi în organele subterane a1e
arboretelor s-a constatat că la unele specii mai apar lăstari şi în urma aplicării tratamentelor.
Aceasta face necesară repetarea tratamentului atât în acelaşi an cât şi în anul următor.
Substanţele chimice folosite ca arboricide nu sunt toxice pentru gramineele perene care
alcătuiesc covorul ierbos al pajiştii. Ca măsură preventivă, în timpul aplicării tratamentelor şi
câteva zile după aceea, este necesar ca pe terenurile respective păşunatul să fie oprit.
[Marușca T. și colab., 2014, Ghidului de întocmire a amenajamentelor pastorale],
Arboricidarea fiind o acţiune nouă, ca element de completare a tehnologie de recuperare a
pajiştilor din zona păduroasă, în cele ce urmează se prezintă şi unele amănunte desprinse din
experienţe, pe specii de arborete (Maruşca T. şi colab., 2014).
„Alunul (Corylus avellana) s-a dovedit a fi mediu rezistent. Arboricidul folosit este
Tordon 101, în doză de 5 1 la ha. În anul aplicării provoacă uscarea frunzelor şi a lăstarilor,
iar în anul următor şi a tulpinilor. Deoarece apar lăstari din organele subterane, tratamentul
trebuie repetat şi în anul ce urmează. Au mai fost folosite cu bune rezultate şi alte arboricide :
Kuron, MCPA 2,4-D, în doze de câte 5 kg/ha fiecare.
Aninul (Alnus glutinosa) este slab rezistent la acţiunea arboricidelor. În doze de 5
1/ha, Tordon 101 şi Printazol N provoacă uscarea jumătăţii superioare a lăstarilor, a căror
uscare completă are loc în anul următor. Pentru că regenerează din organele subterane,
tratamentul se repetă şi în anul al doilea. Arboricidele 2,4-D şi MCPA, în doze de 5 1 1a ha,
determină uscarea frunzelor, tulpinile uscându-se până aproape de bază numai în anul
următor. Lăstarii şi tulpinile uscate devin casante, putându-se rupe şi îndepărta eu destulă
uşurinţă.
Carpenul (Carpinus betulus) este foarte rezistent la arboricidare. Mai active s-au
dovedit a fi preparatele : Kuron, Printazol N şi Tordon 101, în doze de 5 1 la ha. În anul
aplicării tratamentului, se usucă frunzele tinere şi vârfurile de creştere ale lăstarilor.
Arboricidul aplicat are efect remanent şi în anul următor, când se continuă uscarea vârfului
ramurilor. De asemenea, se întârzie pornirea vegetaţiei cu cca. 25 zile (4 mai faţă de 10
aprilie la netratat), dată la care de fapt au înverzit un număr de numai 5-15% din totalul
arborilor trataţi. Prin repetarea tratamentului în anul al doilea se asigură uscarea completă a
arboretelor.
Mesteacănul (Betula pendula) este cel mai sensibil la substanţele chimice folosite.
Printazol N sau Kuron în doze de 3 1/ha, aplicate la începutul lunii iunie şi repetate la
începutul lunii august, au determinat uscarea completă a arboretelor, chiar din anul
tratamentului. Diclordonul sodic - 2,4-D aplicat de două ori, în iunie şi în august, în doze de 5
kg la ha, a provocat uscarea frunzelor, a lăstarilor şi a lemnului în partea superioară. Datorită
efectului remanent, în anul următor, plantele s-au uscat în întregime.
Păducelul (Crataegus monogyna) şi porumbarul (Prunus spinosa) sunt specii
rezistente la acţiunea substanţelor chimice. Tordon 101, aplicat de două ori în doze de câte 5
1 la ha, provoacă uscarea frunzelor şi a vârfurilor de creştere, mai pronunţat la Prunus
spinosa şi mai slab la Crataegus monogyna, chiar în anul tratamentului. În anul următor,
datorită efectului remanent, lăstarii şi tufele îşi continuă uscarea. Târziu, în cursul verii, din
anul următor tratamentului, apar noi lăstari, alimentaţi din rezervele organelor subpământene,
82
JUDEȚUL ARAD 2015
dar numărul lor este mic şi creşterea slabă. Prin repetarea tratamentului se ajunge la
distrugerea completă.
Fig. 6.4. Porțiune din pajiște invadată de mur și lăstăriș -localitatea Crocna
(foto original)
Murul (Rubus sp.) s-a dovedit slab rezistent. Kuron, aplicat de două ori în doze de
câte 51 la ha, provoacă uscarea completă a plantelor, încă în anul tratamentului. Într -o
încercare făcută pe o pajişte din masivul Poiana - Ruscăi, invadată de Rubus sp., după
defrişarea arboretelor, prin tratare cu 5 1/ha sare de amine, aplicată în luna august, când
lăstarii aveau înălţimea de 10 cm, s-a realizat uscarea completă a acestora încă în anul
respectiv”.
ATENŢIE:
Nu se vor efectua lucrări mecanizate pe pajiştile sub angajament APIA (Măsura
214/2, submăsura 214/3.1, 214/3.2, respectiv Măsura 10 „Plăţi de agro-mediu și climă”,
submăsura 10.2., Varianta 2.1 ).
Nu se vor folosi substanţe chimice pe pajiştile sub angajament APIA (Măsura
214/2, submăsura 214/3.1, 214/3.2 respectiv Măsura 10 „Plăţi de agro-mediu și climă”,
Pachetul 1, 2, 3 și 6, cu referire la pajiști).
83
JUDEȚUL ARAD 2015
Îndepărtarea materialului lemnos, al cioatelor şi pietrelor

Distrugerea arboretelor dăunătoare prin tăiere sau arboricidare trebuie completată cu
fasonarea, clasarea şi valorificarea sau îndepărtarea materialului lemnos rezultat.
Materialul corespunzător va fi utilizat în construcţii cu prioritate la cele pastorale din
zonă, inclusiv la împrejmuirile de tarlalizare sau pentru alte scopuri gospodăreşti sau de
industrializare.
Strângerea pietrelor mobile şi acelor semiîngropate, fragmente de mărimi diferite din
roca mamă, este o operaţiune legată de necesitatea recuperării suprafeţelor sustrase de la
producţie şi care împiedică buna exploatare a pajiştii.
Adunarea lor se face manual, folosind tărgi sau roabe, pentru transportul lor în
vederea aşezării pe firul ravenelor şi ogaşelor deschise sau sub formă de stive regulate pe
porţiuni de pajişti erodate, orientate cu lungimea pe curba de nivel, sau se aşează ca gard de
delimitare a tarlalelor de păşunat.
Fig. 6.5. Prezența pietrelor în pajiştea din - localitatea Dieci

(foto original)
Metode de combatere a ferigii mari din pajişti

Una dintre cele mai periculoase buruieni care a invadat în ultimele două decenii
pajiştile de deal şi montane de la noi este Pteridium aquilinum (L) Kuhn - denumită popular
feriga mare, feregă, ţolul lupului, cerga ursului, etc.
Înmulţirea plantei se face asexuat prin spori şi pe cale vegetativă prin rizomi…sporii
determină extinderea considerabilă a arealului de infestare, în timp ce rizomii asigură
îndesirea pe suprafaţa respectivă după instalare.
Capacitatea de ramificare a rizomilor este foarte mare. Feriga de câmp prezintă în sol rizomi
groşi de 1,5 – 3 cm diametru, în care se acumulează substanţele de rezervă şi alţi rizomi mai
subţiri situaţi mai la suprafaţă.
84
JUDEȚUL ARAD 2015
Feriga reduce în păşuni cantitatea de furaj disponibil, iar în condiţiile în care este
consumată dă un gust amar laptelui, untului şi brânzeturilor şi cauzează intoxicări animalelor.
Intoxicarea este mai frecventă la taurine, cabaline şi mai rară la ovine şi porcine. Ea se poate
manifesta sub forma unei avitaminoze, care se datorează prezenţei thiaminei sau intoxicare
puternică, având aceleaşi simptome ca şi cancerul. Aceste toxine se pot transmite prin lapte şi
pot contamina oamenii. Riscurile sunt mai ridicate atunci când vacile păşunează devreme
zonele infestate cu ferigă.
Metode de combatere
Dintre metodele de combatere le amintim pe cale mecanice, termice, biologice şi
chimice. Având în vedere caracteristicile speciei Pteridium aquilinum metodele de combatere
trebuie să se bazeze pe fiziologia sa: schimburile care au loc la nivelul mugurilor dorminzi,
conţinutul în glucide, ciclurile de translocare ale acestora etc.
Planul de combatere trebuie să fie întocmit pe termen lung şi să ţină seama de o serie de
aspecte în luarea deciziilor: conservarea naturii (floră, faună); sănătatea umană şi animală;
creşterea productivităţii terenurilor; prevenirea eroziunii solului; calitatea peisajului şi alte
considerente silvice, arheologice, economice, etc. (Marușca T. și colab., 2014).
Combaterea mecanică a speciei Pteridium aquilinum, cosirea, tocarea (zdrobirea),
călcarea cu animale şi discuitul sunt cele mai frecvent menţionate în literatura de specialitate.
Primele trei trebuie să fie realizate în perioada de creştere intensă a ferigii. Aratul şi discuitul
distruge o parte din rizomi şi îi expune la acţiunea gerului, dar în majoritatea zonelor de deal
şi munte, aratul este greu de realizat datorită pantelor accentuate, neuniformităţii terenului,
roca la suprafaţă, lipsei căilor de acces, etc.
Combaterea ferigii prin acţiunea animalelor. Astfel, se amplasează târla (strunga)
pe o suprafață infestată cu ferigă, în prealabil curățită. Oile stând mai multe zile în aceelași
loc distrug o parte din rizomii de ferigă.
Cercetările în domeniu evidențiază faptul că, simpla utilizare a păşunatului extensiv,
a determinat a reacţie defensivă a ferigii comparativ cu situaţia de abandon a pajiștilor.
Taurinele au o eficienţă mai mare decât ovinele, în combaterea ferigii, dar trebuie
avut grijă ca animalele să fie hrănite corespunzător, înainte de a fi introduse pe suprafeţele cu
ferigă, pentru a se evita cazurile de intoxicare (Marușca T. și colab., 2014).
Combaterea chimică s-a impus datorită rezultatelor limitate şi dificultăţile de
combatere ale speciei Pteridium aquilinum prin celelalte metode.
„Cele mai bune rezultate pentru condiţiile ţării noastre s-au obţinut cu erbicidele GLEAN 50
g/ha, ARSENAL 6 L/ha şi ASULOX 6 L/ha aplicat 2 ani consecutiv în stadiul de dezvoltare
maximă a aparatului foliar până când ramura principală este nelemnificată cu efect de 80 –
100 %. Cantitatea de apă pentru stropit este între 400 – 600 L/ha pentru a se îmbiba bine
frunzele. În urma erbicidării gramineele perene au supravieţuit după GLEAN şi au fost
distruse după ARSENAL. Toate erbicidele recomandate după aplicare au un efect fitotoxic
redus în sol, permiţând după 2-3 săptămâni efectuarea unor lucrări de supraînsămânţare sau
reînsămânţare şi după o lună păşunatul şi cositul în condiţii de normalitate” (Marușca T. și
colab., 2014).
85
JUDEȚUL ARAD 2015
Fig. 6.6. Prezența ferigii în pajiştea din - localitatea Dieci

(foto original)
Fig. 6.7. Prezența ferigii în pajiştea din - localitatea Crocna

(foto original)
86
JUDEȚUL ARAD 2015
6.1.4. Distrugerea muşuroaielor, nivelarea şi curăţirea pajiştilor
Distrugerea muşuroaielor şi nivelarea

Muşuroaiele se formează ca urmare a neângrijirii pajiştilor.
Muşuroaiele prezente pe pajiştile analizate sunt de origine vegetală, fiind cauzate de
acumularea materiei organice de la plantele neconsumate (rogozuri şi pipiriguri) sau de
cioatele care putrezesc treptat, dar şi de origine animală în special povocate de cârtiţe.
Animalele calcă printre tufe, datorită excesului de umiditate existent aici, bătătoresc
solul, îl dislocă în jurul tufelor şi formează astfel muşuroaiele care pot ajunge la 50-150 cm în
diametru şi 30-80 cm în înălţime. Aceasta determină o înţelenire puternică şi formarea unui
strat compact ce poate fi foarte greu distrus.
Recomandări:
 Pentru combaterea muşuroaielor (de orice tip) recomandăm măsuri
preventive care trebuiesc aplicate anual, spre sfârşitul perioadei de
vegetaţie sau primăvara devreme, folosindu-se grapele obişnuite sau
târşitorile.
Există şi maşini speciale de distrugere şi împrăştiere a muşuroaielor lăsând în urmă un
sol mărunţit şi nivelat. Unde muşuroaiele ocupă o suprafaţă prea mare, dacă este posibilă
desţelenirea, e bine să se facă aceasta, iar acolo unde nu se poate se face o nivelare cu lama
greder.
După distrugerea muşuroaielor este obligatorie aplicarea de îngrăşăminte şi
supraînsămânţarea cu un amestec de specii perene cu valoare furajeră ridicată.
ATENŢIE:
Nu se vor efectua lucrări mecanizate pe pajiştile sub angajament APIA (măsurile
214/2, 214/3.1, 214/3.2 respectiv Măsura 10 „Plăţi de agro-mediu și climă”, Pachetul 2,
Varianta 2.1, cu referire la pajiști).
Curăţirea pajiştilor, îndepărtarea pietrelor, cioatelor

Pe o serie de pajişti, există pietre la suprafaţă. De asemenea există cioate putrezite,
resturi de vegetaţie aduse de ape cât şi materiale rezultate în urma activităţii omului (aceasta
în special pe pajiştile de lângă aşezările umane). Este de notorietate situaţia izlazurilor
comunale în foarte multe regiuni ale ţării ajungând mai degrabă gropi de gunoi decât teren
agricol, aici aruncându-se tot ce nu mai este necesar în gospodărie.
Recomandări:
 Curăţirea pajiştilor de pietre, cioate; tăierea şi scoaterea buturugilor,
copacilor uscaţi sau căzuți, a resturilor menajere (peturi, pungi,
conserve).
 Curăţirea singură nu este eficientă. Orice măsură de îmbunătăţire a
pajiştii trebuie să înceapă cu curăţirea, dar ea trebuie să fie urmată de
87
JUDEȚUL ARAD 2015
alte măsuri cum sunt: nivelarea, supraînsămânţarea, fertilizarea, toate

urmate de utilizarea corespunzătoare a pajiştilor.
Fig. 6.8. Pomi fructiferi căzuți în pajiştea din - localitatea Dieci

(foto original)
6.2. Lucrări de îmbunătăţire a pajiştilor
Lucrările de îmbunătăţire sunt necesare pentru întreţinerea corespunzătoare a

pajiştilor ceea ce face ca valoarea economică a unei pajişti să sporească.
În funcţie de condiţiile staţionale ale pajiştii, posibilităţile de îmbunătăţire a covorul ui
ierbos şi intensivizarea producţiei se va alege metoda de îmbunătăţire adecvată, pe fiecare
parcelă în parte.
NOȚIUNI GENERALE ȘI RECOMANDĂRI
6.2.1. Metode de îmbunătățire a covorului ierbos prin fertilizare

Una din cele mai importante măsuri de îmbunătăţire a producţiilor pajiştilor este
aplicarea de îngrăşăminte chimice; organice şi mixte (chimice şi organice).
O practică de fertilizare raţională (conform CODULUI DE BUNE PRACTICI AGRICOLE,
2005 ) presupune procurarea unor informaţii tehnico-ştiinţifice care să permită un răspuns
pertinent la următoarele întrebări:
•ce fel de nutrienţi trebuie aplicaţi ?
•care sunt cantităţile adecvate din aceşti nutrienţi?
88
JUDEȚUL ARAD 2015
•ce tip de îngrăşăminte este indicat a fi utilizat ţinând cont de condiţiile de sol, de
climă şi de unele particularităţile?
•care sunt epocile cele mai potrivite pentru aplicare?
•care sunt tehnicile de aplicare a îngrăşămintelor pe pajişti pentru a obţine o
eficacitate mărită?
În aplicarea îngrăşămintelor pe pajiştile permanente trebuie să se ţină seama de unele

particularităţi imprimate de perenitatea culturii şi de complexitatea vegetaţiei, de numărul mai
mare de recolte pe an, de modul de folosire a pajiştilor (păşunat-cosit) şi nu în ultimul rând de
condiţiile foarte diferite de relief şi altitudine.
Ţinând cont de toate acestea, fertilizarea pajiştilor se realizează în cadrul unui
program bine organizat.
Utilizarea îngrăşămintelor chimice pe pajişti

Creşterea plantelor şi productivitatea pajiştilor sunt sensibil afectate de
biodisponibilitatea elementelor nutritive, azotul, fosforul şi potasiul fiind în general limitanţii
principali. O slabă aprovizionare determină o creştere lentă a plantelor şi reduce în acelaşi
timp concentraţia acestor elemente în biomasa produsă. Într-o pajişte excesul fertilizării poate
provoca dezvoltarea unei flore nitrofile în detrimentul altor specii şi diminuarea sau dispariţia
leguminoaselor.
Fertilizarea cu azot. Pentru a adapta producţia de iarbă la nevoile animalelor,
fertilizarea cu azot nu se justifică decât dacă prezenţa leguminoaselor din pajişte este scăzută
iar acestea nu pot fixa azotul necesar funcţiilor plantelor.
Doza de azot nu trebuie să depăşească 170 kg/ha, aplicat fracţionat (2-3 repetiţii).
Excepţie fac solurile podzolite deosebit de sărace, cu pajişti degradate şi invadate de buruieni
unde se pot folosi doze mai mari de azot.
Administrarea fracţionată a dozelor mari de azot este impusă de necesitatea
aprovizionării ritmice a plantelor cu elemente nutritive şi de cerinţa folosirii cu efic ienţă
maximă a azotului din îngrăşământ, înlăturând pe cât posibil pierderile prin levigare.
Epoca optimă de aplicare a îngrăşămintelor cu azot este primăvara, întrucât el este
mai eficient folosit de către plantele din pajişti în primele faze de vegetaţie, când consumul în
azot este maxim.
Forma îngrăşământului cu azot aplicat pajiştilor trebuie să fie în funcţie de reacţia
solului. Astfel, pe pajiştile de pe solurile acide sunt mai indicate nitrocalcarul, ureea şi chiar
azotatul de amoniu, în timp ce pe sărături este indicat sulfatul de amoniu.
De asemenea, în regiunile cu regim pluviometric ridicat este mai indicată ureea, iar în
regiunile secetoase ureea este contraindicată fiind de preferat azotatul de amoniu.
Fertilizarea cu fosfor. Dintre fertilizanţii care se aplică în mod regulat pe pajişti,
superfosfatul şi triplu-superfosfatul sunt adesea aplicaţi ca şi fertilizanţi individuali, în timp
ce fosfatul de amoniu este administrat în complex împreună cu N şi/sau K.
Dozele de fosfor aplicate pe pajişti sunt în funcţie de cartarea agrochimică, cert este că
raportul N/P trebuie să fie de 2/0,5-1 cu excepţia unor pajişti în care lipsesc leguminoasele şi
unde raportul trebuie să fie net în favoarea azotului (2/0,3-0,5). Epoca optimă de aplicare a
îngrăşămintelor cu fosfor este toamna, la sfârşitul perioadei de vegetaţie.
89
JUDEȚUL ARAD 2015
Când din anumite motive nu s-au administrat toamna, aceste îngrăşăminte se pot aplica
primăvara devreme pe sol îngheţat. Îngrăşămintele cu fosfor se aplică în general toamna, iar
efectul remanent este de 2-4 ani.
Fertilizarea cu potasiu. Aplicarea unilaterală a îngrăşămintelor cu potasiu pe pajişti
nu duce la sporuri de producţie cum nici asocierea cu azotul nu sporeşte producţia. Pe solurile
normal aprovizionate este necesară aplicarea potasiului astfel ca raportul N/P/K să fie de
2/0,5-1/0,5 ceea ce înseamnă doze de 40-60 kg K 2O aplicate la 2-3 ani. Pe pajiştile foarte
productive potasiul se va aplica anual, toamna.
Îngrăşăminte cu microelemente. La plante microelementele întră în alcătuirea unor
vitamine, pigmenţi, a enzimelor, influenţând sintezele specifice din organism.
Microelementele esenţiale pentru nutriţia plantelor sunt: Fe,Cu, Zn, B, Mn, Mo, Co. La
animale lipsa microelementelor pot provoca o serie de boli.
Epoca de administrare este primăvara devreme odată cu îngrăşămintele cu azot, dar pot fi
aplicate şi extra – radicular, sub formă de soluţie, în perioada de vegetaţie a plantelor.
Doze de îngrăşăminte chimice şi fracţionarea lor

Raportul optim între elementele fertilizante (nutritive) NPK pentru condiţiile din ţara
noastră în cazul pajiştilor permanente este de 2 – 1 – 1, adică la două părţi azot (N) revine o
parte fosfor sub formă de P2O5 şi o parte de potasiu sub formă de K2O.
Îngrășămintele fosforice şi potasice se aplică pe pajişti de regulă toamna, cu excepţia
situaţiilor când folosim îngrăşăminte chimice complexe NPK când PK se aplică concomitent
cu N primăvara.
Aplicarea unilaterală a N a dus la scăderea rezervei de P si K din sol, de aceea aplicarea
acestor elemente deficitare care produc carențe în furaje, este în prezent obligatorie.
Un exemplu de fertilizare
Aplicăm primăvara devreme îngrăşăminte chimice complexe din formula 15 – 15 – 15, o
cantitate de 330 kg/ ha produs comercial pentru asigurarea unui nivel de 50 kg/ha N şi aceeaşi
cantitate de oxizi de P şi K necesare pentru întreg anul, după care în completare, imediat sau
după ciclurile de recoltă se aplică numai îngrăşăminte azotoase cum ar fi azotatul de amoniu
(33,5 % N), sau ureea (46 N) pe soluri cu reacţie normală şi sulfatul de amoniu (20 % N) pe
soluri sărăturate.
Dozele de îngrăşăminte vor ţine cont de planul de fertilizare întocmit de OSPA.
ATENŢIE
 Pe pajiştile care sunt sub angajament APIA (măsurile 214/1, 214/2,
214/3.1 214/3.2 respectiv Măsura 10 „Plăţi de agro-mediu și climă”,
Pachetul 2, 3, 4, 6, cu referire la pajiști) utilizarea pesticidelor şi a
fertilizanţilor chimici este interzisă.
90
JUDEȚUL ARAD 2015
Utilizarea îngrăşămintelor organice pe pajişti
Îngrăşămintele organice prin calitatea lor de îngrăşăminte complexe, exercită un efect

ameliorativ asupra însuşirilor fizice, chimice şi biologice ale solului, utilizarea lor
determinând sporuri însemnate de producţie în pajişti.
Pe pajiştile permanente se folosesc toate tipurile de îngrăşăminte organice, o pondere
mai mare având-o gunoiul de grajd, îngrăşămintele semilichide mustul de grajd şi îngrăşarea
prin târlire.
Gunoiul de grajd. Folosirea gunoiului de grajd pe păşuni reprezintă una dintre cele
mai importante măsuri de sporire a producţiei şi îmbunătăţire a compoziţiei floristice.
Gunoiul de grajd este un îngrăşământ organic complet, care îmbogăţeşte solul în humus, în
principalele elemente nutritive, în unele microelemente cât şi în microorganisme şi produse
ale metabolismului lor.
Conţinutul mediu în elemente fertilizante a acestui tip de îngrăşământ este de: 0,55 %
N; 0,22 % P2O5; 0,55 % K2O şi 0,23 % CaO (Maruşca T., 2014).
Calitatea gunoiului de grajd depinde de specia de animale de la care provine, cel mai bogat în
elemente fertilizante fiind gunoiul de ovine urmat de cabaline şi bovine, iar cel mai sărac este
cel rezultat de la porcine. Depozitarea şi fermentarea gunoiului de grajd se face într -un loc
special amenajat, numit platformă pentru gunoi. Fermentarea durează 3 – 5 luni, timp în care
se pierde 25 – 30% din greutatea iniţială a gunoiului (Maruşca T., 2014).
Un metru cub de gunoi cântăreşte 300 – 400 kg atunci când este proaspăt şi afânat,
700 kg când este proaspăt şi îndesat, 800 kg când este semifermentat şi 900 kg când este
fermentat şi umed.
Tabelul 6.1
Conţinutul gunoiului de grajd în azot substanţă activă
Tipul de gunoi Compoziţia chimică (% din masa proaspătă)
Azot (N) Apă Materii organice
Gunoi de cabaline 0,58 71 25
Gunoi de bovine 0,45 77 20
Gunoi de ovine 0,83 64 31
Gunoi fermentat 3-4 luni 0,55 77 17
Gunoi fermentat
complet (mraniţă) 0,98 79 14
Notă: fiecare 1000 Kg gunoi fermentat 3-4 luni contine aproximativ 5 Kg N s.a.
Cantitatea administrată este în funcţie de compoziţia floristică a pajiştilor, stadiul de

degradare a acestora, de cantitatea de gunoi de grajd disponibilă. Dozele recomandate variază
între limite largi şi anume de la 20 la 40 t/ha.
Atenţie!
Pentru pajiştile sub angajament APIA (măsurile 214/1, 214/2, 214/3.1 214/3.2
respectiv Măsura 10 „Plăţi de agro-mediu și climă”, Pachetul 2, 3, 4, 6, cu referire la
pajiști) utilizarea tradiţională a gunoiului de grajd este permisă până în echivalentul a
91
JUDEȚUL ARAD 2015
maxim 30-40 kg azot substanţă activă (N s.a.)/hectar. În această situaţie dozele

recomandate variază între limite largi şi anume de la 3,00 t/ha (gunoi fermentat complet
- mraniţă) la 6,67 t/ha (gunoi de bovine), a se vedea tabelul 6.2.
Utilizatorii au obligaţia de a respecta cantitatea maximă de azot conţinută în dejecţiile
împrăştiate (aplicate) anual.
Tabelul 6.2
Doza maxima de gunoi de grajd care poate fi aplicată pentru
limita de 30 Kg N s.a./ha
Tipul de gunoi de grajd Tone maxime aplicabile pe hectar pentru
limita de 30 Kg N s.a./ha
Gunoi de cabaline 5.16
Gunoi de bovine 6.67
Gunoi de ovine 3.60
Gunoi fermentat 3-4 luni 5.45
Gunoi fermentat complet (mraniţă) 3.00
Sursa: http://www.apia.org.ro/files/pages_files/Ghid_eco-cond_pt_2014_19_mai.pdf
Epoca optimă de aplicare este toamna la încheierea ciclului de păşunat. În felul acesta
pe lângă faptul că se obţin sporuri de producţii de 10 % faţă de fertilizarea din primăvară, mai
există avantajul că timpul de transport este mai lung, deci lucrarea poate fi efectuată în
condiţii mai bune şi că precipitaţiile din iarnă antrenează mai bine elementele nutritive în sol.
Primăvara devreme se poate administra gunoi de grajd fâneţelor şi eventual
acelor tarlale de pe pajişte pe care se va intra târziu la păşunat.
Gunoiul de grajd este indicat a se administra bine fermentat. Acest lucru este necesar
întrucât el se aplică la suprafaţă. Se recomandă ca gunoiul de grajd să se repartizeze cât mai
uniform pe păşune. În felul acesta se evită îmburuienarea păşunii prin înmulţirea plantelor
nitrofile nevaloroase, acolo unde prin împrăştiere neuniformă a căzut o cantitate mai mare de
gunoi.
Durata de remanenţă a gunoiului este de 4-5 ani în funcţie de doza aplicată, calitatea
îngrăşământului, compoziţia floristică a pajiştii. Sporurile cele mai mari de recoltă se obţin în
anul I, spor ce scade treptat de la un an la altul.
Gunoiul de grajd este mai bine valorificat când se administrează împreună cu doze mici de
îngrăşăminte chimice.
ATENŢIE!
Pe pajiştile care sunt sub angajament APIA, fermierii trebuie să respecte
perioadele în care aplicarea îngrăşămintelor este interzisă şi să asigure o distribuire
uniformă a îngrăşămintelor.
Conform art. 3 din Anexa la Programul de acţiune pentru protecţia apelor împotriva
poluării cu nitraţi din surse agricole, aprobat prin Hotărârea nr. 964 din 13 octombrie 2000
privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi
proveniţi din surse agricole, este interzisă aplicarea îngrăşămintelor organice şi/sau minerale
în perioadele în care cerinţele culturii agricole faţă de nutrienţi sunt reduse (intervalul de timp
92
JUDEȚUL ARAD 2015
în care temperatura medie a aerului este de sub 5 oC) sau când riscul de percolare/scurgere la
suprafaţă este mare.
Datele calendaristice pentru începutul şi sfârşitul perioadei de interdicţie în aplicarea
îngrăşămintelor pe pajişti (mineral, organic solid şi organic lichid), sunt prezentate în tabelul
6.3 (http://www.apia.org.ro/files/pages_files/Ghid_eco-cond_pt_2014_19_mai.pdf )
Tabelul 6.3
Datele calendaristice pentru începutul şi sfârşitul perioadei de interdicţie
în aplicarea îngrăşămintelor pe pajişti
Tip de îngrășământ Perioada de interdicţie
Îngrăşăminte organice solide 1 noiembrie -15 martie

Îngrăşăminte organice lichide şi îngrăşăminte 1 octombrie -15 martie
minerale
Sursa: http://www.apia.org.ro/files/pages_files/Ghid_eco-cond_pt_2014_19_mai.pdf
“Perioadele de interdicţie nu sunt valabile în cazul dejecţiilor animaliere proaspete

produse şi depuse direct pe teren în urma paşunatului, pentru care se va examina
oportunitatea limitării duratei de păşunat şi „încărcării”, mai ales în perioada hibernală. De
asemenea, aceste perioade închise nu se iau în considerare în cazul resturilor vegetale sau al
altor tipuri de produse organice reziduale rămase pe sol.
Obligaţia de a stabili un plan de fertilizare şi de a completa un caiet de evidenţe a
aplicărilor pe câmp a fertilizanţilor cu azot, organici şi minerali o au fermierii. Documentele
pentru evidenţa tipurilor şi modului de aplicare a îngrăşămintelor este, de asemenea, în
sarcina fermierilor”.
Îngrăşăminte organice semilichide (tulbureala de grajd).

Îngrăşăminte organice semilichide provin din adăposturile de bovine prevăzute cu un
sistem de evacuare hidraulică a dejecţiilor sau prin spălarea cu jet de apă a padocurilor de la
taberele de vară. Aceste îngrăşăminte sunt bogate în azot şi în potasiu; conţinutul în fosfor
este însă scăzut.
Îngrăşăminte organice semilichide sunt împrăştiate, pe pajişti, cu maşini speciale în
doze de 20-30m3/ha, primăvara devreme sau toamna târziu. Dacă se aplică primăvara,
păşunatul este permis numai după o perioadă de 4-5 săptămâni.
Această fertilizare are un efect remanent de 2-3 ani.
Târlirea pajiştilor cu animalele

Târlirea reprezintă un mod de fertilizare a pajiştilor care se execută direct cu
animalele. Astfel animalele, care sunt ţinute închise în perioada de odihnă peste zi dar mai
ales în timpul nopţii, lasă pe sol însemnate cantităţi de dejecţii lichide şi solide.
Astfel de terenuri se întâlnesc des în jurul saivanelor, a stânelor. Se pune deci
problema folosirii acestor dejecţii în scopul sporirii valorii pajiştilor, a producţ iilor, cu atât
mai mult cu cât cantitatea acestor dejecţii este considerabilă.
93
JUDEȚUL ARAD 2015
Pentru a se realiza fertilizarea prin târlire animalele sunt ţinute mai multe nopţi pe
acelaşi teren, în nişte locuri îngrădite, numite târle.
Suprafaţa strungii, târlei, se calculează în raport cu specia sau numărul animalelor.
S=Nxs
unde: - s este suprafaţa rezervată unui animal; N- numărul de animale din turmă.
Târlirea se execută pe întreg sezonul de păşunat cu o intensitate de maximum 2-3
nopţi o oaie/1m2 pe pajişti cu covor vegetal valoros, sau 4-6 nopţi o oaie /1m2 pe pajişti
degradate.
Târlirea se execută cu toate speciile de animale, revenind ca echivalent 2-3 nopţi
1UVM/6m2 pe pajişti valoroase sau 4-6 nopţi pe pajişti degradate.
Depăşirea pragului de 6-8 nopţi o oaie/1m2 sau 1UVM/6m2 duce la degradarea
accentuată a covorului vegetal prin apariţia speciilor de buruieni nitrofile (ştevia, urzica, etc.)
cât şi la poluarea apelor, solului, peisajului, îmbolnăvirea animalelor şi alte neajunsuri.
Fig. 6.9. Târlirea cu oile – localitatea Dieci

(foto original)
În nopţile în care se realizează târlirea se acumulează cantităţi suficiente de elemente

nutritive, care să determine sporirea procentului de participare în covorul ierbos a unor specii
cu valoare foarte mare cum sunt: Lolium perenne, Trifolium repens, Trifolium pratense.
Menţinerea animalelor pe târlă se realizează cu ajutorul unor garduri mobile numite
porţi de târlire (sau ţarcuri, oboare, garduri). Acestea au 3-4m lungime, 1,3m înălţime fiind
prevăzute cu 4-5 bare orizontale şi şipci oblice pentru asigurarea rezistenţei.
Porţile din plasă de sârma cu rame metalice uşoare 21-23 kg au o durabilitate mai
mare, sunt uşor de manipulat şi de fixat în pământ, costul lor amortizandu-se în 2-3 ani. Cu
asemenea porţi, schimbarea târlei (ocolului) se face de un singur om într-un timp relativ scurt.
94
JUDEȚUL ARAD 2015
Pentru realizarea unor sporuri mari şi menţinerea acestui spor cât mai îndelungat, se
recomandă să se execute scheme de târlire care să cuprinsă întreaga suprafaţă ce poate fi
fertilizată prin târlire în cicluri de cinci ani.
Exemplu:
De exemplu, târla sau strunga pentru 150 de oi va avea o suprafaţă de 150 m2. Dacă porţile de
strungă se mută odată la 5 zile, în intervalul de păşunat de 194 de zile, strunga se mută de 39
de ori. Dacă înmulţim suprafaţa strungii (150 m2) cu 39 rezultă că în intervalul de păşunat de
194 de zile se poate fertiliza o suprafaţă de 5.850.000m2.
Suprafaţa târlei Schema fertilizării prin târlire

= 150 mp
(10/15m)
necesar 5 zile
pentru150 oi
150 de oi
Suprafaţa totală de
pajişte fertilizată, prin
Pajişte târlire în intervalul de
fertilizată păşunat (194 de zile) =
prin 5.850.000mp
târlire Fig. 6.10. Schema fertilizării prin târlire – cu 150 de oi
Sursa: Luminiţa Cojocariu, 2014, Cultura pajiştilor şi a plantelor furajere –note de curs
Efectul târlirii se resimte 2-5 ani. Astfel prin mutarea succesivă a târlei, în sezonul
de păşunat (în decursul unui an), se poate fertiliza o suprafaţă destul de mare de pajişte.
Cerinţa principală a lucrării de administrare a îngrăşămintele este ca acestea să fie
distribuite cât mai uniform. Uniformitatea distribuţiei are importanţă mare, căci o distribuţie
neuniformă face ca în unele zone cantitatea de îngrăşământ să fie mai mică, neasigurându-se
efectul de îngrăşare scontat, iar în altele să fie concentraţii prea mari de îngrăşământ,
provocând prin aceasta poluarea locală a solului.
Mijloacele tehnice pentru aplicarea îngrăşămintelor se vor alege cu mare atenţie, în
funcţie de felul şi starea îngrăşămintelor, de metoda aplicată pentru dozare şi aplicare
propriu-zisă, de felul acţionării, de capacitate.
ATENŢIE!
 Pe pajiştile care sunt sub angajament APIA (măsurile 214/1, 214/2,

214/3.1 214/3.2, respectiv Măsura 10 „Plăţi de agro-mediu și climă”,
95
JUDEȚUL ARAD 2015
Pachetul 2, 3, 4, 6, cu referire la pajiști) utilizarea tradiţională a gunoiului

de grajd este permisă până în echivalentul a maxim 30, respectiv 40 kg
azot substanţă activă (N s.a.)/hectar, a se vedea Caietul de
Agromediu/APIA
6.2.2. Alte lucrări de îmbunătăţire a pajiştilor
Combaterea buruienilor
În alcătuirea covorului ierbos al pajiştilor alături de gramineele şi leguminoasele
furajere perene participă şi speciile din grupa "diverse" sau „alte specii”, unele dintre acestea
au valoare furajeră scăzută, iar altele sunt practic neconsumate de animale, sau prezintă un
grad ridicat de toxicitate.
Fig. 6.11. Pajiști invadate de lăstăriș și specii neconsumate de animale în pajişte -Dieci
(foto original)
Apariţia şi înmulţirea buruienilor în vegetaţia pajiştilor este favorizată de

manifestarea în exces sau deficit a unor factori ecologici, precum şi de gospodărirea
necorespunzătoare a pajiştilor: neexecutarea lucrărilor de curăţare, nefolosirea unei
încărcături cu animale adecvate producţiei pajiştei, neschimbarea locurilor de odihnă şi
adăpost pentru animale, fertilizarea neuniformă cu îngrăşăminte organice sau chimice,
recoltarea cu întârziere a fâneţelor, folosirea la supraînsămânţare a unor seminţe infestate cu
buruieni, etc.
Practic trebuie considerate buruieni vegetaţia neconsumată de animale şi plantele din
familia Juncacee şi Cyperacee (rogozuri şi pipiriguri) cât şi speciile din alte familii botanice
Speciile de rogozuri şi pipiriguri prezente în unele pajişti analizate ajung la
dimensiuni foarte mari, iar după moartea plantelor, formează muşuroaie greu de distrus.
În general rogozurile în faza tânără au o valoare mai mare, dar atunci, primăvara,
excesul de umiditate împiedică ajungerea la ele. Prin maturizare valoare furajeră a
96
JUDEȚUL ARAD 2015
rogozurilor scade foarte mult astfel încât după apariţia inflorescenţelor şi când terenul s -a
uscat şi poate fi păşunat, valoarea furajeră a acestor plante este echivalentă cu valoarea
furajeră a paielor.
Rogozurile au un conţinut scăzut în calciu ceea ce produce îmbolnăviri ale
sistemului osos. Conţinutul ridicat în siliciu determină scăderea consumabilităţii acestora.
Acest lucru este amplificat şi de faptul că multe specii sunt acoperite cu perişori tari
impregnaţi cu siliciu, care irită mucoasa bucală şi intestinală provocând animalelor grave
leziuni.
Majoritatea speciilor care fac parte din grupa plantelor din alte familii botanice sunt
neconsumate de animale.
Folosirea neraţională a pajiştilor, supraîncărcarea acestora, intrarea prea devreme cu
animalele la păşunat sau scoaterea prea târziu a animalelor de pe păşune, lipsa unor lucrări
elementare de îngrijire, fac ca plantele din alte familii botanice, neconsumate de animale, să
devină dominante.
Recomandări:
Pentru îmbunătăţirea pajiştilor recomandăm combaterea speciilor
neconsumate de animale din păşuni, prin cosiri repetate şi eliberarea terenului de
resturile vegetale.
Această operaţiune este obligatorie după fiecare ciclu de păşunat şi cu
precădere înainte ca speciile nedorite să fructifice, evitând astfel proliferarea lor.
Obligatoriu, primăvara înainte de intrarea cu animalele pe păşune se fac cosiri
de curăţire a pajiştii.
Fig. 6.12. Pajişte din localitatea Dieci care necesită lucrări de curăţire
(foto original)
97
JUDEȚUL ARAD 2015
Lucrări ce se execută în timpul păşunatului

În timpul pășunatului animalele lasă în urma lor o serie de dejecţii solide și lichide,
care reprezintă, în anumite situații, unicul fertilizant al pajiștilor. De aceea această sursă de
elemente nutritive, pentru vegetaţia pajiștilor, nu trebuie irosită ci trebuie folosită judicios.
În cazul pășunatului cu oile vegetația pajiștilor beneficiază, aproape în totalitate, de
acest fertilizant natural. Fac excepție suprafețele de pajiști situate în zone cu exces de
precipitații, pe versanți și terenuri cu pante mari, unde îngrășămintele sunt spălate la baza
pantelor.
În schimb în cazul pășunatului cu erbivore mari (vaci, cai, bivoli) care lasă pe sol
dejecţii solide ce pot acoperi o suprafaţă mare (25 – 40 cm2), acţiunea acestor tipuri de
fertilizanți naturali poate crea neajunsuri mari, întrucât favorizează dezvoltarea speciilor
nitrofile, lipsite de valoare economică și mari neuniformităţi în compoziţia floristică a
pajiștilor.
Dacă dejecţiile nu se împrăştie, după un timp, dispar toate leguminoasele şi cca 75 % dintre
graminee.
Un alt neajuns este şi faptul că dejecţiile sunt focare de infecţii.
De aceea impunem ca pe pajiştile folosite de către animale, după fiecare ciclu de
păşunat dejecţiile solide să fie împrăştiate; în mod special în pajiştile unde păşunează vacile.
Fig. 6.13. Necesitatea împrăștierii dejecțiilor animaliere în pajiştea -Dieci

(foto original)
După ce animalele au fost scoase de pe păşune rămân o serie de plante neconsumate.

Aceste plante sunt cele pe care animalele le ocolesc. Rămânând pe pajişte ele pot forma
seminţe şi ca atare proliferează. De aceea ele trebuiesc îndepărtate prin cosire. Operaţia este
obligatorie, ca şi precedenta, după fiecare ciclu de păşunat.
În timpul păşunatului, pe parcelele unde au fost scoase animalele, trebuie să se
execute o serie de lucrări care să ducă la îmbunătăţirea compoziţiei floristice, la refacerea cât
mai rapidă a plantelor, la sporirea producţiei de masă verde pe unitatea de suprafaţă, la
asigurarea zooigienei.
Recomandări:
- cosirea resturilor nepăşunate după ce animalele au părăsit tarlaua, ceea ce
împiedică fructificarea şi deci înmulţirea plantelor slabe din punct de vedere
furajer, neconsumate de animale.
98
JUDEȚUL ARAD 2015
Împrăştierea dejecţiilor animaliere, prezintă cel puţin trei avantaje legate de faptul că:
se împiedică astfel crearea condiţiilor de dezvoltare a buruienilor nitrofile nevaloroase, care
s-ar putea dezvolta în jurul acestora; se realizează o anumită fertilizare a pajiştilor; se înlătură
focarele de infecţie cu viermi paraziţi.
Toate aceste măsuri, aplicate în complex, au ca efect creşterea valorii economice a
păşunii respective.
Supraînsămânţarea
La stabilirea amestecurilor se vor lua în considerare speciile mai valoroase existente
în covorul ierbos, care se vor completa prin supraînsămânţare cu altele, pentru realizarea unui
echilibru între graminee şi leguminoase, între graminee cu talie înaltă şi cele cu talie scundă
şi alte criterii.
Pentru completarea golurilor şi proliferarea plantelor valoroase, recomandăm
supraînsămânţarea cu specii valoroase corespunzătoare condiţiilor ecologice specifice.
În amestecurile destinate înfiinţării sau reinsamântării pajiştilor utilizate ca păşune,
se introduce un procent mai mare de specii de talie joasă, cu o mare capacitate de lăstărire,
rezistente la călcat; spre deosebire de amestecuri pentru fâneaţă sau cu folosire mixtă în care
predomină specii de talie înaltă.
Alegerea speciilor şi stabilirea procentului de participare a fiecărei specii în cadrul
amestecului
În alegerea speciilor se ţine seama de unele caracteristici biologice (forma de
creştere, talia, ritm de dezvoltare, vivacitate) şi de cerinţele lor ecologice ). Fiecare specie are
cerinţele ei faţă de mediu şi se dezvoltă cel mai bine dacă acestea sunt satisfăcute.
Procentul de participare a fiecărei specii în amestec se stabileşte în funcţie de:
 valoarea furajeră a specie;
 de direcţia de evoluţie pe care dorim să o imprimăm pajiştii;
 de concurenţa între specii.
Epocile de supraînsămânţare sunt, atât primăvara cât mai devre me, imediat ce se
poate lucra în câmp, cât şi în luna august până la începutul lunii septembrie. Cantităţile
de sămânţă utilă la hectar s-au stabilit în funcţie de densitatea covorului existent şi epoca
supraînsămânţării.
Pentru supraînsămânţare este suficientă o prelucrare superficială a solului pe adâncimea
de 2-5 cm cu ajutorul grapelor cu discuri sau colţi rigizi. Se utilizează una din aceste tipuri de
grape sau un agregat format din amândouă, în funcţie de textura, structura, gradul de tasare şi
umiditatea solului.
99
JUDEȚUL ARAD 2015
Tabelul 6.4.
Principalele specii de plante, bune furajere cultivate la noi în țară
Graminee perene Leguminoase perene

Agropyron pectiniforme – pir cristat Lotus corniculatus – ghizdei
Bromus inermis – obsigă nearistată Medicago sativa – lucerna albastră
Dactylis glomerata – golomăţ Onobrychis viicifolia – sparcetă
Festuca arundinacea – păiuş înalt Trifolium hybridum – trifoi corcit
Festuca pratensis – păiuş de livadă Trifolium pratense – trifoi roşu
Festuca rubra – păiuş roşu Trifolium repens - trifoi alb
Lolium perenne – raigras peren
Phalaris arundinacea – ierbăluţă
Phleum pratense – timoftică
Poa pratensis – firuţă
Pentru semănat se foloseşte sămânţă de cea mai bună calitate, cu o puritate şi o

germinaţie ridicată.
Calcularea normei de semănat comportă două faze: calcularea normei de semănat în
cultură pură, calcularea normei de sămânță pentru fiecare specie din amestec (Vîntu și colab.,
2004).
Norma de sămânță în cultură pură (N), în kg/ha:
N= DxMMB/Su
unde:
- D este numărul de boabe germinabile la mp;
- MMB este masa a 1000 de boabe (g);
- Su este sămânța utilă.
Samânţa utilă (Su) se determină după formula:
Su= PxG/100
unde:
P este puritatea semintelor (%);
G este facultatea de germinatie (%).
Calcularea cantității de sămânță (C):
C= NxK/100
unde:
N este norma de semănat în cultură pură (kg/ha);
K este procentul de participare în amestec.
În tabelul 6.5. se prezintă principalele date necesare calculării cantităţii de sămânţă
pentru principalele specii de graminee şi leguminoase recomandate în vederea înfiinţării
pajiştilor semănate.
100
JUDEȚUL ARAD 2015
Tabelul 6.5.
Elemente necesare în vederea calculării normelor de semănat

(după Bărbulescu, 1980)
Specia Densitatea MMB Puritatea G erminaţia Norma de
(boabe (g) Clasa semănat
germinabil I II III I II III (kg/ha
e la m2) sămânță
utilă)
Alopecurus pratensis 2000-3000 0,7-1,0 80 70 60 85 70 60 21
Arrhenatherum elatius 700-1000 2,8-3,6 95 90 80 85 80 70 27
Bromus inermis 700-1000 3,5-4,4 95 90 85 85 80 70 34
Dactylis glomerata
ela elatius 1500-2500 0,8-1,5 90 85 80 85 75 65 23
Festuca pratensis
ppratensis 1500-2000 1,6-2,4 95 90 85 85 80 70 35
Festuca rubra 1500-2500 1,2-2,5 95 90 80 85 80 60 37
Lolium multiflorum 1000-1500 2,0-2,4 97 95 90 90 85 75 28
Lolium perene 1000-1500 2,0-2,5 97 95 90 90 85 75 28
Phleum pratense 2000-3000 0,3-0,5 96 94 90 90 85 75 10
Poa pratensis 5000-7000 0,3-0,4 90 85 80 85 75 65 21
Trisetum flavescens 3000-4000 0,3-0,5 80 70 70 80 70 60 14
Lotus corniculatus 1000-1500 1,2-1,5 97 96 94 85 75 60 17
Medicago sativa 700-900 1,5-2,3 98 96 94 84 80 70 15
Onobrychis viciifolia 300-400 12,0-15,0 98 96 94 80 70 60 47
Trifolium hybridum 1500-2000 0,6-0,8 97 95 90 85 75 65 12
Trifolium pratense 700-900 1,0-2,2 98 96 53 90 85 70 13
Trifolium repens 1500-2000 0,6-0,8 97 95 90 85 80 70 12
De regulă supraînsămânţarea se realizează cu specii valoroase din punct de vedere

furajerrepens
corespunzătoare
repens condiţiilor ecologice specifice zonei respective și se face pentru
completarea golurilor din covorul ierbos, rezultate în urma distrugerii mușuroaielor,
nivelărilor, defrișării vegetației lemnoase sau acolo unde vegetația este rară și de slabă
calitate.
Pentru supraînsămânțarea pajiștilor în scopul ameliorării calității și producției
acestora, norma de sămânță la hectar este cuprinsă între 30-35 kg, păstrând proporțile de
participare cât și speciile din amestec.
Tabelul 6.6.
Amestecuri recomadate pentru supraînsămânțarea pajiștilor
Amestecul 1
Specia % de participare Kg/ha
Lolium perenne 30 8
Poa pratensis 10 7
Festuca pratensis 20 6
Dactylis glomerata 10 10
Trifolium repens 25 10
Lotus corniculatus 5 5
Amestec 2
Specia % de participare Kg/ha
Lolium perenne 30 8
Poa pratensis 10 7
101
JUDEȚUL ARAD 2015
Festuca pratensis 10 6
Dactylis glomerata 20 10
Trifolium repens 20 10
Lotus corniculatus 10 5
ATENŢIE
Nu vor fi realizate însămânţări de suprafaţă sau supraînsămânţări pe pajiştile
aflate sub angajament APIA (măsurile 214/1, 214/2, 214/3.1, 214/3.2, respectiv Măsura
10 „Plăţi de agro-mediu și climă”, Pachetul 2, 3, 4, 6, cu referire la pajiști). Se pot face
doar în cazurile când unele suprafeţe sunt afectate accidental şi doar cu specii din flora
locală.
Este interzis aratul sau discuitul pajiştilor existente în cadrul fermelor care au
angajamente APIA în derulare.
Lucrările de îmbunătăţire necesare pe pajiştile aparţinătoare Comunei Dieci sunt

specificate în următoarele fişe.
LUCRĂRILE DE ÎMBUNĂTĂȚIRE PROPUSE ÎN PAJIŞTILE

DIN LOCALITATEA DIECI
Trupul de pășune/parcelă descriptivă Volumul lucrărilor de îmbunătățire (ha) Suprafețe
de
protecție
Combaterea eroziunii solului
Tăierea arboretelor, scoaterea
Nivelarea mușuroaielor
Înlăturarea vegetației
Combaterea plantelor
dăunătoare și toxice
Drenări, desecări
arbustive
cioatelor
Nr. Suprafața Total

Denumire
crt. (ha) (ha)
1 Trupul de pășune 1
Dieci:
PS 1882 46.68 Da Da Da Da Da 174.64
PS 1883 13.22
PS 1884 6.35
PS 1254 21.47
PS 1261 20.64
PS1270 39.26
PS 1271 5.56
PS 1257 17.55
PS 1361 3.91
Dieci:
PS 1237 14.66 Da Da Da Da Da 15,48
PS 1236 0.35
PS 1361/1 – parţial 0.47
102
JUDEȚUL ARAD 2015
Dieci:
PS 1890 42,47 Da Da Da Da Da 42,47
Dieci:
PSL 257 35,14 Da Da Da Da Da Da 90,17
PSL 253 17.65
PSL 269 parţial 11.76
PSL264 6.55
PSL 247 6.17
PS 223 6.70
PSL 229 3.20
PSL 231 1.51
PS 233 1.49
Dieci:
PSL 317 15.34 Da Da Da Da Da Da 66,50
PS 299 0.55
PS 303 0.30
PS 301 0.16
PS 293 0.30
PS 290 3.41
PSL 287 0.88
PS259 9.61
PS 312 0.35
PS 281 3.16
PS 284 1.01
PS 299 0,55
PS 308 1.52
PS 305 2.08
Dieci:
PS 994/5 5.5254 Da Da Da Da Da 5.5254
Dieci:
PS 1461 31,00 Da Da Da Da Da Da 78,07
PS 1446 16.00
PS 953/1 1.45
PS 953/2 15.89
PS 1440 0.41
PS 1442 0.75
PS 1016 10.26
PSL 1018 2.31
Dieci:
PS 1671 7.2298 Da Da Da Da Da Da 7.2298
Dieci:
PS 1842 75.99 Da Da Da Da Da Da 133,27
PS1299 4.89
PS 1291 0.79
PS 1757 2.25
103
JUDEȚUL ARAD 2015
PS 1854 21.1099
PS 1859 28.2400
Trupul de pășune/parcelă descriptivă Volumul lucrărilor de îmbunătățire (ha)
Fertilizare organică
Fertilizare chimică
Supraînsămânțare
Reînsămânțare
Nr. Suprafața
Denumire
crt. (ha)
1 Trupul de pășune 1 Dieci: 174.64

PS 1882 46.68 Da Da Da
PS 1883 13.22
PS 1884 6.35
PS 1254 21.47
PS 1261 20.64
PS1270 39.26
PS 1271 5.56
PS 1257 17.55
PS 1361 3.91
2 Trupul de pășune 2 Dieci: 15,48
PS 1237 14.66 Da Da Da
PS 1236 0.35
PS 1361/1 – parţial 0.47
PS 1890 42,47 Da Da Da
PSL 257 35,14 Da Da Da
PSL 253 17.65
PSL264 6.55
PSL 247 6.17
PS 223 6.70
PSL 229 3.20
PSL 231 1.51
PS 233 1.49
PSL 317 15.34 Da Da Da
PS 299 0.55
PS 303 0.30
PS 301 0.16
PS 293 0.30
PS 290 3.41
PSL 287 0.88
PS259 9.61
PS 312 0.35
PS 281 3.16
PS 284 1.01
PS 299 0,55
PS 308 1.52
104
JUDEȚUL ARAD 2015
PS 305 2.08
PS 994/5 5.5254 Da Da Da
PS 1461 31,00 Da Da Da
PS 1446 16.00
PS 953/1 1.45
PS 953/2 15.89
PS 1440 0.41
PS 1442 0.75
PS 1016 10.26
PSL 1018 2.31
PS 1671 7.2298 Da Da Da
PS 1842 75.99 Da Da Da
PS1299 4.89
PS 1291 0.79
PS 1757 2.25
PS 1854 21.1099
PS 1859 28.2400

DIN LOCALITATEA CROCNA
de
protecție

Drenări, desecări
arbustive
cioatelor

Denumire
crt. (ha) (ha)
Crocna:
PSPD 348 0.31
PSL 347 1.07 Da Da Da Da Da 5,66
PSPD 350 2.60
PSPD 330 1.26
PS 329 0.42
Crocna:
PS 393 0.50
PS 390 0.45 Da Da Da Da Da 8,80
PS 389 0.20
PS 386 0.40
105
JUDEȚUL ARAD 2015
PS 370 2.46
PS 364 1.29
PSL 388 0.76
PS 383 0.56
PS 359 0.32
PS 382 0.77
PSL 809 1.09
Crocna:
PS 415 6.82
PS 416 4.09 Da Da Da Da Da 16.91
PSL 414 2.25
PS 406 1.11
PS 409 1.23
PS 413 0.34
PS 394 0.82
PS 412 0.25
Crocna: 27,57
PS 453 9.82
PSL 455 0.17 Da Da Da Da Da
PS 461 1.54
PSL 445 7.26
parţial 505 7.32
PS 462 0.20
PSPD 456 0.81
PS 442 0.06
PS 503 0.39
Crocna:
parţial PS 505 96.72 105,06
PSPD 485 0.30 Da Da Da Da Da
PSPD 486 0.05
PS 513 7.89
Crocna:
PS 742 10.68 26,32
PSL 803 1.00 Da Da Da Da Da
PSL 735 1.50
PSL 801 0.39
PSL 734 0.08
PSL 736 1.28
PS 733 2.84
PS 731 2.25
PS 745 0.55
PSL 738 0.57
PS 424 4.73
PS 740 0.45
Crocna:
PS 565 5.85
106
JUDEȚUL ARAD 2015
PS 885 0.64 Da Da Da Da Da 30,59

PS 896 4.77
PSL 708 4.45
PS 690 0.53
PS 687 0.57
PS 652 0.76
PS 680 0.38
PSL 694 0.08
PSL 650 0.68
PS 657 1.76
PS 659 1.17
PS 648 0.89
PSL 643 2.57
PS 1585 0.41
PSL 563 0.35
PS 887 1.19
PS 652 0.76
PS 687 0.56
PS 680 0.38
PS 691 0.19
PS 679 0.86
PS 556 0.79
Crocna:
PS 933 4.58
PS 1491 0.75 Da Da Da Da Da 36,33
PS 903 6.57
PS 934 1.64
PS 902 0.29
PS 901 0.48
PS 928 4.71
PS 912 0.40
PSL 919 0.70
PS 921 1.15
PS 931 0.31
PS 871 4.09
PSL 872 0.40
PS 881 1.89
PS 867 0.50
PS 864 1.54
PS 851 3.59
PS 855 0.07
PS 856 0.10
PS 857 0.36
PS 859 0.73
PS 863 0.74
PS 861 0.28
PS 879 0.46
Crocna:
PS 1523 0.2948 Da Da Da Da Da 0.2948
107
JUDEȚUL ARAD 2015
Crocna:
PS 1629 0,9888
PS 1461 - parţial 18,21 Da Da Da Da Da 64,20
PS 1641/1 22.41
PS 1641/2 1.78
PS 1469 9.23
PS 953/3 11.59
Reînsămânțare
Nr. Suprafața
Denumire
crt. (ha)
1 Trupul de pășune 1 Crocna: 5,66

PSPD 348 0.31 Da Da Da
PSL 347 1.07
PSPD 350 2.60
PSPD 330 1.26
PS 329 0.42
PS 393 0.50
PS 390 0.45 Da Da Da
PS 389 0.20
PS 386 0.40
PS 370 2.46
PS 364 1.29
PSL 388 0.76
PS 383 0.56
PS 359 0.32
PS 382 0.77
PSL 809 1.09
3 Trupul de pășune 3 Crocna: 16.91
PS 416 4.09
PSL 414 2.25
PS 406 1.11
PS 409 1.23
PS 413 0.34
PS 394 0.82
PS 412 0.25

PSL 455 0.17
PS 461 1.54
PSL 445 7.26
parţial 505 7.32
PS 462 0.20
108
JUDEȚUL ARAD 2015
PSPD 456 0.81

PS 442 0.06
PS 503 0.39
5 Trupul de pășune 5 Crocna:
parţial PS 505 105,06 Da Da Da
PSPD 485 96.72
PSPD 486 0.30
PS 513 0.05
0.10
PS 742 10.68 Da Da Da
PSL 803 1.00
PSL 735 1.50
PSL 801 0.39
PSL 734 0.08
PSL 736 1.28
PS 733 2.84
PS 731 2.25
PS 745 0.55
PSL 738 0.57
PS 424 4.73
PS 740 0.45
PS 885 0.64
PS 896 4.77
PSL 708 4.45
PS 690 0.53
PS 687 0.57
PS 652 0.76
PS 680 0.38
PSL 694 0.08
PSL 650 0.68
PS 657 1.76
PS 659 1.17
PS 648 0.89
PSL 643 2.57
PS 1585 0.41
PSL 563 0.35
PS 887 1.19
PS 652 0.76
PS 687 0.56
PS 680 0.38
PS 691 0.19
PS 679 0.86
PS 556 0.79
PS 1491 0.75
PS 903 6.57
PS 934 1.64
109
JUDEȚUL ARAD 2015
PS 902 0.29
PS 901 0.48
PS 928 4.71
PS 912 0.40
PSL 919 0.70
PS 921 1.15
PS 931 0.31
PS 871 4.09
PSL 872 0.40
PS 881 1.89
PS 867 0.50
PS 864 1.54
PS 851 3.59
PS 855 0.07
PS 856 0.10
PS 857 0.36
PS 859 0.73
PS 863 0.74
PS 861 0.28
PS 879 0.46
9 Trupul de pășune 9 Crocna: 0.2948
PS 1523 0.2948 Da Da Da
PS 1629 0,9888 Da Da Da
PS 1461 - parţial 18,21
PS 1641/1 22.41
PS 1641/2 1.78
PS 1469 9.23
PS 953/3 11.59

DIN LOCALITATEA REVETIȘ
de
protecție
Drenări, desecări
arbustive
cioatelor

Denumire
crt. (ha) (ha)
Revetiș:
PS 2105 16.61 Da Da Da Da Da 16.61
110
JUDEȚUL ARAD 2015
Reînsămânțare
Suprafața
Denumire
(ha)
Trupul de pășune 1 Revetiș: 16.61

PS 2105 16.61 Da Da Da
Pentru pajiștile aparţinătoare comunei Dieci (localitățile Dieci, Crocna și

Revetiș) se propun următoarele lucrări pe termen lung:
 Desecări;
 Forări de fântâni pentru adăpatul animalelor, dar şi pentru deservirea stânelor,
taberelor de vară, etc.
 Construirea de adăpători specializate;
 Garduri electrice pentru asigurarea păşunatului raţional, pe tarlale cu păstor electric
(panouri fotovoltaice pentru alimentare cu curent electric);
 Plantarea unor perdele arbori și arbuşti pentru protecţie împotriva vânturilor şi a
zăpezii, umbrare pentru animale, etc.
 Efectuarea unor construcţii pastorale: stâne, saivane, şoproane, spaţii de locuit pentru
îngrijitori, magazii, fânare, etc.
Aplicarea lucrărilor de îmbunătățire pe pajiști, trebuie întreprinse după un
calendar bine stabilit astfel încât lucrările să fie efectuate la momentul optim pentru o
îmbunătățire reală și utilă a pajiștilor, fără a aduce prejudicii prin volumul lucrărilor
de îmbunătățire aplicate.
Pentru a respecta cele amintite mai sus recomandăm orientarea utilizatorilor de pajiști
după calendarul prezentat mai jos.
111
JUDEȚUL ARAD 2015
CALENDARUL LUCRĂRILOR PE PAJIȘTILE APARȚINĂTOARE COMUNEI

DIECI, JUDEȚUL ARAD
- în acord cu legislaţia în vigoare
IANUARIE
Nu vor fi realizate însămânţări de suprafaţa sau supraînsămânţări. Se pot face însămânţări cu specii din
flora locală doar în cazurile când unele suprafeţe sunt afectate accidental şi doar cu specii locale
(Măsura 214/1, 214/2, 214/3.1, 214/3.2, respectiv Măsura10/1, 10/2 , 10/2.1, 10/2.2, 10/3, 10/3.1,
10/3.2, 10/6).
FEBRUARIE
Acţiuni pe teren:
Continuarea curăţirii pajiştilor, respectiv defrişării vegetaţiei lemnoase în "ferestrele" iernii, dacă
vremea o permite. Vegetaţia nedorită trebuie adunată de pe pajişte;
Transportul gunoiului de grajd şi aplicarea lui. Utilizarea tradiţională a gunoiului de grajd este permisă
până în echivalentul a maxim 30, 40 kg azot substanţă activă (N s.a.)/hectar (Măsura 214/1, 214/2,
214/3.1, 214/3.2 respectiv Măsura10/1, 10/2, 10/2.1, 10/2.2, 10/3, 10/3.1, 10/3.2, 10/6) a se vedea
Ghidul - Agro-mediu/APIA, respectiv Măsura 10 „Plăţi de agro-mediu și climă”/APIA ;
Aplicarea amendamentelor pe sărături sau soluri acide;
Aplicarea îngrăşămintelor chimice complexe din formele 16-16-16 sau 22-11-11 (NPK) pe pajiştile
permanente, îndeosebi unde dorim să începem păşunatul mai devreme. Pe pajiştile care sunt sub
angajament APIA (Măsura 214/1, 214/2, 214/3.1, 214/3.2 respectiv Măsura10/1, 10/2 , 10/2.1, 10/2.2,
10/3, 10/3.1, 10/3.2, 10/6) utilizarea pesticidelor şi a fertilizanţilor chimici este interzisă;
Curățarea canalelor de desecare, acolo unde este cazul, dacă solul nu este acoperit;
Interzicerea păşunatului, îndeosebi cu oile şi caprele, pentru a preveni degradarea solului şi rărirea
prematură a covorului ierbos.
MARTIE
Acţiuni pe teren:
Se continuă defrişarea vegetaţiei lemnoase;

Împrăştierea muşuroaielor şi nivelarea terenului;
Se continuă, unde este cazul, transportul şi aplicarea gunoiului de grajd şi al amendamentelor;
Eliminarea excesului de umiditate temporara prin canale de desecare şi al excesului permanent prin
drenaje;
Începe plantarea arborilor pentru eliminarea umidităţii (unde este cazul - plopi, salcie), umbră la
animale sau delimitare tarlale ( unde este cazul);
Continuă aplicarea îngrăşămintelor chimice după topirea zăpezii (unde este cazul);
Se construiesc sau se refac drumurile de acces, pe păşune;
Se verifică sursa de apă, în vederea asigurării apei pentru adăpat pentru animale, din râuri sau fântâni.
Se vor realiza: captări, amenajări specifice, puţuri, jgheaburi etc.
Se vor realiza ( acolo unde este cazul) construcţii uşoare pentru adăpostirea animalelor ( tabere de
vară). În cazul în care ele există se va trece la dezinfectarea şi repararea acestora. Adăposturile vor fi
112
JUDEȚUL ARAD 2015
dimensionate după numărul animalelor iar acolo unde este cazul vor fi prevăzute cu instalaţii de
colectare şi distribuţie a dejecţiilor şi alte utilităţi.
Se vor repara şi dezinfecta stânele, saivanele, etc.
APRILIE
Acţiuni pe teren:
Încheierea acţiunilor de împrăştiere a muşuroaielor, defrişării vegetaţiei lemnoase dăunătoare şi

nivelarea terenului;
Încheierea fertilizării cu gunoi de grajd şi aplicarea amendamentelor ( daca este cazul);
Continuarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare ( eliminarea excesului de umiditate);
Continuarea aplicării îngrăşămintelor chimice ( daca este cazul);
Lucrări de supraînsămânţare a pajiştilor cu covor ierbos degradat (acolo unde este cazul);
Eliminarea crengilor uscate la arborii izolaţi de pe păşuni;
Finalizarea lucrărilor de plantare arbori pentru umbră, împrejmuiri sau desecări biologice (acolo unde
este cazul);
Reparaţii la alimentările cu apă (puţuri, jgheaburi etc.,) podeţe, drumuri, garduri de împrejmuire,
adăposturi pentru animale, stâni şi alte dotări pentru sezonul de păşunat;
Începerea sezonului de păşunat pe păşuni după data de 20 aprilie şi respectarea păşunatului pe specii şi
categorii de animale.
Păşunatul începe când solul e bine zvântat. Păşunile inundate nu trebuie păşunate mai devreme de 2
săptămâni de la re-tragerea apelor APIA (Măsura 214/1, 214/2, 214/3.1, 214/3.2 respectiv Măsura10/1,
10/2, 10/2.1, 10/2.2, 10/3, 10/3.1, 10/3.2, 10/6);
Este interzis aratul şi discuitul pajiştilor sub angajament APIA APIA (Măsura 214/1, 214/2, 214/3.1,
214/3.2 respectiv Măsura10/1, 10/2, 10/2.1, 10/2.2, 10/3, 10/3.1, 10/3.2, 10/6);
Respectarea încărcăturii optime de animale la hectar.
MAI
Utilizatorii de pajişti au obligaţia să respecte încărcătura minima de animale pe hectar (0,3 UVM).
Păşunatul se efectuează cu maxim 1,0 UVM (Unitate Vită Mare) - maxim o bovină la hectar (Măsura
214/1, 214/2, 214/3.2 respectiv Măsura10/1, 10/2, 10/2.1, 10/2.2) – a se vedea tabele de conversie.
Trebuie să se asigure o densitate optimă pe întreaga suprafaţă ( CP x suprafaţa pajiştii), pentru
prevenirea păşunatului excesiv, care conduce la reducerea ratei de refacere a păşunii, scăderea
producţiei de iarba şi a cantităţii de iarba consumată de animale în ciclurile următoare de păşunat.
Planificarea succesiunii de păşunat a tarlalelor (păşunatul continuu) cu respectarea următoarelor
criterii:
a. conducerea turmelor pe un anumit traseu, care din când în când este modificat. Astfel animalele nu
stau în acelaşi loc, ci păşunează pe locuri diferite şi în aceiaşi zi şi în zile diferite;
b. păşunatul în front. În acest caz animalele sunt dirijate în deplasarea lor pe păşune de către un cioban
ce le permite înaintarea numai pe măsura consumării plantelor;
c. păşunatul continuu (liber) intensiv simplificat unde parcelarea este redusă în mod substanţial la 1 -2
parcele, delimitate prin bariere naturale ( canal, albia unui râu, garduri de arbuşti), drumuri, semne
convenţionale sau prin garduri, cu efect direct asupra diminuării cheltuielilor ocazionale de parcelare şi
alimentare cu apă.
Se respectă păşunatul cu speciile de animale ( oi, capre, vaci, cai, bivoli) stabilite anterior, pentru a
preveni reducerea potenţialului productiv al pajiştii şi afectarea calităţii acesteia.
113
JUDEȚUL ARAD 2015
IUNIE
Acţiuni pe teren:
În zona de câmpie şi dealuri joase începe campania de combatere a principalelor buruieni din pajiştile,
respectiv plantele neconsumate de animale.
Începe recoltarea fânețelor si conservarea furajelor sub forma de siloz, semisiloz şi fân, în funcţie de
regimul pluviometric şi dotarea fermelor.
Nu se vor efectua lucrări mecanizate pe pajiştile sub angajament APIA (Măsura 214/2, 214/3.2
respectiv Măsura 10/2, 10/2.1, 10/2.2);
IULIE
Acţiuni pe teren:
Cositul poate începe doar după data de 1 iulie (Măsura 214/1, 214/2 respectiv Măsura 10/3, 10/3.1,);
Masa vegetală cosită trebuie adunată de pe suprafaţa fâneţei nu mai târziu de două săptămâni de la
efectuarea cositului (Măsura 214/1,214/2, respectiv Măsura 10/2, 10/2.1, 10/2.);
Prima coasă permisă după 31 IULIE (Măsura 214/3.1, respectiv Măsura 10/3, 10/3.1, pentru Cristelul
de câmp). Cositul se va realiza dinspre interiorul parcelei spre exteriorul acesteia. O bandă necosită sau
nepăşunată de 3 metri va fi lăsată pe marginile fiecărei parcele. Această bandă poate fi cosită / păşunată
după 1 SEPTEMBRIE;
Folosirea mixtă - păşunatul permis după prima coasă . Iarba cosită se adună în maxim 2 săptămâni de la
cosire (Măsura 214/1)
AUGUST
Acţiuni pe teren:
Cositul resturilor neconsumate şi împrăştierea dejecţiilor solide, după fiecare ciclu de păşunat;
Aplicarea fazială a azotului pentru pajiştile care nu sunt sub angajament APIA;
Agricultorii care utilizează pajişti permanente nu trebuie să ardă vegetaţia, inclusiv iarba rămasă după
cositul pajişti (GAEC 8), obiectivul acestei condiţii fiind menţinerea unui nivel minim de întreţinere a
solului prin protejarea pajiştilor permanente.
SEPTEMBRIE
Menţinerea pajiştilor permanente, prin asigurarea unui nivel minim de păşunat sau cosirea lor cel puţin
odată pe an (GAEC 7);
Nu este permisă tăierea arborilor solitari sau a grupurilor de arbori de pe terenurile agricole (GAEC 9);
Nici un tip de îngrăşământ nu poate fi aplicat pe terenuri acoperite de zăpadă, pe terenuri cu apă în
exces sau pe terenuri îngheţate. (Ordin Comun 1182/1270/2005,cerinţe pentru zonele vulnerabile la
nitraţi);
Nu vor fi folosiţi fertilizatori în apropierea resurselor de apă în conformitate cu următoarele indicaţii:
 1. Fertilizator solid – nu mai aproape de 6 m de apă.
114
JUDEȚUL ARAD 2015
 2. Fertilizator lichid – nu mai aproape de 30 m de apă.

 3. În apropierea staţiilor de captare a apei potabile, nu va fi folosit nici un tip de fertilizator la o
distanţă mai mică de 100 m faţă de staţia de captare a apei.
OCTOMBRIE
La sfârşitul lunii animalele se pregătesc sa iasă de pe păşune.
NOIEMBRIE
Este interzis a se intra cu animalele în pajişte, plantele din covorul vegetal au nevoie de o perioadă de
repaus.
DECEMBRIE
Este interzis a se intra cu animalele în pajişte, plantele din covorul vegetal au nevoie de o perioadă de
repaus.
SPECIFICARE:
Codul 214 reprezintă – Măsura de Agromediu din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, din cadrul Pilonul
2/Axa 2 GAEC reprezintă– Bune Practici Agricole şi de Mediu,
– SAPS Plăţile Directe (pe suprafaţă) din cadrul Pilonului 1,
Codul 10 reprezintă - Măsura10 – „Agro-mediu și climă” – fosta Măsură 214.
ATENŢIE
UTILIZAREA PESTICIDELOR ŞI A FERTILIZANŢILOR CHIMICI ESTE INTERZISĂ!
EXPLICAŢII:
214/1 (Pachetul1), respectiv 10 (Pachetul 1) – „Pajişti cu Înaltă Valoare Naturală”;
214/2 (Pachetul 2), respectiv 10 (Pachetul 2, Varianta 2.1 și Varianta 2.2) – „Pajişti cu Înaltă Valoare Naturală
- Practici Agricole Tradiţionale”;
214/3 (Pachetul 3: Varianta 3.1, Varianta 3.2), respectiv 10 (Pachetul 3, Varianta 3.1 și Varianta 3.2) – „Pajişti
importante pentru păsări”;
Măsura 10, Pachetul 6 – „Pajişti importante pentru fluturi” (Maculinea sp.)
[http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/programare-2014 2020/dezbatere/fise-masuri/plati-agro-mediu-
si-clima-Draft-v.1-28.02.2014.pdf]
115
JUDEȚUL ARAD 2015
FOLOSIREA PAJIŞTILOR
După aplicarea metodelor de îmbunătățire a pajiștilor permanente în continuare se va

acorda o atenție la fel de mare folosirii producției de iarbă, atât prin pășunat direct cu
animalele, cât și prin cosire în vederea conservării ei pentru sezonul rece sub formă de fân,
siloz, etc. sau a utilizării masei verzi pentru furajare la iesle.
6.3. Stabilirea încărcării cu animale a pajiştilor
Ritmul neuniform de repartizare a producţiei de iarbă pe păşuni face ca animalele să

aibă de regulă un surplus de hrană la începutul păşunatului şi să fie în criză la sfârşitul
sezonului. Rezolvarea acestui neajuns pe păşunile neamenajate se face pe două căi şi anume
reducerea treptată a efectivelor de animale scoase la păşunat sau hrănirea cu nutreţuri produse
în arabil (porumb verde, sfeclă, dovlecei, etc.) sau alte furaje însilozate (Maruşca T., şi colab.,
2014).
Stabilirea încărcăturii totale cu animale a unei păşuni (IAP) se face prin înmulţirea
suprafeţei păşunii (Sp) exprimată în hectare cu încărcarea păşunii, sau capacitatea de păşunat,
la 1 hectar pentru diferite specii sau categorii de animale.
6.4. Organizarea pășunatului pentru diferitele specii de animale
După ce am aplicat toate metodele de îmbunătăţire a covorului ierbos a unei pajişti,

după caz prin curăţire de vegetaţie dăunătoare, fertilizare organică şi chimică,
supraînsămânţare, reînsămânţare, amendare, etc., problema cea mai importantă rămâne
valorificarea producţiei de iarbă prin cosire şi / sau păscut cu animalele (Maruşca T. şi colab.,
2014 ).
De aceea trebuie să se acorde o atenţie la fel de mare metodelor de folosire ca şi
metodelor de îmbunătăţire a producţiei unei pajişti, pentru a se obţine rezultatele scontate.
Metodele de păşunat se clasifică în două categorii: păşunatul liber (continuu sau
neraţional) şi păşunatul raţional. Ambele metode au variante pentru exploatarea intensivă şi
extensivă.
Păşunatul continuu (liber) este sistemul de păşunat practicat, în zonă, din cele mai
vechi timpuri, fiind un sistem extensiv. Conform acestui sistem, animalele sunt lăsate să
pască pe păşune de primăvara devreme şi până toamna târziu - sistem practicat în zonă, unde
producţia pajiştilor permanente este mică şi neuniform repartizată pe cicluri de păşunat.
Perioada de secetă din vară duce la diminuarea producţiei în ciclurile trei şi patru.
În următorii ani, după ce se vor face toate lucrările de ameliorare a pajiştilor, unele
pajişti pot fi tarlalizate (în mod special blocurile fizice – cu subvenţii APIA) şi se va putea
trece la păşunatul raţional cu garduri electrice.
Recomandări:
Practicarea unor variante de raţionalizare a păşunatului continuu:
116
JUDEȚUL ARAD 2015
- conducerea turmelor pe un anumit traseu, care din când în când este modificat.
Astfel animalele nu stau în aceelaşi loc, ci păşunează pe locuri diferite şi în
aceiaşi zi şi în zile diferite;
- păşunatul în front. În acest caz animalele sunt dirijate în deplasarea lor pe
păşune de către un cioban ce le permite înaintarea numai pe măsura consumării
suficiente a plantelor;
- păşunatul continuu (liber) intensiv simplificat unde parcelarea este redusă în
mod substanţial la 1-2 parcele cu efect direct asupra diminuării cheltuielilor
ocazionale de parcelare şi alimentare cu apă.
În momentul în care producţia pajiştii se va îmbunătăţii considerabil se va putea

trece la organizarea unui păşunat raţional, pe anumite unităţi de exploatare.
Păşunatul raţional (prin rotaţie). Are ca principiu împărţirea păşunii în tarlale şi

intrarea succesivă cu animalele pe tarlale.
Organizarea unui păşunat raţional (prin rotaţie) presupune stabilirea numărului de
parcele (tarlale) în care se împarte pajiştea, suprafaţa acestora şi durata de timp cât stau
animalele pe tarla.
În această metodă păşunea este păscută doar pentru anumite perioade, intercalate cu
pauze care permit refacerea plantelor din pajişti (25-30 de zile).
Ciclul de păşunat se referă la durata de refacere a pajiştii şi durata păşunatului pe o
tarla. Astfel în intervalul de păşunat de 184 de zile (20.04.-20.10.), avem 4-6 cicluri de
păşunat în funcţie de evoluţia factorilor climatici. În general în zonă pe timpul verii vegetaţia
pajiştilor suferă foarte mult.
Şi această metodă prezintă mai multe variante:
O primă variantă – păşunatul dozat, pe care o recomandăm pentru pajiştile
permanente, cu producţii mai mici de 8 t/ha m.v. utilizate în mod special cu oile, se referă la
atribuirea unei suprafeţe mai mari de păşune, pe care animalele stau o periodă mai lungă de
timp. Suprafaţa tarlalei se calculează în funcţie de producţia păşunii şi de numărul de
animale. Tarlalele sunt utilizate în succesiune, conform figurii de mai jos.
Fig.6.14. Păşunatul dozat, în succesiune

(http://www.gazetadeagricultura.info/animale/ovine-caprine/12981-pasunatul-oilor.html)
117
JUDEȚUL ARAD 2015
Varianta intensivă - a păşunatului raţional constă în împărţirea păşunii în 8-12 tarlale

şi intrarea succesivă cu animalele pe tarlale. Această variantă este deja mai pretenţioasă şi se
recomandă acolo unde producţia păşunii depăşeşte 13-15 t/ha masă verde.
Conform Ordinului 544/2013 şi a literaturii de specialitate, pentru stabilirea
numărului de tarlale se face raportul între durata de refacere a vegetaţiei pajiştii şi durata
păşunatului pe o tarla:
N.t.= D.r. ÷ D.p.
în care:
 N.t. - numărul de tarlale;
 D.r. - durata de refacere a pajiştii (pentru regenerarea plantelor), cu variaţii
cuprinse între 24 şi 50 zile, în funcţie de numărul ciclului de păşunat, condiţiile
meteorologice, altitudine, tipuri de plante etc.;
 D.p. - durata de păşunat pe o tarla cu variaţii cuprinse între 3 şi 6 zile.
Numărul de tarlale se majorează cu 1-2, reprezentând tarlalele care se scot anual prin
rotaţie de la păşunat, pentru aplicarea metodelor de îmbunătăţire.
După stabilirea numărului de tarlale şi a suprafeţelor acestora se trece la delimitarea
tarlalelor.
Delimitarea tarlalelor – se realizează prin formele naturale ale reliefului (râuri, văi)
vegetaţia lemnoasă existentă (liziere, pâlcuri de arbori), drumuri, semne convenţionale sau
prin garduri.
Fig. 6.15. Delimitarea pajiștei - liziera pădurii / localitatea Crocna

(foto original)
118
JUDEȚUL ARAD 2015
Fig. 6.16. Garduri fixe și garduri electrice în pajiștea de la Crocna

(foto original)
Gardurile fixe sunt formate din stâlpi înalţi de 1,5 m de la suprafaţa solului, cu
distanța între ei de 3-4 m, pe care se fixează 3-4 rânduri de sârmă ghimpată sau şipci.
Gardurile interioare pot avea numai două rânduri de sârmă. Gardurile fixe sunt costisitoare ş i
necesită lucrări permanente de întreţinere.
Gardurile electrice – cu păstor electric, reprezintă soluţia cea mai bună pentru
organizarea păşunatului pe tarlale. În interiorul tarlalelor se pot delimita suprafeţe mai mici,
pe care animalele să stea 1-2 zile sau doar o jumătate de zi.
119
JUDEȚUL ARAD 2015
Fig. 6.16. Păşunatul în interiorul tarlalelor

(http://www.gazetadeagricultura.info/animale/ovine-caprine/12981-pasunatul-oilor.html)
Delimitarea între parcele se poate face şi prin garduri vii formate din foioase.
Gardurile sunt indispensabile din punct de vedere tehnologic, economic şi ecologic. Ele reduc
viteza vânturilor, asigură umbra pentru animale în zilele toride, păstrează umiditatea solului,
produc oxigen. Se recomandă următorii arbuşti: soc, lemn câinesc, gledice, sălcioară, cătină
albă, păducel, alun, etc.
Timpul de păşunat pe tarla prezintă de asemenea o importanţă deosebită. Se cunoaşte
faptul că animalele erbivore reuşesc, în câteva ore, să-şi procure necesarul de hrană. În rest se
plimbă bătătorind iarba şi solul. De aceea este indicat să se păşuneze dimineaţa 3-4 ore, să se
întrerupă păşunatul 2-4 ore ( timp în care animalele se odihnesc şi beau apă) şi să se reia după
- amiază de asemenea 3-4 ore.
În cazul păşunatului raţional (când se face tarlalizarea) păşunea se menţine la un nivel
productiv ridicat prin fertilizarea periodică, la fiecare 3-4 săptămâni cu îngrăşăminte pe bază
de azot, în doze de 50-60 kg/ha N. În timpul administrării îngrăşămintelor nu se întrerupe
păşunatul. Excepţie fac pajiştile care sunt sub angajament APIA. La acestea fertilizarea se va
face în funcţie de recomandările din pachetul accesat.
Avantajele sistemului raţional (în oricare din variante) de păşunat sunt:

- se limitează timpul petrecut de animale pe un anumit teritoriu;
- sporeşte producţia păşunilor ca urmare a faptului că plantele după folosire au timp
pentru refacere;
- ciclurile de păşunat determină o mai bună uniformizare a producţiilor în decursul
perioadei de vegetaţie;
- înlăturarea păşunatului selectiv prin faptul că animalele sunt obligate să consume toate
speciile, adică atât cele valoroase cât şi cele nevaloroase, ceea ce face ca procentul de
buruieni să se reducă şi deci să se îmbunătăţească compoziţia floristică a pajiştii;
- folosirea uniformă a întregii suprafeţe de păşunat, nemaiexistând suprafeţe
subpăşunate (cu plante nevaloroase) sau suprapăşunate (cu plante valoroase);
- sporeşte gradul de consumabilitate al plantelor;
- posibilitatea aplicării lucrărilor de îmbunătăţire a pajiştilor, inclusiv fertilizare, iri gare
etc.;
120
JUDEȚUL ARAD 2015
- animalele nu distrug ţelina şi în consecinţă nu se declanşează fenomene erozionale;

- obţinerea unor producţii mai mari la animale (lapte, carne) prin faptul că au la
dispoziţie tot timpul furajul în cantitatea şi de calitatea corespunzătoare;
- prevenirea îmbolnăvirii animalelor de parazitoze pentru că în intervalul de 25-30 zile
cât animalele lipsesc de pe tarla ouăle şi larvele paraziţilor sunt omorâte de acţiunea razelor
solare;
- posibilitatea grupării animalelor pe categorii omogene, ceea ce prezintă mari avantaje
din punct de vedere tehnic, economic, şi organizatoric.
Lucrări tehnice şi instalaţii

Pe pajişti unele împrejmuiri sunt deosebit de necesare pentru o mai bună exploatare a
covorului ierbos.
Aceste împrejmuiri, sub forma de garduri, servesc la delimitarea de tarlale, la
separarea unor fâneţe de păşuni, la împrejmuirea stânelor, taberelor de vară, a locuinţelor,
plantaţiilor, terenurilor degradate, a prăpăstiilor, a terenurilor mlăştinoase etc.
Intr-o economie prosperă, nu se poate renunţa la asemenea amenajări. Împrejmuirile
se execută, în general, din materiale locale (lemn, piatră), sau pot fi garduri din sârmă şi stâlpi
din beton.
În momentul în care se va trece la realizarea împrejmuirilor, acestea se vor face pe
baza unui plan ce va ţine cont de reglementările în vigoare; ORDIN 544 21/06/2013, art. 14,
alin (1) şi (2) ce prevede următoarele:
(1) Amplasarea gardurilor în vederea împărţirii pe tarlale a pajiştilor se va face conform
schiţei-hartă care cuprinde:
a) suprafeţele care se vor supraînsămânţa;
b) tarlalele situate pe pajişti permanente (pentru menţinerea compoziţiei
floristice printr-un păşunat raţional);
c) suprafeţele cu pajişti anuale/temporare;
d) suprafeţele utilizate ca fâneţe;
e) terenurile fragile care sunt susceptibile la eroziune;
f) cursurile de apă, şanturile, în care se pot înfiltra nutrienţi;
g) alte caracteristici naturale de peisaj.
(2) Gardurile temporare reprezintă un sistem eficient pentru păşunatul raţional al tuturor
ierburilor, modalitate rapidă de a regla suprafaţa de pajişte la cerinţele reale ale animalelor, de
a păstra densitatea optimă a animalelor şi pentru gestionarea corectă a cantităţii de masă
verde consumată de către animale.
Gardul electric constituie un mijloc foarte eficient pentru organizarea păşunatului pe
tarlale, pentru delimitarea parcelelor sau pentru protejarea împotriva animalelor sălbatice.
Acest echipament funcţionează pe principiul producerii unor şocuri de tensiune înaltă,
dar de intensitate joasă şi de foarte scurtă durată, asupra animalului care atinge conductorul
gardului, prin închiderea unui circuit electric între conductor şi pământ prin corpul
animalului.
Gardurile electrice moderne folosesc pentru alimentare baterii de acumulatoare care
sunt menţinute în stare de încărcare cu instalaţii cu panouri fotovoltaice.
121
JUDEȚUL ARAD 2015
Generatoarele de impulsuri sunt construcţii electronice compacte care au rolul de a

transforma curentul preluat de la sursa de alimentare în curent cu impulsuri de tensiune
ridicate, la intensitate scăzută şi de foarte scurtă durată.
Parametrii pe care trebuie să-i realizeze un generator de impulsuri la nivelul lungimii
totale a conductorului sunt: tensiunea minimă a impulsului de 2000 V, tensiunea impulsului
pentru oi poate ajunge până la 4.000 V; energia impulsului cuprinsă între 1 şi 5 J; perioada
dintre două impulsuri cuprinsă între 1 şi 1,5 secunde; durata impulsului de maxim 25
milisecunde.
Drept conductori pentru garduri electrice se folosesc: conductori din sârmă zincată cu
diametru cuprins între 1,5 şi 2,5mm; conductori rotunzi acoperiţi la exterior cu împletitură
din liţe de cupru cu diametrul exterior cuprins între 2,5 şi 12,5 mm; conductori sub formă de
panglică cu lăţimi cuprinse între 6 şi 40 mm. Lungimea conductorului pe care poate să-l
alimenteze un generator de impulsuri poate atinge chiar 30 km şi depinde de rezistenţa
specifică a conductorului şi de puterea generatorului de impulsuri folosit.
Ca stâlpi pentru gardul electric se pot folosi: stâlpii din lemn; stâlpii metalici; stâlpii
din fibre de sticlă sau mase plastice dure etc. Conductorii se fixează pe stâlpi folosind
izolatori.
La instalarea pe teren a gardului trebuiesc respectate indicaţiile din notiţa tehnică.
(http://pajisti-grassland.ro/proiecte/lucrari/ghid1.pdf).
Pe lângă avantajele legate de sporirea gradului de valorificare a ierbii prin păşunatul
porţionat cu "păstorul" electric se reduce numărul păstorilor care pot efectua alte lucrări
necesare pe pajişti în perioada de păşunat.
Fig.6.17. Garduri electrice (tip plasă) în pajiștea din localitatea Crocna

(foto original)
122
JUDEȚUL ARAD 2015
6.5. Căi de acces
La fiecare corp de pajişte trebuie să existe un drum de acces pe care să poată circula
mijloace auto şi mecanizate, ca să efectueze în bune condiţii, în sezonul primavără-vară-
toamnă, toate transporturile necesare, inclusiv pentru mersul animalelor la şi de la păşune.
De la drumul principal de acces la corpul de pajişti se vor deschide şi amenaja
drumuri în continuare, pe cât posibil la toate trupurile de pajişti, iar în interiorul fiecarui trup
se vor amenaja drumuri sau căi de acces simple, până la adăposturile de animale, la stâne, la
adăpători, depozite de furaje, silozuri etc.
La proiectarea şi execuţia drumurilor pastorale se ţine seama de unele criterii, şi
anume:
- drumul să servească pe cât posibil mai multor scopuri: pastorale, forestiere, turistice,
etc. ;
- să ofere posibilităţi de acces la o cât mai mare suprafaţă de pajişti;
- să traverseze cât mai puţine văi şi pâraie, în vederea reducerii volumului lucrărilor
de artă, poduri, podeţe etc. şi să evite complet locurile înmlăştinate;
- să fie pietruit, de la drumul de legătură până la corpul de pajişti;
- să solicite un cost redus pe fiecare kilometru.
În comuna Dieci, accesul pe pășuni este posibil atât pe drumuri principale cât și pe căi
de acces care aparțin altor categorii.
Fig. 6.18. Drum de acces în trupurile de pajiști – Ulița la Dănuțești, localitatea Dieci
(foto original)
123
JUDEȚUL ARAD 2015
Fig. 6.19. Drum de acces în trupurile de pajiști - Dieci

(foto original)
Accesul pe pajiștile situate pe teritoriul localității Dieci se poate face pe mai

multe tipuri de drumuri după cum urmează:
 Pentru trupul de pajiște 1 Dieci accesul la pajiști e posibil pe DJ 792E, DE
1888, DE 1247, DE 1246, DE 1885, DE 263, DE 1260, DE 1259, precum și pe
drumuri de acces în interiorul parcelelor
 Pentru trupul de pajiște 2 Dieci accesul la pajiști e posibil pe DE 1247, DE
1259, precum și pe drumuri de acces în interiorul parcelelor
1888, DE 1889, precum și pe drumuri de acces în interiorul parcelelor
1144, DE 291, DE 285, DE 261, DE 280, DE 187, DE 188, DE 220, DE 244,
DE 240, DE 235, DE 224, DE 217, DE 247, DE 230, DE 250, DE 207,
precum și pe drumuri de acces în interiorul parcelelor
DE 1144, DE 298, precum și pe drumuri de acces în interiorul parcelelor
 Pentru trupul de pajiște 6 Dieci accesul la pajiști e posibil pe DE 1010,
 Pentru trupul de pajiște 7 Dieci accesul la pajiști e posibil pe DE 793, DC
1605, DC 1469, DE 1470, DE 1463, DE 955, DE 1443, , DE 1441, DE 1769,
124
JUDEȚUL ARAD 2015

2669 precum și pe drumuri de acces în interiorul parcelelor
2005, DE 1885, DE 1856, DE 1847, DE 1833, DE 1840, DE 1318, DE 1317,
DE 1315, DE 1870, DE 1843, DE 2033, precum și pe drumuri de acces în
interiorul parcelelor.
Accesul pe pajiștile situate pe teritoriul localității Crocna se poate face pe mai multe
tipuri de drumuri după cum urmează:
 Pentru trupul de pajiște 1 Crocna accesul la pajiști se face pe DE 128, DE

DE 356, DE 821, DE 304, precum și pe drumuri de acces în interiorul
parcelelor
 Pentru trupul de pajiște 2 Crocna accesul la pajiști e posibil pe DE 136, DE
DE 373, 785, DE 376, DE 380, DE 766, DE 392, DE 389, DE 122, DE 124,
DE 391 și pe drumuri de acces în interiorul parcelelor
765, DE 427, precum și pe drumuri de acces în interiorul parcelelor
508, DE 507, DE 514, DE 446, precum și pe drumuri de acces în interiorul
parcelelor
701, DE 892, DE 897, DE DE 868, DE 689, DE 661, DE 658, DE 566, DE
569, DE 694, DE 507, DE 610, precum și pe drumuri de acces în interiorul
parcelelor
 Pentru trupul de pajiște 9 Crocna accesul la pajiști e posibil pe DC 1605, DC
1505, precum și pe drumuri de acces în interiorul parcelelor
 Pentru trupul de pajiște 10 Crocna accesul la pajiști e posibil pe DC 1605,
DE 955, DE 963, DE 1463, DE 1470, DE 1630, DE 1462, DE , precum și pe
drumuri de acces în interiorul parcelelor
125
JUDEȚUL ARAD 2015
Fig. 6.20. Drum de acces în interiorul parcelelor de pajiște - Crocna

(foto original)
6.6. Construcții zoopastorale și surse de apă
O lucrare de deosebită importanţă se referă la asigurarea apei pe păşune. Modul de

amenajare depinde de sursa de apă. Cel mai indicat este folosirea surselor de apă naturale
(râuri, izvoare, fântâni) dar, care să nu fie poluate. Se cunoaşte că producţiile obţinute de la
animale sunt mult influenţate de calitatea şi cantitatea apei.
În general, animalele beau multă apă, cantităţile consumate fiind condiţionate de mai
mulţi factori. Astfel, cu cât animalele sunt mai grele şi dau producţii mai mari de lapte, vor
consuma mai multă apă. De asemenea, consumul de apă este în strânsă legătură cu conţinutul
de substanţă uscată ingerată. În mod obişnuit, pentru 1kg SU ingerată, bovinele au nevoie de
4-5 l apă, iar ovinele şi cabalinele de 2-3 l apă.
Când adăpatul se face în râuri (Fig.6.21. și Fig.6.22) trebuie amenajată o porţiune de
râu unde animalele să aibă acces fără a fi periclitate de accidentări.
Recomandăm pietruirea porţiunilor respective pentru a preîntâmpina înmlăştinarea.
126
JUDEȚUL ARAD 2015
Fig. 6.21. Adăpătoare – Valea Șara - Dieci

(foto original)
Fig. 6.22. Adăpătoare – Criș - Dieci

(foto original)
127
JUDEȚUL ARAD 2015
Dacă se face adăparea în jgheaburi cu apă permanentă de la izvoare, (a căror debit

trebuie să fie superior consumului de apă al animalelor), locul trebuie să fie pietruit şi
prevăzut cu pantă de asemenea pentru prevenirea înmlăştinării. Exemplu de bune practici în
TP.4 Dieci – Fig. 6.23.
Fig. 6.23. Adăpătoare – izvor – TP.4 - Dieci

(foto original)
În localitatea Crocna, principala sursă de apă provine din numeroasele izvoare

răspândite în zonă. În TP.4 Crocna (Ciobasca) există un sistem foarte eficient de aducere a
apei, prin conducte, de la izvorul din pădure. Apa este colectată într-un recipient, ulterior (cu
ajutorul unei pompe) este transportată prin conducte în adăpătorile pentru oi. În acest fel se
evită trecerea prin pădure cu oile și oile au în permanență apă de băut.
Recomandăm extinderea acestui sistem și în alte trupuri de pajiști, de pe teritoriul
administrativ al comunei Dieci.
128
JUDEȚUL ARAD 2015
Fig. 6.24. Izvor – TP.4 – Crocna (Ciobasca)

(foto original)
Tot adăpători (jgheaburi) se fac şi atunci când adăpatul se face din fântâni. La
construirea adăpătorilor trebuie să se ţină seama de câteva elemente pentru ca adăpatul să se
desfăşoare în bune condiţii şi cât mai repede.
În continuare prezentăm câteva date orientative cu privire la dimensiunile necesare
pentru adăpători, în eventualitatea în care se dorește construirea unor adăpători.
129
JUDEȚUL ARAD 2015
Tabelul 6.7.
Date necesare pentru calcularea lungimii adăpătorilor
Necesar Lăţimea de jgheab Timpul necesar pentru
zilnic Adăpat pe o Adăpat pe ambele adăparea unui animal
Specia (1 apă) latură laturi (minute)
Cornute mari şi cai 40-45 0,5 1,2 7-8
Tineret bovin-cabalin 25-30 0,4 1,0 5-6
Oi şi capre 4-5 0,2 0,5 4-5
Tineret ovin 2-3 0,2 0,5 4-5
Porci 8-10 0,2 0,5 4-5
Tabelul 6.8.
Date referitoare la cerinţele adăpătorilor, în funcţie de specie (cm)
Specia Adâncimea adăpătorii Lăţimea Înălţimea de la pământ
sus jos
Cornute mari 35 35 25 40-60
Cai 35 40 30 60-70
Oi şi capre 20 30 25 25-35
Porci 25 30 25 20-30
Lungimea adăpătorii (L) este dată de formula:

Nxtxs
L , în care:
T
N – numărul de animale care urmează să se adape;
t – timpul necesar pentru adăparea unui animal (minute)
s – frontul de adăpare necesar pentru un animal în metri;
T – timpul necesar pentru adăparea unei turme, care este de 60 minute.
Jgheaburile sau ulucile de adăpat trebuie să îndeplinească unele condiţii şi anume:

 să aibă în totalitatea lor o lungime care să asigure adăpatul tuturor animalelor care
sunt pe acea păşune;
 fiecare jgheab să aibă o poziţie perfect orizontală;
 să nu fie aşezate direct pe pământ, ci pe suporţi la o înălţime de 30-50 cm;
 să poată fi golite integral pe perioada de iarnă sau pentru igienizare.
Amplasarea jgheaburilor de adăpat se face pe un loc deschis, mai larg, pentru ca

cireada să se poată deplasa şi adăpa cu mai multă uşurinţă. De dorit este ca adăparea să se
facă pe ambele părţi ale jgheaburilor, dar dacă acest lucru nu este posibil, se poate face şi
numai pe o singură parte.
130
JUDEȚUL ARAD 2015
Fig. 6.25. Adăpătoare pentru vaci și bivoli – la ieșirea din localitatea Dieci
(foto original)
Fig. 6.26. Adăpătoare pentru bivoli – localitatea Dieci

(foto original)
131
JUDEȚUL ARAD 2015
Fig. 6.27. Adăpătoare pentru oi în TP.4– localitatea Dieci (la Cotărci)

(foto original)
În pajiștile aparţinătoare comunei Dieci există și surse de apă sub formă de fântâni,
prevăzute cu jgheaburi din tablă sau beton.
Recomandări:
- Verificarea anuală a sursei de apă: fântâni, surse de apă naturale -izvoare,
ape curgătoare;
- Înainte de a intra cu animalele pe păşune trebuie reparate şi dezinfectate
adăpătorile ( jgheaburile);
- Amenajarea locurilor de adăpat, în cazul în care adăpatul se face din râuri,
- Verificarea anuală a sursei de apă (fântâni), ce deservesc stânile;
- Forarea unor fântâni acolo unde este cazul.
Activitatea pastorală cere încă destul de multe braţe de muncă, atât pentru lucrările de
îmbunătăţire a pajiştilor, cât mai ales pentru exploatarea lor, inclusiv recoltatul fânului şi
îngrijirea şi deservirea animalelor.
Păstorul de vite sau ciobanul are un rol important în cadrul activităţii pastorale, de
aceea lor trebuie să li se creeze condiţii de locuit corespunzătoare.
Pentru personalul care deserveşte animalele, încăperile de locuit se pot construi ataşate de
celelalte construcţii zoopastorale, stâne, grajduri, tabere de vară, magazii sau amenaja ca
adăposturi speciale.
Asemenea tipuri sau modele de locuinţe sau adăposturi pot varia de la un etaj
altitudinal la altul, după zone, după numărul oamenilor ce urmează să locuiască în ele şi după
132
JUDEȚUL ARAD 2015
felul şi numărul animalelor ce le deservesc. Este de dorit ca asemenea locuinţe să-şi păstreze
din punct de vedere arhitectural întregul specific local.
Stânele
Sunt construcţii unde se face prepararea laptelui de oaie şi a brânzeturilor şi unde au
ciobanii locuinţa de vară.
Se amplasează construcţia lângă sursa de apă sau se are în vedere posibilitatea de a
aduce apa la stână prin conducte sau forarea de fântâni. Amplasarea stânei este legată şi de
existenţa unei căi de acces, drum sau potecă. De la stână trebuie, pe cât posibil, să fie vedere
largă spre trupul de păşune. Stâna se aşează cu spatele către vântul dominant şi cu celarul
orientat către nord sau nord-est, nord-vest, pentru că e necesar ca în această încăpere să fie în
permanenţă răcoare, să nu fie în bătaia directă a razelor solare. La stână şi în jurul ei es te
necesară în permanenţă o mare curăţenie.
Activitatea la stânele cu oi mulgătoare este legată de aşa numita strungă, amenajare
pentru muls şi pentru separarea oilor mulse de cele nemulse. Se consideră că sistemul
strungilor fixe nu este bun, pentru că stând prea mult într-un loc, se distruge complet
vegetaţia ierboasă şi nu mai cresc decât buruieni nitrofile ca: urzici (Urtica dioica), ştevii
(Rumex sp.), şi altele. Strunga trebuie sa fie mutată și ea la fiecare 2-4 zile în alt loc, toate
porţiunile de pajişte din apropierea stânei putând fi fertilizate prin târlire, prin mutarea
strungii.
Pentru muncitorii care lucrează la îmbunătăţirea pajiştilor se construiesc adăposturi
ţinând seama de numărul de ani în care se va lucra cu un număr sporit de muncitor i şi de
destinaţia ce urmează a se da adăpostului (va rămâne ca atare sau se va transforma în
magazie, adapost pentru tineretul taurin, grajd pentru tauri sau pentru vaci înainte de fătare
etc).
În zonă, locuinţele pentru oameni nu se amenajează în pajişti, muncitorii care
lucrează pe pajişte seara se retrag, având case în sat.
Excepţie fac ciobanii care rămân şi peste noapte lângă oi.
În Dieci, bovinele, cabalinele și bivolii sunt duse vara la păşune şi nu au nevoie de
adăposturi, pentru că stau în permanenţă în parcela unde păşunează, făcând în acelaşi timp şi
fertilizarea prin târlire, iar pe timpul unor intemperii se adăpostesc de obicei sub arbori.
Recomandări:
- Amenajarea stânelor, magaziilor, locuinţelor şi sau adăposturilor pentru îngrijitori,
acolo unde se impune și se dorește asta;
- Reamenajarea şi dezinfectarea grajdurilor, taberelor de vară, acolo unde este cazul;
- Amenajarea strungii (amenajare pentru muls).
133
JUDEȚUL ARAD 2015
CAPITOLUL VII
DESCRIERE PARCELARĂ
Trupul de pajişte 1 – Dieci
U.A.T. Trup Parcele descriptive Suprafața TP Categorie de Unitate de Configurație

de (ha) folosință relief
pajiște
Dieci TP1 PS 1882, PS 1883, 174.64 Pășune Câmpie Plană și
PS 1884, PS 1254 , înaltă, înclinată.
PS 1261, PS1270, dealuri Teren vălurit
PS 1271, PS 1257, joase
PS 1361
Altitudine: Min: 166 m, Max: 242 m, Medie: 195 m Expoziție: Predominant V, NV
Înclinație: Min: 0, Max: 18%, Medie: 7,36% Sol: conform studiu pedologic,
Tip pajiște: pajiști de câmpie și dealuri joase
Graminee: Lolium perenne (10%), Poa pratensis (15%), Bromus inermis (1%), Cynosurus cristatus (5%),
Cynodon dactylon (2%), Agrostis capillaris (5%,), Alopecurus pratensis (2%), Agropyron repens (5%),
Botriochloa ischaemum (2%), Festuca valesiaca (8%),..
Leguminoase: Trifolium repens (5%),Trifolium pratense (0,5%), Lotus corniculatus (0,5%), Ononis
spinosa(0,1%) Vicia tetrasperma L. (0,1%).
Diverse plante, între care și plante dăunătoare: Carduus nutans L., Salvia pratensis L., Cichorium intybus,
Achillea millefolium, Taraxacum officinale, Plantago media, Plantago lanceolata, Rumex acetosa, Xanthium
spinosum, Carex hirta L., Dipsacus laciniatus, Daucus carota, Matricaria chamomilla, Euphorbia cyparissias,
Juncus effusus, Ranunculus repens, Leontodon autumnalis. Pteridium aquilinum,…
Grad de acoperire cu vegetație –70- 100 %
Încărcarea cu animale – în prezent pajiștile suportă o CP de maxim 1 UVM, însă prin lucrări de ameliorare se
poate mări producția pajiștilor cu 20-30%. În anul I capacitatea maximă de pășunat este de 1 UVM. Pentru
următorii ani CP se calculează conform formulei: Î.A. = P.d. / (C.i. x Z.p.).
Vegetația lemnoasă: este prezentă izolat, pâlcuri
Lucrări executate: cosire resturi vegetale neconsumate, nivelare mușuroaie, aplicare sporadică a îngrășămintelor
organice/minerale
Lucrări propuse:
Aplicarea îngrășămintelor minerale/organice (conform unui plan de fertilizare avizat),
Eliminarea excesului de umiditate, acolo unde este prezent, prin decolmatarea canalelor de de secare, prin drenuri
sau săparea de puțuri absorbante ori prin plantarea unor specii de salcie și plop,
Nivelarea mușuroaielor,
Înlăturarea vegetației arbustive de fiecare dată când aceasta se instalează sau acolo unde este deja prezentă,
Supraînsămânțare golurilor rezultate după nivelarea mușuroaielor, decolmatare sau unde vegetația este rară,
Cosirea resturilor vegetale neconsumate de către animale, înainte de fructificare,
Combaterea plantelor dăunătoare și toxice,
Asigurare sursă de apă pentru adăpatul animalelor care pășunează, acolo unde nu există.
Amenajare (împrejmuire) cu gard electric.
OBS. Pentru organizarea, îmbunătățirea, dotarea și folosirea pășunilor se va ține cont de recomandările
prezentate în capitolul VI și se va respecta Calendarul de activități din prezentul amenajament pastoral !!
134
JUDEȚUL ARAD 2015

pajiște
Dieci TP2 PS 1237, PS 1236, 15,48 Pășune Câmpie Plană și
PS 1361/1 – parţial înaltă, înclinată.
dealuri Teren vălurit
joase
Altitudine: Min: 192 m, Max: 223 m, Medie: 210 m Expoziție: Predominant E, SE
Cynodon dactylon (2%), Festuca valesiaca (8%), Agrostis capillaris (5%,), Al opecurus pratensis (2%),
Agropyron repens (5%), Botriochloa ischaemum (2%), Festuca pratensis (7%),
Leguminoase: Trifolium repens (5%),Trifolium pratense (0,5%), Lotus corniculatus (0,5%), Ononis
spinosa(0,1%) Vicia tetrasperma L. (0,1%).
Vegetația lemnoasă: este prezentă izolat, în pâlcuri.
organice/minerale.
Lucrări propuse:
Eliminarea excesului de umiditate, acolo unde este prezent, prin decolmatarea canalelor de desecare, prin drenuri
OBS. Pentru organizarea, îmbunătățirea, dotarea și folosirea pășunilor s e va ține cont de recomandările
135
JUDEȚUL ARAD 2015
Trupul de pajişte 3 - Dieci

pajiște
Dieci TP3 PS 1890 42,47 Pășune Câmpie Plană și
înaltă, înclinată.
joase
Altitudine: Min: 198 m, Max: 254 m, Medie: 231 m Expoziție: Predominant SE, E
Înclinație: Min: 0,81%, Max: 19,67%, Medie: 8,71% Sol: conform studiu pedologic,
Leguminoase: Trifolium repens (7%),Trifolium pratense (2%), Lotus corniculatus (0,5%), Ononis spinosa (0,1%)
Vicia tetrasperma L. (0,1%).
Vegetația lemnoasă: este prezentă izolat, pâlcuri
organice/minerale
Lucrări propuse:
136
JUDEȚUL ARAD 2015

pajiște
Dieci TP4 PSL 257, PSL 253, 90,17 Pășune dealuri și Plană și
PSL 269 parţial, podișuri înclinată.
PSL264, PSL 247, înalte Teren vălurit
PS 223, PSL 229,
PSL 231, PS 233
Altitudine: Min: 219 m, Max: 408 m, Medie: 286 m Expoziție: Predominant S, SV, V
Tip pajiște: pajiști de dealuri și podișuri înalte – pășuni de dealuri mediu productive, mezofile-mezoxerofile
Graminee: Agrostis capillaris (25%), Cynosurus cristatus (6%), Festuca rubra (12%), Poa nemoralis (8%),
Bromus inermis (2%), Anthoxanthum odoratum (5%), Trisetum flavescens (7%,), Alopecurus pratensis (2%),
Dactylis glomerata (5%), Botriochloa ischaemum (2%), Holcus lanatus (1%),..
Leguminoase: Trifolium repens (7%),Trifolium pratense (2%), Lotus corniculatus (0,5%), Trifolium hybridum
(0,1%), Trifolium dubium (0,1%).
Diverse plante, între care și plante dăunătoare:, Cichorium intybus, Achillea millefolium, Taraxacum officinale,
Plantago media, Plantago lanceolata, Rumex acetosa, Xanthium spinosum, Carduus nutans L., Carex hirta L.,
Dipsacus laciniatus, Daucus carota, Matricaria chamomilla, Euphorbia cyparissias, Veronica chamaedrys,
Încărcarea cu animale – în prezent pajiștile suportă o CP de maxim 0,76 UVM, însă prin lucrări de ameliorare se
poate mări producția pajiștilor cu 20-30%. În anul I capacitatea maximă de pășunat este de 0,76 UVM. Pentru
Vegetația lemnoasă: este prezentă în pâlcuri mari. O mare suprafață din pășune (16.26 ha) este împădurită cu o
consistența mai mare de 0,4. În TP4 unele parcele prezintă riscul de a se împăduri.
organice/minerale.
Au mai fost efectuate defrișări de arbuști. Există în continuare prezență mare de arbuști.
Lucrări propuse:
Amenajare (împrejmuire) cu gard electric,
Curățirea pomilor în pășunile livadă, scoaterea cioatelor și a copacilor uscați.
În pajiștile analizate există zone cu exces de umiditate și vegetație rară. In unele zone există un procent ridicat de
arbuști și porțiuni împădurite.
OBS. Pentru organizarea, îmbunătățirea, dotarea și folosirea pășunilor se va ține cont de recomandă rile
prezentate în capitolul VI și se va respecta Calendarul de activități din prezentul amenajament pastoral !
Suprafețele împădurite cu o consistență mai mare de 0,4 nu mai pot fi încadrate în prezent la categoria pășuni și nu mai
pot fi exploatate ca pășune. Pentru suprafețele ocupate efectiv de vegetație forestieră, conform Hotărârii nr.78/2015, Art.8
(4), descrierea vegetaţiei forestiere se realizează de către unităţi atestate în domeniul amenajării pădurilor şi se avizează de
către structura teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
137
JUDEȚUL ARAD 2015

pajiște
Dieci TP5 PSL 317, PSL 269 66,50 Pășune dealuri Plană și
parţial, PS 299, înalte înclinată.
PS 303, PS 301, Teren vălurit
PS 293, PS 290,
PSL 287, PS259,
PS 312, PS 281,
PS 284, PS 299,
PS 308, PS 305
Altitudine: Min: 196 m, Max: 322 m, Medie: 262 m Expoziție: Predominant S, SV, V
Diverse plante, între care și plante dăunătoare:, Cichorium intybus, Achillea millefolium, Taraxacum officinale,
Plantago media, Plantago lanceolata, Rumex acetosa, Xanthium spinosum, Carduus nutans L., Carex hirta L.,
Dipsacus laciniatus, Daucus carota, Matricaria chamomilla, Euphorbia cyparissias, Veronica chamaedrys,
Vegetația lemnoasă: este prezentă în pâlcuri mari. O parcelă din TP5 (0,92 ha) este împădurită cu o consistența
mai mare de 0,4. În TP5 unele parcele prezintă riscul de a se împăduri.
organice/minerale.
Lucrări propuse:
Amenajare (împrejmuire) cu gard electric,
În pajiștile analizate există un procent ridicat de arbuști și porțiuni împădurite.
138
JUDEȚUL ARAD 2015

pajiște
Dieci TP6 PS 994/5 5.5254 Pășune Câmpie Plană și
joase
Altitudine: Min: 188 m, Max: 226 m, Medie: 201 m Expoziție: Predominant S, SE
Înclinație: Min: 0,57%, Max: 24%, Medie: 9,92% Sol: conform studiu pedologic,
Vicia tetrasperma L. (0,1%).
Vegetația lemnoasă: este prezentă izolat, în pâlcuri.
organice/minerale. Au mai fost efectuate defrișări de arbuști.
Lucrări propuse:
prezentate în capitolul VI și se va respecta Calendarul de activități din prezentul amena jament pastoral !!
139
JUDEȚUL ARAD 2015

pajiște
Dieci TP7 PS 1461, PS 1446 , 78,07 Pășune Câmpie Plană și
Nedeea PS 953/1, PS 953/2, înaltă, înclinată.
PS 1440, PS 1442, dealuri Teren vălurit
PS 1016 , PSL 1018 joase
Altitudine: Min: 153 m, Max: 191 m, Medie: 177 m Expoziție: Predominant S, SE
Înclinație: Min: 0%, Max: 23%, Medie: 5,7% Sol: conform studiu pedologic,
Juncus effusus, Ranunculus repens, Mentha pulegium , Leontodon autumnalis,…
Vegetația lemnoasă: este prezentă izolat, în pâlcuri. În schimb este mult lăstăriș și vegetație arbustiferă.
Lucrări propuse:
arbuști și porțiuni cu mult lăstăriș.
140
JUDEȚUL ARAD 2015

pajiște
Dieci TP8 PS 1671 7.2298 Pășune Câmpie Plană și
Cariera înaltă, înclinată.
Teren vălurit
Altitudine: Min: 147 m, Max: 164 m, Medie: 154 m Expoziție: mixtă
Grad de acoperire cu vegetație –60- 80 %. Cariera ocupă cca. 1,7 ha.
Lucrări propuse:
Combaterea plantelor dăunătoare și toxice.
prezentate în capitolul VI și se va respecta Calendarul de activități din pr ezentul amenajament pastoral !!
141
JUDEȚUL ARAD 2015

pajiște
Dieci TP9 PS 1842, PS1299, 133,27 Pășune Câmpie Plană și
PS 1291, PS 1757, înaltă, înclinată.
PS 1854, PS 1859 dealuri Teren vălurit
joase
Înclinație: Min: 0%, Max: 21,95%, Medie: 5,84% Sol: conform studiu pedologic,
Cynodon dactylon (2%), Agrostis capillaris (8%,), Alopecuru s pratensis (1%), Agropyron repens (5%),
Leguminoase: Trifolium repens (10%),Trifolium pratense (2%), Lotus corniculatus (0,5%), Ononis spinosa
(0,1%)
Lucrări propuse:
142
JUDEȚUL ARAD 2015
Descrierea parcelară a trupurilor de pajiște din localitatea Crocna
Trupul de pajişte 1 – Crocna

pajiște
Crocna TP1 PSPD 348, 5,66 Pășune dealuri Plană și
PSL 347, PSPD350, înalte înclinată.
PSPD 330, PS 329 Teren vălurit
Altitudine: Min: 252 m, Max: 327 m, Medie: 289 m Expoziție: E, S, SV
Înclinație: Min: 2, 45%, Max: 37,9%, Medie: 15,67% Sol: conform studiu pedologic,
Diverse plante, între care și plante dăunătoare:, Plantago media, Plantago lanceolata, Rumex acetosa, Xanthium
spinosum, Carduus nutans L., Carex hirta L., Dipsacus laciniatus, Daucus carota, Matricaria chamomilla,
Cichorium intybus, Achillea millefolium, Taraxacum officinale, Euphorbia cyparissias, Veronica chamaedrys,
Vegetația lemnoasă: este prezentă în pâlcuri mari. Mai multe parcele din TP1 Crocna (6,16 ha) sunt împădurite
cu o consistența mai mare de 0,4. În TP1 unele parcele prezintă riscul de a se împăduri.
organice/minerale.
Lucrări propuse:
143
JUDEȚUL ARAD 2015

pajiște
Crocna TP2 PS 393, PS 390, 8,80 Pășune dealuri Plană și
PS 389, PS 386, înalte înclinată.
PSL 388, PS 383,
PS 359, PS 382,
PSL 809
Graminee: Agrostis capillaris (25%), Festuca rubra (12%), Poa nemoralis (5%), Cynosurus cristatus (10%),
Bromus inermis (2%), Anthoxanthum odoratum (7%), Trisetum flavescens (8 %,), Alopecurus pratensis (3%),
Diverse plante, între care și plante dăunătoare: Plantago media, Plantago lanceolata, Rumex acetosa, Xanthium
cu o consistența mai mare de 0,4. În TP2 unele parcele prezintă riscul de a se împăduri.
organice/minerale.
Lucrări propuse:
prezentate în capitolul VI și se va respecta Calendarul de activități din prezentul amenajament p astoral !
144
JUDEȚUL ARAD 2015
Trupul de pajişte 3 - Crocna

pajiște
Crocna TP3 PS 415, PS 416, 16.91 Pășune dealuri Plană și
PSL 414, PS 406, înalte înclinată.
PS 394, PS 412
Altitudine: Min: 236 m, Max: 364 m, Medie: 303 m Expoziție: Predominant SE, S
Graminee: Agrostis capillaris (25%), Festuca rubra (12%), Cynosurus cristatus (10%), Poa nemoralis (5%),
Leguminoase: Trifolium repens (8%),Trifolium pratense (2%), Lotus corniculatus (0,5%), Trifolium hybri dum
Vegetația lemnoasă: este prezentă în pâlcuri mari. În TP3 Crocna unele parcele prezintă riscul de a se împăduri.
organice/minerale.
Lucrări propuse:
145
JUDEȚUL ARAD 2015

pajiște
Crocna TP4 PS 453, PSL 455, 27,57 Pășune dealuri Plană și
PS 461, PSL 445, înalte înclinată.
parţial 505, PS 462, Teren vălurit
PSPD 456, PS 442,
PS 503
Altitudine: Min: 254 m, Max: 405 m, Medie: 327 m Expoziție: Predominant SE, S
cu o consistența mai mare de 0,4. În TP4 Crocna unele parcele prezintă riscul de a se împăduri.
organice/minerale.
Lucrări propuse:
prezentate în capitolul VI și se va respecta Calendarul de activități din pr ezentul amenajament pastoral !
146
JUDEȚUL ARAD 2015

pajiște
Crocna TP5 parţial PS 505, 105,06 Pășune dealuri Plană și
PSPD 485, înalte înclinată.
PSPD 486, PS 513, Teren vălurit
parţial PSPD 478
organice/minerale.
Au mai fost efectuate defrișări de arbuști și lucrări de combatere a ferigii. Există în continuare prezență mare de
arbuști și ferigă.
Lucrări propuse:
Amenajare și alte (împrejmuiri) cu gard electric, repararea celor existente.
arbuști și porțiuni cu mult lăstăriș și ferigă, precum și porțiuni împădurite.
147
JUDEȚUL ARAD 2015

pajiște
Crocna TP6 PS 742, PSL 803, 26,32 Pășune dealuri Plană și
PSL 735, PSL 801, înalte înclinată.
PSL 734, PSL 736, Teren vălurit
PS 733, PS 731,
PS 745, PSL 738,
PS 424, PS 740
Altitudine: Min: 211 m, Max: 344 m, Medie: 256 m Expoziție: Predominant NV
organice/minerale.
Lucrări propuse:
În pajiștile analizate există un procent ridicat de arbuști, lăstăriș și porțiuni împădurite.
148
JUDEȚUL ARAD 2015

pajiște
PS 896, PSL 708, înalte înclinată.
PS 652, PS 680,
PSL 694, PSL 650,
PS 657, PS 659,
PS 648, PSL 643,
PS 1585, PSL 563,
PS 887, PS 652,
PS 687, PS 680,
PS 691, PS 679,
PS 556
Dactylis glomerata (8%), Botriochloa ischaemum (2%), Holcus lanatus (2%), Festuca pratensis(5%)…
organice/minerale.
Au mai fost efectuate defrișări de arbuști și de combatere a ferigii. Există în continuare prezență mare de arbuști.
Lucrări propuse:
În pajiștile analizate există un procent ridicat de arbuști, lăstăriș și porțiuni împădurite.
149
JUDEȚUL ARAD 2015

pajiște
PS 903, PS 934, înalte înclinată.
PS 928, PS 912,
PSL 919, PS 921,
PS 931, PS 871,
PSL 872, PS 881,
PS 867, PS 864,
PS 851, PS 855,
PS 856, PS 857,
PS 859, PS 863,
PS 861, PS 879
Altitudine: Min: 168 m, Max: 216 m, Medie: 190 m Expoziție: Predominant V
Diverse plante, între care și plante dăunătoare: Daucus carota, Matricaria chamomilla, Cichorium intybus,
Achillea millefolium, Taraxacum officinale, Euphorbia cyparissias, Veronica chamaedrys, Juncus effusus,
Ranunculus repens, Leontodon autumnalis, Plantago media, Plantago lanceolata, Rumex acetosa, Xanthium
spinosum, Carduus nutans L., Carex hirta L., Dipsacus laciniatus, Pteridium aquilinum,…
organice/minerale.
Lucrări propuse:
În pajiștile analizate există un procent ridicat de arbuști, lăstăriș și porțiuni cu risc de împădurire.
150
JUDEȚUL ARAD 2015

pajiște
Crocna TP9 PS 1523 0.2948 Pășune Câmpie Plană
înaltă,
Altitudine: Min: 157 m, Max: 162 m, Medie: 159 m Expoziție: SE
Lucrări propuse:
În pajiște există zone cu exces de umiditate și vegetație rară. In unele zone există un procent ridicat de arbuști și
porțiuni cu mult lăstăriș.
prezentate în capitolul VI și se va respecta Calendarul de activități din pre zentul amenajament pastoral !!
151
JUDEȚUL ARAD 2015

pajiște
Crocna TP10 PS 1629, PS 1461 64,20 Pășune Câmpie Plană și
Nedeea – parţial, PS1641/1, înaltă, înclinată.
PS 1641/2, PS dealuri Teren vălurit
1469, PS 953/3 joase
Altitudine: Min: 155 m, Max: 194 m, Medie: 177 m Expoziție: Mixtă
(0,1%), …
Lucrări propuse:
152
JUDEȚUL ARAD 2015
Descrierea parcelară a trupurilor de pajiște din localitatea Revetiș
Trupul de pajişte 1 – Revetiș

pajiște
Revetiș TP1 PS 2105 16.61 Pășune Câmpie Plană și
joase
Altitudine: Min: 149 m, Max: 205 m, Medie: 175 m Expoziție: Mixtă
(0,1%), …
Lucrări propuse:
153
JUDEȚUL ARAD 2015
CAPITOLUL VIII
DIVERSE
8.1. Data intrării în vigoare a amenajamentului; durata acestuia.
Prezentul amenajament pastoral intră în vigoare la data de …………. și este valabil

10 ani de zile.
8.2. Colectivul de elaborare a prezentei lucrări:
Grupul de lucru alcătuit din:
Primar: Burtă Liviu Traian
Inspector specialitate: Ing. Tocoi Mariuța Georgina

(Primăria Comunei Dieci)
Secretar: Popuța Darău Ioan Gabriel
(Primăria Comunei Dieci)
Jurist: Boda Claudia - (Primăria Comunei Dieci)
Paznic pășune: Iovănuț Marcu Dănuț - (Primăria Comunei Dieci)
Tehnician constructor: Birău Ioan Toader - (Primăria Comunei Dieci)
Ing. Lupu Voichița - Camera Agricolă a judeţului Arad
Consultanți:
Prof.dr.ing. Luminița COJOCARIU
USAMVB “Regele Mihai I al României” din Timişoara
Șef.lucr.dr.biol. Marinel HORABLAGA
Asist.dr.biol. Cristian BOSTAN
Dr.ing. Despina-Maria Bordean
Dr. Căpucean Loredana
Verificat Reprezentant
DIRECTIA PENTRU AGRICULTURA A JUDEȚULUI ARAD
154
JUDEȚUL ARAD 2015
8.3. Hărţile ce se ataşează amenajamentului: hartă cadastrală, ortofotoplanuri.
8.4. Evidența lucrărilor executate anual pe fiecare parcelă
În fiecare an se va ţine o evidenţă strictă a lucrărilor efectuate pe pajişti, pentru fiecare pajişte
în parte ( Dieci şi de pe teritoriul localității Crocna).
Pentru fiecare amenajament în parte trebuie să existe un caiet de lucrări, care să
cuprindă toate datele necesare de lucrări executate, respectiv lucrările executate, data,
suprafața, etc.
Ulterior cu datele trecute pe acest caiet, se va completa tabelul 8.1.
Fertilizarea pajiștilor se va realiza pe baza unui plan de fertilizare anual, ținând cont
de cartarea agrochimică dar şi de regulile impuse de APIA, pe parcelele sub angajament
APIA.
Exemplu:
Evidența lucrărilor executate în anul 2015 pe fiecare parcelă de pajişte – comuna
Dieci
155
JUDEȚUL ARAD 2015
Tabelul 8.1
Evidența lucrărilor executate pe păşunile comunei Dieci în anul 2015
Parcela Supr Combaterea Strângerea Grăpatul pajiștilor Amendarea Supraînsămânțarea Fertilizarea*

a- buruienilor și cioatelor, pietrelor pajiștilor sau pajiștilor
fața vegetației lemnoase și nivelarea reînsămânțarea
(ha) mușuroaielor pajiștilor
Perioada/ Supraf Perioada/ Supr Perioada/ Supraf Perioa Supr. Perioada Suprafața Perioada/ Suprafața
Anul ața Anul afața Anul ața da/ / Anul
Anul Anul
Dieci
PS 1882 46.68
PS 1883 13.22
PS 1884 6.35
PS 1254 21.47
PS 1261 20.64
PS1270 39.26
PS 1271 5.56
PS 1257 17.55
PS 1361 3.91
PS 1237 14.66
PS 1236 0.35
PS 1361/1 –
parţial 0.47
PS 1890 42,47
PSL 257 35,14
PSL 253 17.65
PSL 269
parţial 11.76
PSL264 6.55
156
JUDEȚUL ARAD 2015
PSL 247 6.17
PS 223 6.70
PSL 229 3.20
PSL 231 1.51
PS 233 1.49
PSL 317 15.34
PSL 269
parţial 27.28
PS 299 0.55
PS 303 0.30
PS 301 0.16
PS 293 0.30
PS 290 3.41
PSL 287 0.88
PS259 9.61
PS 312 0.35
PS 281 3.16
PS 284 1.01
PS 299 0,55
PS 308 1.52
PS 305 2.08
PS 994 5.525
PS 1461 31,00
PS 1446 16.00
PS 953/1 1.45
PS 953/2 15.89
PS 1440 0.41
PS 1442 0.75
PS 1016 10.26
PSL 1018 2.31
PS 1671 7.229
PS 1842 75.99
157
JUDEȚUL ARAD 2015
PS1299 4.89
PS 1291 0.79
PS 1757 2.25
PS 1854 21.10
PS 1859 28.24
Crocna
PSPD 348 0.31

PSL 347 1.07
PSPD 350 2.60
PSPD 330 1.26
PS 329 0.42
PS 393 0.50
PS 390 0.45
PS 389 0.20
PS 386 0.40
PS 370 2.46
PS 364 1.29
PSL 388 0.76
PS 383 0.56
PS 359 0.32
PS 382 0.77
PSL 809 1.09
PS 415 6.82
PS 416 4.09
PSL 414 2.25
PS 406 1.11
PS 409 1.23
PS 413 0.34
PS 394 0.82
PS 412 0.25
158
JUDEȚUL ARAD 2015
PS 453 9.82
PSL 455 0.17
PS 461 1.54
PSL 445 7.26
parţial 505 7.32
PS 462 0.20
PSPD 456 0.81
PS 442 0.06
PS 503 0.39
parţial PS
505 96.72
PSPD 485 0.30
PSPD 486 0.05
PS 513 7.89
parţial
PSPD 478 0.10
PS 742 10.68
PSL 803 1.00
PSL 735 1.50
PSL 801 0.39
PSL 734 0.08
PSL 736 1.28
PS 733 2.84
PS 731 2.25
PS 745 0.55
PSL 738 0.57
PS 424 4.73
PS 740 0.45
PS 565 5.85
PS 885 0.64
PS 896 4.77
PSL 708 4.45
159
JUDEȚUL ARAD 2015
PS 690 0.53
PS 687 0.57
PS 652 0.76
PS 680 0.38
PSL 694 0.08
PSL 650 0.68
PS 657 1.76
PS 659 1.17
PS 648 0.89
PSL 643 2.57
PS 1585 0.41
PSL 563 0.35
PS 887 1.19
PS 652 0.76
PS 687 0.56
PS 680 0.38
PS 691 0.19
PS 679 0.86
PS 556 0.79
PS 933 4.58
PS 1491 0.75
PS 903 6.57
PS 934 1.64
PS 902 0.29
PS 901 0.48
PS 928 4.71
PS 912 0.40
PSL 919 0.70
PS 921 1.15
PS 931 0.31
PS 871 4.09
PSL 872 0.40
160
JUDEȚUL ARAD 2015
PS 881 1.89
PS 867 0.50
PS 864 1.54
PS 851 3.59
PS 855 0.07
PS 856 0.10
PS 857 0.36
PS 859 0.73
PS 863 0.74
PS 861 0.28
PS 879 0.46
PS 1523 0.29
PS 1629 0,988
PS 1461 -
parţial 18,21
PS 1641/1 22.41
PS 1641/2 1.78
PS 1469 9.23
PS 953/3 11.59
Revetiș
PS 2105 16.61
161
JUDEȚUL ARAD 2015
Caietul de lucru
În cadrul fiecărui UAT va exista pe toată perioada amenajamentului (10 ani) un caiet
de lucru, în care vor fi trecute toate lucrările efectuate pe fiecare trup de pajiște/parcelă în
ordinea efectuării lor. În încheierea fiecărei mențiuni cu lucrări efectuate persoana care
completează datele își va trece numele, data și va semna pentru conformitate.
Caietul de lucru va fi completat de către utilizatori și se va afla în posesia acestora pe
toată perioada contractului de închiriere. Lucrările trecute în caietul de lucru vor fi datate
(ziua/zilele, luna, anul efectuării) și în mod obligatoriu utilizatorul, care completează
materialul, își va trece numele și va semna ca garant al executării acestora.
Dacă perioada de închiriere este mai redusă ca durată ca cea a amenajamentului,
caietul va fi predat reprezentaților UAT-ului, după studierea judicioasă a acestuia în scopul
verificării executării întocmai a lucrărilor propuse de specialiștii amenajiști, pe ba za unui
proces verbal de predare-primire.
Predarea caietului se va face la sfârșitul perioadei decenale (cuprinsă în
amenajament), de asemenea pe bază de proces verbal de predare-primire cu număr de
înregistrare de la UAT, documentul fiind păstrat în vederea fundamentării viitorului
amenajament.
162
JUDEȚUL ARAD 2015
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
1. BĂRBULESCU C., 1971 - Producerea şi păstrarea furajelor., Ed. , Didact. şi Pedag.,

Bucureşti
2. BĂRBULESCU C., MOTCĂ G., PUIA I., MOISUC Al. 1991 - Cultura pajiştilor şi a
plantelor furajere, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
3. BĂRBULESCU, C. BURCEA, P. MOTCĂ,G., 1980 - Determinator pentru flora
pajiştilor cu elemente de tehnologie, Editura Ceres.
4. BOSTAN CRISTIAN, SAMFIRA IONEL, 2014 – Aplicații practice în Ecopratotehnică,
Editura Eurobit, Timișoara, 2014.
5. COJOCARIU LUMINIŢA, 2014 – Cultura pajiştilor şi a plantelor furajere, note de curs
(suport electronic).
6. COJOCARIU LUMINIŢA, 2013 – Pratologie, note de curs (suport electronic).
7. COJOCARIU LUMINIŢA, 2005 – Producerea furajelor, Ed.Solness Timişoara, ISBN
973-729-038-0
8. COSTE I., 1998 – Botanica, Morfologia şi anatomia plantelor, Tipografia Agroprint,
Timişoara USAMVB.
9. CRISTEA M.D., 2006 - Biodiversitatea, Editura Ceres Bucureşti.
10. CRISTEA V., GAFTA D., PEDROTTI F., 2004 - Fitosociologie, Editura Presa
Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
11. CRISTEA V., GAFTA D., PEDROTTI F., 2004 – Fitosociologie, Editura Presa
Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
12. DRAGOMIR N., PEŢ I., DRAGOMIR CARMEN, 2005 - Pajişti şi plante furajere,
Tehnologii de cultivare, Editura Eurobit, Timişoara.
13. DRAGOMIR NECULAI, CARMEN MARIA DRAGOMIR, 2012 - Fixarea azotului în
ecosistemele de pajişti şi leguminoase perene. Editura Eurobit, Timişoara.
14. HORABLAGA M., COJOCARIU LUMINIŢA, 2010 –Managementul pajiştilor şi al
plantelor furajere, Eurostampa Timişoara.
15. LĂPUŞAN A., DRAGOMIR N., 1977 – Îmbunătăţirea prin amendare şi fertilizare,
lucr.şt. SCCP Măgurele-Brasov, vol.III.
16. LĂPUŞAN A.,NIEDERMAIER K. ş.a., 1975 – Aplicarea amendamentelor calcaroase şi
a îngrăşămintelor pe pajiştile naturale şi semănate din România, lucr.şt. SCCP
Măgurele-Braşov, vol.I.
17. MARUSCA T. MOCANU V., HAȘ E., TOD MONICA, ANDREOIU ANDREEA,
DRAGOȘ MARCELA, BLAJ V, ENE T., SILISTRU D, ICHIM E, ZEVEDEI P.,
CONSTANTINESCU C., TOD S.- Ghid de întocmire a amenajamentelor pastorale,
Editura Capolovoro, Brașov.
18. MOGA I., MATEIAŞ M. C:, 2000 – Cultura plantelor furajere, Editura Agris, Redacţia
revistelor agricole Bucureşti.
19. MOISUC A., DUKIC D, 2002 - Cultura plantelor furajere, Editura Orizonturi Universitare
Timişoara.
163
JUDEȚUL ARAD 2015
20. MOISUC A., SAMFIRA I., CARRERE P., 2001 – Pajişti naturale şi exploataţii
ecologice, Editura Agroprint Timişoara.
21. OPREA C.V. et al., 1961, Transformarea sărăturilor în terenuri bune de cultură, Editura
Agro-Silvică.
22. POSEA GR.,1999, Geografie si Geopolitică, Editura Fundaţiei „România de mâine",
Bucureşti.
23. PUIA I., SORAN V., CARLIER L., ROTAR I., VLAHOVA MARIANA, 2001-
Agroecologie şi dezvoltare, Editura Academicpres, Cluj-Napoca.
24. PUIA I., SORAN V., ROTAR I., 1998 - Agroecologie. Ecosistem, Ecologizare, Editura
Genesis, Cluj-Napoca.
25. ROTAR I., 1997 – Cultura pajiştilor, Ed. Agronomia Cluj-Napoca.
26. ROTAR I., VIDICAN ROXANA, SIMA N., 2005 – Cultura pajistilor si a plantelor
furajere, Ghid practic, Edituta Risoprint Cluj Napoca, ISBN 973-656-828-8.
27. SAMFIRA I., MOISUC A., 2007- Ecopratotehnică, Editura Eurobit, Timişoara.
28. SAMOILĂ Z., SAFTA I., GRIGORE S., POPA T., LAUER C., TEACI D., CREŞAN I.,
COSTE I., ARVAT N., OLTEANU D., CRISTOI I., 1979 - Pajiştile din Banat sporirea
producţiei şi îmbunătăţirea calităţii lor, Editura, Redacţia de propagandă tehnică agricolă,
Bucureşti,
29. SANDA V. POPESCU A., DOLTU I.M., DONITA N., 1983 - Caracterizarea ecologica
si fitocenologica a speciilor spontane din flora Romaniei, Studii si comunicari Sibiu.
30. ŢĂRĂU D. şi LUCA I., 2002, - Panoptic al comunelor bănăţene din perspectiva
pedologică, Editura Marineasa Timişoara.
31. ŢĂRĂU DORIN, 1998,- Cercetări privind relaţiile dintre condiţiile ecopedologice şi
capacitatea de producţie a terenurilor pentru pajişti din Banat, Teză de doctorat ASAS.
32. VÎNTU V., MOISUC A., MOTCĂ G., ROTAR I., 2004 – Cultura pajistilor si aplantelor
furajere, Editura ion Ionescu de la Brad, Iasi.
*** Ordonanţa de urgenţă a Guvernului - OUG nr. 34/2013 (act publicat în monitorul
oficial nr. 267 din 13 mai 2013)
*** Ordin nr. 544 din 21 iunie 2013 - Metodologia de calcul al încărcăturii optime de
animale pe hectar de pajişte, emis de MINISTERUL AGRICULTURII ŞI
DEZVOLTĂRII RURALE (act publicat în monitorul oficial nr. 386 din 28 iunie 2013).
*** Hotărârea Guvernului nr. 1064, din 11 decembrie 2013 - Normele metodologice
completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, document emis de Guvernul României
(act publicat în monitorul oficial nr. 833 din 24 decembrie 2013).
*** Legea nr. 86/2014 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013
privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru
modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 (publicat în 2 iulie 2014, în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.491).
*** Hotărârea nr. 78/2015 privind modificarea şi completarea Normelor metodologice
164
JUDEȚUL ARAD 2015
completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.
1.064/2013.
***ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 15 din 27 mai 2015 pentru modificarea art. 2 lit.
d) din Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea
şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului
funciar nr. 18/1991, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgentă
a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură
în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind
societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură. Publicat în Monitorul Oficial
cu numărul 386 din data de 3 iunie 2015. (C:\Users\pajisti\AppData\Local\Sintact
2.0\cache\Legislatie\temp\00170768.HTM - #).
*** ORDIN nr. 352 din 10 februarie 2015 pentru aprobarea normelor privind
ecocondiţionalitatea în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin pentru fermieri în
România. Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 363 din data de 26 mai 2015.
165

Amenajament Dieci

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Amenajament Dieci

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE DIN COMUNA DIECI,

JUDEȚUL ARAD 2015

Prezentul amenajament pastoral a fost întocmit pentru pajiștile situate pe teritoriul

Reglementarea organizării, administrării şi exploatării pajiştilor permanente

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului - OUG nr. 34/2013 (act publicat în monitorul

HOTARÂRE nr. 1.064, din 11 decembrie 2013, privind Normele metodologice

Legea nr. 86/2014 privind aprobarea OUG nr. 34/2013 - Organizarea,

Hotărârea nr. 78/2015 din 04.02.2015 privind modificarea şi completarea Normelor

1. Instrumentele de management al pajiştilor

Instrumente tehnice şi juridice

În Hotărârea de Guvern - HG 1064 11/12/2013, la Art. 8 (1), se specifică faptul că

Scopul amenajamentului pastoral constă în reglementarea și organizarea în timp și

Consiliile locale au obligaţia să elaboreze amenajamentul pastoral, valabil pentru toate

Utilizator de păşuni şi fâneţe – „crescător de animale, persoană fizică având

Controlul aplicării prevederilor proiectelor de amenajamente pastorale de către

Proiectele de amenajamente pastorale prevăzute la art. 8 alin. (1) din Normele

1.1. Amplasarea teritorială a localității

Pajiştile analizate se află pe teritoriul administrativ al Comunei Dieci. Aceasta este

Fig. 1.1 Localizarea unităţii administrativ-teritoriale Dieci

Reţeaua de drumuri judeţene şi comunale:

Fig. 1.2. Comuna Dieci - localităţi componente

Pajiştile situate pe teritoriul administrativ al Comunei Dieci se află în proprietatea

Din totalul suprafeței de 1053,58 ha pășune, trebuie scăzute suprafețele

Situația concretă referitoare la fiecare pajiște în parte din punct de vedere

Nr. Trupul de pajişte Numărul cadastral Suprafaţa

1.4. Gospodărirea anterioară a pajiștilor din amenajament

7. TP.7 Dieci PS 1461 31,00 * vaci

În ceea ce privește producția medie de iarbă la ha a pajiștilor din ultimii 5 ani, nu

2.1. Denumirea trupurilor de pajiște care fac obiectul acestui studiu

Trupuri de pajişte în localitatea CROCNA, REVETIȘ

1. Trupul de pajişte 1 Revetiş PS 2105 16.61

TOTAL UAT DIECI: 1053.58 ha din care: - pajişti împădurite: 101,88 ha

Fig.2.20. Dispunerea trupurilor de pajişte TP.1 Revetiș

Amplasarea teritorială a trupurilor de pajiște precum și vecinătățiile parcelelor de

TP 3 PS 1890 cu terenuri cu terenuri cu terenuri cu terenuri

TP 4 PSL 257, PSL cu terenuri cu terenuri cu terenuri cu terenuri

TP 8 PS 1671 cu terenul cu terenuri cu terenuri cu terenuri

2.3. Constituirea și materializarea parcelarului și subparcelarului descriptiv

2.4. Baza cartografică utilizată

Pentru reprezentarea cartografică a trupurilor şi parcelelor de pajişti au fost uti lizate

2.5 Suprafața pajiștilor. Determinarea suprafețelor

2.5.1 Suprafața pajiștii pe categorii de folosințe

Structura pajiștilor Comunei Dieci, pe categorii de folosință, este prezentată în

2.5.2. Organizarea administrativă

Gospodărirea din trecut:

În trupul de pajişte TP 1 din localitatea Dieci, în pajiştea PS 1254 există două

Pajiştile analizate, în prezentul amenajament, se situează pe teritoriul administrativ al

3.1. Indicarea zonei geografice și caracteristicile reliefului

Comuna Dieci este amplasată, în partea central-vestică a judeţului Arad, pe malul

3.2. Altitudine, expoziție, pantă

Pajiştiile analizate se situează pe teritoriul administrativ al comunei Dieci, ce este o

Fig. 3.1. Comuna Dieci – Modelul Digital de Elevaţie

Panta terenului are valori cuprinse în intervalul foarte vast, de la 0 pe terenurile

Fig. 3.2. Comuna Dieci – harta pantelor

Fig. 3.3. Comuna Dieci – harta orientării versanţilor

3.3. Caracteristici pedologice și geologice

„La complexitatea ecopedologică a teritoriului luat în considerare, printre ceilaţi

Solurile unităţii administrativ-teritoriale Dieci

Solurile identificate în cadrul teritoriului administrativ Dieci reprezintă rezultatul

Fig. 3.4. Clase de soluri din UAT Dieci

Fig. 3.5. Tipuri de soluri din UAT Dieci

Solurile şi descrierea solului de pe fiecare parcelă de pajiște, în parte, se va întocmi de

3.4. Rețeaua hidrografică